PUBLICAłIE TRIMESTRIALĂ A GRUPULUI DE UMOR ACADEMIA LIBERĂ „PĂSTOREL” IAŞI

DESENUL PAG 2 FĂRĂ BANDA NEAGRĂ

ACADEMIA LIBERĂ „PĂSTOREL”...

este o grupare de literatură umoristică deschisă tuturor iubitorilor genului ce înmănunchiază epigrama şi parodia, proza şi poezia satirică, sonetul şi rondelul, cronica rimată şi fabula, duelurile şi... orice se poate încadra sub acest generic.

Numele de „academie” sugerează că cei ce o frecventează doresc să aducă o condescendentă reverenŃă, peste timp, strălucitei boeme literare ce se întâlnea, pe la începutul veacului trecut, în „locanta” lui Samoilă, pe care poetul Mihai Codreanu a înălŃat-o la rangul de „Academie Liberă”.

Iar imaginea marelui scriitor Al. O. Teodoreanu, „Păstorel”, este emblematică pentru spiritualitatea ieşeană...

„CASETA TEHNICĂ”

Au „păstorit” „Revista cu bucluc”: M. BujeniŃă, noul preşedinte, Petrone, ascultat cu luare-aminte Şi C. Iuraşcu, brav ca un... tătuc,

M. Cosma, îmbătându-se cu... suc,

Va sile Larco -plin de... gânduri sfinte- 1

2007

Editor: Ars Longa str. Elena Doamna, 2 700398 Iaşi, România

tel: 0724 516 581 fax: 0232 215 078

e-mail: arslonga@mail.dntis.ro web: www.arslonga.ro

Grafică copertă I: Virgil Horghidan

Grafică copertă II: Cătălin Mihai Zaharia

„CASETA TEHNICĂ”

Au „păstorit” „Revista cu bucluc”: M. Bujeniţă, noul preşedinte, Petrone, ascultat cu luare-aminte Şi C. Iuraşcu, brav ca un... tătuc, M. Cosma, îmbătându-se cu... suc, Vasile Larco -plin de... gânduri sfinte- Şi I. Frenţescu, proiectând în minte Un bloc cu... Măscăriciul Vălătuc... Şi cum făcură rost şi de-un laptop Tastau cu gingăşie pentru „op” Cum îşi alintă... pruncii nişte doici; Iar cel ce a trudit, cătând prin „shop” Un cadru pentru-al textelor galop E-acela ce semnează-aici: E. Deutsch.

ACADEMIA LIBERĂ „PĂSTOREL”... este o grupare de literatură umoristică deschisă tuturor

iubitorilor genului ce înmănunchiază epigrama şi parodia, proza şi poezia satirică, sonetul şi rondelul, cronica rimată şi fabula, duelurile şi... orice se poate încadra sub acest generic.

Numele de „academie” sugerează că aceia care o frecventează doresc să aducă o condescendentă reverenţă, peste timp, strălucitei boeme literare ce se întâlnea, pe la începutul veacului trecut, în „locanta” lui Samoilă, pe care poetul Mihai Codreanu a înălţat-o la rangul de „Academie Liberă”.

Iar imaginea marelui scriitor Al. O. Teodoreanu, „Păstorel”, este emblematică pentru spiritualitatea ieşeană...

1

... SUNTEM CU PĂSTOREL

Să fie oare tendinţa de a intra în... bucluc (?!?) cel care l-a îndemnat pe scriitorul NICOLAE ŢAŢOMIR, el însuşi apreciat epigramist, să aibă iniţiativa înmănunchierii iubitorilor de umor din Iaşi într-un cenaclu de gen [„O confrerie deloc frivolă şi adesea boemă, de oameni joviali şi liberi, care se îndeletnicesc cu umorul scris în toate nuanţele sale; delectabil pur şi simplu ori morocănos-mobilizator, simpatic-vulgar ori sarcastic-pamfletar, care dobândesc într-o oarecare intimitate discretă conştiinţa de grup specializat” – G. Petrone ].

Aceasta se petrecea la 11 februarie 1975, iar grupul s-a numit la început „Cenaclul de umor al ziarului Flacăra Iaşului”, apoi „...al ziarului Opinia”, înainte de a se considera demn de numele de „Păstorel”. Iar acum gruparea a cutezat să se constituie într-o nouă Academie Liberă, sperând că va reuşi să se arate demnă de această titulatură.

De altfel, de-a-lungul celor peste 30 ani de activitate membrii acestei grupări n-au prea intrat în... bucluc atunci când au obţinut un impresionat mănunchi de premii pentru reuşitele lor epigramistice, de poezie satirică şi proză umoristică. Mai recent au început să apară şi volumele colective sau de autor, iar prezenţa „academicienilor” în antologiile apărute în ultimii ani este mai mult decât semnificativă… (E. D.)

