PLANTAREA CIRESILOR

Prima paginInfo UtilePlantarea ciresilor0 ComentariiPlantarea ciresilor si infiintarea plantatiilor de cires- Aspecte generale si particulare. Sub aspectul insusirilor generale ale solurilor, ciresul are pretentii mai mari decat marul, parul, gutuiul si prunul, iar fata de unele insusiri particulare, ca starea de gleizare si excesul de apa, sunt mai pretentioase chiar decat caisul si piersicul.Ciresul nu se va amplasa la baza versantilor lungi, mai ales pe vaile inguste, fara un bun drenaj aerian. Situatiile de plantare a bazei pantelor cu cires se accepta numai acolo unde pericolul stagnarii aerului rece sau frecventa ridicata a gerurilor puternice de iarna, ca si a ingheturilor si brumelor tarzii de primavara este evitat.1. Pregatirea si fertilizarea terenului pentru plantarea ciresilorPentru conservarea si imbunatatirea insusirilor solurilor, pregatirea terenului se va face, de la caz la caz, prin desfundare si fertilizare pe toata suprafata sau desfundare pe directia randului a unei benzi late de 1,5 2 m, pe care se vor aplica si ingrasamintele stabilite.Inainte de desfundare se va face o fertilizare de fond cu 60 80 t/ha gunoi de grajd, la care se adauga 800 1000 kg/ha superfosfat in 500 600 kg/ha sare potasica, iar pe terenurile acide, in functie de valoarea pH-ului, se vor aplica amendamente cu carbonat de calciu in doze 5-8 t/ha. De asemenea se pot administra ingrasaminte la groapa de plantare, in urmatoarele cantitati orientative: 10 15 kg gunoi de grajd bine putrezit, 50 100 g superfosfat si 50 100 g sare potasica (Amzar Gh. si colab., 1989).Dupa desfundare se fac discuiri si lucrari de nivelare (daca este cazul) pentru a realiza o suprafata cat mai uniforma si cu o panta generala care sa permita scurgerea apei in exces.2. Plantarea ciresilorNu vom insista asupra amanuntelor privitoare la pichetarea terenului, executarea gropilor, pregatirea pomului pentru plantat si tehnica plantarii propriu-zise, ci vom arata cateva din lucrarile de care depinde reusita infiintarii unei plantatii.Neasigurarea soiurilor polenizatoare este una din principalele cauze ale productiilor mici in plantatiile de cires, avand in vedere ca majoritatea soiurilor sunt autosterile se planteaza 2-3 soiuri intr-o parcela, care sa aiba aceeasi epoca de inflorit si sa se poata poleniza reciproc. Raportul intre soiuri se stabileste in functie de valoarea lor economica. Daca aceasta este aproximativ egala, atunci si numarul randurilor din fiecare soi va fi egal (frecvent cate 6 randuri). Cand avem un soi de calitate scazuta, dar care este un bun polenizator, se recomanda un rand din acest soi, la 6-8 randuri din soiul ce trebuie polenizat.Cea mai importanta operatie in plantarea ciresilor este stabilirea distantelor de plantare. Avand in vedere orientarea spre folosirea in mai mare masura a portaltoilor noi creati in tara sau introdusi din strainatate, care au vigoare scazuta, ca si intentia de proiectare si mentinere a inaltimii limitate a pomilor si utilizarea unor forme de coroana care sa realizeze un volum cat mai mare de coroana utila la unitatea de suprafata se recomanda urmatoarele distante de plantare (tabelul 1), in functie de vigoarea combinatiei soi-portaltoi (tabelul 2)Tabelul 1Distantele pentru plantarea ciresilor

