Eric HOBSBAWM

DESPREISTORIE

Traducere din englezd de Radu SANDUIESCU

CARTIERistoric

Cuprins

Prefald.......... .............................7

Capitolul l. iniuntrul qi in afara istoriei........... ...........13

Capitolul 2. Sentimentul trecutului..... .........................24

Capitolul 3. Ce anume ne poate spune istoria despre societateacontemporane? ................... ........................43

Capitolul 4. Privind inainte: Istoria gi viitorul...................................5g

Capitolul 5. A flcut oare istoria progrese?...... .............g1

Capitolul 6. De la istoria sociali la istoria societilii..........................99

Capitolul 7. Istorici gi economiqti: I................... .........I2gCapitolul 8. Istorici si economisti: II ................. .........14g

Capitolul 9. Partizanat.... .......................169

Capitolul 10. Ce anume ii datoreazi istoricii lui Karl Marx?...........192

Capitolul 11. Marx gi istoria........ ............214

Capitolul 12. Toate popoarele au o istorie... .................231

Capitolul 13. Istoria britanici qi Annales: o noti............ ..................240

Capitolul 14. Despre renagterea nara{iunii ..... ............24g

Capitolul 15. Postmodernism in pIdure..... ................ 25g

Capitolul16.Despreistoriedinjos..................... ..........270

Capitolul 17. Curioasa istorie a Europei......... .............2gg

Capitolul 18. Prezentul ca istorie..... ...... 303

Capitolul 19. Putem oare scrie istoria Revolu{iei Ruse?....................31g

Capitolul 20. Barbaria: ghidul utiIi2atorului"""""""""""""""""""333

Capitolul 21. Istoria identitIlii nu este suficienti """""""""""""""350

tndice de nume........

Capitolul I

in[untrul qi in afara istoriei

Acest articol a fost prezentat ca prelegere de deschidere a anuluiuniversitar 199i-1994 la Universitatea Central-Europeand de laBudapesta, adicd s-a adresat unui corp de studen[i venili in pri-mul rLnd din fostele ldri comuniste ale Europei;l URSS.

A fost publicat ulterior sub titlul ,,The New Threat to History"

[,,Noua amenin{are la adresa istoriei"] in New Review of Books,

16 decembrie 1992, pp. 62-65, Si, in traducere, in mai multe alte ldri.

Este o onoare s[ fiu rugat s[ deschid acest an universitar alUniversitllii Central-Europene. Este, de asemenea,.o senzafie cu-rioasi s[ fac acest lucru, avdnd in vedere ci, deqi sunt un cetileanbritanic niscut englez la a doua generalie, eu sunt de asemenea opersoani din Europa Centrali. intr-adevir, in calitate de evreu,sunt unul dintre membrii caracteristici ai diasporei de popoare dinEuropa Centrall. Bunicul meu a venit la Londra de la Vargovia.Mama mea era vienezl,,la fel ca gi sofia mea, degi ea vorbeqte acummai bine italiana decit germana. Mama soliei mele incl voibeamaghiara pe cdnd era fetili, iar pirinlii ei, la un moment dat intimpul vechii monarhii, detineau un magazin in Herfegovina. Soliamea gi cu mine am fost odat[ la Mostar spre a da de urma lui, invremea in care inci exista pace in acea nefericit[ parte din Balcani.

in trecut, eu insumi am avut leg[turi cu istorici maghiari. Prin ur-mare, am venit la voi ca o persoani din afari, care este, de asemenea,

intr-o manieri piezigi, o persoani" din interior. Ce pot si v[ spun?

Doresc si vi spun trei lucruri.