PRIMUL EFECT…Luptă mare, cu scântei, Brusc confraţii dau buluc:Vor, paradoxal, şi ei Să ajungă în… booklook!

Ioan Frenţescu

AL II-lea EFECTGura lumii n-o ascult

Dar de-un timp, pe und’ mă duc Aflu (şi mă bucur mult !) Că la Iaşi va fi… bucluc!

Nelu Vasile (Turburea)

2

SONETUL BOOKLOOK-Ului

Umorul se-mpleteşte cu buclucul Atunci când, temerar, sfidează riscul Zorit să urce, cât mai iute, piscul,

Purtându-şi prins solid de pană... look-ul.

Atras de joc, jonglând subtil cu pucul, Râvnind s-obţină prin noi scrieri discul

De aur (dar să nu-l impună fiscul !) Vrea să atace-n juru-i, ca haiducul.

Hoinar prin labirintul fanteziei, Având la piept satira drept cocardă,

Zâmbeşte, cam timid, şi poeziei.

Arzând cu fierul roş al ironiei, Râzând pe când înfige-o halebardă,

Dă rol de armă penei şi hârtiei. Eugen Deutsch

3

ACADEMICIENI DE ONOARE MICUL TESTAMENT AL JUPÂNULUI NICOMAH

CODICILUL IEŞEAN 1. Nu vreau ca-n testament să fac vreo gafă; Un bob zăbavă, scumpii mei urmaşi, Bătrânul Nicomah nu-i o caiafă Şi n-a uitat prietenii din Iaşi. Pe-aceşti copii ai vechiului oraş,

Poeţi idealişti şi fără leafă, Eu îi proclam cei mai sublimi arcaşi Şi-am să le prind la piept câte-o garoafă.

2. Dar nu cu flori în piept salvezi umorul, O ştie bine banda lui Petrone; E bine să-ţi alegi moştenitorul: Epigramiştii sunt fiinţe şi nu clone.

Eu nu-i împart în secte sau în clone, Din zestrea mea să ia întreg poporul; N-oţi fi un Schwartzenegger sau Stalone Da-n voi vreau să salut gladiatorul.

3. Să vină, deci, întâi, la împărţeală Petrone care-i putred de bogat. Lui o să-i dau hârtie şi cerneală Să-şi termine volumul mult visat.

Şi-l sfătuiesc, în clipa mea finală, Să scrie toată noaptea ca drogat, Că dacă râzi, ca noi, cu burta goală N-o să te-ntrebe nimeni de-ai mâncat.

4

4. Lui Larco, fire vesel-zâmbitoare Şi pus la punct cu ţoale de bon-ton Îi dăruiesc, să poarte la plimbare, Nu un lănţug, ci-un straşnic papion.

I-ar trebui joben sau chiar baston, Dar dacă n-are chestii d-astea... n-are! Oricum el va zbura înc-un sezon, Cu papionul lui, din floare-n floare.

5. Cu Deutsch am pitrocit proiecte multe: Sonete cu ecou, ba chiar balade, Cu-nflorituri şi rime mai oculte, Dar şi cu calambururi ori şarade.

Acum, când nu ne mai luptăm în spade, Îi las un set de bile, căci el ştie, Să le jongleze-n vesele parade Pe scenă, la trapez sau pe hârtie.

6. În epigramă repede-ţi pierzi voga Şi multe poante ies, din start, ratate, Dar nu-i aşa şi-n cazul lui Vajoga Care, atunci când vrea, le ia pe toate.

Lui îi rezerv un fel de-apoteoză Şi am să-l rog să-mi facă (sigur poate!) Un mic portret flatat (îi dau şi-o poză!) Mult mai frumos ca în realitate...

ENVOI

Pe-aceşti copii ai vechiului oraş, Poeţi idealişti şi fără leafă,

Eu îi proclam cei mai sublimi arcaşi Şi-am să le prind la piept câte-o garoafă!

5

DEDICAŢIE JUPÂNULUI NICOMAH

SONETUL „BANDEI LUI PETRONE”

(cu acrostih şi ecouri) Noi cei din banda pur-a lui Petrone, Idealişti poeţi, sublimi arcaşi, Cumpliţi ca Schwartzennegger sau Stalone, O proclamăm, din urbea noastră, Iaşi:

Mereu vom fi originali, nu clone, Aşa vor fi şi-ai noştri bravi urmaşi, Hazoşi şi renumiţi prin orice zone, Neîntrecuţi de cei din alt oraş.