Vigoarea combinatieiDistantele de plantare (m)Densitatea pomi/ha

soi-portaltoiIntre randuriPe rand

MareMijlocieMica6 74 4,53,5 44,5 53,5 42,5 3286 370555 714833 1143

Tabelul 2Vigoarea unor soiuri si portaltoi de cires

SoiuriVigoarea

MareMijlocieMica

Biggareau Moreau*

Negre de Bistrita*

Rosii de Bistrita*

Bing*

Cerna*

Jubileu*

Sam*

Stella*

Van*

Boambe de Cotnari*

Germesdorf*

Lambert Compact*

Pietroase Donnisen*

Ulster*

Hedelfinger*

Roz de Marculesti*

Amara*

PORTALTOI

Salbatic*

F12-1*

Franc*

Mahaleb*

Colt*

IPC-1*

Taierile la cires dupa plantarea ciresilorIn perioada de tinerete scopul taierilor consta in formarea unor coroane corespunzatoare specificului de crestere si fructificare a soiurilor, coroane cu dimensiuni reduse, dar cu volum util mai mare la unitatea de suprafata, nedegarnisite la baza, in interiorul carora patrunde o cantitate de lumina mare.Cand pomii au ajuns in perioada de rodire, sunt necesare taieri pentru evitarea indesirii coroanelor si pastrarea unui echilibru intre crestere si rodire.In practica ciresul se taie mai putin sau deloc, pomicultorii avand retineri datorita cicatrizarii greoaie a ranilor produse prin scurtarea unor ramuri groase si a aparitiei de scurgeri gomoase, care uneori provoaca uscarea ramurilor atunci cand aceste operatiuni se executa cu mult inainte de pornirea sevei. In plus, in urma taierilor de formare executate prea sever, la unele soiuri viguroase apar cresteri puternice ale lastarilor in detrimentul grabirii intrarii pe rod si a reducerii vigorii, iar prin taierea nerationala a unor soiuri care nu ramifica, se pot obtine sarpante degarnisite, cu zona de fructificare departata mult de zona centrala a coroanei.1. Taierile de formare a coroanelor dupa plantarea ciresilorPrin lucrarile de formare a coroanelor se urmareste realizarea elementelor de baza: sarpante si subsarpante, scurtarea la maximum a duratei de timp pana la intrarea pe rod si obtinerea unor coroane care sa permita executarea cu usurinta, in conditii economice, a lucrarilor de taiere, tratamente fitosanitare, lucrarea solului si recoltarea fructelor (Gepoiu N., Monica Murvai, 1992 b).Tinand cont de particularitatile de crestere si fructificare ale ciresului, in tehnica formarii coroanelor s-au stabilit urmatoarele norme constructive: Deschiderea unghiului de ramificare a sarpantelor sa fie de pana la 40-500, deoarece unghiurile mici determina o sudura defectuoasa a ramurilor, dau nastere la dezbinari si provoaca aparitia de gome; Punctele de insertie ale sarpantelor din acelasi etaj sa fie distantate la 7-12 cm, in caz contrar se produc dezbinari; Distanta intre doua sarpante suprapuse in plan vertical nu trebuie sa fie mai mica de 60 cm la pomii de vigoare mica si mijlocie si de 80 cm la pomii de vigoare mare; Indiferent de forma de coroana, se face echilibrarea cresterii principalelor elemente constructive ale coroanei: sarpante si subsarpante de aceeasi varsta se echilibreaza intre ele, subsarpantele se subordoneaza ca lungime si dezvoltare in ordinea varstei; se executa echilibru intre etaje, iar axul coroanei sau prelungirile sarpantelor cu o crestere excesiva se substituie cu o alta ramura laterala, cu o directie de crestere exterioara; La formarea coroanelor trebuie sa se acorde o importanta deosebita echilibrarii cresterii intre partea din varf si cea bazala, stiut fiind faptul ca la cires exista tendinta naturala ca elementele cu pozitie superioara sa creasca mai puternic, in detrimentul celor inferioare, pe care le umbresc si care se degarnisesc.2. Forme de coroana dupa plantarea ciresilorRezultatele cercetarilor au relevat ca cele mai adecvate forme de coroana pentru cires sunt:-forme globuloase (vas ameliorat, piramida neetajata, tufa libera), care urmaresc sa realizeze o iluminare mai buna a interiorului coroanei si o reducere a inaltimii pomilor, dar necesita distante de plantare mai mari.-forme piramidale (fusul tufa, cordon vertical) care se extind pe verticala si permit distante de plantare mai mici.Deci, in sistemele de cultura cu distante marite se va merge pe coroane care sa se dezvolte mai mult in plan orizontal (vasul, tufa) sau aplatizate (palmeta), in timp ce in livezile de mare densitate coroanele se vor extinde mai mult pe verticala.A. Forme de coroana practicate dupa plantarea ciresilorPiramida neetajata (Leader) forma de coroana veche, care se preteaza pentru soiurile de cires de vigoare mare. Are un trunchi de 60 cm si ax de 120 -160 cm pe care se prind 5-6 sarpante solitare dispuse in spirala la 35-40 cm una de alta. Primele doua sarpante au cate 3 subsarpante; sarpantele 3-4 au cate doua subsarpante, iar a 5-a si a 6-a cate o singura subsarpanta (fig. 1). Acest tip de coroana poate fi imbunatatit pe masura posibilitatilor prin suprimarea axului la 2,5-3,0 m inaltime, cand coroana este complet formata.Piramida mixta are 3 sarpante dispuse in etaj, plus inca doua sarpante distantate si dispuse in spirala. Prima sarpanta neetajata se insereaza pe ax la distanta de 80-120 cm fata de etajul I, iar urmatoarele la 45 50 cm una fata de alta. Ramificarea sarpantelor in subsarpante se face dupa principiul bilateral altern -intern.La cires, formarea coroanelor dupa principiile piramidei mixte este inca valabila la soiurile viguroase (Germersdorf, Van, Bing, Sam, Boambe de Cotnari, Negre de Bistrita, s.a.) in sistem semiintensiv.Soiurile de vigoare mijlocie (Rubin, Jubilen, s.a.) se pot conduce sub forma de piramida cu aplatizarea sarpantelor pe directia randurilor.La dimensionarea coroanei si evitarea formarii unor pomi exagerat de inalti, ne ajuta soiurile care au unghi de ramificare a sarpantelor peste 40o. Soiurile de vigoare mica, cum sunt Lambert compact, Stella compact, Gerna, nu se preteaza la conducerea sub forma de piramida.Vasul ameliorat are coroana formata din 3 sarpante distantate la 8-10 cm una de alta, pe un ax foarte scurt, repartizate uniform in plan orizontal. Fiecare sarpanta are 3-5 subsarpante dispuse dupa sistemul bilateral altern. Formarea dureaza 4-5 ani si se foloseste la soiurile de vigoare mijlocie.Tufa trunchi este forma de coroana cea mai apropiata de cresterea naturala a soiurilor cu tendinta de crestere sub forma de tufa, la care dominatia axului lipseste aproape total, cum este cazul soiului de cires Cerna. Este o forma de coroana cu structura neregulata. La plantare, varga se scurteaza la 60 cm inaltime. Lastarii care cresc pe ax se ciupesc in luna mai, la 5-6 frunze, pentru a forta aparitia de noi cresteri in cursul aceluiasi an, astfel va creste numarul viitoarelor ramuri de semischelet. Taierea de formare se realizeaza numai prin suprimarea ramurilor sau a lastarilor care cresc spre interior, care indesesc coroana. Dupa intrarea pe rod, este necesara rarirea subsarpantelor pentru a imbunatati regimul de lumina in interiorul coroanei.B. Alte forme de coroana posibile pentru cultura ciresuluiAvand ca obiectiv principal intensificarea culturii ciresulni in cercetare, s-a reusit, cu rezultate incurajatoare, adaptarea si a altor forme de coroana, cum ar fi:Palmeta ipsilon este o coroana fara ax, care are doua sarpante inclinate la 30-60 (soiurile viguroase se inclina mai mult). Pentru formarea ei se scurteaza varga la 60 cm pentru a provoca cresteri, dintre care se aleg doua (viitoarele sarpante) care se orienteaza paralel sau perpendicular pe directia randului in functie de distantele de plantare pe rand. In anul al II-lea se elimina axul si lastarii care cresc spre interiorAceasta forma de coroana a dat rezultate bune cand distantele de plantare au fost de 5 m intre randuri si 6 m pe rand (333 pomi/ha), cu bratele orientate pe rand.Prin amplasarea sarpantelor perpendicular pe rand se micsoreaza distantele intre pomi pe rand la 2 m (1000 pomi/ha).Fusul tufa este forma de coroana ce se extinde pe verticala. Axul nu se taie decat dupa realizarea inaltimii propuse. Se recomanda pentru soiurile de cires de vigoare mica si mijlocie, altoite