Deseuri 2

8/13/2019 Deseuri 2

http://slidepdf.com/reader/full/deseuri-2 1/26

- Raport privind starea mediului din judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2008 -

CAPITOLUL 7.

DEŞEURI

7.1. DATE GENERALE.

Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt:principiul protec ţ iei resurselor primare, principiul măsurilor preliminare, corelat cuprincipiul utiliz ării BATNEEC, principiul prevenirii – stabileşte ierarhizarea activităţilor

de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuieacordată, principiul poluatorul pl ăteşte, corelat cu principiul responsabilit ăţ ii produc ătorului şi cel al responsabilit ăţ ii utilizatorului, principiul substituţ iei – stabileştenecesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase,principiul proximit ăţ ii , corelat cu principiul autonomiei, principiul subsidiarit ăţ ii, şiprincipiul integr ării – care stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parteintegrantă din activităţile social-economice care le generează.

Toate tipurile de deşeuri generate sunt clasificate, în mod formal, în:• deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în

mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comercialeşi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din

spaţii publice, str ăzi, parcuri, spaţii verzi, nămoluri de la epurarea apeloruzate or ăşeneşti;

- 150 -

8/13/2019 Deseuri 2



• deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţileindustriale; pot fi deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri deproducţie periculoase;

• deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeurile generate inspitale, policlinici, cabinete medicale şi se împart în două categorii: deşeuri

medicale periculoase care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare,resturi anatomo-patologice, deşeurile provenite de la secţiile de boliinfecţioase, etc. şi celelalte care intr ă în categoria deşeuri asimilabile.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordinedescrescătoare a priorităţilor:

prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile caregenerează deşeuri;reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecaredomeniu de activitate generator de deşeuri;valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;eliminarea – prin incinerare şi depozitare.

Conform strategiei UE ierarhizarea sistemelor de gestionare a deseurilor sebazeaza pe minimizare-refolosire-reciclare si in etapa a II a pe eliminare.

Figura 7. 1 – Schema ierarhizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor

Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupeprincipale:

• legislaţia cadru privind deşeurile - Directiva cadru 2006/12/EC modificată deDirectiva 2008/98/EC, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri,mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directivaprivind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conţine prevederiprivind managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilorpericuloase;

• legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare laambalaje şi deşeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; PCB-uri

- 151 -

8/13/2019 Deseuri 2


8/13/2019 Deseuri 2



Public de Salubritate – Primăria Sângeorz Băi, SC CONSTGRIG SRL Lunca Ilvei şiSC ECORECYCLING SRL Uriu.

Pana în prezent, practica curentă de colectare a deşeurilor menajere estecolectarea în amestec. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere nu este încă generalizată.

Tabelul 7.2.1.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile în judeţul Bistriţa-Năsăud, pe perioada 2003 - 2008.

Cantitate (tone)

Tip de deşeuriCod

deşeu 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1

Deşeuri municipale şiasimilabile din comer ţ,industrie, instituţii, din

care:

2015 01

77046 77119 87330 85690 83100 80483

1.1Deşeuri menajere

colectate în amestec dela populaţie

20 0301 47716 43220

41

73046510 41910 47934

1.2Deşeuri asimilabile

colectate în amestec dincomer ţ, industrie, instituţii

20 0301 22926 27110 23950 26490 23260 18337

Deşeuri municipale şiasimilabile colectate

separat (exclusiv deşeuridin construcţii şi

demolări), din care:

20 0115 01

320 339

- hârtie şi carton

20 0101

15 0101

40 37

- sticla

20 0102

15 0107

- plastic

20 0139

15 0102

220 232

- metale

20 0140

15 0104

60 70

- lemn

20 0138

15 0103

- biodegradabile 20 0108

1.3

- altele20 0115 01

1.4 Deşeuri voluminoase20 03

07

2800 0 1060 723

1.5Deşeuri din gr ădini şi

parcuri (inclusiv deşeuridin cimitire)

20 02 950 905 710 340 1250 1076

- 153 -

8/13/2019 Deseuri 2



1.6 Deşeuri din pieţe20 03

021229 1367 1360 1660 860 927

1.7 Deşeuri stradale20 03

034225 4517 9960 10030 6090 6097

1.8Deşeuri din construcţii şi

demolări

17 0107

6820 660 8350 5050

Menţionăm că datele aferente anilor 2005, 2006 şi 2007 sunt validate statisticde ANPM, iar cele pentru anul 2008 sunt corespunzătoare raportărilor lunare f ăcutede agenţii economici de salubritate din judeţ către APM Bistriţa Năsăud.

Pentru a obţine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior suntprezentate grafic.

Figura 7.2.1.2 Date deşeuri perioada 2003- 2008

100002000030000400005000060000700008000090000

2003 2004 2005 2006 2007 2008

cantitati deseur i colectate (tone)

Din graficul de mai sus se constată că în cursul anului 2006 cantităţile dedeşeuri colectate sunt puţin mai mici decât în anul 2005 datorită unor probleme ce auexistat, legate în principal de schimbarea în municipiul Bistriţa a operatorului desalubritate, fapt care a dus ca în acea perioadă să fie mult întârziată recuperareacontractelor cu persoanele fizice şi juridice, şi asociaţiile de locatari. În schimb încursul anului 2007 si 2008 a fost depăşită aceasta problemă menţinându-se aproapeconstant numărul populaţiei deservite de serviciul de salubritate în mediul urban, dar în plus s-a extins activitatea serviciilor de salubritate în rural, crescând gradul deacoperire al locuitorilor din mediul rural cu un procent de peste 50%, fapt care a dusla o creştere a cantităţilor de deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie.

În tabelul următor sunt redate valorile gradului cu acoperire cu servicii de salubritatea locuitorilor din mediul urban şi rural.

Tabel 7.2.1.3 Rata de acoperire serviciu de salubritate

2006 2007 2008

1 Urban % 79,06 78,03 77,22

2 Rural % 3,92 35,94 54,95

3 Total % 31,29 51,34 63,16

- 154 -

8/13/2019 Deseuri 2


8/13/2019 Deseuri 2



Figura. 7.2.2.1 Compoziţia estimată a deşeurilor, judeţul Bistriţa-Năsăud, anul 2008

biodegradabil

e; 52

altele; 4,8

rtie; 9,4

metale; 4,6

sticla; 4

plastic; 13,6

textile; 5,6inerte; 6

Se observă că ponderea cea mai mare o reprezintă deşeurile biodegradabile.