Iar marele, ilustrul NICOMAH, Cel care a îmbogăţit umorul, Oricând va fi şi-aici, maharajah.

Moştenitorii, făr-a-i da vreo leafă, Azi, salutând în el gladiatorul Hoinar, îi prind la piept doar o garoafă.

Eugen Deutsch

6

EI SUNT MEREU CU NOI... JEAN BUHMAN (1922-2003)

PARADOXUL UNEI VIEŢI

C-un trai în ritm de carnaval, Topind belşugul în risipă,

Se roagă astăzi în final C-ar da o viaţă pentr-o clipă.

PARADOXUL TRANZIŢIEI În lumea noastră ce se naşte

Cu-ntortochiatu-i labirint Tot adevărul se cunoaşte

Doar de acei ce azi ne mint.

VIAŢA Un râu de foc cu unda arsă

De lupte grele şi visări Ce, potolit şi frânt, se varsă Într-un ocean de renunţări.

URMAŞILOR... Ce să las urmaşilor?

Vorbe mari cioplite-n stâncă? Prefer urma mea adâncă

Vie-n amintirea lor.

AUTOEPITAF Din Infern (sau din Eden) Mă dau astăzi în vileag: Ăsta-i unicul catren

Că-mi trecu al vieţii prag.

7

VINOTECA DE (F)AUR

SONETUL LETOPISEŢULUI „...el încă au fostu om cu păcate” (G. Ureche)

Grăiescu hronici că-n veleatu-n care La Nistru pre tătari i-au fost snopit,

În cramă la Cotnari au poposit, Cu cei boieri veliţi, Ştefan cel Mare.

Şi-aici cu straşnic glas au poruncit Să i se scoaţă nobilă licoare

Din beciuri şi astfel, golind ulcioare, Măritul Domn s-au bine cherchelit!

Grăit-au deci: „Spătare, au se cade Să te făleşti încins cu două spade

Şi-n dinţi să mesteci ambele lulele?!

Ian fă-te-ncoa, paharnice, să numeri, Că-l văz cu două capete pe umeri.

Gealat, scurtează-i unul dintre ele!!!

Vasile Vajoga

8

CE ESTE VINUL ?

Ce este vinul ? – E un zbor Spre înălţimi albastre, Fantoma suplă-a unui dor Pornit în drum spre astre;

E pura lacrimă-a lui Christ Din magicul Graal, Surâsul unui ametist Prin zarea de opal;

E zâmbetul lui Păstorel Când sfântu-i drag, Sisoe, I-ofer-un strop de Ottonel Ciocnind cu Tata Noe;

E duhul falnic din sticluţa Ce-o duce-n dar vioaia Hangiţă, frageda Ancuţa, Spre crama lui Vrâncioaia;

E sângele cel rubiniu Ce-nnobilase seva Cu care-un şarpe ageamiu Ademenise… Eva;

E-o horă fără de hotar Pe un tărâm de brume Ce prinde într-un strop de har Tot ce-i mai bun din lume.

Eugen Deutsch

9

EPIGRAME CU VIN(o)’NCOA

MOTO (I) : Buni prieteni, poezia Izvorăşte din senin Când din cupele cu vin Stă să-şi soarbă armonia.

MIHAI CODREANU (la înfiinţarea Academiei Libere)

MOTO (II) : Acel ce stă şi se socoate Pricepe, dacă-i om cuminte, Cum că necazul stă la spate Cât ai paharul înainte.

PĂSTOREL

VINURILE ROMÂNEŞTI Faima lor a dat ocoale Peste nouă mări şi ţări. O afirm pe-această cale Şi-o confirm... pe trei cărări!

GEORGE PETRONE VIN SUPERIOR De îndată ce-a băut Dintr-o cupă, la agapă, A strigat cât a putut Marinarul: ‚Om la apă!”

IOAN FRENŢESCU CONFESIUNE... BAHICĂ Deşi-am băut atâţia ani N-am datorii, curată-i faţa, Căci vinul l-am plătit cu bani Iar viciul l-am plătit cu viaţa.

VASILE LARCO

10

Clepsidra cu NISIPURI MIŞCĂTOARE

Jucau fotbal pe maidan cu o minge veche, roasă pe la colţuri.

În depărtare, se profila silueta zveltă a unui magazin de articole de uz electrocasnic, cu plata în rate.

Culmea optimismului: naufragiat pe o insulă pustie, în mijlocul oceanului, să aştepţi salvarea mizând pe deriva continentelor.

În sala împodobită festiv se aflau camerele reunite ale Parlamentului şi Televiziunii publice.

