Manastirea Galata, Iasi

Arhitectura in Moldova sec. XVIIn perioada sec al XVI-lea arhitectura religioasa ocupa inca primul loc in cadrul preocuparilor principalilor comanditori statul si biserica Programul de arhitectura dominant este biserica, a carei arhitectura este puternic influentata de contextul istoric al secolului al XVI-lea prin inscaunarea la Iasi a unor domnitori de origine munteana, care pastrau relatii stranse cu lumea politica si culturala din Tara Romaneasca Trasaturile noii orientari a arhitecturii moldovenesti sunt puse in evidenta pentru prima oara de biserica manastirii Galata din Iasi, zidita in anul 1583 din vointa lui Petru Schiopul

Caracteristici generaleAnsamblul manastirii este compus din:

incinta fortificata turn-clopotnita biserica casa domneasca

Monumentul iesean pastreaza o parte din caracteristicile arhitecturii moldovenesti din epoca anterioara: in plan, in alegerea dimensiunilor si a proportiilor care compun volumul construit, precum si in infatisarea exterioara de ansamblu sistemul moldovenesc al arcelor diagonale bazele stelate ale turlei silueta caracterizata printr-o crestere dinamica si gradata dar apar si cateva principii si elemente constructive si decorative noi preluate din arhitectura Tarii Romanesti

Planul bisericiiBiserica preia schema functionala a bisericii Neamtului, planul fiind alcatuit dintr-un exonartex (pridvor), pronaos, gropnita(intre pronaos si naos), naos si altar

Spatiile sunt despartite de ziduri pline, exceptie facand limita dintre gropnita si naos. Naosul nu mai este separat de gropnita printr-un zid plin si strapuns numai de o usa centrala, ci de trei arcade spirjinite pe 4 coloane, dintre care doua angajate zidurilor laterale. Acest element nou este introdus din nevoia de a mari capacitatea naosului prin incorporarea in spatiul sau a gropnitei si isi are originea in exemple muntenesti mai vechi, in care noasul este separat de pronaos prin arcade biserica manastirii Argesului. Prin aceasta schimbare se manifesta tendinta de a lega mai strans spatiile interioare, caracteristica a arhitecturii Tarii Romanesti.

Trunchiul edificiului este format din doua volume prismatice unul corespunzator pridvorului usor largit, celalalt cuprinzand pronaosul, gropnita si naosul, acestuia din urma racordandu-ise absida altarului si absidele laterale.Trunchiul este sustinut de contraforti asezati ca si la alte monumete moldovenesti in dreptul imbinarii zidurilor transversale si longitudinale( deci fara rol constructiv), iar inaltimea lor nu depaseste jumate din inaltimea pana la cornisa.

Sisteme de boltireSistemele de boltire se bazeaza pe procedeele elaborate de mesterii moldoveni, dar exista si elemente constructive noi in boltirea naosului si a pronaosuluiintarita de arce dublouri Exonartextul este boltit cu o calota ridicata pe un sistem obisnuit de arce etajate Altarul si absidele laterale au o boltire semisferica.

Gropnita are o boltire cilindrica,

NaosulNaosul are o structura similara cu cel al bisericii Sf Nicolae Domnesc Turla este ridica pe un sistem de arce in consola si arce piezise specific monumentelor moldovenesti mai vechi, cu deosebirea ca intre tamburul turlei si prisma determinata de cele patru arce pieziste este intercalata o coroana de opt

arce in consola

Aceasta schimbare accentueaza verticalitatea si dinamica spatiului monumentalizat al naosului

PronaosulDin sistemul de bolti al pronaosului lipsesc arcele in consola alipite zidurilor. Trecerea de la planul patrat al incaperii la cercul de baza al primului tambur cilindric al turlei se face prin intermediul unor trompe de colt sferice. Aceste trompe, impreuna cu doua caturi de cate 4 arce in consola dispuse in primul cat piezis, in al doilea paralel cu laturile incaperii sustin o a doua turla de dimatru foarte mic Diametrul acesteia este datorat sistemului de arce piezise.care reduce deschiderea de acoperit. Astfel diametrul turlei se gaseste fata de inaltimea sa in raportul de 1/3 iar la naos raportul e de 1/2.

Arce piezise Trompe de colt sferice 2 randuri de arce

1 arce piezise 2 arce paralel cu laturile incaperii

Plastica decorativaIn ceea ce priveste plastica decorativa exterioara se constata aplicarea, pentru prima oara in Moldova, a principiului impartirii fatadelor in doua registre dupa modelul folosit la bisericile din Tara Romaneasca in a doua jumatate a veacului al XVI-lea Separarea celor doua registre se face printr-un brau continuu construit din caramida si compus dintr-un tor prins intre doua benzi de caramizi profilate in dinti de fierastrau. Registrele sunt decorate cu arcaturi/firide oarbe : un sir in registrul inferior intrerupt in dreptul exonartexului, care este usor decrosat si pastreaza in partea de jos peretii netezi 2 siruri in registrul superior

Registrul superiorDimensiunile si dispozitia arcaturilor in cadrul registrului superior amintesc de cele doua siruri de ocnite traditionale moldovenesti prin proportie si pozitie, dar in ansamblu prezinta caracteristicile arcaturilor muntenesti: au arhivolte intrande in raport cu fata zidului numarul lor nu este egal, dispozitia in cadrul celor doua registre nu este aceeasi la tratarea colturilor daca o arcatura de colt nu incape in intregime in planul fatadei ea se continua pe fatada urmatoare.

Materiale folositeIn ceea ce priveste materialele folosite se renunta la pictura exterioara si la decorul de ceramica aparenta, in favoarea pietrei si

a caramizii

Cele doua materiale sunt dispuse in siruri alternative decoratie specifica arhitecturii din Tara Romaneasca - spre deosebire de dispunerea intalnita in arhitectura moldoveneasca anterioara, unde zidurile erau executate din piatra, iar caramida era folosita in decoratii doar de la inaltimea corespunzatoare nasterii boltilor biserica Sfanta Treime Siret, biserica din Dobrovat (langa Iasi), biserica manastirii Neamt.

Evolutia aspectului bisericii de-a lungul timpuluiDe-a lungul timpului aspectul initial al bisericii a suferit unele modificari:

vechiul acoperis cu pante inalte a fost inlocuit de unul cu panta mai mica turlele au fost aproape in intregime refacute fara a pastra decoratia initiala deschiderele ferestrelor au suferit unele modificari cornisa cu zimti a fost transformata recurgandu-se la profile clasice paramentul a fost tencuit

Elemente de origine munteneasca

Numar sporit de turle apare o a2a turla deasupra pronaosului O legatura mai stransa intre spatiile interioare, caracteristica opusa segregarii spatiale specifice sistemului aditional moldovenesc Fatada impartita in doua registre printr-un brau registrul inferior cu un sir de arcaturi mai inalte intrerupt in dreptul exonartexului de alternanta de piatra cu caramida aparenta, cel superior cu 2 siruri de arcaturi mai mici. Tratarea ancadramentelor cioplite dupa principiile goticului, impletit cu elemente ale Renasterii principii aduse din Transilvania si preluate in Moldova

Biserica Manastirii Galata, a carei arhitectura intruneste caracteristicile bisericilor moldovenesti din perioada lui Stefan cel Mare, cat si trasaturi de origine munteneasca va constitui alaturi de bisericile Manastirilor Aroneanu si Dragomirna un punct de plecare pentru arhitectura bisericilor realizate in perioada secolului XVII