DESPRE CUVANT

download DESPRE CUVANT

If you can't read please download the document

description

Cuvintele cele mai folosite în viaţa noastră sunt cele rostite şi ele pot fi numite pe bună dreptate, oglinda fidelă a inimii noastre, de aceea un om curat va avea cuvinte curate, iar un om pătimaş va avea cuvinte pline de răutate, aşa cum spune şi Sfânta Scriptură, precum că: „ Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rău, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăieşte gura luiˮ (Luca 6, 45).

Transcript of DESPRE CUVANT

  • CAPITOLUL I

    DESPRE CUVNT

    i ele pot

    dreptate, ogli a inimii noastre, de aceea un om curat va avea cuvinte curate, iar un

    om , prec

    a inim u, din

    vistieria cea rea a ci din prisosul inimii gr te gura lui (Luca

    6, 45).

    i

    i a unui

    complex sonor.1 Din punct de vedere teologic cuvintele

    ruia Du

    o libertate proprie pe care nu o mai putem ngr

    puteri

    care fie n ia ca descoperire a lui Dumnezeu, nu s-a

    i prin cuvinte. Propriu-zis, ntre

    , i imaginea fiind

    cuvintele n Vechiul Testament aveau un caracter prof

    i c ii lui Hri stos, unde Fiul lui Dumnezeu e ntreg

    i definitiv. Venind Hristos, n care s-

    .2 Toate imaginile, cuvintele

    iile se

    Omului care e

    este Biserica u3

    1 , Univers Enciclopedic, 1998; 2 Pr. O teologie a icoanei ; 3 Ibidem, p. 28

  • Aproape orice cuv nt imagine, cu un sens plasticizat, iar actele

    -ne imaginile sunt modul inevitabil de revelare a lui

    tre spiritul uman. Acc

    forme ntr-un sens

    cuvnt.

    n cuvi -

    i Logos creator al oamenilor, ajutndu- - i modul de

    folosire al acestei lumi prin cuvinte comune, spre a urca la

    Cuvnt-izvor

    le

    va fi nesfarsita.

    oamenilor de a comunica ntre ei,

    pe oameni ntr- m o poate face aceasta i lumea. 4 a cum

    spunea Sf Cuvntul este unealta lumii ace cerea este taina

    veacului viitor5, ne putem da seama de aici, cum cuvntul devine pentru oameni un mijloc

    elegerea

    dintre ei.

    m, i

    ea unei melodii. Cuvintele

    pot avea putere prin mesajul ce- in, de a binecuv rturisi, de

    i mai ales de a ne ruga, punndu-

    , cu Cel ce ne-a creat, cu Dumnezeu Cuvntul.

    4 Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, vol. 126; 5 Sfntul Isaac Sirul, Despre , EIBMBOR,

    p. 474;

  • Cuvintele noastre despre Dumnezeu nu fac a -l descrie pe Hristos, ca imagine

    a lui Hristos cu diferitele ei acte, prin care s-a

    revelat ca Dumnezeu. i acte revelate prin Hristos,

    cuv

    i n

    cuvinte.

    n acest sens putndu-se face o adaptare a cuvintelor

    despre Hristos la fiecare timp, folosindu-se mereu noi simboluri sau cuvinte spre a se reda

    n orice vremuri. De aici

    marea responsabilitate a om

    spundere ce o are de a duce mai

    minusuri, spundere ce o va avea de nu-l va mplini acest

    cuvnt al lui Dumnezeu sau de- ntul Vasile

    au admirat cuvintele acestea de la nceputul

    n sc

    tur

    att de mult pu i noi, uc

    putere n ele? Dar este oare cineva att de

    t de ne

    elegi

    exact cele admirate. Nu- -i admire

    ia lui, fr -ar

  • a - privirile ochilor lui

    i vederea. 6

    vom fi i pentru toate ale noastre, dar mai ales conform Sfintei Scripturii,

    , pentru toate cuvintele auzite, atunci cnd le vom primi pe cele rele, pentru cuvintele

    citite, atunci cnd citim ce nu trebu i mai ales

    pentru nviere pe cei din jur.