În încheiere, rosti patetic: "N-am să uit niciodată serviciile pe care mi le-am făcut".

A plecat seara cu avionul şi, după o călătorie de mai multe ore, a ajuns la destinaţie în după amiaza aceleiaşi zile! Ce ţi-e şi cu fusele astea orare!

Cedez rinichi stânga-dreapta, perfectă stare, preţ negociabil.

Apa este foarte importantă. Dacă nu ar fi existat apa în care să învăţăm să înotăm, ne-am fi înecat cu toţii.

Cântece din folclorul nou: "A`lu'Nelu, hai la joc","Zile de-alea de-ale noastre","Spanie cu zurgălăi" şi "Scârba în căruţă".

Viaţa mea? Raportul dintre suma aspiraţiilor şi totalul neîmplinirilor.

11

Dumnezeu ne-a plămădit după chipul şi asemănarea Sa, dar când mă uit la unii, îl suspectez că uneori a experimentat şi suprarealismul.

Am visat şase numere câştigătoare la Loto. Nu-mi rămâne decât să visez şi când să le joc.

E un om principial. Nimănui nu-i face şicane fără să-i caute şi un nod în papură adecvat.

Pe acoperişul Primăriei, steagurile fluturau în conformitate cu direcţia şi viteza vântului.

George Petrone

12

STIRPEA LUI PĂSTOREL

Unui candidat Eu candidatului unic I-aş prezenta o constatare: Că la trecutul său prea mic Vrea viitorul mult prea mare.

Utilitatea minciunii Minciuna, scurtă de picioare Pentru aleşi e de folos C-alegătorii dau crezare Atunci cînd sunt minţiţi frumos.

C. IURAŞCU-TATAIA

Înainte şi după creaţie Geneza-i arhicunoscută, Ştiinţa a găsit răspuns: Din haos lumea e făcută Şi tot la haos a ajuns.

Glume Sunt trecătoare ca o brumă, Dispar ca valuri mici pe lac; Doar Lenin a făcut o glumă Ce a ţinut aproape-un veac.

VASILE LARCO

Unui carierist Nu-l osândiţi amici în van

Când la un rang înalt aderă;Doar ştiţi că orice bolovan

Tânjeşte după carieră.

Bodyguard Traseul ontic de-l prezum

Transpus pe a lui Darwin grilă A străbătut imensul drum

De la maimuţă la gorilă.

GEORGE PETRONE

Unuia

Crede, ferm, c-ar fi emulNu ştiu cărui om de vază

Că deşi ca om e nulSe consideră pe fază.

Pământul, modestul Cu contrastul ce-l apasă

Se învârte după soare,Arătând că nici nu-i pasă

Câţi îl calcă în picioare.

VASILE DARIE

13

EI SUNT MEREU CU NOI... EUGENIA POPA-COHUŢ (1927-2004)

DISTANŢĂ STELARĂ Între părinţi şi-ntre feciori

Distanţa n-ai cum s-o măsori Căci cei dintâi privesc spre ieri

Iar cei din urmă… nicăieri.

VIAŢA Ne este viaţa-n seif lăcată Şi cifrul nimeni nu-l deţine; Exist-un EL ce face plată

Şi-un rest de clipă pentru mâine.

VERON ENE (1948-1997)

TENACITATE În urmărirea timpului fugar

Avem dosarul plin de semnalmente, N-am reuşit să-l prindem încă, dar

I-am reţinut o groază de... amprente!

RUGĂ Scuteşte-Ţi rătăcita turmă

I-ajung lumeştile nevoi; Dă-i, Doamne, mintea de pe urmă,

Nu Judecata de Apoi.

14

ACADEMICIENI... PRIN CORESPONDENŢĂ

INTROSPECŢIE De-am putea să fim eroi,

Învingându-ne pe noi, În oglinda orişicui

N-am zări decât statui.

George Corbu

DESCURCĂREAŢA Ea ştie viaţa cum s-o ia

Căci are daruri neştiute: Virtutea de a renunţa

Şi renunţarea la virtute.

Elis Râpeanu

MASA TRATATIVELOR

E un fel de masă mare Şi-ncă la nivel înalt, Unde taie fiecare Din felia celuilalt.

I. Iacob-Bencei

RECENSĂMÂNTUL PENSIONARILOR

Sculaţi voi oropsiţi ai vieţii, Flămânzi şi goi şi duşi de nas,

Că vin, în pragul dimineţii, Să vadă câţi aţi mai rămas...

Marian Popescu

CALEA LACTEE Roi strălucitor de stele, Ca o salbă de mărgele,

Conturând în miez de noapte Visul unui papă-lapte.

