Despre satul meu, în 3000 de semne„Veşnicia s-a născut la sat”

(Lucian Blaga)

Pierzîndu-şi originea în negura anilor, istoria satului Ştefăneşti e învăluită în legendă. Ca în toate poveştile, la începuturi o fi fost o dragoste dintre un băiat şi o fată, apoi cineva observă că numele satului avea în el ceva din puterea voievodală. Să-l fi aşezat însuşi domnitorul Ştefan cel Mare în urma vreo unei lupte cu turcii?

Hrisoavele secolului al XIX-lea amintesc de boierul Ştefan Casso care ajunge să stăpînească o moşie bogată, ce includea pe lîngă altele, şi trei sate, legate istoric şi prin nume: Ciutuleşti (un fel de centru), Caşunca (de la numele Caşu) şi Ştefăneşti (de la prenumele Ştefan).

Primii ştefănişteni aveau să devină cîteva familii de ţărani strămutaţi, printre care guţanii sau huţanii, veniţi prin părţile Glodenilor şi Corneşti, de pe la Corneştii Unghenilor. S-au aşezat chiar în valea Răutului – chibzuiţi şi gospodari, cum s-au dovedit a fi să-şi poată dobîndi mai uşor hrana, prin pescuit. Astăzi, cînd cobori din vîrful stîncii şi vezi în apa sclipitoare a Răutului o fatcă sau un ciorparc, îţi dai seama că ţăranii aceia sunt tot aici.

Din pozele care s-au păstrat în legătură cu viaţa extraordinară a unui ţăran unic în istoria acestui pămînt, Ion Codreanu, imaginea satului Ştefăneşti a trecut în cele mai citite cărţi despre istoria Basarabiei. Trebuie ca o aşezare de oameni să aibă noroc, ca numele ei să fie legat de mari personalităţi istorice şi culturale. Iar satul Ştefăneşti are cu cine se mîndri.

Istoria satului Ştefăneşti

Pe meleagurile noastre după toate probabilităţile a trăit bunicul lui Leon Casso (Caşu), Ştefan Casso. Boierul Ştefan avea o fiică căsătorită cu ministrul Al. Cuprinschi. Ştefan Casso a rămas să moştenească pămîntul actualului sat Ciutuleşti a boierului local Dumitru Răileanu după decedarea lui. El mai apoi şi-a mărit moşia. Ca să aibă braţe de muncă el a mai înfiinţat două sate – Ştefăneşti (numele lui de botez) şi Casovca (Caşunca) numele lui de familie. Oamenii veniţi erau din Ciuciulea, Glodeni şi din Corneşti, Ungheni. S-au hotărît să-şi facă case de locuit. Boierul Ştefan Caşu a fost de acord, propunîndu-le să-şi facă case pe malul rîutului Răut, pentru a-şi rezolva problema hranei prin pescuit.

De la primele căsuţe sărăcăcioase astăzi avem un sat frumos cu gospodării bune şi amenajate. Oamenii sunt harnici, binevoitori, ospitalieri.

Comuna Ştefăneşti

E situat în sudul raionului pe malul rîului Răut la 38 km de centrul raional Floreşti şi la 18 km de staţia de cale ferată Rogojeni.

Comuna Ştefăneşti cuprinde două localităţi: satul Ştefăneşti situat pe malul drept şi Prodăneştii-Vechi situat pe malul stîng al rîului Răut.

Data atestării satului în documente: 16.12.1644;Teritoriul comunei: 35,31 km2;Populaţia comunei: 2635 locuitori;Densitatea populaţiei: 74 om/km2;Deschiderea bisericii: anul 1886;Prima şcoală primară: anul 1906;Prima şcoală medie: anul 1953;Primul primar: Vasile Cornescu;Primul director de şcoal: Serafim Foleşteanu;Primul preşedinte de colhoz: Iacob Minincov;Primul mecanic de cinema: Boris Şarpe;Primul film: anul 1948;Primul lăcaş de cultură: anul 1951.

Ei ne duc faima satului:

1. Lungu Alexandru – doctor habilitat, geografie;2. Prodan Maria – doctor în filozofie;3. Şleahtiţchi (Guţan) Maria – doctor în filologie, scriitor;4. Eftodii Mihai – medic, doctor în medicină;5. Budurin Petru – vice pretor a raionului Centru a capitalei;6. Prodan Ion – medic psihiatru, spitalul de psihiatrie, Bălţi;7. Moraru Victor – redactor-şef, zarul „Reclama”;8. Pascaru Ghenadie – procuror, Chişinău;9. Borcilă Dumitru – judecător-anchetator;10.Patraş Simion – avocat, Chişinău;11.Budurin Valentina – lector, UPS din Bălţi;12.Zdraguş Vera – lector, UPS din Tiraspol;13.Spataru Ion – orchestra teleradio Moldova;14.Cojocaru Ion – instrumentist, fanfara Ministerului de Interne;15.Budurin Mihai – formaţia „Catarsis”;16.Cornescu Viorel – actor la teatrul „Satiricus”.

Personalităţi incluse în cartea de onoare a satuluiArmaş Ion S.Văscu Victor I.Cucoranu Maria E.