Primul dintre ele se referd la Europa Centrali Ei de Est. Dacivii de acolo, gi presupun ci voi aproape toli venili de acolo, suntelicetlfeni ai unor [Iri al cdror statut e de dou[ ori nesigur. Nu pretindcI nesiguranla constituie un monopol al central- gi est-europenilor.Ea este, probabil, in zilele noastre mai universali decdt a fost vreo-dat[. Cu toate acestea, orizontul vostru este deosebit de intunecat.Pe parcursul vielii mele, fiecare !ar[ din partea voastri de Europla fost cuprinsi de rizboi, cuceritd, ocupat[, eliberatd qi reocupati:.Fiecare stat din ea are o formi diferiti fali de cea pe care o aveaatunci c6.nd m-am n[scut eu. Doar gase dintre cele douizeci qi treide state care umplu acum harta dintre Trieste qi Urali existau lamomentul nagterii mele, sau ar fi existat daci nu ar fi fost ocupatede vreo armati sau alta: Rusia, RomAnia, Bulgaria, Albania, Greciagi Turcia, pentru ci nici Austria post-1918, nici Ungaria post-191gnu se pot compara cu adevlrat cu Ungaria habsburgici sau cu Cis-leithania. Mai multe au luat fiinll dupd Primul R[zboi Mondial, gimai multe dupl 1989.

Ele includ mai multe ![ri care nu au avut niciodatl de-a lungulistoriei statutul de stat independent in sensul modern, sau care l-auavut pentru scurt timp - pentru un an sau doi, pentru o decadi saudoul - gi l-au pierdut, deEi unele dintre ele l-au recAgtigat de atunci:cele trei state baltice, Belarus, Ucraina, Slovacia, Moldova, Slovenia,Croalia, Macedonia, ca si nu mergem mai departe inspre est. Uneledintre ele s-au niscut gi au pierit in timpul vie{ii mele, precumIugoslavia gi Cehoslovacia. Este ceva perfect comun pentru locui-torul vdrstnic al vreunui orag central-european si fi avut, succesiy,documentele de identitate a trei state. O persoani de vdrsta mea dinLemberg sau Cernluli a triit in patru state, spre a nu mai pune lasocotealS" ocupaliile din timpul rizboiului; un om din Muncacs e

posibil si fi triit in cinci, daci. punem la socoteall autonomia demoment din 1938 a Ruteniei Subcarpatice. in epoci mai civilizate,precum in 1919, lui sau ei li s-ar fi oferit opliunea de a-gi alegecetilenia doriti, dar dup[ cel de-al Doilea Rizboi Mondial el sauea a avut mai multe sanse de a fi expulzat fortat sau integrat fortatin noul stat. Care este locul cuiya din Europa Centrald gi de Est?Cine este el sau ea? intrebarea a fost real[ pentru foarte multi dintre

14

ei gi continui gi acum si fie. in anumite tlri ea este o chestiune de

viafi gi de moarte, in aproape toate ea le afecteazl, gi citeodatl le

determin[ statutul legal 9i gansele de supravieluire.Totugi, existi o alte incertitudine, mai colectivi. Cea mai mare

parte a Europei Centrale gi de Est aparline acelei pirli a lumii pen-

tru care diplomalii gi experlii Naliunilor Unite au incercat din 1945

incoace sI inventeze eufemisme politicoase: ,,subdezvoltate" sau

,,in curs de dezvoltare", adic[ s[race ori inapoiate la modul relativsau la cel absolut. in anumite privinle nu existi o diferen{iere clardintre cele doul Europe, ci mai degrabl o pantd cltre est sau citrevest a ceea ce am putea numi principalul lan! muntos sau creasti a

dinamismului cultural gi economic european, care se lntindea dinnordul Italiei peste Alpi p6n[ in nordul Fran]ei 9i !6rile de Jos gi a

fost prelungit peste Canalul Mdnecii in Anglia. Poate fi evidenliat inrutele comerciale medievale gi in harta distribuliei arhitecturii gotice,

precum gi in cifrele pentru PNB-ul regional in Comunitatea Euro-pean5,. De fapt, in ziua de azi aceast[ regiune continu[ s[ fie coloanavertebral[ a Comunit[lii Europene. Totugi, in misura in care existi olinie istoricl de separa{ie intre Europa ,,avansat[" gi cea ,,inapoiat6",ea era localizati, aproximativ, prin mijlocul Imperiului Habsburgic.