Valerian Lică E

15

UMOR COSM(A)IC (definiţii epigramatice)

EPIGRAMISTUL

Un alchimist bogat la minte, Cu spirit fin, pătrunzător, Ce-amalgamând idei, cuvinte, Îndreaptă lumea prin umor.

IMPROVIZAŢIA

O însăilare Promptă, prinsă-n salbă;

Bună, doar de n-are, Fir de aţă albă.

STICLA

E-un flacon (De-i cu Băbească Şi îl ai într-un alcov);

Când te ţii cu o Fetească E o... sticlă Molotov.

POSTFAŢA Epilog ce-ar vrea să spună: „Iaca, a trecut năpasta! De e rea sau de e bună, Am făcut-o şi pe asta!”

MIHAI COSMA 16

VISUL MOGULULUI

Ştiaţi că... în India s-a născut un viţel cu cinci picioare ? în pădurile ecuatoriale trăieşte un şarpe cu 2 capete ? În Iaşi sunt 4 pâraie< BAHLUI, CIRIC, CACAINA şi NICOLINA, iar primăria are în subordine o Autoritate Navală ??

În rada portului ţâşni din valurile înspumate, ca un monstru antediluvian, submarinul nuclear DEATH of ENEMY, nava amiral a flotei de submarine din estul BAHLUIULUI. Coca neagră inspira acea senzaţie de teamă amestecată cu respect celor ce îi priveau formele elegante şi întunecate răsărite din adâncuri. Din chioşc, comandantul privi prin binoclu forfota specifică tuturor marilor porturi militare din lume. O forfotă ghidată însă de o disciplină de fier, de reguli vizibile doar iniţiaţilor. Amiralul surâse unei amintiri... Cu ani în urmă, de aici pornise ca mus pe o navă aparţinând escadrei de patrulare şi interceptare costieră... O viaţă aspră dar plină de un farmec aparte, un farmec bărbătesc inegalabil. Oftă uşor şi secundul, om bine instruit, scoase sticla de rom din buzunarul secret al uniformei. O înmână şefului cu acea atenţie şi respectuoasă deferenţă cu care îi înmâna şi hărţile de luptă. Acesta gâlgâi profesionist, apoi spuse având parcă un uşor regret:

17

– Eiii, hai să vedem ce mai este de făcut pe ziua de azi... Şi era, pentru că, de câteva minute bune, o vedetă din forţele locale ale portului se afla în abordaj, dornică să-i arăte domnului amiral evoluţia tehnicilor de luptă specifice în domeniu, deoarece acesta se afla puţin defazat din pricina celor doi ani petrecuţi în adâcurile BAHLUIULUI PLANETAR. Arătându-se foarte convingătoare în demonstraţia teoretică, vedeta stârni nu numai interesul amiralului, ci şi generozitatea acestuia. – Fie ce-o fi, îi dau două torpile, îşi spuse acesta în gând şi bine a făcut, pentru că, în fapt, nu reuşi să-i dea decât una şi aia destul de expirată. Apoi îi mai dădu o înjurătură de o mare frumuseţe lingvistică, iar vedeta plecă cu motoarele turate la maximum. Abia după ceea, liniştit, amiralul se aşeză la birou, îşi aprinse un trabuc şi începu să studieze hărţile de luptă! Era nevoie, pentru că în activitatea portului, de altfel exemplar organizată, apăruseră tot felul de idei tâmpite despre drepturile docherilor, ale contabililor, ale celor ce predau cursurile de încărcare-descărcare, în fine, o serie de nefericiţi care habar n-aveau ce bine o duc muncind pentru un salariu astronomic plătit în bani fără valoare şi cârteau împotriva administraţiei. Aici însă, nici nu bănuiau ce-i aşteaptă! Administraţia trimisese solii de urgenţă forţelor navale arondate portului iar acestea se mobilizaseră în formaţie de luptă pentru a anihila în faşă răzmeriţa, cu scopul declarat de a-i face terci pe nemulţumiţi. Marele amiral luă legătura cu Forţa Doi formată din cinci portavioane dizlocată în vest, pe CIRIC, pentru a primi rapoartele de luptă. Maşinile de cifrat îi transmiseră răspunsul. Aviaţia era în alertă „cod roşu”, armamentele nucleare