pe portaltoi de vigoare mica-mijlocie. Aceasta permite micsorarea distantelor de plantare pe rand, se obtin densitati de pana la 1040 pomi/ha. Pomii an un trunchi de 60-80 cm si prezinta 10-15 sarpante dispuse pe ax la 15-25 cm, care prin scurtari sau carpiri in verde repetate raman de dimensiuni reduse, iar rodul se formeaza direct pe eleGordonul vertical este o coroana de volum redus pentru plantatii de mare densitate, caracterizata printr-un trunchi scurt (30-40 cm) si un ax puternic pe care se formeaza ramuri de rod, direct sau prin intermediul semischeletului . Este recomandata pentru soiuri de cires de vigoare slaba. Aceasta coroana se obtine plantand varga fara scurtare si pastrand toate ramurile anticipate. Dupa pornirea in vegetatie, toti lastarii, cu exceptia celui de prelungire a axului central, se ciupesc foarte devreme (aprilie mai) la 2-3 frunze. Ciupirea se va repeta asupra lastarilor anticipati care apar dupa prima operatie. Rezultate bune a dat soiul de cires Lambert compact, la distantele de plantare 1,5 m pe rand si 4 m intre randuri (1666 pomi/ha).Pentru toate formele de coroana, in scopul ramificarii si al reducerii vigorii, mai ales la soiurile viguroase, se recomanda scurtarea sarpentelor si a subsarpantelor cand au peste 60-80 cm lungime, dupa metoda taierilor duble sectoriale (metoda Brunner), potrivit careia scurtarea se face deasupra unui mugure cu pozitie interioara. Prin acesta scurtare se atenueaza tendinta de crestere a lastarilor pe fata superioara a sarpantelor, obtinandu-se, datorita polaritatii, un lastar viguros, iar pe partea inferioara si lateral, numerosi lastari care vor constitui viitoare sarpanteTaierea ciresului de intretinereTaierea ciresului presupune lucrari ce se efectueaza dupa intrarea pomilor pe rod si urmaresc limitarea inaltimii si a extinderii sarpantelor in plan orizontal, in functie de spatiul rezervat pomilor si pentru trecerea masinilor si tractoarelor. Atentia se indreapta catre intretinerea tuturor elementelor de schelet si realizarea unei bune iluminari si aerisiri a fiecarui sector din coroana.La ciresii care au tendinta sa-si formeze coroana inalta, in urma dezvoltarii puternice a sarpantelor dinspre varf, in detrimentul celor de la baza, se impune scurtarea ramurilor respective deasupra unei ramuri laterale sau chiar scoaterea lor daca indesesc coroana.La pomii cu coroana indesita se inlatura o serie de ramuri de semischelet a caror varsta depaseste 3-4 ani, precum si cele slabe, umbrite si degarnisite. Pentru a evita indesirea coroanei, dupa intrarea pomilor pe rod se va evita scurtarea ramurilor de un an.De asemenea se vor elimina ramurile de semischelet de vigoare slaba si se vor pastra cele de vigoare mijlocie.In partea superioara a coroanei se suprima ramurile de semischelet viguros, iar catre baza coroanei se scot ramurile slabe.Taierea ciresului de fructificareTaierile de fructificare au rolul de a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic intre crestere, fructificare si diferentiere, timp cat mai indelungat. Acestea privesc in special ramurile roditoare si pe cele de semischelet, insa nu constituie o grupa izolata de taieri, ci ele completeaza intotdeauna taierile de formare, iar mai tarziu taierile de intretinere si regenerare.In general, timp de 8-10 ani de la intrarea pe rod, taierile de fructificare pot lipsi, fiind suficiente taierile de intretinere.In primii ani de rodire se pot executa usoare rariri ale sarpantelor si subsarpantelor, avand grija sa se mentina rodul cat mai aproape de baza sarpantei.Ramurile anuale care se formeaza pe sarpante si subsarpante nu se scurteaza daca au sub 25-30 cm lungime si sunt in numar redus. Ramurile mai lungi se scurteaza, iar daca sunt prea numeroase sau au pozitie verticala se elimina.Trebuie evitata pe cat posibil scurtarea ramurilor anuale, mai ales in primii ani de rod, pentru a se evita indesirea coroanei.Durata de viata foarte mare a buchetelor de mai (8-10 ani) la soiurile de cires, asigura un ritm lent de degarnisire a semischeletului. La soiurile care fructifica predominant pe buchete de mai, taierea de fructificare se rezuma la interventia asupra formatiunilor de rod imbatranite, prin scurtarea deasupra formatiunilor de rod situate catre baza ramurii respectiveRezultate bune au fost obtinute si prin scurtarea ramurilor fructifere mijlocii, in urma caruia apar noi cresteri pe care se diferentiaza mugurii de rod in anul formarii lor, asigurandu-se astfel regenerarea ramuriiRamurile de semischelet cu varsta de peste 2-3 ani se pot scurta, daca este necesar, deasupra unei cresteri din zona bazala, asigurandu-se astfel noi cresteri care vor constitui noi ramuri de rod si se va evita degarnisirea si migrarea rodului catre extremitatea coroanelor.Taierea ciresului de fructificare trebuie sa tina cont de particularitatile de crestere si fructificare ale fiecarui soi.De asemenea, este bine de stiut ca taierea trebuie facuta intotdeaunadeasupra unui mugure vegetativ sau deasupra unui grup de muguri in care sa existe cel putin unul vegetativ, deoarece in lipsa acestora cresterea in punctul respectiv inceteaza (situatie intalnita la samburoase).Taierea ciresului de regenerareSe executa la pomii asupra carora nu s-au facut la timp taieri, la pomii care au intrat in declin sau la pomii care au cresteri anuale mai mici de 10 cm. Interventia este cu atat mai severa cu cat gradul de imbatranire prematura este mai avansat.Taierea ciresului de regenerare se aplica ramurilor de schelet, prin scurtarea in lemn de 2-3 ani la prima regenerare si in lemn mai batran (5-6 ani) la pomii prost ingrijiti si la o varsta mai inaintata. Ciresii regenerati dau cresteri noi in primul an dupa efectuarea taierii si in al III-lea an reusesc sa-si refaca complet scheletul si sa fructifice.Taierea ciresului in verdeDesi cunoscuta de foarte multa vreme, aplicarea ei in productie se face pe scara restransa (Parnia Cornelia si colab., 1979). Taierile in verde asigura controlul asupra vigorii de crestere a pomilor, fiind o lucrare absolut necesara in livezile de mare densitate. Reducerea vigorii pomilor are loc, deoarece cresterile noi din anul urmator sunt mai reduse decat cele care apar dupa taierile in uscat.Un alt avantaj este acela ca organele eliminate in stare erbacee sau semilemnificate raman pe sol si se descompun mai repede intrand in circuitul trofic.La ciresii tineri sunt necesare lucrari in verde pentru a preveni formarea etajelor naturale si a favoriza garnisirea scheletului. Ciresul formeaza in mod natural pe fiecare sarpanta etaje naturale, de obicei la distante mari (1,20-1,40 cm), intre care bratele se garnisesc cu buchete de mai, iar dupa uscarea lor bratele se degarnisesc. Pentru a evita acest fenomen se recomanda ca ramurile anuale viguroase rezervate pentru formarea scheletului sa se ciupeasca la 60-80 cm, pentru a ramifica. Din lastarii care se dezvolta in urma scurtarii se lasa unul de prelungire si 1-2 lastari laterali, iar restul se elimina.Dupa momentul cand se executa taierea ciresului si scopul urmarit avem:a) Taierea ciresului in verde (cunoscuta si sub denumirea de taiere de vara) consta in ciupitul manual al lastarilor, incepand din mai-iunie, cand lastarii au 20-30 cm, in scopul grabirii intrarii pe rod si pentru reducerea vigorii de crestere a pomilor. Astfel, prin ciupirea timpurie (mai-iunie) a lastarilor la 4-5 frunze de la baza s-a stimulat diferentierea mugurilor de rod. Din datele medii pe doi ani, din tabelul 13, rezulta ca numarul de muguri pe metru liniar de sarpanta, la pomii taiati in verde, a fost mai mare la toate soiurile luate in studiu, fata de pomii netaiati, datorita formarii unui numar mare de buchete de mai si a unor cresteri compacte.De asemenea, volumul coroanei pomilor s-a redus cu cca. 42-56 % la pomii taiati in verde, fata de cei netaiati.Tabelul 1Taierea ciresului in verde Influenta asupra diferentierii mugurilor floraliICPP Pitesti Maracineni, 1998 1999