7.2.3. GESTIONAREA AMBALAJELOR ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE

Conform statisticilor, în mediul urban, o persoană generează o cantitate de 340kg deşeuri menajere pe an, din care 14,6% reprezintă deşeurile de ambalaje, ceeace înseamnă circa 50 kg deşeuri de ambalaje pe an din care, conform procentajuluide :

21,8% ambalaj de sticlă 27,1% ambalaj de plastic31,4% ambalaj de hârtie carton5,6% ambalaj din metal

13,8% ambalaj de lemn,avem 10,9 kg deşeu ambalaj de sticlă, 13,55 kg deşeu ambalaj plastic, 15,7 kg

deşeu ambalaj hârtie carton, 2,8 kg deşeu ambalaj metal şi 6,9 kg deşeu ambalaj dinlemn.

Din totalul deşeurilor de ambalaje generate cea mai mare pondere o reprezintă deşeurile de ambalaje generate de populaţie, aproximativ 60%, restul de 40%provenind din comer ţ.

- 156 -

8/13/2019 Deseuri 2



Fig.7.2.3.1 Structura deşeurilor de ambalaje, judeţul Bistriţa-Năsăud, anul 2008

Deşeurigenerate de

populaţie 60%

Deşeuri dincomer ţ 40%

Întrucât pentru anul 2008 nu s-a finalizat baza de date privind deşeurile deambalaje generate la nivel de judeţ, se vor prezenta datele finale pentru anul 2007. Astfel a fost facută o reinventariere a agenţilor economici producători şi importatoride ambalaje, producătorii şi importatorii de produse ambalate, operatorii economicicare preiau responsabilitatea de realizare a obiectivelor anuale de valorificare şireciclare a deşeurilor de ambalaje, inclusiv operatorii de salubritate şi consiliile localepornind de la lista transmisă de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pentruanul anterior întocmirii bazei de date, la care s-au adaugat agenţii economiciautorizaţi de compartimentul autorizări în cursul anului 2007, astfel încât numarultotal este de 110, din care un număr de 91 agenţi economici şi 19 consilii locale.

Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în cursul anului 2007 de către

producătorii/importatorii de ambalaje din judeţ, rezultată în urma inventarului, a fostde aproximativ 6322,76 tone.

Cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate şi gestionate de operatoriieconomici autorizaţi din judeţ, care preiau direct de la generatori persoane juridiceşi/sau fizice pe bază de contract şi/sau adeverinţă de primire şi plată, deşeuri deambalaje în vederea valorificării sunt de 1558,93 tone. Cantitatea de deşeuri deambalaje valorificată este de 1558,93 tone, iar cantitatea de 797,23 tone deşeuri deambalaje au fost reciclate.

În tabelul 7.2.3.2 sunt prezentate cantităţile de deşeuri de ambalaje colectatede către operatorii economici autorizaţi.

Tabel 7.2.3.2 – Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate în anul 2005-2007

MaterialCantitate de deşeuri

de ambalaje colectată (tone) în 2005

Cantitate dedeşeuri de

ambalaje colectată (tone) în 2006

Cantitate dedeşeuri deambalaje

colectată (tone) în2007

Plastic 405,49 1586,38 1385,98Hârtie şicarton

597 1239,51 0,31

Metal – Oţel 91,70 321 172,64

TOTAL 1094,19 3146,89 1558,93

- 157 -

8/13/2019 Deseuri 2



Conform HG 1872/2006 ţintele de reciclare-valorificare care trebuiesc realizatepentru anul 2009 sunt cu 10% mai mari decât cele propuse pentru anul 2008, faptcare se poate vedea şi în graficul redat mai jos.

Fig. 7.2.3.3 Variaţia procentului de reciclare - valorificare

0

10

20

30

40

50

60

70

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Reciclare Valorificare

7.2.4 TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

În prezent implementarea sistemului de colectare selectivă se află la un nivelfoarte scăzut, acesta existând implementat la nivelul localităţii Beclean. Colectarease realizează printr-un număr de 16 de puncte de colectare selectivă pentruhârtie/carton şi plastic, implicând un număr de aproximativ 3200 locuitori. Cantităţilede deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute totalizând unnumăr de 5,3 tone plastic şi 0,72 tone hârtie/carton pentru anul 2008. Cantităţilemenţionate au fost preluate de cele două societăţi SC FRATELLO PET GRUP SRL şiSC DUO COMPARTY SRL în vederea valorificării.

În municipiul Bistriţa, societatea de salubritate SC URBANA SA a predat învederea valorificării următoarele cantităţi de deşeuri reciclabile : 36 tone deşeuhârtie, 228 tone plastic, 70 tone deşeuri metalice.

Activitatea de colectare a deşeurilor de tip PET şi plastic în judeţul Bistriţa

Năsăud se realizează prin societăţile SC FRATTELO PETGRUP SRL, SC DUOCOM PARTY SRL şi SC ECOPRIMUS SRL, SC AMTECH RECYCLING SRL care încursul anului 2008 au colectat o cantitate totală de 800 tone deşeuri PET şi 88 tonedeşeuri de plastic pe care le-au predat în vederea valorificării la diferite unităţi deprofil din ţar ă sau din judeţ.

În prezent, la nivelul judeţului nu există instalaţii de tratare mecano-biologică şicu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport, deşeurilemunicipale nu sunt supuse proceselor de tratare înaintea eliminării finale prindepozitare.

- 158 -

8/13/2019 Deseuri 2



7.2.5. ELIMINAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

În prezent, deşeurile municipale generate sunt depozitate la nivelul judeţului

într-un număr de 3 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite î şi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor. În cursul anului 2008 au fost monitorizatecantităţile de deşeuri menajere colectate în municipiul Bistriţa 46251 tone şi în celetrei localităţi urbane respectiv Beclean 11969 tone, Năsăud 5702 tone şi SângeorzBăi 4218 tone. Cantităţile colectate din mediul rural se estimează în jurul a 4000tone.