18

pregătite, cu ţintele fixate! Gruparea de forţe din sud, aflată în largul pârâului NICOLINA şi formată din cuirasate, crucişătoare şi trei divizii de puşcaşi marini, era de asemenea în alarmă, gata de debarcare şi intervenţie la ordin. Primi şi raportul forţei SHADOW, aflată pe CACAINA, cei mai buni oameni, aceia căliţi în junglele amazoniene şi în cele ale Asiei de sud-est, în nisipurile Africii şi pe platourile stâncoase ale Afganistanului, comandourile cu care va interveni pentru anihilarea completă a rebeliunii. Ehhh, ce poveste era şi cu aceste comandouri... Erau aleşi de el personal, antrenaţi în cele mai dure condiţii, cu mulţime de bani, dar banii nu contau, că erau de la bugetul local şi, în timp, deveniseră nişte maşini de luptă mortale, silenţioase şi eficiente, sub acoperirea perfectă a unei echipe de fotbal lipsită de orice pretenţie. Se lăsă uşor pe spătarul scaunului şi spuse doar pentru el: –Vai di mămulica lor, îi sparg, nu li dau nişi o şansî, lua-i-ar draşii di derbedei zăluz’ şi făr di respiect pientru şei mari! De prea multă fericire, un vânt năpraznic izbucni din pupa marelui amiral, luând calea libertăţii, poate chiar şi a democraţiei… ................................................................................. Doamna primar se răsuci în somn şi spuse, cu vocea uşor încleiată: – Trezeşte-te, dragă, iar visezi tâmpenii şi strici aerul din dormitor! Apoi adormi la loc, respirând uşor şi adânc, aşa cum fac oamenii care nu visează nimic, pentru că nu au nici un motiv să facă asta…

MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ

19

STIRPEA LUI PĂSTOREL

Falsă preţuire Curg spre el, figură bravă, Laudele cu duiumul; L-au urcat cu totu-n slavă Şi i-au dat de-acolo drumul.

Sponsor matrimonial Galant şi “dezinteresat” Mi-a dat concursul

să mă-nsor Râvnind în schimb,

cum am aflat, La... dreptul meu de autor.

MIHAI COSMA

De toamnă

Un paradox de-o vreme mă incită

Fiindcă-i simt efectele puhoi:

Nu-i frunza-n vii atât de ruginită

Precum gândirea multora din noi.

VASILE VAJOGA

Interpretarea Bibliei Din Scriptură se relevă: Şarpele cel plin de blam N-a sedus pe nici o Evă, L-a prostit doar pe Adam.

După alegeri A doua zi de la scrutin Cam mulţi aleşi

ar vrea să vadăCe tip de oase le revin: Acelea de la cap?

Din coadă?

ŞTEFAN BOBOC

Iluzie spulberată Tunelul am sperat că are La capăt, torţă orbitoare; Dar azi mă tem

că din eroareS-a pus o biată lumânare.

Metamorfozare Văd că-n politicul lor joc Recurg aleşii şi la „troc“; Adeseori – şi nu în joacă – Ei trocul

îl transformă-n...troacă.

IOAN TÂRZIMAN

20

BRAVII UMORIŞTI IEŞENI, aşa cum nu-i cunoaşteţi

Hai să vă spun una veche de tot, de pe vremea comuniştilor, care îmi stăruie şi acum în minte. Ion Bolocan, care are locuinţa tocmai sus, pe coama dealului Copoului, se îndrepta într-o zi spre domiciliu purtând în braţe un pachet destul de voluminos. În pachetul cam deteriorat, învelit în hârtie cafenie de ambalaj şi legat cu o sfoară, se putea observa, dacă erai un pic atent, un but de porc. Era iarnă, se apropia sărbătoarea Crăciunului şi carnea o primise de la părinţii lui de la ţară, din judeţul Botoşani, printr-un comisionar. În preajma locuinţei colegul nostru dă nas în nas cu un vecin, ori megieş, cum îi place lui să spună.

“De unde ai făcut rost de carne?” se minunează acesta. “Am cumpărat-o. De la Hala Centrală”, precizează Bolocan, despre care niciodată nu poţi să ştii când vorbeşte serios şi când şuguieşte. “Şi mai este?”... “ Oho! Câtă vrei.”... “Păi atunci iau tramvaiul şi fug şi eu, poate mai prind!” se precipită megieşul.

“Du-te, dar ai grijă să cobori în Piaţa Unirii, că acolo-i capătul cozii!”, mai apucă să-i strige Bolocan celui purces să-şi rezolve grabnic problema aprovizionării cu carne pentru sărbători. Şi avea dreptate, pentru că între cele două repere nu-s mai mult de ...doi kilometri.

George Petrone

21

Epigrame... prinse-n rame

UNUI CONFRATE

El, prin tot ce-a scris, denotă Că pe-ntreaga arie A atins o nouă cotă: Cota de... avarie!

