l',.edttte revizuitd

Traducere din Iimba francezdSorinel MOCANU

Editura PROFEXT'irrri,Soara - 2003

Aceastl lucrare este traducerea vcrsiunii orginale apdrute in 2000 laEditions et Apptications psycholigique,' pARIS

Copyright penh.u cdif ia ?n limba romdna 2003Editura pROFEX _ Timisoara

Desenele reproduse pe copertd Si pe contra_coperto aparlincopiilor Julia (tt anisi ll luni) Si Mdlocty (7 ani Si 3 tuni).

Descrierea CII'a Bibliotecii Nrtionale a li.onrinieiJOURI]AN-I ONESCU, COLETTEDesenul fanriliei / flolette Jourdan-lonescu, Joan Lachancc.Timipoara : Profex, 2003

p. ; cn].13 ibliogr.ISBN 973-85958-1,9

i. i-acliance. Joanl-59,9

INTRODUCERE

Testul clesenului farniliqi este utilizat in rna.joritatea tdrilor dinlLrme. I)e fapt, se retnarcd utilizarea sa at6t in Europa, c6t gi in Americade Nord qi de Sud, in Africa gi in Asia, Degi publica{iile disponibileutilizeaz.d diferite tipuri de cotajii elaborate, p6nd acum, dupdcunogtin{ele noastre, nici o lucrare nu le-a comparat gi grupat, in ciudaelementelor pe care le au in comun.

In cursul supervizdrilor pe care le realizdm pentru psihologiiclinicieni sau pentru studen{ii la psihologie gi in cadrLrl cursuriLrprcdate la sfdrgitul primului ciclu sau in tirnpui masteratLrlui, am fostncvoili sd reflectdnr la instrumentele de evaluare ;i Ia calitdtile acestora.Mai precis, referitor la desenul familiei, ni s_a pirut irnportant sdelaborim o metodologie permi{and a anariT-ddetaliatd a datelor ob{inute.lbtugi, aceasta n-a fost posibila dec6t cu ocazia strangerii de datc i.cursul cercetdrilor. Prezentul rnanual gi grila anexatd vor putea - sperdrn- sd ajute studenlii sr descopere aportul desenului famiriei. Acestmanual se adrese az6 deasemenea, clinicienilor care doresc sdaprofundeze rezultatele oblinute la acest test gi cercetdtorilor (1) carevor dispune astfel dc o grild pennilAnd o aplicarc mai uniformd a cotirii.Grila propusd se vrea riguroasd gi oferd elemente de interpretarefavorizdnd integrarea aspectelor dezvoltarii in cadrul conceDtelorpsiiranalitice. Interprelarca ia in considcrare diferitii indici culegi. acegtiafiind interpretali intr-o abordare clinicd intuitivd, care intesreazd datelecomportamentale gi verbale constatate in timpul aplicdrii.

utilizarea datelor provenind clin desenul farniriei trebuieanrplasatd ir.r cadrul examenului psihologic. pentru a elabora unpsihodiagnostic, psihologul trebuie sd recurgd la diferite instrumente,in afara anamnezei. chiar dacd grila de cotare propusi este riguroasli,ru este nicidecum recomandabilr utilizarea unui singur desen. Ar fi onesdbuin{5 si stabilirn un diagnostic de organicitate bazAndu-ne perezultatele unui si'gur desen. Este util intr-o primd fazd, sd ne gdndimsd eliniin6m problenrele vizuale sau grafomotorii, gi, apoi, s6 confinndrnipoteza en.risd in urrna analizei desenului lamiriei prin conlruntarea curezultatele altor teste - cum ar fi Rorschach. Bendcr, un test deinteligentd, etc. - alese in func!ie de ipoteza fornrLrlatir. Mai mult.

I . Dat frind ci1 nc adresf,m unui public dive rs (stucle nf i, clinicie ni, cerce tdtori),Lrtilizint pe rdnd. ca sinonime, terme n ji de .,cxaminatoi,' si ..clinician".