Cele patru depozite neconforme existente în mediul urban au intrat înlegalitate din punct de vedere al protecţiei mediului, prin obţinerea autorizaţiilor demediu până la sistarea activităţii lor şi respectiv până la închiderea etapizata,conform legislaţiei în vigoare.

Depozitul apar ţinând Primăriei Năsăud şi administrat de către SC GCL SANăsăud a sistat activitatea la 31.12.2008. Acesta deţine Autorizaţia de mediu nr.107/9.07.2008, cu program de conformare, valabilă pană la 31.12. 2008. Dintremăsurile cuprinse în acest program, a fost realizată măsura referitoare la amenajareadepozitului prin realizarea unui gard perimetral şi drum de acces perimetral, celelaltemasuri urmând a se realiza în cursul anului 2009.

Depozitul apar ţinând Primăriei Beclean a obţinut Autorizaţia de mediu nr.19/19.02.2008 cu program de conformare, valabilă 5 ani până în 19.02.2013. Toatemasurile cuprinse în programul de conformare cu termene scadente la 31.12.2008au fost realizate.

Depozitul apar ţinând Prim

ăriei Sângeorz B

ăi a ob

ţinut Autoriza

ţia de mediu nr.

10/29.01.2008 cu program de conformare, valabila 5 ani până in 31.12.2012. Dintremăsurile cuprinse in acest program, s-au realizat măsurile cu termene scadente la31.12.2008 cu privire la realizarea unui sistem de colectare a gazelor de depozit,prin instalarea unor puţuri în vederea captării şi valorificării gazului din corpuldepozitului.

Depozitul apar ţinând SC CODRIŞOR SRL deţine Autorizaţia de mediu nr.133/28.08.2008 cu program de conformare, valabilă până in 31.12.2009. Măsurileimpuse în autorizaţia de mediu cu termene scadente până la aceasta data suntrealizate, excepţie f ăcând măsura cu privire la dotarea cu cântar în vederea realizăriicontrolului de recepţie la primirea transportului de deşeuri în rampă. Deşeurile

depozitate în rampă se cântăresc la SC REDIVIVUS SRL si la SC REMAT SA,evidenţierea cantităţilor f ăcându-se pentru fiecare utilizator de servicii.Depozitul apar ţinând SC URBANA SA care a sistat activitatea la 31.12.2006

deţine Avizul de mediu nr.14/18.12.2006 pentru stabilirea obligaţiilor de închidere aobiectivului rampă de deşeuri menajere. Măsurile cu termen scadent 2008 s-aurealizat în propor ţie de 60%. Astfel s-au efectuat lucr ări în vederea realizăriisistemului de colectare a levigatului şi evacuare ape pluviale, a sistemului decolectare pasivă a gazelor de fermentaţie, s-au efectuat lucr ări de nivelareimpermeabilizare şi a fost acoperită întreaga suprafaţă cu pământ fertil, urmând să fie realizată şi o perdea dublă de protecţie vegetală.

- 159 -

8/13/2019 Deseuri 2



Fig.7.2.5.1 Depozitul de deşeuri apar ţinând SC URBANA SA care a sistat

activitatea la 31.12.2006

Tabel 7.2.5.2 – Date depozite urbane clasa „b”

Denumire depozitAn

închidere

Capacitateproiectată

(m3)

Capacitateramasă liber ă

la sfâr şitulanului 2008

(m3)

Suprafaţadepozit

(ha)

Depozit Codrişor 2009 950 000 208 000 0,8Depozit Sângeorz

Băi2012 150 000 20 000 2,4

Depozit Beclean 2016 300 000 125 000 2,6TOTAL 1 750 000 353 000 5,8

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, depozitelecare vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării.

În plus faţă de cele 3 depozite în activitate, mai există inventariate un numărde 166 depozite în mediu rural cu suprafeţe cuprinse între 0,3-0,6 ha care trebuie să sisteze activitatea în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 până la data de 16iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sauprin închidere conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconformede deşeuri nepericuloase”. În cursul anului 2008 au sistat depozitarea un număr de13 depozite din mediul rural apar ţinând comunelor Zagra, Şieu Măgheruş şi ŞieuOdorhei. În judeţul Bistriţa Năsăud APM BN a participat la 4 licitaţii pentruconcesionarea serviciilor de salubritate pentru localităţile din mediul rural.

- 160 -

8/13/2019 Deseuri 2



7.2.6. GESTIONAREA DEŞEURILOR PERICULOASE DIN DEŞEURILEMUNICIPALE

În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri

asimilabile deşeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarealevigatului şi, in final, pot polua pânza freatică. In cadrul gospodăriilor sau alsocietăţilor comerciale se foloseşte un număr destul de mare de materialepericuloase, care sunt, in final, eliminate impreună cu deşeurile municipale.

7.2.7. GESTIONAREA DEŞEURILOR DIN CONSTRUCŢII ŞI DESFINŢĂRI

Legea 426/2001 care aprobă OUG 78/2000 privind regimul deşeurilorprevede ca deşeurile din construcţii şi desfiinţări depozitate în depozite temporare

sau cele generate de diferiţi întreprinzători trebuie tratate şi transportate de cătredeţinătorii lor, sau de către cei care executa diferite lucr ări, în baza unui contract, inamplasamente special indicate de primăriile localităţilor.

Cantităţile totale de deşeuri din construcţii si demolări generate în judeţulBistriţa Năsăud sunt :

- anul 2006 – 660 t/an;- anul 2007 – 8350 t/an;- anul 2008 - 5460 t/an;

ceea ce corespunde la un indice de generare de :- anul 2006 – 2,08 kg/locuitori an- anul 2007 – 26,36 kg/locuitori an;

- anul 2008 – 17,23 kg/locuitori an. Pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări in perioada 2009 –

2013 la nivelul judeţului vor trebui luate măsuri pentru :- colectarea separată la locul de generare pe tipuri de materiale (periculoase şi

nepericuloase);- transportul controlat la staţia regională de reciclare;- asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate.

7.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE

Organizarea activităţii de gestionare a deşeurilor de producţie este obligaţiageneratorului deşeurilor respective. Unităţile economice realizează aceste activităţicu mijloace proprii sau contractează serviciile unor firme specializate.

Cantitatea de deşeuri de producţie generată în anul 2008 la nivelul judeţului afost de aproximativ 117000 tone, din care in jur de 60 000 tone o reprezintă deşeurilemetalice feroase şi neferoase predate spre valorificare societăţilor autorizate.