SoiulVariantaTotal muguriMuguri floriferiMuguri vegetativi

buc.Buc.%Buc.%

IzvernaTaiat in verdeNetaiat in verde244199215135886829641232

PonoareTaiat in verdeNetaiat in verde249138212106847136321423

ColinaTaiat in verdeNetaiat in verde23713520688876531471335

b) Taierea ciresului in verde dupa recoltarea fructelor (august) care substituie partial sau total taierea in uscat si se face dupa aceasi principiu de rarire a coroanei, indepartand lastarii de prisos si regenerand formatiunile fructifere degarnisite.In urma experientelor efectuate la l.G.P.P. Maracineni privind taierile in verde, cea mai buna varianta s-a dovedit cea cu densitatea de 1666 pomi/ha (4 x 1,5 m), cu pomi condusi sub forma de cordon vertical si la care taierile s-au aplicat numai in verde, la soiul Stella in anul VI de la plantare (tabelul 2).Tabelul 2Influenta taierilor asupra productiei medii de fructe in functiede densitate, forma de coroana si epoca de taiere la soiul StellaICPP Maracineni 1999FactoriiVariantaProductiiD.L. urile

t/had% fata de medieSem-nific5%1%0,1%

A. densitatea si forma de coroanaa1 cordon 1666 pomi/hamediaa2 vas 833 pomi/ha10,717,054,11+3,66--2,94151,9100,058,3*2,964,226,11

B.epoca de taiereb1 in verdemediab2 in uscat8,287,56,15+1,230,90117,4100,087,23*1,021,391,88

Taierea ciresului in verde dupa recoltarea fructelor se pot executa mecanizat cu masinile cu bare cositoare sau masinile cu discuri. Desi aceasta metoda a dat rezultate bune in cercetare, ea nu s-a extins in productie. In urma cercetarilor de la I.C.P.P. Maracineni s-a constatat ca cele mai bune rezultate se obtin prin executarea mecanizata a taierilor de contur in verde, in scopul limitarii in inaltime si largime a gardurilor fructifere, combinat cu interventiile manuale in verde, efectuate in interiorul coroanei.

Fertilizarea si irigarea ciresilorPrima paginInfo UtileFertilizarea si irigarea ciresilor0 ComentariiDirijarea cresterii rodirii cu ajutorul substantelor chimice a ciresilorIn plantatiile moderne, cu densitati mari, controlul cresterii vegetative este o problema esentiala, cu atat mai mult cu cat la cires nu exista in productie combinatii soi portaltoi de vigoare redusa.Cei mai utilizati retardanti in reducerea si blocarea cresterii pomilor sunt: Alar (SADH), Cycocelul (CCC), acidul triodobenzoic (TIBA), hidraliza maleica (HM) si Cultarul (Paclobutrazol) (C. Pamia, 1989).Desi Alarul si Cultarul au dat rezultate bune in experiente, folosirea lor in productie nu s-a raspandit. Din experientele efectuate la I.C.P.P. Maracineni dupa doi ani de aplicare foliara a Alarului in diferite doze la soiurile Negre de Bistrita si Gertnersdorf, lungimea medie a lastarilor a fost mai mica la pomii tratati decat la pomii martor netratati la ambele soiuri (tabelul 1).Tabelul 1Influenta Alarului asupra cresterii in lungime a lastarilor ciresilor(media pe 2 ani)SoiulDoza de AlarLungimea medie a lastarilor

Cm%

Negre de BistritaMartor (netratat)SADH 2000 ppmSADH 3000 ppmSADH 4000 ppm91,142,639,233,6100,046,743,036,9

GermesdorfMartor (netratat)SADH 2000 ppmSADH 3000 ppmSADH 4000 ppm82,163,160,541,2100,076,861,550,1