9.;

ordinea aplicdrii testelor in cadrul unei baterii de evaluare esteimportantd. Trebuie {inut c.nt de oboseala subiectului (daci ii cerems2i facd trei desene, al heilea va fi de o caritate mai slabi) gi de influenlatestului precedent desen'lui familiei (de exemplu, WISC-R ya avea caefect reprimarea proces,iui prirnar, in timp ce patte Noire sauRorschach va avea un efect contrar). in cazul in care motivulconsultaliei este o problernd familiald (sau cdnd pdrinfii copilului suntdespdrli{i), este preferabil, dupd pdrerea noastra, s6 arnAnf,'r aplicareadesenului familiei care este in legdturd directd cu problematica, pentrusfdrgitul bateriei de evaluare psihologicd, atu'ci cand s,a siabilitlegdtura de incredere cu examinatorul gi copilul este mai putin defensiv.

Prezentdm concep{ia noastr6 asupra interpretdrii datelordesenului familiei, concep{ie ce se sprijind pe numeroase citate.Adesea, datele provenind din pubricafiile disponibire se referd ladesene realizate de adulli. cdnd lucrdnr cu copiii, este important sd neamintim acest lucru gi s6 fim mai pufin categorici in aplicarca anumitorcriterii, ?n aspecial cele sugerdnd prezenla unei patologii. Acolo uncleam considerat necesal am fbcut addugiri. practica noastrd fiind axat[ inspecial pe tulburdrile copildriei, aceste addugiri vizeaz6. mai alescopildria.

De altfel, noi inglobdm diferitele consemne gi accepfiuni aletestului: desenul unei familii, al farniliei subiectului, al familiei inac{iune, al u'ei familii imaginare, al familiei sale de origine, etc (2). ChiaLdacd ne afirmdm in aceastd lucrare preferinla pentru consemnul,,Desenul unei familii", grila eraboratd gi i'terpretarea sa pot fi utirizate,cu adaptdri rninirne, ?n cazul celorlalte moduri de administrare a testului.Numeroase publicalii citate provin din Statere Unite gi se referi ladesenul familiei in ac{iune. Consemnul propus, foarte rdspAndit inAmerica de Nord, este mai structurat dec6t consemnul pentru,,Desenul u'ei familii". in fine, prezentdm in aceastd lucrare doar cadrulde administrare individuald, intrucdt administrarea colectivd sdr6cestedatele culese

Prima parte a acestei lucrdri conline un istoric al testuluidesenului familiei precum gi o prezenta'e a aporturui crinic ar testerorde desen qi, mai precis, al testului desenului familiei. O discutie acalit6!ilor psihometrice ale acestui test, urmatd de o prezentare adiferitelor sale utiliz6ri constituie partea a doua. consemnele dc

administrare gi cotare formeazApartea'a treia. in sfbrgit, a paha parte, $icea mai importantd, este constituitd de cdtre un ghid de interpretare a

datelor ob{inute cu ajutorul acestui test. in anexd este furnizatd erilade cotare completatd cu ajutorul unui exemplu

Lucrarea de faJd nu include noile norme referitoare la testuldesenului familiei, chiar dacS ulterior, acestea ar fi interesant deprezentat. Suntem congtienfi cd grila propusd, ca qi ghidul s6u deinterpretare pot fi imbunltdfite. Din aceastb perspectivd, ne-ar place sd

primim comentariile persoanelor care le-au utilizat (3). Acestora lenul{umim anticipat!

Dorim sd subliniem sprijinul important pe care ni l-a datGenevidve Martineau, masterand in psihologie la Universitd du

Qudbec d Trois-Rividres. Mul;umitd comentariilor sale, grila noastrd aputut fi imbundtlfitd considerabil in cursul celor nouf, luni ale sale dedezvoltare ,,uqutdrian6" (4)... Jinem, de asemenea, s6 ne exprim[m viilemul{umiri pentru lldldne Gaudette, documentarist; gra{ie acesteia,numeroase cercetdri bibliografice au putut fi terminate, in ciudadimensiunilor acestora. Mulfumim, in final, copiilor care au acceptat s6

ilustreze aceastd cafie.

Trois-Riviires, 5 decembrie I 996.