$tiu c[ oamenii sunt sensibili la astfel de probleme. Ljubljiana se

consideri a fi cu mult mai aproape de centrul civilizaliei decAt, slspunem, Skopje, Budapesta decAt Belgradul, iar guvernul actual de

la Praga nici nu doregte s5. fie numit ,,central-european" de fric[ sd

nu fie contaminat prin contactul cu Estul. El declarl cu insistenli ciaparline in mod exclusiv Vestului. Totuqi, pirerea mea este c[ nicio

larl sau regiune din Europa Centrali gi de Est nu s-a considerat pe

sine ca situAndu-se in acel centru. Cu toatele priveau in alti parte c[-utdnd un model pentru a fi cu adevirat avansate si moderne, chiar 9i,bdnuiesc, clasa mijlocie educati de la Viena, Budapesta sau Praga. Ele

cu toatele priveau c[tre Paris si Londra, la fbl dupl cum intelectualiide la Belgrad qi Ruse priveau citre Viena - chiar daci, in conformitatecu cele mai acceptate standarde, Republica Cehi Ei plrli ale Austrieidin prezent alcituiau o parte din zona avansati industrial a Europei,iar din punct de vedere cultural Viena, Budapesta gi Praga nu aveau

absolut niciun motiv si se simtl inferioare altora.

Istoria ![rilor inapoiate in secolul al XIXlea gi al XXJea repre-zinti istoria incerc[rii de a ajunge din urmi lumea mai avansatlimitind-o. laponezli din secolul al XIX-lea au luat ca model Europa,europenii occidentali de dupi cel de-al Doilea Rlzboi Mondial au

imitat economia americanl. Povestea Europei Centrale gi de Est insecolul XX este, in linii mari, aceea a incercirii de a recupera ur-mAnd mai multe modele, unul dupi altul, gi nereugind. Dupi 1918,

cAnd majoritatea (6rilor succesoare erau noi, modelul il constituiademocralia occidentali gi liberalismul economic. Preqedintele Wil-son - poarti oare gara centrali din Praga din nou numele lui? - era

sfintul de hram al regiunii, cu exceplia bolgevicilor care mergeau pedrumul lor. (De fapt, gi ei urmau modele str[ine: Rathenau gi HenryFord). Aga ceva nu a funclionat. Modelul s-a prlbugit din punct de

vedere politic;i economic in anii'20 gi'30. Marea Crizi Economicia distrus democralia multinalional[ chiar qi in Cehoslovacia. Maimulte astfel de ![ri au incercat apoi sau au flirtat pentru scurt timpcu un model fascist, care pereau povestea de succes economici Eipolitici din anii'30. (Suntem inclinali si uitim cI Germania nazistlavea un succes remarcabil ln deplgirea Marii Crize Economice.)Nici integrarea intr-un sistem economic al Germaniei Mari nu afunc(ionat. Germania a fost invinsl.

Dupi 1945 majoritatea acestor leri au ales, sau s-au trezit silitesi aleagi, modelul bolgevic, care era in mod esen{ial un model demodernizare a economiilor agrare inapoiate prin revolufie indus-triali planificat5. Acest lucru nu a fost, prin urmare, niciodatlrelevant pentru ceea ce este acum Republica Ceh[ Ei pentru ceea

ce a fost pdni in 1989 Republica Democrati German[, dar a fostrelevant pentru cea mai mare parte a regiunii, inclusiv pentru URSS.Nu trebuie si vI spun despre deficienlele economice gi slibiciunilesistemului, care in cele din urm[ au dus Ia pribugirea sa, qi cu atdtmai pulin despre sistemele politice intolerabile, din ce in ce maiintolerabile, pe care le-a impus in Europa Central[ gi de Est. Cuatdt mai pu(in trebuie sI v[ aduc aminte incredibilele suferinle pecare acesta le-a impus popoarelor fostei URSS, indeosebi ln timpulperioadei de fier a lui IosifStalin. $i totugi trebuie se spun, cu toatecI mulli dintre voi nu veli fi incAntali de cele spuse de mine, ci