De asemenea, din experientele cu Cultar la I.G.P.P. Maracineni la speciile cires, prun si piersic, a rezultat ca, prin aplicarea la sol a dozei de 4 l/ha in 900 1/ha apa, s-a obtinut in cel de-al doilea an de la aplicare, o reducere a cresterilor anuale cu 20-60 % la cires si cu 15-30 % la prun, in functie de diferitele concentratii.Cantitatea de lemn eliminata prin taierile in uscat la cires a inregistrat o reducere semnificativa de pana la 80 % (Cornelia Parnia, 1989).Intretinerea solului ciresilorLa alegerea sistemului de intretinere a solului in plantatii de cires trebuie sa se tina seama ca ciresul nu suporta excesul de apa si deranjarea sau taierea sistemului radicular.. In plantatiile tinereIn primii ani dupa plantare a ciresilor terenul se poate intretine sub forma de ogor negru, pentru ca pomii sa creasca repede si bine. In acest scop, solul se mentine afanat si fara buruieni, prin mobilizarea permanenta pe intreaga suprafata a livezii, cu ajutorul mijloacelor mecanizate. Pe randul de pomi prasilele se executa manual.Folosirea indelungata a acestui sistem duce la tasarea solului in adancime, inrautatind conditile de aeratie si umiditate la nivelul sistemului radicular.Incepand cu anul al II-lea de plantare intre randurile de pomi se pot semana culturi intercalate. In acest scop este necesar, ca in afara ingrasamintelor care se dau la pomi, sa se administreze ingrasaminte suplimentare pentru culturile intercalate, iar pe timp de seceta, irigarea trebuie sa satisfaca atat cerintele pomilor cat si cele ale culturilor intercalate (cartof, fasole, mazare, morcov, etc.).Sistemul cu ingrasaminte verzi se poate folosi in primii ani, pe terenurile slab fertile, precum si pe terenurile nisipoase, unde contribuie la combaterea eroziunii. Cultura ocupa terenul doar cateva luni, iar plantele folosite trebuie sa creasca repede si sa produca o masa de materie organica cat mai bogata.Astfel, o cultura de secara (semanata toamna) la cires, in conditiile din zona Maracineni, a adus un aport insemnat de materie organica in sol.Pe terenurile cu panta mare, unde apare pericolul degradarii solului prin eroziune, se va face inierbarea intervalelor dintre randuri, ramanand de-a lungul fiecarui rand o banda de 1,2 1,5 m care se va intretine prin aplicarea de prasile manuale repetate.In acest caz se vor face cosiri repetate (cand plantele au 15-20 cm), iar iarba rezultata se va depune sub forma de mulci pe randul de pomi.Tendinta este ca in livezile intensive inierbarea sa se faca inca din anul II III de la plantare (chiar si pe terenurile plane), avand in vedere ca aceasta poate folosi si ca mijloc de reducere a vigorii pomilor.In plantatiile pe rod ale ciresilorIn prezent, incepand din anul IV V de la plantare, odata cu intrarea pomilor pe rod, s-a generalizat sistemul inierbarii. Se practica si sistemul de inierbare partiala: un interval inierbat si un interval intretinut cu ogor negru. Dupa 3-4 ani, se desteleneste intervalul inierbat si se inierbeaza celalalt.In cazul ambelor sisteme iarba de pe intervalul dintre randuri se coseste de 3-4 ori pe an si materialul organic rezultat se depune ca mulci pe randul de pomi. Pe o latime de 1,2 1,5 m, pe randul de pomi, solul se mentine curat de buruieni prin 3-4 prasile sau se pot aplica erbicide.Prezenta buruienilor aduce o serie de inconveniente: sunt mari consumatoare de apa si hrana; stanjenesc lucrarile de intretinere si recoltare; sunt gazde pentru boli si daunatori.Pentru erbicidare se pot folosi erbicide totale sistemice cum ar fi: erbicidele postemergente pe baza de glyphosate Roundup CE 3-4 l/ha; Glyphogan GE 3-4,5 l/ha; Glialka 10 WSP 2,5-3,5 kg/ha; Glyfos GE 2-3 l/ha; Erranca GE 3-4 l/ha.De asemenea, in livezile de cires se pot folosi si erbicide selective (graminicide) testate si omologate la I.G.P.P. Pitesti Maracineni in 1992: Gallant super GE 1-1,5 l/ha; Focus ultra CE 3-4 l/ha.Fertilizarea solului In plantatiile tinereCercetarile de la I.G.P.P. Pitesti-Maracineni au demonstrat ca cele mai bune rezultate s-au obtinut cand dupa plantare s-a facut anual o fertilizare de intretinere cu fosfor si potasiu, care sunt incorporate in sol odata cu aratura de toamna.Dozele orientative de fosfor si potasiu sunt de 120 kg/ha, respectiv 80 kg/ha s.a. Tot anual se vor aplica 120 kg/ha azot, in 3 reprize, din care 1/3 toamna, 1/3 inainte de pornirea in vegetatie si 1/3 in perioada cresterii intensive a lastarilor.In anul IV de la plantare se administreaza 60 80 t/ha ingrasaminte organice si dozele de ingrasaminte chimice indicate mai sus.Fertilizarea solului In plantatiile pe rodIn livezile pe rod se recomanda, in general, sa se administreze 60-80 t/ha ingrasaminte organice la 3 ani si anual ingrasaminte chimice in doza de 240 kg/ha N + 120 kg/ha P205 + 120 kg/ha K20. Aceste retete sunt orientative, de la o situatie la alta fiind necesara adaptarea lor in functie de conditiile climatice si starea de fertilizare a solului.In urma cercetarilor efectuate la I.C.P.P. Maracineni cu privire la efectul ingrasamintelor pe baza de azot, fosfor si potasiu asupra fructificarii soiului de cires Boambe de Cotnari, cele mai bune rezultate s-au obtinut in urma adminstrarii anuale a urmatoarelor doze de P si K: 240 kg/ha P205 si 120 kg/ha K20, incorporate la 18-20 cm adancime (tabelul 2).Tabelul 2Determinarea gradului de semnificatie a sporului de productie obtinutfata de martor la soiul de cires Boambe de CotnariI.C.P.P. Maracineni, 1994 1999VariantaProd. MedieT/hadSemni-ficatiaD.L.

V3: P205 240 kg/ha + K20 120 kg/ha, anual la 18-20 cm adancime10,283,14***

V5: P205 240 kg/ha + K20 120 kg/ha, la plantare si anual, in focare de nutritie + 120 kg/ha N fazial la 10-12 cm adancime10,153.01**

V2: N 120 kg/ha anual la 10 12 cm adancime9,562,42**

V6: P205 720 kg/ha + K20 390 kg/ha, la plantare si in focare de nutritie din 3 in 3 ani + 120 kg/ha N, fazial la 10-12 cm adancime9,121,98*1,682,243,12

V7: gunoi de grajd 20 t/ha la plantare si anual la 18-20 cm + 120 kg/ha N fazial la 10-12 cm adancime7,850.71

V1: martor neangrasat7,14

. IrigareaPentru desfasurarea in optim a tuturor proceselor de crestere si fructificare este necesar ca pomilor sa li se asigure in permanenta apa, in cantitati suficiente, diferentiat, in functie de cerintele fiecarui soi, portaltoi si a fazei de vegetatie in care se gasesc.Insuficienta apei in sol in timpul infloritului si urmatoarele 2 saptamani dupa legarea fructelor determina caderea in masa a fructelor legate. Lipsa mai accentuata a apei din sol in perioada cresterii fructelor face ca fructele sa ramana mici si de calitate inferioara.La cires se recomanda sa se aplice udari in urmatoarele momente: cu 5-6 zile inainte de inceputul infloritului; in perioada lemnificarii samburilor; dupa recoltare.Combaterea bolilor si daunatorilorPrincipalele boli care produc pagube insemnate in plantatiile de cires sunt: viroze: patarea inelara (Prunus ring spot), patarea inelara clorotica (Prune dwarf), patarea ruginie a ciresului (Rusty mottle group) si altii; bacterioze: cancerul bacterian (Pseudomonas syringae); micoze: antracnoza frunzelor (Coccomyces hiemalis), monilioza fructelor si lastarilor (Monilinia laxa si Monilinia fructigena), ciuruirea frunzelor (Ascospora beijerinckii).Dintre daunatori mai importanti sunt: musca cireselor (Rhagoletis cerasi), paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), paduchele negru (Myzus cerasi), acarianul brun (Biyobia rubrioculus).Aplicarea tratamentelor fitosanitare trebuie sa se faca la avertizare, cu incadrarea stricta in intervalele avertizate, sub supravegherea stricta a specialistilor, la temperaturi sub 25 0C si cu imbaierea intregii suprafete foliare a pomilor. Programul de tratamente ce se aplica in plantatiile de cires pe rod la I.C.P.P. Maracineni este redat in figurile 9 a si b. Pentru asigurarea unor productii mari de fructe si de calitate superioara, trebuie sa se aplice si un complex de masuri agrotehnice si de igiena culturala, cum ar fi: taierea si arderea ramurilor atacate, a drajonilor si a ramurilor cu scurgeri puternice de clei, a ramurilor atacate de monilioza; aratura adanca de toamna pentru incorporarea frunzelor atacate de antracnoza, ciuruire, etc.

