Deşeurile menajere

Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere si de consum. Majoritatea activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor.

După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe: recuperabile şi irecuperabile, iar după origine pot fi grupate de asemenea în două subgrupe: rebuturi şi reziduuri. Rebut poate fi o maşină, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct. Reziduuri sunt materiile prime, materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj, comerţ, ramuri industriale, agroalimentare etc.).

Ca aspect fizic, reziduurile pot fi solide, lichide sau gazoase. Din punct de vedere al naturii şi locurilor de producere deşeurile se clasifică astfel:

Deşeuri menajere - sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele populaţiei. După posibilitatea de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri: - compostabile (resturi organice rezultate de la pregătirea hranei); - combustibile (lemn, cauciuc, materiale plastice); - inerte (materiale de construcţii, ceramică); - reciclabile (hârtie, sticlă, materiale plastice, metale);

Deseuri de productie - deseuri rezultate în urma unor procese tehnologice (industrie);

Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul înconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.

Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si îngrijirea animalelor.

Deseuri de constructie – sunt cele formate la întreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie.

Deşeurile stradale – sunt cele colectate din zonele stradale specifice vieţii cotidiene.

Deşeurile radioactive - rezultă din activitatea de producere a energiei electrice, extracţia şi prelucrarea minereuluim radioactiv.

În structura deşeurilor din Republica Moldova, cea mai mare pondere o au deşeurile menajere, apoi deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi demolări. Gestionarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere solide) presupune colectarea selectivă, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale (APL) care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un agent economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. În prezent în Republica Moldova practic toata cantitatea de deşeuri este eliminată prin depozitare.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate şi transportate la depozite, la nivelul localităţilor urbane, conform raportărilor statistice ale agenţilor de salubrizare pe anii 2005 – 2009, arată în felul următor: anul 2005 – circa 550 mii tone; 2006 – circa 600 mii tone; 2007 – circa 750 mii tone; 2008 – circa 800 mii tone, 2009 – circa 900 mii tone.

În intervalul de cinci ani are loc o creştere a cantităţii de deşeuri, de cca 1,8 ori în 2009 faţă de 2005. În mediul rural, depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităţilor. Cantitatea de deşeuri solide şi lichide generate şi gestionate în anii 2005 – 2009 este. 2005 – solide – 1268,5 mii m3/lichide – 23,9 mii m3; 2009 – solide – 2210,2 mii m3/ lichide – 57,4. Adică în intervalul acestor ani cantitatea de deşeuri menajere solide creşte dublu: la fel şi cele lichide. Creşte de asemenea şi suprafaţa locurilor de depozitare în funcţie de cantitatea de deşeuri generate, ajungînd în 2009 la 199,2 ha. Deşeurile rurale nu au făcut pînă acum obiectul statisticii deşeurilor în Republica Moldova, deoarece sunt greu de urmărit în condiţiile inexistenţei оn comune şi sate a serviciilor publice de salubritate.

Pentru populaţia care nu beneficiază de servicii de salubritate, cantitatea de deşeuri generată (şinecolectată) se calculează în funcţie de indicii de generare stabiliţi pentru ţara noastră. Din literature de specialitate şi din unele studii efectuate rezultă că în ţara noastră indicele de producere a deşeurilor urbane şi rurale este diferit, şi anume: 0,9 kg/loc. zi în mediul urban şi 0,4 kg/loc. zi în mediul rural. Astfel, teoretic se poate estima că anual se produc în medie cca 484 mii tone deşeuri menajere de la populaţia urbană de 1,4 milioane locuitori şi 308 mii tone deşeuri menajere de la populaţia rurală de 2 milioane locuitori.