3. Departamentul de Psihologie, Universitd du Qu6bec d Trois Rividres.C.P. 500 Trois-Rividres (Qu6bec) c9A 5fI7 CANADA.Fax: 001 (819) 376 5195. E-mail: Coletre_Jourdan@UQ fR.UQuebec.ca4. Adjectiv provenind de la acronimul Universitdlii din eudbec d TroisRividres, UQTR.

2. Putern cita 9i desenul sistcmclor farnilalc, al lui Wilner gi Rau ( I 976)

ISTORICUL SI CONTRIBUTIA TESTULUI

1. Istoric

Se pare cd Traube (1938) a fost cel care, pornind de la lucrul sdu

cLr copii dificili, a vtilizat pentru prima oard desenul in scop diagnostic.

Urnrare a experien{ei sale, ea a sugerat realizarea unei analizesisternatice cu scopul de-a scoate in eviden!6 anumite caracteristici ale

desenului, pentru o populalie dat6. Aceste trdsdturi trebuiau, dupd ea,

sd fie similare in privinfa confinutului, stilului qi a tehnicii. Ea adeclangat, astfel, o cercetare referitoare la analiza desenr-rlui.

intr-un istoric al utilizdrii psihologice a desenului persoanei,

Debienne (1968) este citatd de Karen Machover (1949) ca fiind primacare a subliniat valoarea proiectivd a acestei probe grafice. Abraham(1911) reamintegte cd Machover a descoperit, utilizdnd testul luiGoodenor"rgh (1957) pentru evaluarea inteligenfei, c6 diferifi copii de

acelaqi nivel intelectual puteau sdrealizeze desene difelite. Din acest

fapt, ea a concluzionat cd producfiile lor exprimau ceva dinpersonalitatea lor. Abraham aratA cA aceastA observa{ie nu era chiar o

descoperire, intrucdt psihanaliza explorase deja aceastd dimensiune a

desenelor. Totugi, Machover a sistematizat analiza diferitelor aspecte

care le compuneau, in special in cadrul desenului persoanei.

Acrrm aproape cincizeci de ani, Buck (1984, 1964) - care a pus la

punct proba desenului Casd-Copac-Persoand - a enunlat trei principiide interpretare care au rdmas esen{iale:

6 interpretarea trebuie sd se refere simultan la elementele

desenului qi la asocia{iile fdcute de subiect. Acestea suntnecesare pentru inlelegerea desenului;

t fiecare element trebuie studiat in relatie cu structura slobalh a

desenulu i;

c rezultatele analizei trebuie raportate la datele istorice sau

anamnestice ale subiectului.

Unii autori au subliniat aportul specific al desenului familiei inraport cu alte teste de desen. Citdm, in primul r6nd, pentru cd sunt cele

6 relatiile interpersonale din cadrul familiei.

Este vorba aici de un prim nivel de analizlglobald. Drepturmare, autorul a sfudiat desenele familiei dintr-anal izand p r anuri re a Japtati v, pro iect iu e i .*p.lr1;"?::il1 #l;[T,?face trimitere la maniera in caie subiectul se lOupt.aza ia realitate gi,mai precis, cum reac{ion eazd, la solicit.rile testului. planul proiectivevocd expresia trdirilor copilului, in fhncfie de imaginea corporalb. infine, planul expresiv este iegat de grafismul ,uU,..rutui.

..- Borelli-Vjncent (1965) s_a interesat, in cadrul desenului familiei,

;lii:l[i,n:::g::'.f ,:i:,;...#::.3;J';n!*;lr#ilffi jtr

l0

mai vechi, lucrdrile lui Cain gi.Gomila (1953), care au identificat patruelemente de analizd specifice dese_lrl'nrnlf1.i'

' num6rul personajelor desenului in cornpara{ie cu numirul clepersona1e al familiei reale. Ei au acordat importanld gipersonajelor uitate sau respinse;

o structura internd a desenului, dupd ordrnea de realizare gilegdturile dintre personaje;

o raportul figurd-fond;

aspectul dinamic al fiecirui personaj.

anahza specificd a personajeloq cu particularitdrile acestora;

