Despre Dandysm

Copilaria joaca un rol esential n dezvoltarea caracterului si personalitatii unui individ, dar ea si pune amprenta si asupra viitorului, actionnd precum forta destinului. Nota de la nceputul romanului n raspar debuteaza cu o relatare a copilariei protagonistului. Naratorul vorbeste despre decaderea stravechii case Des Esseintes, barbatii devin mai efeminati si au loc mariaje consangvine. Fiind ultimul descendent al acestei familii, Jean des Esseintes sufera de atavism: el semana cu stramosul sau din cele mai stravechi timpuri: avea, ca si acela, un barbison de un blond nemaipomenit de spalacit si o expresie ambigua, obosita si sireata (Joris-Karl Huysmans, n raspar). n romanul lui Huysmans se remarca faptul ca starea degenerata a familiei lui Des Esseintes sta la baza hipersensibilitatii personajului, facndu-l unic printre ceilalti.Copilaria protagonistului a fost una lugubra. Nu pastrase pentru parintii sai dect o amintire nfricosata, lipsita de recunostinta si de afectiune. Mama lui are crize, nu suporta lumina si zgomotul. Des Esseintes ncepe sa se retraga n propriul sau spatiu de timpuriu: Citea sau visa, sorbea cu nesat singuratatea pna noaptea trziu.Studiaza la o scoala de iezuiti, dar credinta lui nu este trainica. Profesorii se tem de inteligenta lui nesupusa, astfel nct l lasa sa studieze ce i place, si anume latina, franceza, teologie. Totodata, are contact cu oameni din toate categoriile: familia de Montchevrel, compusa din tutorele sau si rudele acestuia, care sunt niste momi si moli ce i provoaca mila; tinerii de vrsta lui ori sunt plicticosi, ori sunt niste cheflii ce i provoaca dezgust; cu oamenii de litere simte ca are o conversatie banala. Toate aceste interactiuni esuate duc la nstrainarea personajului, la dispretul lui crescnd pentru omenire.Dorian Gray a fost lasat n voia singuratatii si tiraniei unui batrn fara inima (Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray) cea a lordului Kelso, bunicul sau. Mama lui, Margaret Devereux, era o fata de o frumusete rara, care s-ar fi putut marita cu oricine. Totusi, fiind romantica, ea a ales sa fuga cu un tnar fara bani, dar acesta ajunge sa fie ucis de un aventurier angajat de lordul Kelso la doar cteva luni dupa casatorie. ntoarsa acasa, Margaret refuza sa mai vorbeasca vreodata cu propriul tata si moare si ea la scurt timp dupa aceea. Asadar, copilaria ntunecata a lui Dorian, crescut de un om meschin, izolat n camera sa de restul lumii, si-a lasat amprenta n sufletul chinuit al baiatului. Lipsa unui model patern si a unei afectiuni materne l va face pe Dorian sa fie o tinta usoara a lordului Henry, care si propune sa si proiecteze propriul suflet, propriul temperament si propriile idei n persoana acestui tnar: A vorbi cu el era ca si cum ai cnta la o vioara de mare pret. Raspundea la fiecare atingere si frematare a arcusului Era extrem de captivant n clipele acelea n care si exercita influenta asupra lui. Nicio alta actiune nu-i semana. Sa-ti proiectezi sufletul ntr-o forma gratioasa si sa-l lasi sa adaste acolo o clipa, sa-ti auzi propriile opinii intelectuale ntorcndu-se n ecou, mbogatite cu toata muzica pasiunii si tineretii, sa-ti treci temperamentul n celalalt ca si cum ar fi fluid subtil sau un ciudat parfum (). Puteai face orice din el. l puteai face sa fie Titan sau jucarie.Diferenta dintre cei doi va fi aceea ca Dorian pune n aplicare principiile nvatate de la Henry. Lordul Wotton nu actioneaza conform propriilor sale idei: Eu cred ca tu esti un sot foarte bun, dar ti e teribil de rusine de propriile calitati. Esti un tip extraordinar, Harry. Nu moralizezi si nici nu gresesti vreodata. Cinismul tau e o poza si nimic mai mult.