Despre Albine

5
Albina face parte din ordinul Hymenoptera, una dintre cele mai avansate grupe de insecte, caracterizată prin viaţă socială şi organizarea indivizilor în familie. Familia de albine funcţionează ca un "supraorganism" în care funcţiile de respiraţie, nutriţie, reproducţie şi apărare se regăsesc atât la nivel individual cât şi social, în cadrul acestei familii regăsindu-se diviziunea muncii, desfăşurarea în comun a activităţilor legate de adunarea şi prelucrarea hranei, îngrijirea urmaşilor, concentrarea puterii reproducătoare a coloniei la o singură femelă (matca) şi câţiva masculi (trântorii), reglarea temperaturii pe timpul iernii, etc.Apariţia la sexul femel a celor două caste (matca şi lucrătoarea) este expresia înaltei diviziuni a muncii atinsă de această specie în îndeplinirea funcţiilor sociale. Albina lucrătoarea este o noutate în evoluţie, este o minunată diversiune de la dezvoltarea reproductivă normală, a femelei. Pentru a înţelege mai bine viaţa familiei de albine este necesară cunoaşterea componenţei acestei familii, a castelor, cuibului, a stadiilor de dezvoltare prin care trec albinele de la ou la albina adultă şi a dinamicii coloniei pe parcursul anului, a perioadelor condiţionate de mediul exterior şi cules. Componenţa familiei de albine

description

Despre albine si familia de albine

Transcript of Despre Albine

Albina face parte din ordinul Hymenoptera, una dintre cele mai avansate grupe de insecte, caracterizat prin via social i organizarea indivizilor n familie. Familia de albine funcioneaz ca un "supraorganism" n care funciile de respiraie, nutriie, reproducie i aprare se regsesc att la nivel individual ct i social, n cadrul acestei familii

regsindu-se diviziunea muncii, desfurarea n comun a activitilor legate de adunarea i prelucrarea hranei, ngrijirea urmailor, concentrarea puterii reproductoare a coloniei la o singur femel (matca) i civa masculi (trntorii), reglarea temperaturii pe timpul iernii, etc.Apariia la sexul femel a celor dou caste (matca i lucrtoarea) este expresia naltei diviziuni a muncii atins de aceast specie n ndeplinirea funciilor sociale. Albina lucrtoarea este o noutate n evoluie, este o minunat diversiune de la dezvoltarea reproductiv normal, a femelei. Pentru a nelege mai bine viaa familiei de albine este necesar cunoaterea componenei acestei familii, a castelor, cuibului, a stadiilor de dezvoltare prin care trec albinele de la ou la albina adult i a dinamicii coloniei pe parcursul anului, a perioadelor condiionate de mediul exterior i cules.

Componena familiei de albine

Matca este singura femel capabil de reproducie, de mperechere cu trntorii (n mod obinuit se mperecheaz cu pn la 10 trntori) i s depun ou fecundate (din care vor iei mtci sau lucrtoare) sau nefecundate (din care vor iei trntori). Se deosebete uor de celelalte albine prin form i mrime, avnd corpul mai lung, capul mai mic i abdomenul foarte dezvoltat i acoperit pn la jumtate de aripi.n plin activitate de ouat, primvara-vara, cntrete ntre 250 i 280 miligrame. Este cea mai longeviv dintre membrii familiei de albine putnd tri pn la 8 ani (este ns eficient economic doar un an-doi, dup care trebuie schimbat), este activ pe toat perioada vieii putnd depune 1500-2500 i chiar 3000 de ou n 24 de ore n luna iunie. n aceast perioad de pont intens regina este atent ngrijit i bine hrnit de albinele din suita sa. n familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hrnit cu ultima pictur de miere.Matca este apt de mperechere numai pn la 20-30 zile de la eclozionare, dup care, n lipsa mperecherii, ca depune numai ou nefecundate din care vor iei doar trntori ("matc trntori"). Nu prsete stupul dect n trei cazuri: dup perioada de maturizare, cnd trebuie s se mperecheze, la ntemeierea unei noi familii, cnd iese cu o parte din albinele lucrtoare i trntorii din stup sub form de roi i ultima situaie, cnd stupul este puternic infestat cu Varroa sau ali parazii, bacterii, virusuri, etc. este urt mirositor fiind impropriu pentru supravieuirea albinelor n stup.