16

pAni la un punct a functionat mai bine decAt orice altceva dupipribugirea monarhiilor in 1918. Pentru cetdlenii de rdnd ai !6rilormai inapoiate din regiune - si zicem Slovacia gi o mare parte dinPeninsula Balcanici - a constituit, probabil, cea mai bund perioadidin istoria lor. S-a destrimat din cauza faptului ci sistemul a de-venit, din punct de yedere economic, din ce in ce mai rigid qi mainefunc(ional, gi mai ales din cauzd, cd. s-a dovedit practic incapabilsi genereze sau sd utilizeze inovalii, in afar6 de faptul ci inibugeaoriginalitatea intelectualS.. in plus, a devenit imposibil de ascuns faflde populaliile locale faptul c[ alte 1[ri ficuseri progrese materialecu mult mai mari decdt cele socialiste. Daci vre{i sd ne exprim[maltfel, s-a prdbugit din cauzd cr cetIlenii de rand erau indiferenti sauostili gi din cauzr ci regimurile insele igi pierduserd increderea inceea ce se preficeau ci fac. Totugi, oricum l-ai privi, el s-a prIbugitin cel mai spectaculos mod in perioada 1989-1991.

Iar acum? Exist[ un alt model pe care toati lumea se gribestes5-1 urmeze, democrafia parlamentar[ in politici si extremele unuicapitalism al pielei libere in economie. in forma prezenti el nueste cu adevirat un model, ci in primul rind o reaclie fali de ceeace a disp[rut inainte. E posibil sI se sedimenteze spre a devenimai practic - dacd este llsat sI se sedimenteze. Totugi, chiar dac6ar face acest lucru, in lumina istoriei de dupd 1918 nu sunt multeganse ca aceastd regiune, posibil cu exceptii minime, si reugeasc[s[ intre in clubul !6rilor ,,cu adevlrat'? avansate si moderne. Re_zultatele imitirii pregedintelui Reagan gi a doamnei Thatcher s-audovedit dezamigitoare chiar gi in ![ri care nu au fost distruse inrLzboi civil, haos gi anarhie. Ar trebui s[ adaug cd nici rezultateleurm[rii modelului Reagan-Thatcher in lirile originii sale nu aufost incununate de succes la modul strilucit, dacl imi veli permiteo discret[ afirmalie britanicd.

Prin urmare, in ansamblu, popoarele din Europa Centrald gide Est vor continua s[ triiasci in ![ri dezamlgite de trecutul lor,probabil intr-o mare misur[ de prezentul lor, si nesigure in privinlaviitorului lor. Aceasta este o situatie extrem de periculoasi. oameniivor cduta pe cineva de invinovilit pentru egecurile gi nesiguranteleIor. Migcirile gi ideologiile care au cele mai mari sanse de a bene-

17

Istoria ldrilor inapoiate in secolul al XIXJea gi al XX-lea repre-zintl istoria incercirii de a ajunge din urml lumea mai avansatlimitind-o. |aponezii din secolul al XIXlea au luat ca model Europa,europenii occidentali de dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial au

imitat economia american[. Povestea Europei Centrale gi de Est insecolul XX este, in linii mari, aceea a incercirii de a recupera ur-mind mai multe modele, unul dupl altul, gi nereugind. DupI 1918,

cAnd majoritatea lirilor succesoare erau noi, modelul il constituiademocrafia occidentald gi liberalismul economic. PreEedintele Wil-son - poart[ oare gara centrall din Praga din nou numele lui? - era

sfdntul de hram al regiunii, cu exceptia bolgevicilor care mergeau pe

drumul lor. (De fapt, gi ei urmau modele striine: Rathenau gi HenryFord). Aqa ceva nu a functionat. Modelul s-a prlbugit din punct de

vedere politic gi economic in anii'20 Ei'30. Marea Crizi. Economicla distrus democrafia multinalional[ chiar gi in Cehoslovacia. Maimulte astfel de ldri au incercat apoi sau au flirtat pentru scurt timpcu un model fascist, care pireau povestea de succes economici gi

politici din anii'30. (Suntem inclinafi sI uitim ci Germania nazistlavea un succes remarcabil in depigirea Marii Crize Economice.)Nici integrarea intr-un sistem economic al Germaniei Mari nu afuncfionat. Germania a fost invinsi.