Celelalte categorii de deşeuri industriale rezultate sunt deşeurile din cariere,

nisip şi zgur ă, deşeuri metalice, deşeuri din lemn, deşeuri metalurgice, borhot,dejecţii animaliere, deşeuri textile, nămoluri de la staţiile de epurare industriale şior ăşeneşti etc.

- 161 -

8/13/2019 Deseuri 2



Cantităţile de deşeuri colectate de la diferiţi agenţi economici din judeţ şivalorificate în anul 2008, din datele deţinute de APM BN provenite din raportărilelunare ale agenţilor economici autorizaţi pentru activităţi de colectare şi valorificare,sunt următoarele:

Tabel. nr. 7.3.1Denumire deşeu Cantitate colectată /tone

Cantitatevalorificată /tone

deşeuri de lemn 55656,3 55656,3

anvelope 40,7 40,7

hârtie 2215,2 2052,5

plastic 1237,3 1186,7

Există un număr de 6 firme colectoare de deşeuri de plastic care au colectat

pe parcursul anului 2008 cantitatea de plastic menţionată în tabel (PE, PP, PVC) :SC SOMPLAST SA Năsăud, SC FITART SRL Bistriţa, SC PROREM PLAST SRLNăsăud, SC POLIMED COM SRL Bistriţa, SC ROGAM SRL Năsăud, SCMONPLASTELA SRL Năsăud, celelalte deşeuri fiind colectate astfel :

- deşeuri de lemn SC MIS GRUP SRL Anieş, SC SILDADFOR SRL TihaBârgăului, SC INDUSTRIE NATURAL FOREST SRL Susenii Bârgăului;

- anvelope uzate AF DEMIAN Coşbuc, AF BIRIŞ Coşbuc;- hârtie SC FULGER COM SRL Bistriţa, SC REMAT SA Bistriţa, SC

REDIVIVUS SRL Bistriţa.Toate societăţile mai sus menţionate deţin autorizaţii de mediu pentru activităţi

de colectare/valorificare pe diferite categorii de deşeuri.

Fig.7.3.2 - SC ECOPRIMUS SRL societate autorizată pentru colectarea deşeurilor de plastic

7.3.1. DEŞEURI PERICULOASE

Principalele tipuri de deşeuri periculoase care s-au generat în judeţul Bistriţa

Năsăud sunt reprezentate de baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, deşeuri de laturnarea pieselor feroase care au folosit la turnare substanţe periculoase, nămoluride la tratarea chimică a metalelor.

- 162 -

8/13/2019 Deseuri 2



Bateriile uzate sunt recuperate de către SC ROMBAT SA, care în conformitatecu HG 1132/2008 a pus la punct sistemul de valorificare a bateriilor uzate la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud şi la nivelul întregii ţări prin dealerii de piaţă. În anul 2008 afost retrasă de pe piaţa românească o cantitate de 10430,16 tone de baterii autouzate.

În vederea monitorizării modului de gestionare a uleiurilor uzate a fost realizatinventarul pentru anul 2008, rezultând o cantitate de ulei uzat colectată de 40,1 tone,care în cea mai mare parte a fost transportată în vederea eliminării la unităţi de profildin ţar ă sau din judeţ.

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există identificate un număr de 18 societăţicomerciale deţinătoare de produse cu conţinut de azbest.

Cantităţile de deşeuri cu conţinut de azbest inventariate, urmează a fieliminate în baza contractelor încheiate cu societăţile SC APISORELIA SRL PiatraNeamţ, SC FIBROCIM SA Aleşd.

Miezurile şi formele de la turnare se elimină prin depozitare, nămolurilechimice, de la caz la caz, se depozitează, se supun procesului de bioremediere sau

se neutralizează de către societăţi specializate. SC BETAK SA a generat in cursulanului 2008 o cantitate de 0,457 tone nămol chimic din care au fost transportate laSC APISORELIA Piatra Neamţ 0,295 tone, restul de 0,162 tone fiind r ămase pe stoc.

7.3.2. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE

În ceea ce priveşte gestionarea şi eliminarea deşeurilor periculoase nu s-au înregistrat situaţii grave de încălcare a legislaţiei, existând probleme în eliminareaunor categorii de deşeuri periculoase din cauza unor costuri financiare mari sau lipsă de soluţii pentru eliminarea lor.

Deşeurile de producţie nepericuloase s-au gestionat corespunzător, curespectarea prevederilor legale în vigoare. Deşeurile pentru care nu s-au găsit soluţiide valorificare se elimină prin depozitare finală pe depozite sau se neutralizează decătre societăţi specializate.

În judeţul Bistriţa Năsăud a fost sistată depozitarea în depozitul de deşeuripericuloase care a apar ţinut SC ARIO SA la 31.12.2006, conform HG 349/2005. Laora actuală acesta a fost preluat de firma SC TERMOTEHNIC COM SRL, firmă carea preluat totodată şi responsabilităţile de mediu vizavi de închiderea acestuia,responsabilităţi impuse prin obligaţiile de mediu cuprinse în Avizul de mediu nr.

5/14.11.2006. Depozitul de deşeuri industriale periculoase a primit din partea APMBN Avizul de mediu Notificare B nr. 689/12.10.2007 pentru începerea activităţii dedezafectare a haldei de zgur ă, dar nefiind obţinută Autorizaţia de desfiinţareeliberată de Primăria Municipiului Bistriţa, lucr ările au fost sistate

În judeţul Bistriţa Năsăud există un număr de două depozite industrialenepericuloase.

Unul apar ţinând SC REMIN SA Baia Mare - Sucursala Minier ă Rodna (SCCONVERSMIN SA Bucureşti) în care se află depozitată o cantitate de 3,643 mil tonesteril şi care a sistat depozitarea conform HG 349/2005 aviz închidere nr.2/30 iunie2006 revizuit la 4 mai 2007, depozit în care au fost executate în cursul anului 2008lucr ări de stabilizare şi ecologizare conform proiectului tehnic RO/074-2007 Etapa I.