Albinele lucrtoare sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine, femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproducie (n lipsa mtcii pe o perioad mai mare de timp, ovarele acestora se pot dezvolta i depun ou dar din aceste ou sterile vor iei numai trntori, sunt aa numitele familii bezmetice). Capul albinei lucrtoare are o form triunghiular iar abdomenul este egal n lungime cu aripile. Limba le este bine adaptat pentru cules, n medie are 6,4mm lungime iar picioarele sunt prevzute cu panerae (corbicule) destinate colectrii i transportului polenului. Albinele lucrtoare mai sunt adaptate pentru hrnirea puietului (au dezvoltate glandele faringiene), producerea cerii (au glande cerifere), aprarea cuibului (dispun de ac) i pentru supravieuirea pe timpul iernii (dezvoltarea corpului adipos, un adevrat rezervor de energie).Durata de via a albinei lucrtoare depinde de gradul de uzur ca urmare a activitilor intense desfurate de aceasta (creterea puietului i activitatea de cules nectar i polen). Astfel albinele eclozionate n sezonul activ (din primvar, martie pn vara, n jurul lunii august) triesc numai 40 de zile pe cnd albinele eclozionate toamna triesc pn n primvara viitoare, cnd se face schimbul de generaii (6-9 luni). Lipsa creterii puietului n familie, n aceast perioad, precum i corpul gras bine dezvoltat pe permite s triasc att de mult. Numrul albinelor lucrtoare dintr-o familie cu dezvoltare normal variaz n funcie de sezon. Dac la nceputul primverii sunt ntre 10000 i 20000 albine, n timpul verii sunt ntre 40000 i 60000 albine iar toamna n jur de 20000-30000 albine.

Trntorii reprezint masculii familiei de albine, sunt indivizi eclozionai din ou nefecundate. Corpul lor este mai mare dect al lucrtoarelor i a mtcii, lungimea este aprox. 15-18mm, greutatea ntre 200 i 280mg (cel mai obinuit 230mg), capul este rotunjit, antenele trntorului au cu o articulaie n plus fa de cele ale albinei lucrtoare cu ochi foarte bine dezvoltai, mirosul sensibil i vederea trntorilor, adaptat la lumina cerului i a zrii, ajutndu-i la detectarea uoar a mtcilor ieite la mperechere.Au o tromp scurt, de aceea nu pot culege cu ea nectarul floral, n schimb le permite s primeasc hran de la albinele lucrtoare (n primele 4 zile de via) sau se hrneasc singuri cu mierea din celulele fagurilor (la maturitate).Durata de via a trntorilor este ntre dou i opt sptmni i variaz n funcie de sezon (activ sau perioad de repaus) i de zona geografic.Durata total de zbor a unui trntor este, n medie, de 4 ore n perioada de vrf a sezonului i cca. 2 ore jumtate spre sfritul acestuia. Primvara trntorul poate zbura, ntr-o singur zi, aproximativ 24 minute iar vara 36 minute, pe o distan de peste 7km fa de stupul de origine.Trntorii emit un feromon care acioneaz ca un liant pentru apropierea lor n aer, n timpul zborului de mperechere i n culoarele de zbor i care, de asemenea, atrage regina virgin n zonele de mperechere.Trntorii nu au ac, glande cerifere i piesele armturii bucale folosite la recoltarea polenului.Ei nu culeg nectar, nu particip la organizarea sau aprarea familiei de intrui, nu contribuie la producerea hranei pentru colonie i nici la polenizare. Rolul principal al trntorilor este de a mperechea mtcile i de a asigura astfel perpetuarea speciei. Pe lng acest rol trntorii mai contribuie, prin prezena lor pe faguri, la realizarea unui regim termic optim necesar creterii n bune condiii a puietului precum i la ventilarea stupului.Ctre sfritul verii, ncepnd cu iulie-august, cnd albinele se pregtesc pentru iernare, trntorii sunt izgonii din stup de ctre albinele lucrtoare i, dac pe perioada sezonului activ erau primii n orice alt familie, aveau liber-trecere, acum nu le mai este permis intrarea. Adunai n grupuri pe stupului sau pe peretele frontal al stupului, nfometai, trntorii mor n scurt timp de foame.n familiile fr matc, orfane sau cu mtcile nemperecheate sau vrstnice, trntorii sunt tolerai i pe timpul iernii.