***Odata ce imago-ul patern este compromis, modelele sunt preluate din alta parte: Henry joaca rolul de tata adoptiv pentru Dorian, care se reconfigureaza dupa modelul dat de el.Portretul dandy-ului la maturitateMitul lui Narcis se regaseste n mai toate operele care problematizeaza dandysmul. nca de la nceputul Portretului lui Dorian Gray, lordul Henry l compara pe Dorian cu Narcis datorita frumusetii sale. Totodata, atunci cnd Basil vrea sa distruga portretul, tnarul l opreste, declarndu-se ndragostit de lucrarea artistului: Dar sunt ndragostit de ea, Basil. E o parte din mine nsumi. Dorian este ndragostit de propria reflexie. Totodata, Des Esseintes cultiva o detasare narcisic de tot ceea ce nseamna mediocritate si burghezie.Baudelaire observa ca sloganul dandy-ului este sa traiesti si sa mori n fata unei oglinzi. Mitul lui Narcis, tnarul si frumosul vnator care s-a ndragostit de propria imagine reflectata n apa unui lac, a constituit subiectul a numeroase interpretari ale unor mitologi, psihanalisti sau catoptrologi. ndragostirile de propriul chip sugereaza nostalgii androgine, tnjiri dupa unitatea pierduta a fapturii umane (Adriana Babeti, Dandysmul. O Istorie). Astfel, romanticii secolului al XIX-lea echivalau privitul n oglinda cu o coborre n strafundul omului. Pentru Paul Valry, mitul lui Narcis reprezinta relatia care uneste temporar constiinta si trupul. n modernismul interbelic, oglinda va deveni o suprafata vida care nu mai reflecta nimic (A. Babeti). Totodata, psihanaliza freudiana distinge ntre trei forme ale iubirii de sine: autoerotism, narcisism primar, narcisism secundar. Jacques Lacan va descrie felul n care se constituie imaginea narcisica n stadiul oglinzii. n momentul n care copilul devine constient ca se vede pe sine n oglinda, are loc o cunoastere de sine, dar si o trecere nspre imaginar identitatea din oglinda este preluata de privitor. Acest proces este important n configurarea identitatii.Karen Horney depaseste definitia freudiana a narcisismului, care l reducea la o determinare libidinala, si vorbeste de anumite tulburari nevrotice din copilarie. Copilul intra ntr-o relatie tensionanta cu cei din jur, n urma careia legaturile sale emotionale sunt erodate, el ajungnd n situatia de a nu mai putea iubi. E ranit narcisic, e depreciat sistematic (apud A. Babeti). Psihanalista Franoise Dolto leaga dandysmul de absenta figurii paterne, de unde ar proveni sentimentul de abandon si refugiul n oglinda. Nu exista nimeni care sa ghideze pasii viitorului barbat, nimeni care sa-i dea raspuns pentru puzderia de dorinte, nelinisti sau chiar spaime. Dect oglinda. S-a putut observa deja cum autorii si personajele si detesta tatii, au relatii tulburi cu mamele lor sau prezinta un atasament exagerat fata de ele; n plus, sexualitatea lor va fi una devianta.Aceasta relatie fragila cu Celalalt, ncepnd cu propria familie, va provoca ncercarea de evadare a dandy-ului. Ca orice Narcis, el si creeaza drept forma de aparare o lume paralela, numai a sa, n care se produce o self inflation (A. Babeti). Alfred Adler vorbeste despre un complex de inferioritate al dandy-ului, care va cauta sa cstige puterea si superioritatea, devenind un vanitos. ntr-o interpretare psihosociologica, dandy-ul vrea sa-si afiseze superioritatea poznd n ipostaza de aristocrat. Astfel, el va profesa un cult de sine, fiind obsedat de propria imagine, din dorinta de a epata. S-a mai reamintit deja celebra afirmatie a lui Baudelaire: Este placerea de a uimi si satisfactia orgolioasa de a nu fi niciodata uimit.Hiperinflatia eului determina aparitia unei nevoi de diferentiere. Jean dOrmesson face o comparatie ntre tipul dandy-ului, al snobului si al arivistului. Toti trei simt nevoia de prestigiu si au nevoie de o confirmare a puterii lor. Dar, n timp ce juliensorelii sunt niste parveniti fara scrupule, iar snobii niste imitatori de stil, dandy-ul vrea sa se diferentieze de restul, el vrea sa mentina distanta. El nu cauta sa fie acceptat sau integrat, asa cum fac arivistul si snobul. Din contra, el gusta placerea aristocratica de a displacea. El se distinge prin elitarismul aristocratic (A. Babeti) Pentru dandy, departe de a reprezenta o trauma, singuratatea este un deziderat. Dorian Gray ntreprinde o calatorie pe tarmul artei, asistnd la piesele de teatru jucate de Sibyl Vane, ascultnd n transa Tannhuser n loja sa de la Opera sau plimbndu-se prin galeria de tablouri din casa sa de la tara. El