Despre canonul si rugaciunea monahilor

download Despre canonul si rugaciunea monahilor

of 5

Transcript of Despre canonul si rugaciunea monahilor

  • 8/19/2019 Despre canonul si rugaciunea monahilor

    1/5

    Emilianos Simonopetritul: Despre canonul şirugăciunea monahilor; Sfaturi valabile şi

    pentru mireni

    sursa: http://www.teologie.net/2012/11/20/emilianos-simonopetra-rugaciune-pravil/ 

     Aș vrea să vorbim despre ceva care are legătură cu trezvia și cu bucuria șicare se numește canon .

    Canonul reprezintă mâncarea și băutura zilnică a omului iar !n limba"ulascetic el este numit «liturghie !lucrare". Atunci c#nd $ărin%ii ascetici

     vorbesc despre liturghie nu se re&eră la 'nta (iturghie. )e aceasta rareori

    aveau parte. $oate că aveau 'nta *mpărtășanie mai des !nsă de 'nta(iturghie rareori se puteau bucura mai ales asce%ii. $ărin%ii nu negli"auniciodată (iturghia zilnică adică canonul pentru că canonul reprezintă

    momentul +luptei, personale cu )umnezeu #n acel moment $l po%i câștigape Dumnezeu sau $l po%i pier&e. *n același timp canonul este cel care arată

    cum și c#t priveghează monahul. vident nu ne re&erim la privegherilecomune din iserică. Acelea sunt altceva o !mpreună-!n&ă%ișare !naintea lui)umnezeu. anonul este privegherea de zi cu zi pe care o &acem !n chilianoastră este esen%a eisten%ei noastre cea mai subtilă și mai importantă

    parte a vie%ii monahale !ntruc#t ne arată dacă *l avem sau nu pe )umnezeu !n

    noi și dacă avem sau nu dispozi%ia suetească de a-( primi !n noi.

    1

    http://www.teologie.net/2012/11/20/emilianos-simonopetra-rugaciune-pravil/http://www.teologie.net/wp-content/uploads/2012/11/emilianos-simonopetritis.gifhttp://www.teologie.net/2012/11/20/emilianos-simonopetra-rugaciune-pravil/

  • 8/19/2019 Despre canonul si rugaciunea monahilor

    2/5

    ine nu !și &ace canonul se !nșeală crez#nd că *l are pe )uhul 'nt !n inimasa. Dacă nu priveghem noaptea' nu putem &obân&i Duhul Sfânt elare +lucrează și vorbește !n noi,. 3i dacă nu eistă condi%iile adecvatepentru privegherea de noapte ar trebui să e(iste cel pu%in &orin%a și seteade a crea asemenea condi%ii pentru a dob#ndi c#ndva privegherea de noapte.Căci Dumnezeu ve&e &orin%a noastră și o va #n&eplini)

    #nd !nsă trebuie să ne &acem canonul și c#nd trebuie să ne odihnim4 *n ceeace privește odihna eistă multe variante. 5nii $ărin%i dormeau pu%indiminea%a al%ii seara iar al%ii c#te o oră pe zi. Al%ii !nsă dormeau trei ore al%iișase sau șapte !n &unc%ie de rezisten%a și modul de via%ă al 6ecăruia precumși de educa%ia primită. ert este că aceastălucrare luminează su*etul și neunește cu )umnezeu. *n timpul privegherii omul se luminează !și cură%eștecugetul !și alungă g#ndurile !i răm#ne numai mintea curată care se poate!năl%a către )umnezeu se poate bucura de prezen%a (ui *l poate iubicunoaște pentru că este vorba despre )umnezeul lui iar nu despre un

    )umnezeu necunoscut. )esigur oric#t de necunoscut ni s-ar părea )umnezeunicio&ată să nu #ncetăm a priveghea' ci trebuie să obosim' să neosâr&uim pentru a trăi cu El)