Deşeurile menajere solide sunt depozitate la suprafaţa solului şi reprezintă o sursa de poluare continuă a mediului (a solului, a apelor de suprafaţă şi subterane) şi a atmosferei cu gazele de sera, care se formeaza şi se degaja în urma activitatii microorganismelor anaerobe. Unităţile miniere folosesc chimicale toxice, ca: cianură, mercur şi acid sulfuric pentru a separa metalul din minereu. Sterilul, respective restul de minereu îmbibat cu substanţe toxice care rămâne după separarea metalului, este descărcat, adesea, direct în lacuri sau râuri, cu consecinţe devastatoare. Majoritatea populatiei din regiunile rurale nu este familiarizata cu pericolul pe care îl prezintă pentru mediu colectarea generală a tuturor deşeurilor menajere împreună cu baligarul şi alte deşeuri de la creşterea animalelor şi a celor care conţin substanţe chimice toxice (cutii de la vopsele, coloranţi, produse chimice pentru prelucrarea plantelor etc.) şi aruncarea lor pe malurile râpelor, pârâiaşelor şi în apropierea fântânilor. O astfel de gestionare a deşeurilor a condus la poluarea esenţiala a apelor freatice care sunt principala sursă de apa potabila în localităţile rurale. Deşeurile de la creşterea animalelor duc nu numai la poluarea mediului cu nitriti şi nitraţi dar şi cu diverse bacterii patogene.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor

Pentru tratarea importantelor cantităţi de reziduuri menajere până acum au fost studiate, cercetate, experimentate şi chiar aplicate patru procedee şi anume:

fermentarea (compostarea Îngrăşământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale şi animale, amestecate cu unele substanţe minerale), parţială sau în masă, având ca subprodus principal compostul pentru agricultură;

arderea (incinerarea), având ca subprodus principal energia termică sau electrică; piroliza (degazarea sau degradarea termică), având ca subprodus principal combustibilul solid

sau lichid; reducerea chimica şi biologică, având ca subprodus etanolul sau gazul metan.

Tratarea deşeurilor prin fermentare.Depozitarea simplă a reziduurilor menajere constă în descărcarea simplă, neorganizată a

gunoaielor pe maidane în diverse gropi, foste cariere sau alte terenuri, fără a se lua unele măsuri speciale pentru protecţia mediului înconjurător. Acest sistem de depozitare a fost în trecut cel mai larg folosit, pentru că este cel mai ieftin, mai comod, dar nu şi cel mai igienic. Substanţele organice existente în componenţa reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adăpostire şi înmulţire a tot felul de infecţii, muşte, rozătoare, câini vagabonzi etc., de la care se poate îmbolnăvi populaţia.

Depozitarea controlată a deşeurilor cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă permit transformarea lor, în condiţii igienice, într-un compost stabil, utilizabil ca amendament în agricultură. Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda optimă pentru reziduurile colectate din aşezări mici şi mijlocii.

Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnică de la simpla depozitare controlată până la instalaţiile perfecţionate, de mare productivitate, în care se realizează prelucrarea mecanică (mărunţirea) şi fermentarea intensivă în flux continuu cu culturi speciale de bacterii. Compostul obţinut este comerciabil. Astfel de instalaţii s-au dovedit competitive cu incineratoarele, căpătând răspândire în Italia, Elveţia, Franţa.

Tehnologia depozitării controlate a reziduurilor menajere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) Înainte de începerea depozitării reziduurilor se vor lua toate măsurile indicate în studiul hidrologic privind protecţia apelor subterane şi de suprafaţă (îndiguiri, impermeabilizarea fundului rampei cu argilă sau alt material conform recomandărilor studiului hidrologic, drenarea terenului, şanţuri de gardă pentru protecţia depozitului de scurgere a apelor de ploaie etc.). Însă, ca primă operaţie, se decopertează stratul vegetal, care va fi folosit la acoperirea finală a depozitului după umplere.b) Reziduurile colectate zilnic din localităţii sunt aduse cu autogunoiere şi depozitate în straturi cu o grosime de cca. 1,5-2,0 m, utilizând diferite metode de umplere.c) După operaţiile de împrăştiere şi compactare cu buldozerul reziduurile se acoperă zilnic sau cel târziu la 48 ore cu un strat intermediar de separare de 20-30 cm din material inert (argilă, nisip sau pământ). d) Straturile noi de deşeuri nu vor fi depuse decât după ce temperatura stratului precedent, rezultată din fermentaţia aerobă, a scăzut până la valoarea temperaturii solului natural.e) Compactarea trebuie făcută în aşa fel ca să permită totuşi aerarea reziduurilor şi deci să asigure fermentarea aerobă, însă de a evita golurile mari de aer, care favorizează autoaprindere şi deci riscul incendierii rampei de depozitare.f) Rampele de depozitare trebuie să fie împrejmuite cu garduri demontabile. Exploatarea rampei este organizată de un grup alcătuit din portar, cantaragiu şi buldozerist.