- 163 -

8/13/2019 Deseuri 2



Fig. 7.3.2.1Depozitul de steril de la Valea Glodului

Celălalt depozit în funcţiune apar ţine de SC DAN STEEL GRUP SA Beclean în a cărui celule există depozitată o cantitate de aproximativ 47 300 mc nămol

industrial, dar în care în continuare se vor depozita cantităţi de deşeuri de nămolrezultate din activitatea desf ăşurată până la închiderea prevăzută în HG 349/2005.Ca soluţie pentru valorificarea/eliminarea nămolului rezultat din activitateadesf ăşurată, societatea SC DAN STEEL GROUP SA a încheiat un contract cu SCMINESA Cluj pentru întocmirea unui proiect care prevede o instalaţie de deshidratarea nămolului şi depozitarea turtelor rezultate, la un depozit autorizat.

Fig. 7.3.2.2Depozitul de deşeuri industriale apar ţinând

SC DAN STEEL GRUP SA Beclean

Iazul apar ţinând SC DAN STEEL GRUP SA Beclean a obţinut Autorizaţia demediu nr. 49 din 2 aprilie 2008 valabilă până la 16.07.2009.

Transportul deşeurilor se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului1061/2008 privind aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportuluideşeurilor pe teritoriul României.

Ancheta statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor

Conform cerinţelor cercet

ării statistice, pe parcursul anului 2008 s-au trimis în

teritoriu un număr de 138 de chestionare astfel : 15 chestionare MUN pentru primăriisau unităţi specializate în salubritate, 7 chestionare TRAT pentru agenţi economicicare efectuează operaţiuni de tratare a deşeurilor, 71 chestionare PRODDES pentru

- 164 -

8/13/2019 Deseuri 2



gestiunea deşeurilor agenţilor economici generatori de deşeuri, 35 chestionareCOLECTARE-TRATARE pentru agenţii economici care colectează şi valorifică deşeuri reciclabile şi 10 chestionare pentru gestionarea nămolurilor în staţiile detratare şi de epurare ape.

Datele completate în chestionarele trimise către agenţii economici s-au întors

completate cu datele solicitate pentru anul 2007 şi au fost introduse în programulnaţional RENVSTAT urmând ca în cursul anului 2009 acestea sa fie validate. Putemmenţiona faptul că unele firme şi-au încetat integral activitatea în cursul anului 2007 :SC MATCON SA, CLAAR EXIM SRL, IRIS PORTELAN SRL etc., iar altele au suferitdoar o întrerupere temporar ă a acesteia.

7.3.3. GESTIONAREA ŞI CONTROLUL BIFENILILOR POLICLORURAŢI ŞIALE ALTOR COMPUŞI SIMILARI

În judeţul Bistriţa-Năsăud există un număr de 21 agenţi economici deţinătoride echipamente cu conţinut de PCB/PCT respectiv un număr de 17 agenţi economicideţin echipamente cu conţinut de PCB/PCT care sunt în funcţiune iar 11 agenţieconomici deţin echipamente cu conţinut de PCB/PCT care sunt scoşi din uz.

Toţi agenţii economici deţinători de echipamente cu conţinut de PCB/PCT au întocmite planurile de eliminare a acestor echipamente conform - Anexei 7 a HG173/2000 modificată şi completată cu HG 975/2007, care conţin termenele la care şi-au propus să elimine aceste echipamente. Aceşti agenţi economici sunt cuprinşi în„Planul Regional de eliminare al materialelor şi echipamentelor cu conţinut dePCB/PCT Regiunea 6 N-V”, plan care este urmărit şi actualizat în fiecare semestru.

Se realizează monitorizarea lunar ă a cantităţilor de deşeuri cu PCB care suntpredate spre eliminare operatorilor economici autorizaţi. În cursul acestui an, au fostpredate spre eliminare, unor agenţi economici autorizaţi în acest sens (SC SETCARSA Br ăila, SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj-Napoca, etc.), un număr de 202echipamente cu conţinut de PCB/PCT de către unităţile deţinătoare de astfel deechipamente.

7.4. GESTIONAREA DEŞEURILOR DIN BATERII ŞI ACUMULATORI

7.4.1. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE BATERII ŞI ACUMULATORIPORTABILI

În conformitate cu HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi al deşeurilor debaterii şi acumulatori, producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze până în anul 2012 o rată minimă de colectare de 25%, respectiv de 45%până în anul 2016.

Deşi în judeţul Bistriţa Năsăud nu există producători de astfel de baterii,

distribuitorii/comercianţii colectează cu titlu gratuit deşeurile de baterii şi acumulatoriportabili prin sisteme adecvate astfel încât prin marile magazine precum şi prin

- 165 -

8/13/2019 Deseuri 2



magazinele de comercializare a telefoanelor mobile şi a accesoriilor pentru acesteadin judeţ, să poată fi colectate aceste deşeuri.

7.4.2. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE BATERII ŞI ACUMULATORI AUTO ŞI

INDUSTRIALI

La nivelul judeţului î şi desf ăşoar ă activitatea un singur agent economicproducător de baterii auto şi industriale, SC ROMBAT SA şi 4 agenţi economiciautorizaţi care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori, SC ROMBAT SA Bistriţa,SC REMAT SA Bistriţa, SC REDIVIVUS SRL Bistriţa, SC CRISTICRIN COMSERVSRL Năsăud.

SC Rombat SA Bistriţa a colectat pentru recuperare o cantitate de aproximativ10430,16 tone de baterii auto uzate de pe întreg teritoriul ţării, din care 1402,79 tonede pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud. SC Rombat SA a transportat spre

valorificare aceste cantităţi către SC Prombat SA Sibiu.

7.5. DEŞEURI GENERATE DIN ACTIVITĂŢI MEDICALE

Deşeurile medicale periculoase cuprind următoarele categorii: deşeuriinfecţioase, deşeuri anatomo-patologice, deşeuri înţepătoare-tăietoare, deşeurichimice

şi farmaceutice.

În anul 2008 s-au colectat deşeuri rezultate din activităţile medicale de laSpitalul Judeţean Bistriţa, Spitalul Or ăşenesc Beclean şi Spitalul Or ăşenesc Năsăud în cantitate totală de aproximativ 55,95 tone deşeuri infecţioase şi înţepătoaretăietoare. Cabinetele medicale individuale din judeţ au generat o cantitate de 10,42tone deşeuri din aceeaşi categorie.