Grila de cotare stabilitd de Borelli_Vincent, iri lg65,invederea:,yT:lti'lTanierei particurare a familiei ;;;;," esre prezenratd desuDlect, este relativ asemintrtoare. Ea include in fapt:

o analiza globald a compoziliei grupului familial (evaluareastrucrurii fanrilials a u p re zenra o J;TXTffi :,'ffi1ffi :J.H:# :i"; f,i;:i

-o organizarea genera16 a producfiei (structurarea desenurui):

daci aceste conflicte se inscriu in cadrul normal al dezvoltarii sau au oconotalie patologici. Ea reaminteqte c6 Borelli-Vincent insista asupraverbalizdlilor subiectului, precum gi asupra anumitor aspecte aledesenului, precum ordinea, dispunerea personajelor in pagin6, forma gi

dimen-siunea acestora, precum gi gtersdturile.

Debienne mentioneazi, de altfel, gi cercetbrile lui Stora (1963).Aceasta arealizat un studiu nomativ pe 4832 de desene ale bdiefilor gi

fetelor cu vdrste cuprinse intre 4 gi l5 ani. Acest studiLr i-a per-rnis sdconceapd un tip de desen reprezentativ pentru fiecare nivel de vArstd,tin6nd cont de variabila sex. Stora a incercat sdreaTizeze in acelagi timpun studiu statistic gi dinaniic al desenului, bazatpe aproximativ 126 deconstelalii psihologice desprinse din administrdrile sale. in cadrulstudiului desenului, Stora vizeazd scoaterea in evidenf6 a dinamismuluipropriu individului, a trdirilor acestuia gi a relatiilor sale cu mediulinconjurdtor.

Si notdm, de asemenea, contribulia lui porot (1965) care aelaborat testul familiei, avdnd ca predecesor.i pe Minkovska (1952) giMorgenstern (1931). Porot indici faptul cd acestor ar"rtori le apar{ineideea de-a utiiiza desenul pentru inlelegerea problemelor nevr-otice alecopilului gi pentru interven{ia asupra acestor copii. El amintegte cdMinkovska cerea subieclilor pe care ii evalua sd se deseneze pe eiingigi gi s6-gi deseneze casa gi familia. porot a studiat valoareaproiectivi a desenului farniliei. El considerd, de fapt, cA aceastArnetodr constituie un test proiectiv in accep{iunea deplini a termenului,favorizdnd proiecfia pdrfilor congtiente gi incongtiente alepersonalitdlii. Este vorba de o probd semi-structuratl, care lasd c6mpliber exprimdrii, pennitand totodatd qi analiza statisticd. porot a reluataproape aceleagi criterii ca gi Borelli-Vincent; el s-a interesat, in cepriveqte nivelul global, de compozilia familiei prezentate in desen, deprezenla fiecdrui personaj, ca gi de personajele adbugate sau omise. Ela tratat apoi aspectele de valorizare qi de devalorizare ale personajelorprin intermediul ordinii apaliliei, pozitiei, atributelor, culorilor utilizate,prccunt gi in func{ie de negiijenfa sau perfec{iunea desenului qi deornisir,ini. Porot analizeazd in final pozilia pe care subiectul gi-o atribuiein raport cu ceilal{i, gi distanla intre el 5i fiecare dintre celelaltepersonaje. Royer (1995) subliniazd contribulia imporlantd a lui porot lastar.rdaldizarea testului gi la crcAterca interesului cercetdtorilor si aclinicienilor pcntflr accasta proba.

U

Din punctul sdu de vedere, Widltnivele de infelegere a desenului:

icher (l 965) distinge patru

l. el trateazd mai intdi nivelul rinte.,,.Jut desenutui o int...r.lo]ol1l'u: t'31:t'terea p'n

nerinistiror sare, a gusrurir", $i ^,;,|i;il:::::iH:opirurui, a

2. Widiocher evoel ci ,,h h;,,^r ^..a.ur,o.a j.lluo;i:1;1,ff

::J::.,:,Ji,,T::J,.l.f :J:fl::,,x,i,;;ilil;ff*ilurui. in aceasti oriulntr, .r .i,..r, jr#.u.ir,,,n..u .n.otlJiXTJuJ':ffi::]

iu" uu comparat stirur granc ai

3' er infbtigeazd in continuare un prim nivel proiectiv referitor raviziunea pe :?re copilul o u.. d.rpr. lume. Este vorba dereferirea la stilul desenului, aOlca itectut pe care_l provoacd.acesta in rnod global, Din aceasti perspcctivE, el facctrimitere la tipurile p..r.ntui. Je Minkowska, respectivtrpurile senzorial gi ra[ional;