BILANŢ ANIVERSAR Constat, făcând un simplu cumul Prin anii ce-au trecut puhoi Că-s cenaclişti, azi, cu duiumul... Epigramişti vreo unu, doi...

VASILE VAJOGA

EXCURSIONIŞTII Beau, se bat,

încep să-njure, Şi fac tărăboi

cu foc... Cei ca ei, chiar

şi-n pădure, Se comportă

ca la bloc!

NECULAI DARIE

LA RĂSCRUCE DE DRUMURI

Ajungând şi eu major M-am lovit de controverse: Să-mi aleg un drum uşor

Spre infern sau... viceversa?!

ESCROCII DIN ROMÂNIA

Privind jurnalul favorit Constaţi ades, fără să vrei, C-atât de mult s-au înmulţit

Încât se-nşeală între ei! IOAN TODERAŞCU

COMPENSARE

Să mascheze-un handicap Şi să pară hotărât,

Omul care n-are cap Totdeauna face gât!

UŞURINŢĂ

Viaţă, luptă, ideal, Greu găseşti pe-această cale

Om de ajutor la deal, Printre câţi te iau la vale! VASILE DARIE

22

Cu cine l-ar compara lumea pe epigramistul Vasile Larco ?!

PRIMĂVĂRATICĂ (I)

Pe cer se-agită-ntruna norii, S-adună ciutele în cete, Vin rândunelele, cocorii Şi berzele în sat... la fete!

PRIMĂVĂRATICĂ (II)

Vestesc copacii rod bogat, Legume sunt de pus în ciorbă, Ţăranii ies la semănat, Căci ei sămânţă au... de vorbă!

DUPĂ REFORMĂ...

A fost în anii cei trecuţi O viaţă plină de nevoi; Acum părem ca nou-născuţi: Nu mai avem nimic pe noi!

PENSIONARII DE AZI

În capitală şi-n judeţe Trăiesc în limite umane

Căci sprijin au la bătrâneţe: Li s-au asigurat... bastoane!

23

TREI DOAMNE... ŞI TOATE TREI!

PĂSTOREL ŞI IAŞII LUI

Trubadur purtându-şi paşii Prin oraşul ce-a iubit

Căci, slăvind şi vin şi Iaşii, El umoru-a ... păstorit.

TINERILOR DIN TRAMVAIE

Dacă ei pe bancă stau -Contemplând din mers

decorul-Se-odihnesc fiindcă au

De parcurs tot... viitorul.

Georgeta Vătavu

ARMONIE

O femeie, când iubeşte,

E un fel de avanpost: Cu săruturi te trezeşte

Ca să nu adormi în post!

POSTUL DE DIRECTOR

Misiunea asta-i vastă Şi îţi dă putere mare

Să te-abţii de la nevastă Între-atâtea secretare!

Georgeta-Paula Dimitriu

„EA” şi „EL”

Ea demonstrează ce socoate: Că-i sarea şi piperu-n toate.

Dar el, se pare revoltat, Mânâncă... necondimentat.

O femeie cochetă

Ea pare bine îmbrăcată Remarcă iute orice tip galant:

Poşeta-i este asortată Cu portofelul noului amant!

Amalia Costinescu Crusos

24

ACADEMICIENI... PRIN CORESPONDENŢĂ

AUTOEPITAF Eu, ce-am trudit să las o carte,

Vă las acuma tuturor Doar groapa asta ce desparte

Trecutul meu de viitor.

George Zarafu

SCRIITORICEASCĂ N-ar fi poate-atât de grea

Viaţa-mi, literara, De s-ar vinde cartea mea

Cum se vinde... ţara!

Efim Tarlapan

LINIA DE ORIZONTSe observă uneori

-Nu o spun ca un afront- Că toţi cei cu capu-n noriSunt lipsiţi de orizont..

Mihai Sălcuţan

LA VÂRSTA ÎNŢELEPCIUNII

Doamne, cred că-s fericit! Tare mult m-ai ocrotit!

De-mi dădeai tot ce-am cerut, Aş fi fost un om pierdut...

Nicolae Petrescu

FALSUL DIZIDENT Când s-a dus în altă ţară mare, Că dăduse, bietul, de-o belea, A fugit cu coada-ntre picioare Şi s-a-ntors cu un covrig în ea.

Ioan Miclescu E

25

PICĂTURILE DE CERNEALĂ ALE LUI C. IURAŞCU-TATAIA

RONDELUL CENUŞIULUI

Când preţuieşti culoarea cenuşie În muncă, artă, modă, căsnicie, Consider că-i curată miopie Să-ţi placă a banalului domnie.

Din colorata lumii panoplie De ce să crezi că tinzi spre armonie Când preţuieşti culoarea cenuşie În muncă, artă, modă, căsnicie.