Recoltarea si valorificarea productieiRezultatele economice obtinute in cultura ciresului depind in mare masura de recoltarea si valorificarea corespunzatoare a fructelor. Recoltarea consuma cel mai mare volum de munca manuala si este o operatiune complexa care determina calitatea, valoarea comerciala, durata de pastrare in stare proaspata si pretabilitatea la prelucrare si transformare a fructelor in produse de calitate superioara.Productia de fructe si calitatea acesteia sunt strans legate de momentul optim de recoltare. In practica este greu sa se stabileasca momentul optim care sa stabileasca atat interesele producatorilor cat si pe cele ale consumatorilor.Dintre numerosii indici de maturare care pot ajuta la stabilirea momentului optim de recoltare, la cirese, cei mai indicati sunt gradul de colorare si continutul in substanta uscata. Principalele caracteristici ale fructelor la unele soiuri de cires sunt redate in tabelul 3.Ciresele destinate consumului in stare proaspata se recolteaza obligatoriu cu codita, iar pentru prelucrare se admit si fructe fara codita, cu conditia ca acestea sa nu prezinte inceput de zemuire in cavitatea pedunculara.Tabelul 3Compozitia chimica a fructelorSoiulSubst. Uscata%Zaharuri totale%ZaharuriReduct.%Zaharoza%Acidit. Totala%Subst. Tanoide%Cenusa%Vit. C mg%

Big. Morreau11,859,068,350,710,510,1250,3618,46

Rosii de Bistrita10,858,137,411,420,430,0840,418,80

Negre de Bistrita12,319,458,750,700,450,1070,4017,45

Cerna11,3610,2310,130,130,610,07927,28

Van12,938,617,830,780,540,0700,3616,13

Bing14,8310,729,970,750,530,1110,4620,60

Stella14,6611,439,651,780,600,1230,4219,21

Ulster15,8511,0110,360,590,490,0990,3816,64

Germesdorf13,8310,9010,170,730,510,0750,4028,84

Boambe de Cotnari15,5710,299,520,770,500,0590,4019,14

Big. Donissen15,229,979,580,390,420,0460,4520,24

Silva17,2011,320,650,2570,5633,44

Amara20,1913,340,800,2670,5738,28

Directiile de valorificare a fructelor la principalele soiuri din sortiment sunt, pe langa consumul in stare proaspata si industrializarea sub forma de pulpe, sucuri, nectar, compot, dulceata, gem, etc. o valoare deosebita pentru prelucrare o au fructele soiurilor de cires amar cu fructe mari si intens colorate, cu sambure mic si detasabil, aroma intensa (Silva, Amara).Rezultatele cercetarilor de la ICPP Maracineni au aratat ca recoltarea cireselor se poate face mecanizat, cu masina de recoltat fructe tip vibrator, dar aceasta veriga tehnologica nu s-a extins in productie.0 crestere substantiala a productivitatii muncii la recoltarea mecanica se inregistreaza in urma aplicarii unei stropiri cu Ethrel, in concentratie de 750 ppm, cu 10-14 zile inainte de recoltare (Stan Sabina, 1979).Van- Soi originar din Canada.- Pomul de vigoare medie spre mare, cu coroana larg piramidala, cu cresteri moderate, permeabila pentru lumina, cu fructificare pe buchete de mai, cu mare plasticitate ecologica. Este precoce si productiv.- Fructele sunt mari (7-8 g), globuloase, usor aplatizate, rosii stralucitoare. Pulpa este pietroasa, roz-rosiatica, cu sucul slab colorat, gust dulce-acidulat de foarte buna calitate.- Perioada de maturare: decada a doua a lunii iunie.

Stella- Soi originar din Canada.- Primul soi autofertil, cu larga raspandire in toate tarile cultivatoare.- Pomul este viguros, formeaza o coroana larga, ramificata, bine garnisita cu ramuri de rod. Soiul este rezistent la ger.- Fructul este mare (7-8 g), cordiform, rosu stralucitor, cu pulpa de fermitate medie. Este sensibil la crapare. Pulpa este pietroasa, crocanta, rosie, dulce-amaruie, placuta la gust.- Perioada de maturare: a II-a decada a lunii iunie.

Scorospelka- Soi originar din Ucraina.- Pomul este de vigoare medie spre mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe buchete de mai preponderent, este productiv, rezistent la seceta, ger, boli si daunatori.- Fructul este de marime medie spre mare pentru un soi timpuriu (5,5-6,0 g), dulce-acidulat, cordiform-alungit, rosu-deschis, sensibil la crapare in conditii de precipitatii in perioada de parga. Pulpa este roza, de consistenta medie, suculenta.- Perioada de maturare: ultima decada din luna mai.

Rubin- Soi originar din Romania- Pomul semiviguros, cu coroana larg piramidala pana la globuloasa, cu fructificare preponderenta pe buchete de mai si ramuri mijlocii, cu o rezistenta buna la boli, daunatori si la alti factori de stres.- Fructul este mare (7,5 g), sferic-cordiform, bombat pe partea dorsala, cu varf rotunjit, terminat cu mucron scurt ascutit, de culoare rosu-rubiniu, cu samburele mijlociu, neaderent la pulpa. Intra pe rod in anul V de la plantare, dar este foarte productiv.- Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie. Fructele sunt destinate consumului in stare proaspata si industrializarii.

Boambe de Cotnari- Soi originar din Romania.- Pomul de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana larg piramidala, cresteri moderate, luminoasa, bine garnisita cu buchete de mai in interior si ramuri mijlocii la periferie. Soiul este rezistent la ger si tolerant la principalele boli. Intra mai tarziu pe rod, dar produce mult si constant.- Fructul este mare (6,5-8 g), scurt cordiform, bicolor (galben cu rosu). Pulpa este alb galbuie, pietroasa, dulce, usor acidulata, foarte buna la gust. Se preteaza atat pentru consum in stare proaspata cat si pentru industrializare. Fructele sunt rezistente la transport si pastrare, cu o sensibilitate medie la crapare.- Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie

Amar de Maxut- Soi originar din Romania.- Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, cu fructificare predominanta pe buchete de mai si inflorire timpurie.- Fructul este mediu spre mare (4,5 g), cordiform, de culoare neagra, cu pulpa intens colorata, sucul rosu inchis, fermitate medie, cu gust intens amar.- Maturitatea de recoltare: tarzie, prima jumatate a lunii iulie.