4. al doilea nivel proiectiv distins rtrimitere ra conrinutur.ire refurate :rjt.^:::"1trient gi face

'conerienr ei desp.Le ..;. ;';;;.;,:.J1;:..:l*: T.ffl:

;11:::T:T:.c o b i e c tu I * u n. u.. I o,.,,r e fens ive ;.;.;l;;;.

p o v e s t i r i i' ::: Ti i ::: : i'J J |l ;,1i ;' ll,

-,,,".

: fh * ;i;;iffi:,,;.:a

fi determinantb pentru a sesiza ''ouit,,.ir.

.,-., Jo'Jl'Jl",I'i,*:* -ti: oYi: s t' d i at s pali u I ntili zat, c Lr r ori r e,

a,,. n,, r u i, I i; ili :,ffi1 1

j iH:l ff ,l : I i:,':.-,:Tff Til,,:*;? :l*;:; :';(:'.' .';l

o' " t' r' i) ; ; ;;;n""'"'

" ";,,.r,o are, r a m i e ciri r e

raporfLr ri r e s ar e c u ;, ; ;jin ::: fl:ff ,.-,1 tfu:

11 ;: " .,.; ;;;;1;;;;;in scopul eiabordrii unei metode de analzda desenelor care sdnu fie in principar intuirivd, ort...i.;;;iio*,.. (r96g)au acrunat oInare cantitate de clesene ale copiilor. L'' r,, i.....0t sd deosebeascdvariabilele semnificarive dupd viirsri, ;;;'r;; ciiversele g.ipdri alecomportamenteror' Ei cioreau si fundarnenteze consteralii caracteristicevdrstelor, sexclor, etapelor a.,f .ruo iiu,f,' r,*r*,r,,".. de person a I itatesau compoftar'ente ror' Aceste consteratii ,-o,r ri putrt crovedi mai

t2

eficace dec6t cotdrile simplificatoare sau intuitive. Ei au retinut, astfel,80 de rubrici pe care le-au grupat in 12 modalitati diferite, qi au studiatdesenele a mai mult de 2100 de copii. Au reuqit sd izoleze constelalii aleiirdiciior care reprezentau categorii de personalitate, dar rdmAne ornuncd de aprofundare pentru completarea a ceea ce s-a inceput incadrul aceslei cercetdri.

Un an mai tArziu, Burns gi Kaufman (1970) au publicat carteaKinetic Family Dravings (sau desenul familiei i' actiu'e) in caretratau conceptLri de miqcare, pe care l-au introdus in consemnulversiunii lor a desenului familiei ,,in ac{iune',. Studiul lor, care vizaac{iunea gi stilul desenului, prevestea o noud extindere a interpretdriidesenului farniliei.

SI mentiondm, de asemenea, metoda analiticd a lui Corman(1965, 1970), respectiv analiza grafismulLri, a structurilor formale gi deconfinut. Prin grafism, corman intelege maniera in care cleseneazd unsubiect, cu referire la postulatul conl'orm cdruia calitatea gi caracteruigrafisrnului corespund nivelului s6u psihomotor, gi, in consecintd,organizdrii afectelor acestuia. Atenlia este indreptati asupra forfei sauslabiciLrnii liniei, grosimii, anrplitudinii acesteia, ritmului de trasare, sauspatiului utilizat.

Structura forntald - pentru Corman, scheletul unui desen,lcgiturile interne, vii sau rigide, bogate sau sirace - va fi pusd inlegirturi, mai intAi, cu schenta corporald a subiectuiui (maniera in carei$itriiieite corpul), in al doilea r6nd cu semnificatia afectivd a aceste i

triiri, gi, in fine, in al treilca rdnd, cu sistemul apdr.drilor acestriia.Astfel, se va acorda atenlie aspectului corpului qi al diferitelor salepdrti, diverselor ploporlii gi configuraliei accesoriilor (vestimentare saude altd naturb). Corrnan forrnuleazd cdteva date de diagnosticdilerenlial, intre elenrentele care se referd fle la nivelul intelectual, fie lacel afectiv (de exernplu, in cazul ,nei puternice inhibitii afective), fie lao anurnitd dificultate, cunt ar fi dislexia.