Arderea rezidurilor menajereArderea reziduurilor menajere este o metodă termică de eliminare a acestora prin oxidarea

completă la temperaturi înalte a materiilor organice prin folosirea, de regulă, a energiei termice şi a produselor de ardere rezultate. În ţările europene se prelucrează prin ardere 20-25% din volumul reziduurilor. Productivitatea celor mai mari uzine ajunge până la 2500 t/zi. Prin ardere se reduce volumul reziduurilor cu aproape 85%, iar pentru depozitarea unei tone arse este necesară o suprafaţă de numai 0,1 m2 .

Piroliza deşeurilor menajerePiroliza, ca şi incinerarea, reprezintă un proces termic de tratare a reziduurilor menajere, prin care

se obţine o descompunere termică a produşilor chimici şi în special a produşilor organici la o temperatură ridicată şi în absenţa oxigenului. În practică acest procedeu este denumit şi degazare. Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune şi o structură diferită a moleculelor organice, ceea ce face ca, după piroliza reziduurilor, acestea să se transforme în substanţe combustibile gazoase, lichide şi solide.

Reducerea chimică şi biologică a reziduurilorReducerea chimică şi biologică a reziduurilor menajere sau transformarea în energie a acestora

constă în conversia materiilor organice (celuloză, amidon ş.a.) în etanol sau biogaz (metan). Biogazul este un amestec de gaze. Principalele gaze care îl compun sunt metanul şi dioxidul de carbon. Fermentarea anaerobă folosită pentru producerea şi captarea biogazului este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, care se desfăşoară în incinte închise, în condiţii controlate de mediu, în absenţa oxigenului molecular şi a luminii.Prin fermentare anaerobă, microorganismele descompun materia organică, eliberând o serie de metaboliţi dintre care metanul şi dioxidul de carbon.Amestecul gazos format din metan (maximum 80%) şi dioxid de carbon (minimum 20%), alături de care se întâlnesc cantităţi mici de hidrogen (H2), hidrogen sulfurat (H2S), mercaptani, vapori de apă, precum şi urme de amoniac (NH3), azot (N2), indol şi scatol constituie BIOGAZUL.

Menegementul deşeurilorÎn prezent DMS din întreaga republică sunt colectate împreună şi transportate pentru stocare la

depozite, dintre care multe sunt neautorizate şi neamenajate conform cerinţelor ecologice. Pentru promovarea unui management adecvat al deşeurilor în republică şi al deşeurilor periculoase, la care se referă deşeurile rezultate din activităţile medicale în special, este necesară implementarea colectării selective a deşeurilor municipale, colectarea şi gestionarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase, ceea ce poate fi realizat numai în rezultatul creării de către APL şi de primăriile municipale a infrastructurii pentru toate tipurile de deşeuri. Infrastructura prevede organizarea şi implementarea tuturor operaţiilor de gestionare a deşeurilor оncepвnd cu colectarea corespunzătoare a fiecărui tip de deşeuri şi prevederea

tuturor operaţiilor de gestionare: transportare, depozitare şi construirea instalaţiilor de tratare a DMS şi instalaţiilor corespunzătoare de incinerare a tuturor deşeurilor periculoase, inclusiv DAM. Numai în acest caz va fi posibilă asigurarea gestionării neprimejdioase a deşeurilor оn RepublicaMoldova.