Un lucru însă-aş vrea ca să se ştie: Nuanţa asta, orice-ar fi să fie, De-o afli în a craniului cutie, E un motiv aparte de mândrie

Când preţuieşti culoarea cenuşie.

AMINTIRI, AMINTIRI... Povara anilor de zile O simt mai evident cărunţii Ce-ar trebui să ia pastile Să-şi amintească...

noaptea nunţii!

ALIBIUL... E cel ce are-un mare rost

Căci dovedeşte în instanţă Că în anume circumstanţă

N-ai fost... acolo unde-ai fost!

26

SLALOM PRINTRE EPIGRAME

PLAGIAT ?

Amicul meu fu criticat Că epigrame-a plagiat;

Dar asta nu se poate spune Decât... de ar fi fost şi bune!

V. D. Vasiliu

OFTALMOLOGICĂ...

Cu-ai tăi ochi ca de scânteie, Mari, căprui, luciri de aştri,

Mi-ai făcut ochi dulci, femeie, Iar bărbatu-tău... albaştri.

Ioan Zaharia

MODA FEMENINĂ

Asta-i moda, ce să-i faci?

E cam goală şi-i păcat: Cum să te mai simţi

bărbatDe n-ai cum s-o mai...

dezbraci?!

Ioan Târziman

CONTROL O.P.C...

Cu controlul nu-i de joacă: Cică brânza din butoaie După scripte e de vacă... După preţ e prea de oaie!

AUTOIRONIE

După vin (vreo două kile!) Vulnerabil mai întâi

E „Călcâiul lui Ahile” Sau e capul lui Călcâi?!

Liviu Călcâi

FAMILIE DE ŞAHIŞTI

Replici dure,-atacuri grele, Sacrificii şi belele...

Dar procesul ce-a urmat, Ca la şah, s-a stins în pat.

Corneliu Văleanu

27

NOUTĂŢI ÎN BIBLIOTECA ACADEMIEI

George Petrone

SCÂRŢ!

EPIGRAME ŞI CATRENE

EPIGRAMATICE

Ed. TIMPUL 2006

MIHAI BATOG BUJENIŢĂ

FERIŢI LINIA:

trec proşti fără oprire (proză satirică)

Ed. Ars Longa 2006

EUGEN DEUTSCH

PE

ARIPILENORILOR

(versuri lirico-ironice)

Ed. CERMI 2006

M. COSMA C. I. TATAIA E. DEUTSCH

VORBE DESPRE

VORBE

DEFINIŢII EPIGRAMATICE

Ed. PIM 2006

VASILE LARCO

ÎN AŞTEPTAREA LUMINĂRII

Epigrame alese

Ed. ROCAD CENTER 2006

GEORGE PETRONE

POTCOAVE DE CAI VERZI

Schiţe şi

tablete umoristice

Ed. TIMPUL 2006

St. Boboc-Pungăşteanu

Şi „bobocii” zâmbesc...

Ed. D.I.G. 2006

Neculai DARIE PĂZEŞTE-NE,

DOAMNE, DE DEMOCRAŢIE

POEZII LIRICE ŞI UMORISTICE

Editura pim 2006

G. Paula Dimitriu

Candela

Versuri

Ed. Cristal 2006

28

COMOARA DIN MAGAZIN (BOIER GRUMĂZESCU DIXIT!)

(după Topârceanu) de Eugen Deutsch

Am cinci pixuri şi o pană Din aramă,

Două tocuri şi-un plaivaz, Coarde rupte dintr-o harfă,

Şi-o eşarfă ce se ţine pe grumaz.

Prăvălia-mi legendară E-o comoară:

Am acolo un decor De volume foarte rare,

Singulare, Şi-un… cotoi miorlăitor!

Lâng-un tom de poezie,

Din hârtie Fabricată în alt veac, Am un vechi şip de argint, De absint Plin cu buruieni de leac. Am grămezi de ilustrate,

Parfumate, Cumpărate pe nimic De la o naivă babă

Fără treabă, Narghilele şi-un ibric!

Iar lunar, în reşedinţă,

Am şedinţăCu un grup de optimişti,Strânşi într-o Academie

Fistichie, Ce pretind că-s umorişti

PATRONUL” nostru, PĂSTOREL... Am vrea să fim şi noi la fel Şi când am scrie-o epigramă

Şi când ne-am întâlni-ntr-o cramă!

Să-nchinăm paharul

Pentru Păstorel; N-a fost

nici Cotnarul Mai spumos

ca el!

M. Ionescu Quintus.

ISSN 1843-0554