Categoriile de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, ce suntsupuse tratamentelor de neutralizare prin sterilizare termică la Spitalul JudeţeanBistriţa Năsăud sunt deşeurile de ambalaje din plastic şi cele care provin de lasoluţiile perfuzabile. În cursul anului 2008 au fost supuse sterilizării o cantitate de9,63 tone deşeuri de acest fel.

Crematoriu apar ţinând Spitalului Or ăşenesc Dr. George Trifon din Năsăud şi-a încetat activitatea la finele anului 2007 obţinând un aviz de mediu la încetareaactivităţii. În cursul anului 2008 au fost realizate lucr ările de demontare a instalaţiilorexistente, de eliminare a deşeurilor rezultate din dezasamblarea, dezinfectarea şiigienizarea camerei de ardere. Deşeurile provenite din activitatea medicală au fostpreluate de la începutul anului 2008 prin contract de către SC IF TEHNOLOGII SRLCluj Napoca.

Spitalul Or ăşenesc Beclean are de asemenea încheiat contract de preluare adeşeurilor provenite din activitatea medicală cu SC IF TEHNOLOGII SRL ClujNapoca, iar Spitalul Judeţean Bistriţa Năsăud deţine un contract cu SC SUPERSTARCOM SRL Rădăuţi.

Cabinetele medicale individuale din judeţ au încheiat contracte în cea maimare parte cu două societăţi de transport deşeuri periculoase din Baia Mare – SC

- 166 -

8/13/2019 Deseuri 2



BIO PAK SRL şi cu SC BIOMED SRL din Târgu Mureş, care le transportă la SC IFTEHNOLOGII SRL Cluj Napoca.

7.6. NĂMOLURI

La nivelul judeţului există un număr de 5 staţii de epurare ape uzateor ăşeneşti SEM şi 7 staţii de epurare ape industriale SEI, prezentate în tabelul demai jos.

Tabel 7.6.1 Situaţia nămolurilor provenite din staţiile de epuraredin judeţul Bistriţa-Năsăud, în anul 2008

Tipul

staţiei deepurare

Clasificarea

nămolurilormunicipale

Clasificarea

nămolurilorindustrialeDenumirea staţieide epurareSEM SEI

Număr

locuitorideserviţi

Biologica Mecanica Chimica CombinataStaţia de epurare

SC RAJA AQUABIS SA

Bistriţa

x 80000 x x

Staţia de epurareSC GCL SA

Năsăudx 8500 x x

Staţia de epurareSC EDILITARA

SA Becleanx 7040 x x

Staţia de epurareSângeorz-Băi

x 2550 x x

Staţia de epurareSC RAJA

AQUABIS SARodna

x 1100 x x

Staţia de epurareSC STAR GATE

SRL Ilva Micax x

Staţia de epurare

SC CARMO-LACTSRL Monor x x

Staţia de epurareSC DAN STEEL

GROUP SABeclean

x x

Staţia de epurareape de mina Valea

Vinului-Rodna x x

Staţia de epurareSC PRISMA SAŞieu Magherus

x x

Staţia de epurareSC ARPA TEXSRL, Beclean

x x

- 167 -

8/13/2019 Deseuri 2


8/13/2019 Deseuri 2



Harghita (diferenţa dintre cele două cantităţi provine din cantităţile existente în stoc lasfâr şitul anului 2007).

În cursul anului 2008 au avut loc 2 ediţii ale campaniei naţionale “MareaDebarasare” în care au fost colectate în total o cantitate de 51,33 tone DEEE dincare în prima ediţie care a avut loc în data de 19 aprilie 2008 s-a colectat cantitatea

de 10,3 tone, iar în cea de a 2 edi ţie care a demarat din data de 4 octombrie 2008 s-a colectat cantitatea de 41,03 tone. Având în vedere importanţa realizării la termen a angajamentelor asumate de

România în procesul de negociere a Capitolului 22- Mediu, respectiv a atingerii ţinteide 4 kg de DEEE colectată pe cap de locuitor pentru anul 2008, APM BN a transmispresei locale comunicate de presă având ca tema conştientizarea şi informareapublicului despre DEEE, a distribuit afişe , pliante şi fluturaşi în judeţ

APM BN a notificat autorităţile locale responsabile de colectarea acestor tipuride deşeuri de la gospodăriile particulare şi de transportul acestora la punctele decolectare şi agenţii economici înregistraţi la ANPM în registrul producătorilor, asupraobligaţiilor ce le revin conform legislaţiei în vigoare.

În judeţul Bistriţa Năsăud există inventariaţi un număr de 8 agenţi economici înregistraţi la ANPM în registrul producătorilor şi importatorilor de echipamenteelectrice şi electronice conform Ordinului nr.1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privindechipamentele electrice şi electronice.

Fig.7.7.1.Tabel cu producătorii din judeţul Bistriţa Năsăud

înregistraţi în Registrul Naţional al producătorilor de EEESocietate înregistrată in Registrulnaţional al producătorilor de EEE

Categoria de echipament produsă conform HG 448/2005, anexa IA

ELCOM INTERNATIONAL S.A 3TELETON S.R.L 3

BIA SI COM S.R.L 1, 2, 3, 4ROM EUROKON S.R.L 3

TOP DIGITEC COMPUTERS S.R.L. 3MELA-ROX COM S.R.L. 1, 2, 4, 6ENDRES ROMANIA SRL 8

HOLDCOMP IMPEX S.R.L. 3INSTAL - ELECTROMAYER 9

Fig. 7.7.1Imagine din timpul Campaniei naţionale de colectare a DEEE din 19 aprilie 2008

- 169 -

8/13/2019 Deseuri 2



7.8. VEHICULE SCOASE DIN UZ – OPERATORI ECONOMICIAUTORIZAŢI PENTRU COLECTAREA ŞI TRATAREA VSU, NUMĂR

DE VEHICULE COLECTATE ŞI DEZMEMBRATE

În anul 2008 şi-au desf ăşurat activitatea de dezmembrare VSU un număr dedoar 2 agenţi economici din cei 3 autorizaţi pe această activitate din punct de vedereal protecţiei mediului: SC REMAT SA Bistriţa şi SC REDIVIVUS SRL Bistriţa şi SCUNO TOTALE IMPEX SRL Bistriţa care nu a desf ăşurat activitatea de colectare şidezmembrare vehicule în cursul anului 2008, chiar dacă deţine autorizaţie de mediupentru această activitate.

