Rezistenta specifica a lemnului scade pe masura ce creste umiditatea lemnului..Figura nr. 5 – Efectul umiditatiilemnului asupra puterii calorice

Alegerea puterii cazanuluiAlegerea puterii cazanului trebuie facuta in functie de necesarul termic al cladirii, calculat de un specialist in instalatii termice. Pentru a alege cazanul optim, valoarea puterii calculate va trebui marita cu 20%. Daca aceasta calculatie nu este facuta, putem alege cazanul folosind factorul termic in relatie cu volumul cladirii (m3). Valoarea factorului termic trebuie stabilita la 50 – 60 W / m3 in functie de izolatia termica a cladirii.

Lemnul si procesul de gazeificareEste important pentru cazanele cu functionare pe principiul gazeificarii lemnului sa functioneze in conditii specifice. Temperatura cazanului trebuie sa fie de 70 ÷ 80 °C. La o temperatura mai scazuta, procesul de gazeificare nu se desfasoara corect, drept urmare cantitatea de lemn este relativ mai mare. Uscarea lemnului in camera de incarcare este o etapa esentiala in procesul de gazeificare – lemnul nu are o temperatura corespunzatoare la temperaturi joase in sistemul fierbator si intreg procesul este inadecvat. Principala sursa de caldura la cazanele pe gazeificare este flacara generata in timpul gazeificarii, daca principalele conditii pentru arderea corecta nu sunt indeplinite, atunci calitatea si cantitatea gazului generat nu vor fi suficiente. Sunt foarte importante: calitatea, umiditatea si tipul de lemn ars. Lemnul de esenta tare este celmai bun – (fag, stejar, carpen, etc.) cu o umiditate intre 25 si 15 %. Este posibila si utilizarea altor tipuri de lemn, cum ar fi pinul, molidul, etc., dar vor rezulta mai multe reziduuri de ardere, iar camera de incarcare va trebui sa fie incarcata mai des. In continuare este reprodusa o diagrama orientativa a umiditatii lemnului.

Calitatea corecta a lemnului garanteaza functionarea adecvata a cazanului. Utilizarea combustibilului cu alti parametri nu garanteaza functionarea corecta a cazanului.

Tab. 4. Diagrama densitate lemntip lemn densitate lemn proaspat taiat [kg/m3] densitate lemn uscat [kg/m3] Arbori coniferepin 700 480larice 760 600molid 740 430brad 1000 450

Arbori foioasestejar 1080 710ulm 950 680frasin 920 750fag 990 730carpen 1080 830anin 690 530mesteacan 650 650artar 870 660tei 730 530Fig. 5 – Grafic umiditatea lemnului

Uscare in aer liber Taierea arborilor— in luni

Tabelul de convertire pentru diferite forme a lemnului

Forma lemnului Metru cub (m3) (lemne rotunde)

Metru ster(mster) (buşteni)

Metru ster (mster) (lemne crăpate,

stivuite)

Metru cub vrac (mc vrac)

(lemne crăpate, în vrac)

Metru cub vrac (mc vrac)

(deşeuri, în vrac)

1 m3 (lemne rotunde) 1,00 1,40 1,20 2,00 2,50

1 mster (buşteni 1 m lungime, stivuiţi)

0,70 1,00 0,80 1,40 1,75

1 mster (lemne crăpate, stivuite)

0,85 1,20 1,00 1,70 2,20

1 mc vrac (lemne crăpate, în vrac)

0,50 0,70 0,60 1,00 1,45

1 mc vrac (deşeuri, în vrac) 0,40 0,55 0,45 0,70 1,00

Lemne Toate datele tehnice referitoare la parametrii energetici ai cazanului se referă la arderea bucăţilor de lemn de specii foiase cu o umiditate max. de 25 %. Tipul de lemn şi în special umi-ditatea au o influenţă hotărâtoare asupra parametrilor cazanului, ca de exemplu randamentul şi intervalele pentru o nouă încărcare cu lemne. Bucăţile de lemn pregătite corect şi aşezate ordonat în focar (aruncarea dezordonată a bucăţilor de lemn în focar trebuie evitată) asigură funcţiona-rea uniformă a cazanului fără goluri în stratul de jar. Dacă stratul de jar nu acoperă uniform întreaga suprafaţă, atunci gazul provenit din lemn ajunge în mod necontrolat prin spaţiile libere din jar la duză, iar temperatura sa poate să coboare sub punctul de aprindere. Ca urmare scade progresiv puterea până la stingerea cazanului .

Puterea calorifică a lemnului în funcţie de umiditatea lemnului

Durata de depozitare Umiditate Putere calorifică

proaspăt tăiat 60 - 100 % 2,1 kWh/kg

o vară 25 - 35 % 3,4 kWh/kg

peste un an 15 - 25 % 4,0 kWh/kg

Comparaţia proprietăţilor între lemn de esenţă moale şi tare

Tipul lemnului Puterea calorifică la umiditate de 20

%

Densitate Energie conţinută

Lemn moale (de ex. molid)

4,1 kWh/kg 0,43 t/m3 1,763 kWh/m3

Lemn tare de ex. fag)

3,9 kWh/kg 0,65 t/m3 2,535 kWh/m3

| © Robert Bosch GmbH reserves all rights even in the event of industrial property rights. We reserve all rights of disposal such as copying and passing on to third parties.

192/4/2009 RBRO/TR - 8001 |Cazane cu combustibil solid.ppt

TT

Cazane cu combustibil solid

4,014,43450Fag

4,215,13600Stejar

4,315,53750Mesteacăn

4,415,83800Pin

4,516,253900Molid

kWhMJKcal

Putere caloricăTip lemnc

Conţinutul energetic al diferitelor esenţe de lemn