    )acă Atenienii din 7recia antică aveau altar !nchinat +)umnezeuluinecunoscut, cu at#t mai mult trebuie să avem și noi. ste adevărat &aptul căpentru cei mai mul%i oameni )umnezeu este necunoscut ascuns undeva !ncer dincolo de nori. ste un )umnezeu pe care nu-( trăim nu-( sim%im nu-(cunoaștem. )e aceea și via%a noastră duhovnicească este grea. )e aceea nuavem tragere de inimă spre priveghere de aceea nu putem rezista mult timpla slu"bele de cult pentru că nu-( sim%im pe )umnezeu nu-( cunoaștem nu-(iubim !n prezen%a lui )umnezeu nu ne !ncearcă nici o emo%ie pe scurt)umnezeu nu !nseamnă nimic pentru noi. 8ugăciunea și privegherea celormai mul%i oameni c#teodată și a monahilor este un !ntuneric sec.

    u toate acestea luminarea suetului și unirea cu )umnezeu adică trăirea)umnezeului personal se petrece !n acest timp. 'unt ore grele 6indcă suntem&ără )umnezeu și suntem chema%i să-( aăm. )umnezeu !nsă eistă. 3tim că)umnezeu locuiește !n eisten%a noastră !n atmos&eră !n mănăstire esteprezent pretutindeni. 3i totuși noi trăim ca +niște atei !n lume, nu nedeosebim cu nimic de păcătoși nici de vameși nici de criminali. $oate că

    avem +toată dreptatea, !nsă trebuie să ne !ntrebăm următorul lucru: !l am pe)umnezeul personal4 *i slu"esc lui )umnezeu4 (-am văzut 4 (-am !n%eles4 9-aluminat vreodată )umnezeu4 u !n vis !n visul pe care eu l-am &ăurit. eparticipare are eisten%a mea la via%a lui )umnezeu4

    ;i pentru că de regulă )umnezeu ne lipsește suntem obliga%i să !n%elegemcă rugăciunea noastră este o asceză o nevoin%ă. A

  • 8/19/2019 Despre canonul si rugaciunea monahilor

    3/5

    )umnezeu. (e punem toate acolo și ast&el devenim victimă de dragul lui=ristos. Dacă nu+, pot trăi pe Dumnezeu' măcar să mă -ertfesc pentruEl și ast&el să mă !n&ă%ișez !naintea 'a. .ar Dumnezeu va ve&ea -ertfa mea'

     va ve&ea faptul că &evin martir pentru El) «/&uce%i+0i+i pe martirizice )omnul. *n &elul acesta devin și eu un martir pe care !l pune iserica pegrătar adică mă "ert&esc pentru )umnezeu !n acea chilie din !ntunericul meudin amărăciunea mea din orbeala mea din lipsa mea de discernăm#nt dinneștiin%a mea.

    $ntrucât canonul reprezintă centrul vie%ii &uhovnicești' ve&em că1ărin%ii 2isericii recoman&ă multe feluri &e priveghere' !n &unc%ie destarea lăuntrică a 3ecăruia' precum și &e locul și timpul !n care trăiește.5nul stă !n picioare toată noaptea altul citește $saltirea altul zice rugăciunea+)oamne >isuse =ristoase miluiește-mă, altul citește !n genunchi 'nta'criptură timp de două-trei ore altul o citește st#nd !n picioare altul citește

     ?echiul @estament sau vanghelia sau din $salmi st#nd !n &a%a icoanelor. Altul

    muncește din greu căr#nd pietre. $e scurt 6ecare &ace ce poate. *n generaleistă o sumedenie de moduri ast&el !nc#t să 6e trecut zidul care ne despartede )umnezeu. *n cadrul vie%ii de obște trebuie să ne !nt#lnim !ntr-un loccomun !n care unul poate 6 mai sus dec#t celălalt !n &unc%ie de puterea dereceptare a 'ntului )uh !n minte și inimă precum și de dispozi%ia sprenevoin%ă.