Firmele menţionate au colectat un număr de 2162 autoturisme din care 261 aufost preluate prin Programul de stimulare a înnoirii parcului auto - ediţia 2008. Cele

2162 autovehicule colectate au fost dezmembrate şi tratate iar deşeurile rezultate aufost predate in vederea valorificării la diferite unităţi de profil din ţar ă : SC REMATINVEST SA Cluj Napoca, SC POP ZAMALEX SRL Bistriţa, SC ROMBAT SA Bistriţa,SC ECOMASTER SA Sibiu, SC SETCAR SA Br ăila, SC METALROM SRL Bucureşti,SC CETA SA Cluj, SC SOMPLAST SA Năsăud, SC STIMET SA Sighişoara.

Din dezmembr ările realizate de către cele doua firme menţionate a rezultat ocantitate totală de aproximativ 1794 tone deşeuri: 28 tone baterii, 5 tone ulei uzat, 70tone anvelope, 1346 tone deşeuri feroase, 246 tone componente plastic, 65 tonesticlă, 25 tone lichide (antigel, lichid frână, electrolit, freon, spălare parbrize) etc.

7.9. ULEIURI UZATE

Uleiurile uzate sunt predate conform prevederilor HG 235/2007, persoanelor juridice autorizate să le colecteze, valorifice sau elimine. În vederea monitorizăriimodului de gestionare a uleiurilor uzate a fost realizat un inventar pentru anul 2008,rezultând o cantitate de ulei uzat generată de 50,6 tone. Din cantitatea de ulei uzatgenerată doar 40,1 tone au fost preluate de către agenţii economici colectori din

judeţul Bistriţa-Năsăud, restul fiind livrat spre valorificare/rerafinare către agenţiieconomici autorizaţi din ţar ă : SC ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE SABucureşti, SC CARPATCEMENT SA Bicaz, SC GLOBAL ECO CENTER SRL Iaşi,SC APISORELIA Piatra Neamţ, sau se află pe stoc la generatori.

În judeţul Bistriţa Năsăud există un număr de aproximativ 50 agenţi economicicare desf ăşoar ă activităţi ce presupun gestionarea uleiurilor uzate de motor şiindustriale. Aceste activităţi de cele mai multe ori sunt cele de service auto / reparaţiiauto sau diferite activităţi industriale. Tot generatori de uleiuri uzate sunt şi firmele detransport fie ele de transport persoane sau marf ă, care datorita numărului mare demaşini din dotare generează cantităţi mari de uleiuri uzate, precum şi staţiile dedistribuţie carburanţi.

În localitatea Năsăud SC EXMITIANI SRL este autorizată să desf ăşoareactivităţi de colectare şi tratare prin combustie a uleiului uzat, societatea preluând înanul 2008 o cantitate de 19,349 tone ulei uzat provenit de la agenţii economici

- 170 -

8/13/2019 Deseuri 2



generatori din judeţ. În anul 2008 a primit autorizaţie de mediu pentru activitatea decolectare uleiuri uzate si SC Phoenix MS SRL din Bistriţa, Cartier Sărata, care acolectat în cursul anului 2008 o cantitate de 20, 76 tone ulei uzat.

7.10 IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILORASUPRA MEDIULUI

Impactul activităţilor de gestionare necorespunzătoare a deşeurilor asuprafactorilor de mediu se exprimă prin poluarea directă a solului datorată depozităriideşeurilor, prin impurificarea apelor subterane, prin existenţa unor terenuri degradateca urmare a depozitărilor la întâmplare a deşeurilor.

Lipsa instalaţiilor de colectare şi evacuare a gazului metan rezultat în urmaproceselor de fermentare anaerobă conduc la fenomene de autoaprindere cudegajare de gaze toxice in cele mai multe situaţii.

Un alt impact major al depozitelor îl reprezintă disconfortul vizual generat deafectarea peisajului de către depozitele neconforme sau chiar de depozitele care ausistat activitatea şi se afla în procedura de închidere, cum este depozitul care aapar ţinut Primăriei Năsăud.

Fig. 7.10.1Depozitul de deşeuri menajere din localitatea Năsăud

care a sistat depozitarea la 31.12.2008

- 171 -

8/13/2019 Deseuri 2



Fig. 7.10.2Aspecte de la depozitele de deşeuri menajere din judeţul Bistriţa Năsăud

Analizând rampele de deşeuri menajere din judeţul Bistriţa Năsăud seconstată o serie de deficienţe:- capacităţile depozitelor în care nu a fost sistată depozitarea se găsesc

aproape de limita de epuizare existând situaţii de depozitarea pe verticală;- poziţiile amplasamentelor sunt în general defectuoase din punct de vedere al

apropierii de locuinţe sau cursuri de râu;- lipsa par ţială a amenajărilor tehnice privind etanşarea faţă de nivelul pânzei

de apă freatică;- autoaprinderi accidentale datorate acumulărilor de biogaz;- degajare de mirosuri, praf, emisii de CH4, NH3, CO2, SO2, NOx.

7.11. INIŢIATIVE ADOPTATE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUIDEŞEURILOR ASUPRA MEDIULUI

Agenţia pentru Protecţia Mediului a iniţiat o serie de acţiuni pentru reducereaimpactului deşeurilor asupra mediului dintre care cele mai importante sunturmătoarele:

- notificarea autorităţilor publice locale din mediul rural cu privire la obligaţiilecare le revin în domeniul gestionării deşeurilor menajere: închiderea depozitelor,colectarea selectivă, acoperirea cu servicii de salubritate,

- 172 -

8/13/2019 Deseuri 2



- participare în colaborarea cu Serviciul ACC la verificări ale respectăriitermenelor de închidere a depozitelor de deşeuri precum şi a crematoriilor de laspitale,

- publicarea de articole în presă privind noutăţile legislative din domeniulgestiunii deşeurilor şi acordarea de asistenţă celor interesaţi în vederea promovării

proiectelor care vizează managementul deşeurilor,- participarea la campaniile desf ăşurată în cursul anului 2008 alături dePrimăria Municipiului Bistriţa, în vederea colectării DEEE: Campania naţională decolectare a DEEE desf ăşurată în cursul lunii aprilie 2008 şi Campania de colectare aDEEE demarată în cursul lunii octombrie 2008 cu acţiuni lunare,

- compartimentul Gestiune Deşeuri şi Chimicale a participat la întocmireaPlanului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor alături de Consiliul Judeţean BistriţaNăsăud, plan care stabileşte obiective, măsuri şi ţinte care vizează reducereaimpactului asupra mediului,

- APM BN s-a implicat în proiectul care vizează realizarea unui depozitecologic zonal la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud prin participarea la dezbaterile

publice care au avut loc şi la vizite în teren alături de echipa de consultanţă şi deConsiliul Judeţean Bistriţa Năsăud.

