Despre cei care intră în cinul monahal

şi

despre cei care nu rămân în mănăstire

Treapta întâi. La un an se îmbracă soră în scurt, cu vestă, fustă neagră, tulpan negru şi colţ alb şi se

închină la icoane în biserică. La doi ani se îmbracă soră în lung, cu antereu, scufie, rasă şi metanii şi se închină

la icoane.

Dacă o soră de mănăstire nu va rămâne în continuare, se canoniseşte un an oprire de la

împărtăşanie, căci în sufletul ei deja făgăduise fecioria.

Treapta a doua. La şapte ani se rasoforeşte maică după rânduiala slujbei şi i se dă cămilafca logodirii.

Dacă o rasoforă nu va rămâne în mănăstire, se canoniseşte trei ani oprire de la

împărtăşanie, căci a lăsat haina călugărească şi dacă se va căsători i se va face doar Cununia a

Doua, plus încă un an oprire de la împărtăşanie; nu poate fi deci preot de mir (rasoforul) şi nici nu

poate lua un viitor preot în căsătorie, nici preot fost căsătorit, aceasta fiind notificată desfrânare.

Treapta a treia. La vârsta de 50 de ani i se face taina călugăriei şi i se dă mantia şi crucea.

Dacă este monah, deja nu se mai poate vorbi de căsătorie, căderea se socoteşte ca

desfrânare şi se canoniseşte dublu cel al mirenilor, 14 ani şi întoarcerea în mănăstire când va

putea.

Totuşi trebuie ştiut că după canoanele monahale nu se călugăreşte cineva decât la o vârstă

trecută de maturitate: la femei doar la 40 de ani, la bărbaţi la 25 de ani ca excepţie pentru

necesarul ierarhiei.

Dacă citim şi prin cărţile de Istorie Bisericească, putem afla că în vremurile străvechi

fiecare familie, fie ţăran, fie boier, fie domnitor era dator să-şi afierosească un copil mănăstirii,

chiar dacă aceşti afierosiţi nu vroiau. Ca mai pe urmă să te minunezi aflând că aceşti afierosiţi au

înţeles prin viaţa aceasta că este un lucru măreţ - mulţi călugări, foşti fii de domnitori au ajuns

egumeni şi mitropoliţi, contribuind la buna conducere a Ţării când domnii nu mai puteau face prea

mult.

Vezi Pravila Bisericească, Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, Regulile Mari şi Mici ale

Sfântului Vasile cel Mare, Constituţiile Sf. Vasile cel Mare, Istoria Bisericii Ortodoxe Române,

Dreptul canonic bisericesc administrativ, Regulamentul monahal, Canoanele Sinoadelor

Ecumenice I – VII.

Rânduiala vieţii călugăreşti

Voturile monahale: ascultarea, sărăcia şi fecioria.

Pravila călugărească: slujba de dimineaţă/seară la biserică (3-4 ore), rugăciunea particulară de

dimineaţă/seară(1 oră), lucrul rânduit care necesită mult efort fizic (7 ore pe zi) şi citirea de cărţi sfinte (2 ore pe

zi).

Pravila călugărească - pictură din paraclisul Sfintei Mănăstiri Frăsinei

,,Unii zic că de la rugăciune vine înşelarea. E o greşeală

însă, înşelarea vine de la rânduiala-de-sine [idioritmie], iar nu

de la rugăciune. Toţi sfinţii s-au rugat mult şi îndeamnă şi pe

alţii la rugăciune. Rugăciunea este cel mai bun lucru pentru

suflet. Prin rugăciune se ajunge la Dumnezeu; prin rugăciune dobândim smerenie, răbdare şi tot lucrul bun. Cine

vorbeşte împotriva rugăciunii, acela n-a gustat în chip vădit niciodată ca să vadă cât de bun este Domnul şi cât

de mult ne iubeşte. De la Dumnezeu nu vine ceva rău. Toţi Sfinţii s-au rugat neîncetat; ei nu rămâneau nici o

secundă fără rugăciune”(Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei, capitolul 2).

Viaţa de obşte

sau ,,smerenia lui Hristos”.

Ascultarea din seria de

dimineaţă: la 5 rugăciunea particulară

de dimineaţă şi igienă particulară, la 6

masa de dimineaţă şi pachet pentru cele

7 ore de lucru, **** la 13 se schimbă

seria în ascultare, igienă particulară,

masa de prânz şi 2 ore odihnă, la 16

lectură 2 ore, la 18 igienă particulară, la

19 masa de obşte, la 20 slujba de seară

la biserică, la 23 rugăciunea particulară

de seară, la 12 odină.

Ascultarea din seria de după-

amiază: la 7 rugăciunea particulară de

dimineaţă, igienă particulară, la 8 slujba

de dimineaţă la biserică, la 11 igienă

particulară, la 12 masa de obşte şi

pachet, **** la 14 schibul seriei pentru

cele 7 ore de lucru, la 21 masa de seară

şi lectura de 2 ore, la 23 rugăciunea

particulară de seară, la 12 odihnă.