Stendhal despre iubire

"n dragoste, brbaii se expun frmntrilor tainice ale sufletului, femeile se expun batjocurii publicului. Ele sunt mai timide, i de altfel, opinia public conteaz mult mai mult pentru ele, cci trebuie neaprat s fie respectat. Ele n-au mijlocul sigur de a subjuga opinia, punndu-i o clip viaa n pericol. Femeile sunt deci mult mai nencreztoare.

Datorit obiceiurilor vieii lor, toate frmntrile sufleteti care formeaz vrstele de natere ale iubirii sunt la ele mai blnde, mai timide, mai lente, mai puin hotrte; ele au deci mai mult dispoziie spre statornicie; pesemne c le vine i mai greu s renune la o cristalizare nceput.

Vzndu-i iubitul, femeia judec repede sau se las n voia fericirii de a iubi, fericire din care e trezit n mod neplcut dac el ntreprinde cel mai mic atac, cci trebuie s renune la toate plcerile ca s se apere.

Rolul ndrgostitului e mai simplu. El privete ochii celei pe care-o iubete i un singur zmbet poate s-l duc la culmea fericirii, iar el caut nencetat s-l obin. Brbatul e umilit de durata prea ndelungat a asediului; aceasta, dimpotriv, face gloria femeii.

O femeie e n stare s iubeasc i, timp de un an ntreg, s nu-i spun zece sau dousprezece cuvinte brbatului iubit. Ea i noteaz n inim de cte ori l-a vzut; de dou ori s-a dus cu el la spectacol, de dou ori l-a ntlnit la cin, el a salutat-o de trei ori la plimbare. ntr-o sear, la un joc de societate, el i-a srutat mna. Se poate observa c de atunci ea nu mai ngduie, sub niciun motiv i chiar cu riscul de a prea ciudat, s i se srute mna."