7.12. TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR

7.12.1. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Prognoza privind generarea deşeurilor municipale se bazează în primul rândpe proiectul Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor şi ia în calcul o serie defactori dintre care cei mai importanţi sunt după cum urmează:

-dezvoltarea demografica – evoluţia populaţiei-dezvoltarea economică –dezvoltarea industriei şi a sectorului economic

legată de evoluţia venitului populaţiei-aria de acoperire cu servicii de salubritate-cantitatea de deşeuri colectate de la populaţie şi de la agenţi economici,

cantitatea de deşeuri din gr ădini, pieţe, cantitatea de deşeuri stradale, cantitatea de

nămol de la staţiile de epurare, cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări. În conţinutul Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor este f ăcută prognozaprivind generarea deşeurilor municipale in judeţul Bistriţa Năsăud având ca an dereferinţa anul 2005.

În ceea ce priveşte indicele de generare a deşeurilor menajere colectate de lapopulaţie s-a considerat o creştere anuală de 0,8 % plecând de la indicii de generaredin anul 2005 respectiv 0,9 kg/locuitor an în mediul urban şi 0,4 kg/locuitor an înmediul rural.

În diagrama de mai jos este reprezentată prognoza privind evoluţia cantităţilorde deşeuri menajere şi asimilabile în perioada 2005- 2013.

- 173 -

8/13/2019 Deseuri 2



Figura 7.12.1.1Prognoza privind evoluţia cantităţilor de deşeuri menajere şi asimilabile

în perioada 2005- 2013

0

20000

40000

60000

80000100000

120000

2005 2008 2010 2013

T o n e

deşeuri municipale (deşeurimenajere şi asimilabile din

comer ţ, industrie, instituţii) dincare

deşeuri menajere (colectate înamestec de la populaţie)

deşeuri asimilabile din comert,industrie (colectate în amestecşi separat)

7.12.2. PROGNOZA GENERĂRII DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE

Analiza comparativă a cantităţilor de deşeuri de producţie colectate în anul2008 comparativ cu anul anterior arată o creştere a cantităţii acestora, în cea maimare parte la categoriile de deşeuri - metal, plastic, hârtie şi a altor materialereciclabile ca urmare a intensificării activităţii firmelor colectoare din judeţ, ceea ce af ăcut să scadă, în consecinţă, cantităţile de deşeuri colectate de serviciile de

salubritate de la agenţii economici. În domeniul prognozării gener ării deşeurilor de producţie periculoase şinepericuloase se poate considera că cantităţile de deşeuri vor fi mai mici, pe măsur ă ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reduceriişi controlului integrat al poluării.

O parte din deşeurile periculoase generate vor fi supuse unor operaţii detratare/ denocivizare, în unele cazuri rezultând deşeuri cu caracter nepericulos.

7.12.3. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR

Implementarea legislaţiei în domeniul deşeurilor a condus la schimbareamentalităţilor şi a modului de abordare în domeniul gestiunii deşeurilor.

În ultima perioada tot mai mulţi agenţi economici au implementat sistemele demanagement de mediu, ceea ce a dus la creşterea calităţii managementuluideşeurilor.

În cursul anului 2008 s-a urmărit în mod constant managementul deşeurilorpentru o serie de categorii de deşeuri : acumulatori uzaţi, anvelope uzate, deşeurimenajere, plastice, PET-uri, uleiuri uzate. Pentru îmbunătăţirea monitorizării acestordeşeuri s-a impus agenţilor economici care colectează şi valorifică aceste deşeuriprezentarea cu ritmicitate lunar ă/trimestrială a cantităţilor de deşeuri colectate şi

valorificate.

- 174 -

8/13/2019 Deseuri 2



S-au efectuat o serie de controale la agenţii economici din judeţ, în vedereacolectării şi centralizării de date referitoare la gestiunea deşeurilor pe tipuri şicantităţi, rezultate din procese tehnologice, modul de valorificare şi de eliminare.

De asemenea s-a monitorizat în mod constant producerea, depozitarea şivalorificarea deşeurilor de cartoane şi hârtie, a rumeguşului şi a altor deşeuri

lemnoase. Aceste situaţii sunt utilizate pentru stabilirea la nivel judeţean a eficienţeicolectării şi valorificării acestor categorii de deşeuri.Datorită sistării depozitărilor deşeurilor pe cele două depozite apar ţinând SC

URBANA SA şi Primăriei Năsăud, precum şi datorită sistării activităţii de depozitare în toate depozitele din mediul rural începând cu 16 iulie 2009 este necesar ă adoptarea unui sistem tranzitoriu de depozitare a deşeurilor menajere generate încea mai mare parte a judeţului. Acest lucru presupune atât reorientareaadministraţiilor publice locale spre depozitări ale deşeurilor în depozite autorizateexistente în judeţ, cât şi implementarea şi dezvoltarea în fiecare localitate atât dinmediul urban cât şi rural a sistemelor de colectare selectivă.

Concluzii

Referitor la managementul deşeurilor în judeţul Bistriţa Năsăud, se poatespune că odată cu creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire laimpactul negativ pe care deşeurile le au asupra mediului şi odată cu promovareaunui sistem de colectare selectivă a deşeurilor generate viabil, atât în rândurilecetăţenilor din mediul urban şi rural, cât şi al societăţilor industriale si comerciale, sepot face paşi importanţi în crearea unei baze a ceea ce se va numi „Sistem integratde management al deşeurilor în judeţul Bistriţa Năsăud„.

Deseuri 2

Documents

Transcript of Deseuri 2