Despre Trafic de Fiinţe Umane
5
Despre trafic de fiinţe umane... Având în vedere gravitatea acestui fenomen şi a faptului că tot mai multe tinere devin victime ale traficului de persoane, plecând în străinătate cu vise caracteristice vârstei şi trezindu-se singure printre străini, sechestrate, ameninţate, abuzate, adevărate sclave ale traficanţilor, este binevenită prezentarea câtorva aspecte legate de acest fenomen. Traficul de persoane este un fenomen complex al zilelor noastre, un fenomen subteran cu dimensiuni globale, vinovat de producerea a milioane de drame omeneşti. Oricât de crudă ar părea exprimarea, ea este reală, fiinţele umane fiind vândute şi revândute din ce în ce mai scump, ca simple obiecte şi apoi exploatate. În România, victimele sunt racolate cu predilecţie din rândul fetelor şi tinerelor femei cu vârste cuprinse între 13 şi 33 de ani ( un sfert sunt minore, peste jumătate au vârste cuprinse între 18-23 de ani). Dintre tinerele repatriate voluntar şi asistate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie -Biroul OIM Bucureşti, în mare parte au fost duse în Bosnia Herţegovina, apoi în Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul în alte ţări. În ceea ce priveşte scopul traficului în anumite ţări de destinaţie, printre acestea - Spania, Austria, Germania – trafic pentru exploatare sexuală, Grecia – trafic pentru muncă în condiţii ilegale, Franţa, Italia – pentru cerşetorie. Tendinţa care se remarcă este ca transportul să se facă în grupuri mici, pentru a fi mai greu de sesizat de către autorităţi. Din mărturiile lor reiese că traseul tipic al unei victime, de la racolare până la eliberare, este marcat de ABUZURI grave. Prinse în capcana traficanţilor, victimele sunt supuse unor tratamente înjositoare şi exploatate în regim de sclavie. În majoritatea cazurilor, ele sunt forţate să accepte exploatarea sexuală, dar şi alte forme de servitute. 0Traficul de fiinţe umane, ca fenomen infracţional transnaţional, este de o complexitate care îl face greu de anhilat. Fiecare etapă a lui înseamnă o grea încercare pentru victime, dar abuzurile fizice şi psihice iau amploare în fazele finale.
description
Trafic de Fiinţe Umane
Transcript of Despre Trafic de Fiinţe Umane
Despre trafic de fiine umane...Avnd n vedere gravitatea acestui fenomen i a faptului c tot mai multe tinere devin victime ale traficului de persoane, plecnd n strintate cu vise caracteristice vrstei i trezindu-se singure printre strini, sechestrate, ameninate, abuzate, adevrate sclave ale traficanilor, este binevenit prezentarea ctorva aspecte legate de acest fenomen.Traficul de persoaneeste un fenomen complex al zilelor noastre, un fenomen subteran cu dimensiuni globale, vinovat de producerea a milioane de drame omeneti. Orict de crud ar prea exprimarea, ea este real, fiinele umane fiind vndute i revndute din ce n ce mai scump, ca simple obiecte i apoi exploatate.n Romnia, victimele sunt racolate cu predilecie din rndul fetelor i tinerelor femei cu vrste cuprinse ntre 13 i 33 de ani ( un sfert sunt minore, peste jumtate au vrste cuprinse ntre 18-23 de ani). Dintre tinerele repatriate voluntar i asistate de Organizaia Internaional pentru Migraie -Biroul OIM Bucureti, n mare parte au fost duse n Bosnia Heregovina, apoi n Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul n alte ri. n ceea ce privetescopultraficului n anumite ri de destinaie, printre acestea - Spania, Austria, Germania trafic pentru exploatare sexual, Grecia trafic pentru munc n condiii ilegale, Frana, Italia pentru ceretorie. Tendina care se remarc este ca transportul s se fac n grupuri mici, pentru a fi mai greu de sesizat de ctre autoriti.Din mrturiile lor reiese c traseul tipic al unei victime, de la racolare pn la eliberare, este marcat de ABUZURI grave. Prinse n capcana traficanilor, victimele sunt supuse unor tratamente njositoare i exploatate n regim de sclavie. n majoritatea cazurilor, ele sunt forate s accepte exploatarea sexual, dar i alte forme de servitute.0Traficul de fiine umane, ca fenomen infracional transnaional, este de o complexitate care l face greu de anhilat. Fiecare etap a lui nseamn o grea ncercare pentru victime, dar abuzurile fizice i psihice iau amploare n fazele finale.Traficul de fiine umane, ca fenomen infracional trans-naional, nseamn o grea ncercare pentru victime i se desfoar dup anumiteetape:-Recrutareaeste momentul n care un binevoitor, prima verig a traficului, intr n contact cu viitoarea victim, fcndu-i promisiuni mincinoase de angajare n strintate. nelat, victima i d acordul s urmeze planul recrutorului de a prsi ara.-Transportuleste organizat de recrutor i se face pe trasee stabilite anterior. Are loc la scurt timp dup recrutare, astfel nct victima s nu aib timp s se rzgndeasc.-Trecerea frontiereise face adesea n mod fraudulos, victima trece grania nsoit de recrutor i de o cluz, fiind preluat de primul cumprtor, care, drept garanie, i oprete paaportul.-Vnzareaeste esena traficului de fiine umane, victimele fiind transformate n marf i sortate ca atare de traficanii-cumprtori. Abia acum victima contientizeaz pericolul. Dar seria vnzrilor nu se oprete aici.