se afla sub influenta cartii galbene timp de ani de zile, ocupndu-se cu studiul bijuteriilor, al broderiilor si tapiseriilor, dar si al parfumurilor. Des Esseintes ntreprinde si el o calatorie pe tarmul artei, visnd n fata tablourilor lui Gustave Moreau sau n fata rndurilor din Evanghelia lui Matei. Aceste opere i zguduie sistemul nervos prin isterii erudite. Dorian va ntreprinde o calatorie si n paradisul artificial al opiului, ncercnd sa uite pacatele comise. Des Esseintes ncearca si el opiul si hasisul, dar acestea l fac sa vomite, astfel nct recurge doar la propriul creier ca la un excitant care sa-l ndeparteze de viata reala si sa-l duca n lumea visurilor. Cnd calatoreste la Londra, Des Esseintes ncearca multumirea de a nu face nota discordanta n acest mediu, de a fi, oarecum si superficial, locuitor naturalizat al Londrei. Pantazi are groaza de ferestrele deschise, asa cum Dorian Gray se dedica muzicii ntr-o ncapere cu ferestre zabrelite, unde colectioneaza tot felul de instrumente muzicale ciudate: flaute din oase de om, vase din pamnt si altele.n ceea ce l priveste pe Des Esseintes, acesta va fi dublu izolat de lume: se retrage n castelul din Fontenay-aux-Roses unde calatoreste n vis si n amintire. Baudelaire este parintele spiritual al lui Des Esseintes. Pe caminul din camera sa, un minunat canon bisericesc, format din trei compartimente separate, continea sub sticla ramei trei piese de Baudelaire, scrise cu admirabile litere de rugaciune. Piesele lui Baudelaire sunt biblia lui Des Esseintes, asa cum cartea lui Huysmans va deveni biblia lui Dorian Gray. Una dintre piese, intitulata Oriunde afara din lume, ilustreaza dorinta dandy-ului de a se izola de restul lumii. Eul si ntreaba sufletul unde ar vrea sa locuiasca si i prezinta mai multe locuri Lisabona, Olanda, Batavia, Torneo, la extremul capat al Balticii sau chiar la Pol. nsa sufletul ramne mut pna la final, cnd izbucneste si spune: Oriunde! Oriunde! Dar numai afara din lumea aceasta . Totodata, odaia de lucru a lui Pasadia este descrisa ca fiind un lacas de liniste si de reculegere, n care nimic nu patrundea din lumea din afara.n conceptia lui Des Esseintes, dormitorul poate fi aranjat n doua feluri. Dormitorul sau de la Paris arata precum un alcov excitant, fiind un spatiu al destrabalarii nocturne. Dormitorul sau actual arata precum o chilie, fiind mobilat cu pat de fier, scaun de rugaciune, banca de epitropi cu baldachin si sfesnice bisericesti. El trebuia sa dea iluzia unei odai de calugar. De altfel, asemeni unui calugar, si Des Esseintes era copt pentru singuratate dupa ce fusese hartuit de viata si nu mai astepta nimic de la ea.n aceste conditii, singura lui ocupatie va deveni visarea. Des Esseintes ncepe sa-si retraiasca existenta. Bea un pahar de whisky si si reaminteste episodul n care a mers la dentist sa-si scoata maseaua. Sta n fotoliu fumnd si viseaza la destramarea casniciei unui prieten de-al sau, apoi se gndeste la educatia pe care i-a oferit-o tnarului Auguste Langlois pe care a ncercat sa-l faca asasin. l duce la madam Laura n repetate rnduri cu speranta de a-l obisnui cu luxul si placerile de-acolo, pentru ca apoi sa i le ntrerupa. l nvata maxima Fa altora ceea ce nu vrei sa ti se faca tie ncercnd sa dea nastere unui ticalos, nca unui dusman al acestei societati hidoase, care ne jefuieste. Amoralismul si influenta negativa pe care Des Esseintes o exercita asupra unui tnar se regasesc si n persoana lordului Henry, care va juca un rol similar pentru Dorian. Dorian, la rndul sau, va corupe alte personaje: Alan Campbell se sinucide din cauza lui, iar Adrian Singleton ajunge sa fie un dependent de opiu care si duce veacul prin crciumi.Singuratatea poate avea, asupra individului, efectele hasisului. Despre Des Esseintes, naratorul mai dezvaluie urmatoarele: Traia prin sine nsusi, se nutrea din propria sa substanta; singuratatea actionase asupra creierului sau ca un narcotic, l nvaluise ntr-o lncezeala strabatura de reverii; singuratatea i nimicea planurile, i zdrobea vointa si atragea dupa ea un sir de