Pentru conlinut, Corman vtilizeazd impdrlirea formulatd deMinkor.vska despre celor dor-rd tipuri de produclii: una numiti,,senzor-iald"

_ sau ,,epileptoidd", gi cealalt6 nunritj ,,ra{ional.'r',,

,,schizoiclir". In privin!a valorii proiective a desenulr.ri familiei, el serntercseazi de elementele specifice pe care aceasti proiectie ne pernritcsi le descoperim: aspectele valorizare-devalorizarc, identificarca.cleplasiirile 9i relaiiile la distanti.

1al-)

Fs1FI

mngf

liiri:,

rltl

Morvar (1913) a utilizat pentru anahza a 4 i g protocoare aredesenelor copiilor cu v^rste intre i gi t t uni, ,t*.tura de evaruare a luicorman bazatd'pe caracteristicile gene.ale, pe structurire formare si peconfinutul desenelor. Ea s_a referi lu no.r.l. ;. ;;;;;,^;;;;, :.mediu. Din analjza sa reiese cd variabilele de sex gi de vdrstd au t_rimportanfd considerabild, in timp ce variabila ,,mediu,, are o influent'mai.redusd. srv v rrrlru'tl

..1. d. alrd parte, Cendre, Chetrit gi Dupont (197|)au stabilitpropriile criterii de analizdplecdnd de la doud scale, una intelectuala(calitatea desenului) qi orcala afectivd (organizare ini._a,; ;;;il;Ei voiau sd estimeze influenfa uno. ..ir.ii cum ar fi vdrsta, sexul giinteligenfa asupra celor doui rcale. Ei au aj,ns la concluzia ci sexul nuare influenfd asupra scalei afective, in timf ce v.rsta este legatd descala intelectual,. Ei au ardtat, de asemenea, ca, in general, calitateaproducliei estc legard de inteligen[d

. ln fine, Royer (19g4) a studiat desenul sub dor"rd aspecte.Nivelul global corespunde amplasdrii, dimensiunilor gi proporliilorpersonajulLri, liniei, pozifiei gi simetriei, posturii qi miicarii, ;"i;;,personalizdrii (v6rstd,,.sex. gi identitat.j p..ronu.;ului gi expresieiacestuia, precum qi mediului sdu inconjur.Ator. Ea trateaza .p"i f,., ,r"janalitic Ai examineazd p6r{ile corpului _ capul, trunchiul, membrele - gicelelalte elemente importante cum ar fi, de exemptu, hainele.

Testul familiei, a] lyi Kos gi Bierma nn (1977),aparfine unei lungiliste de metode numite indirecte "u."

p..mi, .*pro.u..a inco'gtientLrluicopilului sau a persoanei in general. prin incongtient, ;i ;;;j;;confinuturile refulate, gdndurire linute secrete, af'ectele qi fantasmerenerndrturisite' care au o importan!d afectiva prrmordialS in relatiilefamiliale' I(os gi Biermann arcdtuiesc un birant al testelor ce exproreazdpercepfia pe care o are subiectul despre familia ,.. Ei ;;;;;;';;Rambert (1969) care a creat, pentru diagnostic gi terapie, o tehnicd clejoc proiectiv utirizdnd marionete. Arfi autori au utirizat cresenul riber. inscop diagnostic sau terapeutic: intre aliii, por.or ; i ;;;._*;;;;;.'il, ;,Riermann menfioneazi gi pe Corman, .u.., i,-r f SOf , a creat testul patte

loire.lL3butd Neagr'), care ilustreaza diferitete falete ale i,ieJii ,neifamilii de porci. corman s-a inspirat din testul tslacky pictures ar I,iBlum, care ilustra c6ini in.diverse sitLratii. fo, qi ni.rmann (1977) se:ti:li $i la alte tehnici privind istorii de ,""rpi"",, intre alrele, fabulelelui Driss (1971)' Mai recent, un art test referitor la fanririe a fost crc:at de