-Exploatareaeste total, victimele fiind ameninate i abuzate, supuse unor tratamente inumane i exploatate sexual n regim de sclavie.Traficul de fiine umane, ca orice alt form de crim organizat, se consum printr-un lan de infraciuni. Din momentul racolrii victimei, traficantul i complicii lui ncalc legea n nenumrate moduri, iar drepturile fundamentale ale omului sunt confiscate.Cele mai multe dintre infraciunile comise n mod repetat de traficani sunt i cele mai grave, acestea lovind n valori umane supreme: dreptul la via i la libertate.Lovirea i vtmarea corporal, omorul, ameninarea i antajul; sechestrarea i rpirea, violul i prostituia forat sunt faptele penale pe care se construiesc i funcioneaz reelele de trafic de fiine umane. Falsul i uzul de fals, darea i luarea de mit, trecerea frauduloas a frontierei completeaz infraciunile prin care traficanii reuesc s i pun n practic scenariile distructive. Trebuie accentuat i faptul c recrutarea victimelor, ca prima etap a traficului, se realizeaz n majoritatea cazurilor tot printr-o fapt penal, nelciunea. Dei pare mai puin grav, promisiunea mincinoas n baza creia o tnr accept s plece din ar constituie punctul de plecare al tuturor umilinelor i suferinelor de mai trziu.Din analiza declaraiilor victimelor ajutate s revin n ar de OIM Bucureti, susinut de rezultatele unui amplu studiu sociologic referitor la vulnerabilitatea populaiei feminine din Romnia fa de traficul de fiine umane, s-a conturat un profil al potenialelor victime. Altfel spus, orice tnr care se recunoate ntr-una din situaiile de mai jos este mult mai expus pericolelor reprezentate de acest fenomen. Oraele mari din zonele srace ale Romniei, n special Moldova ( Iai, Bacu, Suceava, Botoani) i Muntenia, sunt principalul mediu de racolare a victimelor.Proveniena dintr-o familie dezorganizat sau dintr-un mediu n care tnara a suferit abuzuricrete riscul de a accepta o fals propunere de lucru n strinatate.Nivelul sczut de educaieimpiedic viitoarea victim s evalueze corect i realist informaiile i planurile prezentate de recrutor. Motorul fenomenului de trafic l reprezint decizia de a pleca, susinut de credina nefondat c, n strinatate, realizarea personal este mai uoar. O atare decizie se manifest mai puternic la persoanele care se confrunt cu osituaie material grea i cu o lips de perspective n propria lor ar. Tinerele cele mai expuse traficului cred c realizarea personal nseamn, n primul rnd, a avea bani, iar pentru a-i obine sunt capabile s nfrunte orice pericol.Recrutarea victimelor se realizeaz prin obinerea consimmntului unei persoane n schimbul unor beneficii, utilizarea unor poziii vulnerabile, abuz de putere, nelciune i, uneori, chiar rpire. Exist i situaii cnd victimele sunt rpite de pe strad sau din spaii publice de distracie i urcate forat ntr-o main. n aceste cazuri extreme, recrutorii vizeaz tinere cu o condiie material modest sau despre care au informaii c provin din familii dezorganizate, contnd pe faptul c nimeni nu se va interesa de dispariia lor.Exploatarea include forme de exploatare sexual, munc sau servicii forate, sclavia sau practici similare sclaviei, prelevarea de organe.Cine sunt traficanii?De obicei sunt brbai, dar i femei, cu vrste cuprinse ntre 20 i 40 de ani. Majoritatea au ocupaii legate de locuri care le dau posibilitatea unui contact direct cu potenialele victime: barmani, chelneri, taximetriti etc. Ei au aerul unor persoane demne de ncredere i afieaz discret semne ale bunstrii. Sunt foarte convingtori i au mereu la ndemn o poveste despre cineva care a plecat i s-a realizat din toate punctele de vedere n strintate. Aceti binevoitori dispui s ajute o tnr s ctige mai bine peste hotare sunt, uneori, cunotine sau chiar rude ale ei. Cnd oferta vine din partea unei cunotine directe, aceasta este fie ocazional (ntlnirea a avut loc ntr-un bar, de exemplu), fie vag (foti colegi sau alte persoane ntlnite n trecut).Traficani romni, srbi, albanezi etc., sunt organizai n reele transfrontaliere, cu tentacule pn n satele i oraele din FRI Macedonia, Bosnia-Hertegovina sau regiunea Kosovo, unde tinerele sunt vndute pentru prostituie n barurile de noapte. Iar proprietarii lor nu ezit s le vnd mai departe, la un pre din ce n ce mai mare, atunci cnd au nevoie de noi atracii ...Organizaia Internaional pentru Migraie (OIM) este unul dintre organismele care ncearc s combat i s previn traficul de fiine umane la nivel mondial. n Romnia, OIM desfoar un program de asisten pentru victimele traficului, prin multe tinere au fost repatriate voluntar i ajutate s renceap o via normal.Sunt nc muli ceteni, n special tineri ei reprezint segmentul cel mai vulnerabil, att din mediul urban, ct i rural-,care nu cunosc cu adevrat riscurile pe care le prezint plecarea n strintate, lucru pe care se bazeaz i traficanii. Lipsa de informare, precum i situaia material precar reprezint factorii favorizani ai traficului. Proveniena dintr-o familie dezorganizat sau dintr-un mediu n care tnara a suferit abuzuri crete riscul de a accepta o fals propunere de lucru n strinatate. Nivelul sczut de educaie impiedic viitoarea victim s evalueze corect i realist informaiile i planurile prezentate de recrutor. Motorul fenomenului de trafic l reprezint decizia de a pleca, susinut de credina nefondat c, n strinatate, realizarea personal este mai uoar. O atare decizie se manifest mai puternic la persoanele care se confrunt cu o situaie material grea i cu o lips de perspective n propria lor ar.