Dupi 1945 majoritatea acestor liri au ales, sau s-au trezit silitesi aleagi, modelul bolgevic, care era in mod esenfial un model demodernizare a economiilor agrare inapoiate prin revolu{ie indus-triali planificat[. Acest lucru nu a fost, prin urmare, niciodatirelevant pentru ceea ce este acum Republica Cehi gi pentru ceea

ce a fost pdni in 1989 Republica Democrati German6, dar a fostrelevant pentru cea mai mare parte a regiunii, inclusiv pentru URSS.Nu trebuie si vI spun despre deficienlele economice gi slibiciunilesistemului, care in cele din urmi au dus la pribusirea sa, gi cu atAtmai pulin despre sistemele politice intolerabile, din ce in ce maiintolerabile, pe care le-a impus in Europa Central[ gi de Est. Cuatdt mai pulin trebuie si vi aduc aminte incredibilele suferinle pecare acesta le-a impus popoarelor fostei URSS, indeosebi in timpulperioadei de fier a lui Iosif Stalin. $i totuEi trebuie s[ spun, cu toatecI mulli dintre voi nu vefi fi incintali de cele spuse de mine, ci

16

ficia de pe urma acestei stiri de fapt nu sunt, cel pulin in aceasta

generalie, cele care vor s[ se intoarci la vreo varianti a perioadei de

dinainte de 1989. Ele au mai multe qanse de a fi migciri inspirate

de nalionalismul xenofob gi de intoleranli. Cel mai ugor lucru este

intotdeauna si ii faci vinova(i pe strlini.Ceea ce m[ conduce citre cea de-a doua plrere a mea, 9i cea

principall, care este cu mult mai direct relevanti pentru activitatea

unei universitili, sau cel pulin pentru acea parte a activitilii care

mi preocupl pe mine in calitate de istoric qi de profesor univer-

sitar. C[ci istoria reprezint[ materialul brut pentru ideologiile

nalionaliste, etnice sau fundamentaliste, tot aga dupi cum macii

reprezint[ materialul brut pentru cei care se drogheaz[ cu heroini.

Trecutul constituie un element esenlial, poate elementul esen\ial,

in aceste ideologii. in caz:ul in care nu existi Lrn trecut potrivit, el

poate intotdeauna fi inventat. intr-adevlr, in natura lucrurilor de

obicei nu existd trecut complet potrivit, pentru ci fenomenul pe

care aceste ideologii pretind a-l justifica nu este vechi sau etern,

ci nou din punct de vedere istoric. Acest iucru se aplici atdt fun-

damentalismului religios in versiunile sale curente - versiunea

ayatollahului Khomeini de stat islamic nu este mai veche de anii'70 -, cdl gi nalionalismului contemporan. Trecutul legitimeazl.

Trecutul conferi un fundal mai glorios unui prezent care nu are

multe de slrbltorit. imi amintesc c[ am vdzut undeva un studiu

despre strlvechea civilizalie a oragelor din valea Indusului cu titlulCinci mii de ani de Pakistan. Pakistanul nu exista nici in proiect

inainte de 1932-1933, cind numele a fost inventat de nigte studenli

militanli. Nu a devenit o solicitate politici serioasl pdnl in 1940. Ca

stat, a inceput sd existe doar din 1947' Nu existl dovezi ale vreunei

leglturi dintre civilizalia din Mohenjo Daro s,i actualii conducitori

de la Islamabad, aga dupl cum nu exist[ intre rizboiul troian 9i gu-

vernul de la Ankara, care la ora actual[ pretinde returnarea, chiar

qi numai pentru prima expunere publici, a comorii regelui Priam

din Troia descoperiti de Schliemann. Dar 5000 de ani de Pakistan

sun[ cumva mai bine decAt 45 de ani de Pakistan.

in aceastl situalie istoricii se trezesc in rolul neaqteptat al ac-

torilor politici. Obignuiam si gdndesc ci profesiunea istoriei, spre

18