    Oamenii si

    ascult -

    pe

    -o ine, Cel care ne- -

    ci numai un altul mi poate fi partener pe

    veci, deoarece caracterul de pe

    i a lui, situ - ,

    ntre

    noi.

    Cuvi nencetat

    cu moartea sau cu iadul.7 Noi

    , este primul

    cu noi

    nic de comunicare.

    6 Sf. Vasile cel Mare, Scrieri, partea I, trad. ; 7 Pr. op. cit., p. 127

  • - setea ei de

    comunicare. n

    c din izvorul unei

    iubiri, ,

    ntre Persoanele ci omul

    , lalt.

    existe ncetate, iar aceasta numai o

    fie acest izvor nesecat, care este

    Sfnta Treime, care este numai Dumnezeu. n

    comuniune cu capete puterea unei a

    accesibil oamenilor la fel ca unul dintre ei n Persoana lui Iisus Hristos,

    ntr- ndu-ne puterea i a iubirii

    nice. E -ne

    - -

    -a exprimat-o n aceste a cuvintelor, ca

    nicie sau

    vremelnicie.

    Sfntul Apo

    treb Sfantul Maxim Marturisitorul, c de fapt,

    iunea din ea pentru cei ce o iubesc, precum

    nui

    pe cei ce o privesc iunii purificate de

    8 -se

    a cum sunt descoperi iuni

    8 Sfntul Ambigua, 27, ti, 1983, p. 129;

  • formulate ite uman, descoperindu- toare celei umane dar mai

    te,

    Dumnezeu prin lucruri

    a cum operele

    unui om iunii acestuia. Sfntul

    eleg n

    ci rev

    de orice lucrare a tere a Lui tot cu ajutorul Duhului Sfnt, de

    pe

    cea a cuvntului Scripturii, unii

    ie, iar cele mai multe cuvinte de aici despre Dumnezeu, nu s-

    ie. cali iile

    genera

    it.9

    i actele proniatoare cu lumea,

    aceste cuvinte nefiind spuse de- harul

    Lui, spre a se i a primi cuvintele

    Lui. Universul ntreg este compar i tuite din

    i

    i mai departe de noi, sunt sesizate printr- , astfel ca

    prin combinarea turor chipurilor rului, descoperit

    9 Ibidem, pp. 127-128;

  • iune, acoperind-o

    prin liter prin sensul a aceea ce este .10

    Sfnta

    n cuv ita a Scripturi constatnd

    cuvintelor ncorporate, i din cele dintre ele, sa

    ,

    care vorbete despre Dumnezeu.

    iunea legiferatoare a univer -Se,

    nu e prin fire

    .11

    iunea i de lume, atunci nu vom

    consi

    - din

    ele. Li

    i. tuturor

    ntul Maxim numai n Dumnezeu toate cele

    prin comuniunea cu El.

    ierea sa prin i lumea nu dispar, ci apar schimbate la

    i formele n, minte luminoase sau

    transparente pentru a i

    atotrevendicator. elesuri, devin

    transparente nci de ionale, pentru

    Cuvntul c elesurile

    dogmelor tura Lui cu lumea. Prin ele

    10 Ibidem, p. 128; 11 Ibidem, p. 129;

  • ntul dumnezeiesc care ni Se co

    i iubire. Nici ele, nici

    i ncuiate pentru intrarea acestui i a

    acestei Pers mn, dar devin tr

    urilor de i

    Scriptura. ii nu priveau ca noi nici natura, nici

    ,12

    ntruct taina Cuvntului ei -

    i cobor

    i au expe

    ci ei nu s-au fol

    i de

    i

    a ndu-

    ideea de infinitate a l de caracterul Lui

    indefinit, infinitatea nsemnnd lipsa

    definire n vreun concept, de loca i timp, El fiind una cu neschimbabilitatea,

    ne ntul

    Dumnezeu nu poate fi cunoscut

    tere. nd

    spune:

    (I Corint. 1, 25) truparea Cuvntului e

    12 Ibidem, p. 157;