    Care trebuie să 3e &urata privegherii noastre zilnice4 1riveghereatrebuie să &ureze cât mai mult posibil) $ncepem cu o oră' apoi 5' 6' 7))urata se lungește !n mod 6resc iar organismul de obinuiește cu acest lucru.)upă cum se obinuiește omul cu sărăcia sa și nu poate trăi !n bogă%ii și inverssau după cum se obișnuiește cu satul său și nu poate trăi la oraș la &el se!nt#mplă și cu privegherea. )esigur nu vom su&eri ci vom obosi pu%in. iindcăcum alt&el vom a"unge din grosolănia tr#ndăvia și starea noastră desomnolen%ă la !năl%imea păsării care priveghează !naintea lui )umnezeu4Cum vom a-unge 8 &in oameni păcătoși 8 s3n%i4 @rebuie ca ochii noștri săse ume să ne doară. Acest lucru nu se va petrece imediat ci !n timp. $ărin%iiisericii apelau la diverse metode ca să se poată obișnui cu privegherea. umă obligă nimeni să priveghez ca mai apoi să su&ăr sau să nu mă pot odihnisau să nu-mi pot &ace treaba nu mă obligă nimeni să dorm !ntr-un scaun ca

    mai apoi să mă chinuiesc. )umnezeu nu vrea moartea trupului nostru și nici asuetului. )umnezeu este dătător de via%ă 9#ntuitor. l dorește moarteapatimilor nu a noastră.

    )e asemenea vremea !n care poate 6 &ăcută privegherea este diversă. 5nii$ărin%i pre&erau să privegheze !n timpul zilei și să se odihnească diminea%a.*nsă cei mai mul%i &ăceau invers: se odihneau iar apoi privegheau. Al%iidormeau pu%in privegheau ca mai apoi să se odihnească iar. iecare aveametoda lui. *n orice caz timpul cel mai propice pentru noi de a priveghea estemiezul nop%ii sau după miezul nop%ii.

     A priveghea !n timpul zilei este &oarte ușor. (ucrul ăsta !l &ac studen%ii elevii

    B

  • 8/19/2019 Despre canonul si rugaciunea monahilor

    4/5

    pro&esorii proprietarii de &abrici și muncitorii !n acestea. Așa &ace toatălumea. )eci dacă priveghezi ziua intru și tu !n r#nd cu muncitorimea culumea studen%ilor. $e c#nd dacă priveghezi noaptea te po%i număradimpreună cu oamenii isericii. ste &oarte greu să te scoli noaptea să-%i lașiașternutul cald mai ales iarna c#nd se aude cum șuieră v#ntul și se izbeștede &ereastră. Dacă reușești acest lucru' a&uci cea mai mare -ertfă luiDumnezeu. )esigur asta depinde și de modul nostru de via%ă precum și delocul !n care ne aăm. @otul e să ne străduim.

    9 oră &e rugăciune la miezul nop%ii valorează mai mult &ecât zece ore&e rugăciune #n timpul zilei) )acă nu ne rugăm noaptea atunci orele șizilele noastre trec &ără a aduce vreo roadă. Dormi la miezul nop%ii4 Atunci

     via%a ta va 6 mereu o via%ă nesigură. isten%a ta este paralizată atunci c#ndnu dedici miezul nop%ii rugăciunii 6indcă nu primești Duh Sfânt) )umnezeucunoaște și recunoaște rugăciunea de la miezul nop%ii dar rugăciunea stabilă.ie că te a*i la chilie sau #n afara mănăstirii' la miezul nop%ii trebuie

    să 3i #n fa%a lui Dumnezeu) /cest timp apar%ine lui Dumnezeu . Acestmoment trebuie dedicat !nt#lnirii cu )umnezeu are trebuie să devină)umnezeul tău. ste momentul scării tale Cvezi ac. 2D 12E.

    ,a miezul nop%ii' 2iserica priveghează și se luptă cu &emonii pentru că!n acel moment aceștia !i ispitesc pe oameni și !i !ndeamnă la diverse păcatesau chiar crime. *n acest timp cei bolnavi su&eră iar păcătoșii se chinuiesc. $naceste ore' care sunt ore &e liniște' Sfântul Duh #l luminează pe om iarlui )umnezeu *i este drag să-> vorbească creatura 'a. Atunci putem deveni!nvingători.