visuri.Singuratatea pare sa actioneze asupra creierului respectnd fazele ce se regasesc si n administrarea de narcotice. Pentru nceput, Des Esseintes si aminteste de vremea seratelor mondene, a curselor de cai, a partidelor de carti, a amorurilor comandate dinainte. Urmeaza faza a doua, cea a amintirilor din copilarile. n faza a treia apar simptome morbide si este dominat de idei abstracte. Se gndeste la interpretarile contradictorii date de dogmele crestine: Timp de cteva zile, creierul sau misuna de paradoxuri, de subtilitati. Latura plastica a lucrurilor se manifesta sub influenta tablourilor lui Moreau cnd ncepe sa vada o defilare de prelati; vede episcopi si ceremonii religioase moderne. n mod similar, cnd Thomas de Quincey consuma opiu si auzea Consul romanus, ncepea sa evoce pagini din Titus Livius si sa vada consulii si armatele romane naintnd.Treptat, visurile ncep sa devina cosmaruri. Chinurile opiului se manifesta la De Quincey tot prin cosmaruri: crocodilul devine obiect de groaza, personajul are naluciri orientale cu monstri. Des Esseintes, dupa ce si creeaza micul ecuator de plante rare, priveste Caladiile si viseaza ca totul e sifilis. Se pierde n dementa cosmarului: viseaza ca se afla n padure, n amurg si merge alaturi de o femeie pe care nu o cunoaste, dar care are aerul unei femei de blci. Apoi, vede o silueta calare, o fiinta ambigua, fara sex si ntelege ca aceasta este de fapt imaginea sifilisului. ncearca sa fuga de ea, dar nu se poate ascunde. Pe jos se misca o femeie goala n care apare din nou imaginea bacteriei. Este fascinat de ochiul ei si nainteaza spre ea. Nu se poate desprinde de mbratisarea ei si simte ca moare. Cosmarurile se repeta.Baudelaire spunea ntr-unul dintre poemele sale sufletul meu calatoreste pe miresme ca sufletul altora pe muzica. Si n romanul lui Huysmans au loc tot felul de evadari n amintire si vis generate de miresme. Des Esseintes e capabil sa explice toata psihologia mixturii unui parfum. El vrea sa-si creeze propriul buchet de miresme, iar n acest proces e obsedat de secolul XVIII, pentru ca apoi sa se vada aterizat pe o cmpie. n functie de diversele esente pe care le amesteca n parfumul sau, viziunea se schimba: cmpia e populata de femei pentru ca apoi sa ramna pustie. Dorian Gray urmeaza exemplul lui Des Esseintes si studiaza parfumurile, ntelegnd ca exista corespondente ntre viata mentala si cea senzuala. El ncearca sa descopere care sunt relatiile dintre ele: de ce tamia l face pe om mistic sau de ce ambra incita pasiunile. Totodata, el cauta sa realizeze o psihologie a parfumurilor.Dupa ce Des Esseintes si revine dintr-o criza, se hotaraste sa plece ntr-o calatorie, fiind dornic sa vada si sa vorbeasca cu o fiinta omeneasca. Dar, pe drum, el viseaza la calatoria sa. Ploaia din Paris i insufla imaginea unei Londre ploioase, colosale. Atunci cnd se uita printr-un ghid al Londrei, imaginea unor tablouri i asalteaza memoria. Ajuns n Anglia, ametit de trancaneala englezilor, care vorbeau ntre ei, visa cu ochii deschisi, evocnd personajele create de Dickens () Ducea o viata de lenes n aceasta Londra fictiva. Ramne deziluzionat cu privire la aceasta tara, asa cum a mai fost o data deceptionat n legatura cu Olanda pe care ar fi vrut-o ca n operele lui Teniers si Steen, ale lui Rembrandt si Ostade. Nu a descoperit acea tara magica si reala la care spera. Asadar, chiar si atunci cnd paseste n lume, Des Esseintes ramne prins n propriile reverii si ncearca sa treaca neobservat. El priveste mereu prin prisma artei, ndepartndu-se de realitate. El prefera calatoriile spirituale, ntreprinse prin intermediul viselor. La ce sa te misti, cnd poti calatori att de minunat stnd pe scaun?.Dandy-ul ramne, asadar, un personaj nascut ntr-o perioada de criza, a carui identitate se afla si ea n criza, din cauza unei copilarii traumatice. Fiind ranit narcisic, personajul se vrea ct mai departe de lumea burgheza; el refuza tot ceea ce nseamna banalitate, retragndu-se pe tarmul artei. Mai mult dect att, el ajunge sa-si reconstruiasca propria biografie ca pe un spectacol.