Rivan- Soi originar din Suedia.- Pomul de vigoare medie spre mare, coroana larg piramidala, bine garnisita cu buchete de mai si ramuri mijlocii mai ales spre exterior, mediu rezistent la ger, recomandat mai ales pentru zonele sudice ale tarii.- Fructele sunt mari pentru un soi timpuriu (5,5-6,0 g), cordiforme, rosii-deschis. Pulpa este semipietroasa, dulce-acidulata, de culoare roz-deschis, placuta la gust.- Maturitatea de recoltare: prima decada a lunii iunie.

Bing- Soi originar din S.U.A.- Pomul de vigoare medie spre mare, cu coroana larg piramidala, bine garnisita cu buchete de mai. Este sensibil la ger. Produce moderat dar constant.- Fructul este mare (7,0-8,5 g), larg cordiform, armonios, dulce-acidulat. Pedunculul este de lungime si grosime medie.- Maturitatea de recoltare: decada a doua a lunii iunie.

Nana- Soi originar din Romania.- Pomul de vigoare mijlocie, fructifica preponderent pe ramuri plete.- Soiul este precoce, productiv, rezistent la ger si seceta, sensibil la Coccomyces si Monilinia. Este autofertil si cu mare plasticitate ecologica.- Fructul este mijlociu (5 g), sferic, rosu-visiniu, pulpa si sucul colorate.- Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie-inceputul lunii iulie

Ilva- Soi originar din Romania.- Pomul de vigoare submijlocie, cu coroana semiglobuloasa, cu fructificare preponde-renta pe ramuri lungi. Soiul este semiprecoce, autofertil, productiv, rezistent la ger si mediu rezistent la seceta, sensibil la Coccomyces.- Fructul este mijlociu (5,8 g), sferic, rosu-lucios, cu pulpa colorata, suculenta, acidulata.- Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie-inceputul lunii iulie

Northstar- Soi originar din S.U.A..- Pomul de vigoare mica, cu coroana globuloasa, cu fructifi-care preponderenta pe ramuri mijlocii. Soiul este precoce, productiv, rezistent la ger si boli, autofertil.- Fructul este mijlociu spre mare (5,5 g), sferic, usor alungit, visiniu-inchis, cu pulpa intens colorata si gust astringent.- Maturitatea de recoltare: decada a doua si a treia a lunii iulie.

Mocanesti 16- Soi originar din Romania.- Pomul de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana piramidala, cu fructificare predominan-ta pe ramuri scurte si mijlocii. Soiul este foarte productiv, semiprecoce, rezistent la ger, mediu rezistent la seceta. Este bun polenizator.- Fructul este mijlociu, sferic sau sferic-turtit, rosu-caramiziu, cu pulpa rosie, gust placut.- Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iulie.

Schattenmorelle- Soi originar din Germania.- Pomul de vigoare mica-mijlocie, cu coroana sferic-turtita, cu fructificare preponde-renta pe ramuri mijlocii. Soiul este autofertil, foarte productiv, rezistent la ger, sensibil la boli.- Fructul este mijlociu (4,5-5 g), ovosferic sau larg cordiform, visiniu-inchis pana spre negru la supramaturare, cu pulpa si sucul colorate. Pedunculul este bine prins de fruct.- Maturitatea de recoltare: decada a doua a lunii iulie.

De Botosani- Soi originar din Romania.- Pomul de vigoare medie, cu coroana globuloasa si fructificare preponderenta pe buchete de mai.- Fructul este mijlociu (5,5-6 g) spre mare, turtit la baza, rosu-visiniu, lucios. Pulpa este rosie-visinie, suculenta, mediu consistenta, cu sucul colorat. Este asemanator cu soiul Crisane.- Maturitatea de recoltare: decada a doua a lunii iunie.

7.3. Tehnica formarii coroanelor la speciile visin si cires

Soiurile de cires altoite pe portaltoi franc realizeaza in forma naturala coroane de 7-8 m inaltime si 8-9 m in diametru. Ciresul, spre deosebire de alte specii, in primii ani dupa plantare a re o crestere inceata iar ulterior creste viguros.Pomii intra pe rod la 4-5 ani de la plantare si nu au periodicitate de rodire. Ciresul infloreste pe buchete de mai, ramuri plete mijlocii si lungi.Pornind de la portretul natural al pomilor, inclusiv manifestarea pregnanta a fenomenului de etajare a ramurilor, se considera mai adecvat pentru cires piramida etajata rarita. Aceasta forma de coroana, datorita axului puternic dezvoltat si sarpantelor prea ramificate, ridica talia pomului, devine prea larga si insuficient luminata. Tinand cont de ponderea mare a cheltuielilor cu recoltarea fructelor, aceasta forma de coroana este inconvenabila.Volumul taierilor la cires este mai mic comparativ cu alte specii. Este necesar de stiut ca ciresul nu are nevoie de coroana luminata pentru colorarea fructelor ci pentru formarea mugurilor de rod. De aceea sunt de preferat coroane libere la cires fara ax.