    *n aceste ore și s6n%ii isericii noastre se !nchină și *l slăvesc pe )umnezeuel !nviat. #t de &rumos se vorbește !n vanghelie și !n ?echiul @estament !nspecial !n $salmi despre =ristos el *nviatF *n acel moment )umnezeu!nviază +!nving#nd moartea și izvor#nd via%ă,. )acă nu participăm la această!nt#lnire bisericească nu vom putea sim%i compania nu vom putea trăicomuniunea vie%ii bisericești !n =ristos.

    Scoală+te și tu cu o oră #nainte sau măcar &upă miezul nop%ii' așează+tela rugăciune și vei ve&ea că Dumnezeu e sensibil și ușor &e apropiat.)e obicei ne pl#ngem că )umnezeu este aspru că nu ne răspunde la

    rugăciuni. *n realitate Dumnezeu este mai sensibil chiar și &ecât cea maisensibilă creatură &e pe pământ. istă !nsă anumite ore c#nd po%i să-> vorbești mult mai ușor. De aceea' trebuie să+. #nve%i «obiceiurile) nul&intre aceste obiceiuri este faptul că $i place să vorbească cu oameniila miezul nop%ii) Dacă $i vorbești #n acele momente' atunci te va a-utaoricân& $i vei cere a-utorul) )acă !nsă nu-( vei căuta !n acele momenteatunci vei răm#ne nea"utorat. 3i chiar dacă vei trece prin clipe etrem de&ericite sau te vei aa !n !mpre"urări etrem de plăcute sau vei avea g#ndurietrem de &rumoase cu toate acestea nu-( vei avea pe )umnezeu. ăciDumnezeu #n acele momente

  • 8/19/2019 Despre canonul si rugaciunea monahilor

    5/5

    consumă arderea de tot iar s6n%ii simt comuniunea cu credincioșii și !iașteaptă să se bucure alături de ei.

    iserica noastră nu a !ncetat să sublinieze importan%a momentului de lamiezul nop%ii. )rept dovadă a și compus slu"ba miezonopticii. ine se roagă lamiezul nop%ii !și &ace via%a ușoară !ntruc#t milostivul )umnezeu așteaptă să

    ne !nt#lnim și nu ne lasă să obosim degeaba așa cum credem uneori.$rivegherea ne o&eră acel sentiment de bucurie 6indcă nu reprezintă doar o!ncordare a năzuin%elor noastre o păcăleală a propriei persoane ci o !nt#lnirereală cu )umnezeu sau cel pu%in un &oc aprins pe care !l simt o ardere de toto "ert&ă &ără de prihană !naintea lui )umnezeu. Se pune #nsă #ntrebarea:cum trebuie să stăm #n fa%a lui Dumnezeu #n timpul privegherii4

    )esigur atunci c#nd suntem pe cale să !ncepem privegherea ni se &ace somnne cuprinde brusc lenea necredin%a deznăde"dea avem impresia că suntempierdu%i că nu am &ăcut și nici nu vom &ace nimic bun !n via%ă. Acestea sunt

    sentimentele care ne !ncearcă atunci c#nd !ncepem să priveghem. )e pildă sepoate ca un monah de șaptezeci de ani să nu 6 !nceput să-și &acă liturghia HcanonulI !n sensul ascetic al cuv#ntului pentru că probabil s-a obișnuit camai !nt#i să doarmă pe săturate și apoi să se scoale la rugăciune. 'au poate căunii cred că canonul este ceva &ormal: !nseamnă să &aci patru sute de metaniisă citești pu%in și gata. )ec#t deloc e bun și at#t măcar !mi amintește de)umnezeu. *nsă nu e su6cient. 1rivegherea trebuie făcută așa cum cere2iserica' așa cum ne e mai &e folos #n ve&erea #ntâlnirii cu Dumnezeu)

    Tradus după: Arhim. Emilianós Simonopetrítis, « Νηπτική ζωή και Ασκητικοί αγώνες » (Via a neptică i% șnevoin ee a!cetice% ), Editura Índiktos, Atena !"", pp. #$!%#$&. Sursa: '''.pemptousia.ro

    J

    http://www.pemptousia.ro/2012/11/canonul-si-rugaciunea-in-viata-monahului/http://www.pemptousia.ro/2012/11/canonul-si-rugaciunea-in-viata-monahului/