7.3.1. Taieri de formare coroanei tip Vas Sarger

Aceasta forma de coroana se recomanda pentru soiul de cires cu unghi de ramificare mare, altoite pe cires franc sau pe mahaleb.In anul intai, primavara, verigile se scurteaza la 90 cm de la nivelul solului, in vederea proiectarii etajului de ramuri ca si in cazul formarii fusului subtire pentru a obtine ramuri cu unghi de ramificare mare, se recomanda sa se orbeasca 5 muguri de la varf, cu exceptia celui terminal.In timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaza lungimea de 15-20 cm, se aleg trei dintre acestia amplasati uniform in jurul axului cu un unghi de deschidere de 120si distantati la 18-20 cm intre ei. Lastarul de prelungire a axului se ciupeste. Restul de lastari se elimina.Fig. 7.1. Formarea coroanei tip Vas Sarger la cires - aspectul pomilor dupa taiere in anul intai (a), anul al doilea (b), anul al treilea (c), anul al patrulea (d).In anul al doilea, inainte de pornirea pomilor in vegetatie, ramura de prelungire a axului se suprima deasupra ultimei sarpante. Ramurile alese se scurteaza la inaltimea de 1,2 m de la nivelul solului.In timpul vegetatiei se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor.In anul al treilea, primavara, ramura de prelungire a sarpantelor se orizontalizeaza si se leaga de trunchi. Urmatoarea ramura anuala de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta se scurteaza la 60 cm. Restul de ramuri viguroase se suprima. Ramura de prelungire a sarpantei se alege astfel ca sa asigure unghiul de ramificare a sarpantelor de 45-55C.In timpul vegetatiei se vor plivi lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor. In acelasi timp, se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor.In anul al patrulea, primavara, ramura de prelungire a fiecarei sarpante se orizontalizeaza in directia opusa primei subsarpante, astfel incat sa formeze o ramificare bilaterala - alterna exterioara. Se alege o ramura de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta si se scurteaza in vederea proiectarii celei de-a treia sarpante.In timpul vegetatiei se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor. Totodata se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor.In anul al cincilea, primavara devreme se alege o ramura anuala pentru a treia subsarpanta, care se orizontalizeaza si se leaga de ax, ca si a doua subsarpanta. Ramura de prelungire a sarpantei se suprima deasupra ultimei subsarpante. Pe subsarpante se formeaza ramuri de garnisire. Ramurile de prelungire ale subsarpantelor se scurteaza in functie de capacitatea de ramificare a soiului, in vederea garnisirii lor. Pe sarpante, in intervalul dintre subsarpante, de asemenea, se formeaza ramuri de rod.La specia visin coroana se formeaza mai usor decat la cires, datorita prezentei lastarilor anticipati si capacitatii de ramificare mai mare. In momentul plantarii, visinul are cantitatea necesara de ramuri anticipate viguroase pentru formarea sarpantelor. Ca si la cires, se va evita formarea sarpantelor cu unghi de prindere mic, care determina o sudura defectuoasa, se pot dezbina si poate fi provocata aparitia de gome.Dat fiind faptul ca la pomii tineri ramurile anuale lungi au muguri de rod, taierile de fructificare incep inainte de a se incheia formarea coroanei. Daca ramurile anuale nu depasesc lungimea de 80 cm, ele nu se scurteaza deoarece in treimea superioara pot fi muguri de rod. Ele se vor scurta, daca este necesar, pentru a norma productia de fructe.La pomii tineri cu ramificare puternica anual se vor elimina ramurile cu pozitie necorespunzatoare, bolnave, degarnisite, pentru luminarea interiorului coroanei.La pomii cu ramificare slaba se va efectua numai scurtarea de 1/3 a lastarilor lungi. Indiferent de capacitatea de ramificare a soiului, in partea superioara a coroanei, se suprima ramurile viguroase, iar in partea inferioara, numai cele slabe.La soiurile de visin care rodesc pe ramura pleata se aplica taieri de fructificare din primii ani dupa intrarea pe rod, pentru a evita degarnisirea. Ramurile plete se scurteaza deasupra unui mugure vegetativ, sau a unei rmificatii aparute la baza.Se recomanda ca o treime din ramurile anuale care au lungimea sub 25 cm sa fie in fiecare an scurtate deasupra unui mugure vegetativ situat spre baza lor. La noi se recomanda ca pomii de visin sa fie condusi spre piramida mixta, piramida reetajata sau vasul ameliorat.

7.3.2. Taieri de formare coroanei tip piramida mixta

In anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaza la 80 cm de la nivelul solului.Dupa dezmugurire, se suprima toti mugurii din zona de proiectare a trunchiului pana la 50-55 cm inaltime. In cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 20-25 cm se aleg 3-4 dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea axului. Lastarii alesi trebuie sa fie uniform repartizati in jurul axului cu un unghi cuprins intre 90-120 la un interval mai mare de 8-10 cm intre ei. Se va elimina concurentul lastarului de prelungire al axului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i-am ales.Fig. 7.2. Formarea piramidei mixte la visin in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d), al cincilea (e) dupa plantarea pomilorIn anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep cu alegerea definitiva a celor 3-4 ramuri principale (sarpantelor). Daca ramurile nu sunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. Daca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de 50-60 cm nu se scurteaza. Daca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurteaza la nivelul celei mai slabe. Ramura de prelungire a axului se scurteaza la 25-30 cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. Celelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor principale sau ale axului se elimina (la ras).In cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baza si un singur lastar de prelungire a axului. Ceilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor de baza (sarpantelor) cat si a axului se vor elimina. Se vor mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baza (sarpantelor) cat si lastarii porniti de la baza ramurii de baza. In timpul verii se mai pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor.In anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante) proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la 70 - 80 cm de la ultima sarpanta din etaj.Ramura de prelungire a axului se scurteaza in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei sarpante solitare (singure). Celelalte ramuri de pe ax se elimina la ras.Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu pozitie laterala la o distanta de 55 cm de la ax, pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsa pe ramura principala).Ramurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la 40-45, cm de la punctul de prindere al primei ramuri secundare (subsarpantei). ATENTIE! De pe sarpante se suprima toate ramurile verticale viguroase.In timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului pentru cea de-a doua sarpanta si sarpanta solitara (singura). Se plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor (de pe creasta).In anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formarea urmatoarei sarpante solitare la 30 cm fata de prima sarpanta solitara. Se corecteaza unghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaza cate o noua subsarpanta.Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca ramificarea sa fie bilaterala, alterna exterioara.Se elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. In vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaza la 3-4 muguri.In anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr-o taiere de transfer a prelungirii axului pe o ramura orizontala, se limiteaza inaltimea pomului. In anii urmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire.

7.4. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la speciile cires si visin

Obtinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a pomilor. In conditiile tarii noastre prin neglijarea bolilor si daunatorilor la cires si visin se poate pierde circa 45-100% din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarzie (Victoria Suta, 1976).Bolile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul si visinul in tara noastra sunt: antracnoza frunzelor de cires (Cocomice hiemalis), ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila), moniloza (Monilia laxa, Monilia fructigena), paduchele din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus), paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi), musca cireselor (Rhagoletis cerasi), acarieni, viespea neagra a frunzelor de cires, cotarul verde, insecte minatoare etc.In faza de buton alb si dupa inflorire se utilizeaza, de regula, fungicide sistemice care protejeaza frunzisul si fructele fata de principalii patogeni, o perioada mai indelungata fata de cele de contact si in general nu pateaza fructele. Dintre acestea mentionam ca foarte eficace produsele Bavistin DF, Saprol, Score, Folicur solo, Derosal 50 S.C., etc. Dupa recoltare, pe langa produsele cuprice, se recomanda si cele de contact: Captadin, Folpan, Dithane.Pentru combaterea daunatorilor se pot folosi insecticidele Decis, Karate, Calypso, Mospilan, Victenon etc.Toate produsele folosite pot fi inlocuite cu alte produse cu acelasi spectru de actiune. De remarcat faptul ca ciresul si visinul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii pomicole.