14

Bene qiAnthony (1985): Family Relation Test. Autorii au dorit sd

rlspundd unei nevoi actuale, clinice gi de cercetare, respectiv de aavea un insfrument obiectiv gi fiabil care sd permitd indicarea rapidd a

orienttrrii fi intensitAfi sentimentelor copilului fatd de membrii familieisale, precum gi perceplia acestuia asupra aprecierilor familiei la adresa

sa,

Urmeazd apoi tehnicile grafice referitoare la familie. Le putern

clasifica dupd diferite consemne care sunt date la executareadesenului:

c ,,Deseneazd familia ta", dr.rpi indicaliile lui Hulse (1951), Cain gi

Gomila (1953), Remikoffgi Remikoff(1956) 9i Porot (1965);

' ,,Deseneazd o familie", consemn sugerat de Corman;

c ,,Deseneazd to{i membrii familiei tale, inclusiv pe tine, {hcAnd

ceva" sau consemnul desenLtlui familiei in acfir.rne (Burns gi

Kauftnan, 1970);

,,Deseneazd o familie transformatd", consemn vizdnd animalele

qi utilizat de Brem-Gr;iser, in 1957 (a se vedea Kos gi Biermann,1977). Testele familiei vrdjite fac parte din aceastd categor.ie;

,,Desenali familia dumneavoastrd de origine" (pentru adulti,

Barker, 1991) sau ,,Desena{i familia dumneavoastr6 actuald"(pentru adulli avdnd un copil care prezintd tulburdri decomportament sau pentru familiile re-constituite, Jourdan-Ionescu qi Palacio-Quintin, 1 995);

,,Deseneazi o familie" (cu creioane colorate puse la dispozitie).

La terminarea desenului se cere subiectului sd aleagd (ardtAndcreioanele colorate) culoarea sa preferatd gi cuioarea care iiplace cel mai pulin (Magi, 1970);

,,Deseneazd o vizitd a bunicilor sau la bunicii tdi" (Nanpon,

1986).

15

C6nd se utilizeazd, tehnica h.ri Kos gi Biermann a clesenuluifanriliei vrdjite, Royer(1995) remarci faptul cd, neincrezdtor, copilul nueste pdcdlit de obicei de consemn, gtiind prea bine ci uu A*r.nni.opriusa farnilie. Ea sugereazd, in consecinfd, sd integrarr clesenul familieivrijrte intr-un a'samblu de probe, in continuarea desenurui familieisubiectului' Royer precizeaza ca ea prefera conserrrnrrr mli precis ai

'uiPorot' care cere subiecturui sd deseneze propria sa farnilie, celui rnaivag, al lui Corman, care isci sA sporeascl neincrederea anumitorsubiec{i gi travesti-ur desenului acestora. consei,nur desenuruifamiliei in acfiune oferd, din punctur siru de vedere, nrai pufind titr.riui.subiectului, solicitdnd desenarea tuturor membriior famiriei 1ic6ndceva (fErd a uita vreunul).

Testul desenului familiei a suscitat un interes deosebit dinpaftea cerceteitorilor gi crinicieniror. El a fdcut obiectul stucriiror rearizatedin diferite perspective, nu i'totdeau'a complementare. cercetitorii giclinicienii i'sist6 asupra necesit,lii de a realiza o sintez6 a datelorexistente asupra desenurui familiei gi a dimensrunii diag'ostice aacestu ia.

2. Contribu{ie

Nurnerogi autori au menlionat ch studiul desenelor efectuate deun subiect permife cunoa$terea acestuia. pentru Kinr Chi (l9g9), foaiade hartie in sine constituie un stinur de bazd i'cadrur desenului.Acest stimul are o proprietatc anLlnte de pasivitate, pentru cirexaminato.ur nu il rnenlioneaz2i cdnd formureaza conse'nur gi pe'h.uci foaia de h^rtre este de uz curcnt gi, ca atare, banalh. Aceastir,,pasivitate" este esenliai5 pentru ci ea incitd la exprimarca de sine .

Pentru a exprica recurgerea la cresen in cdutarea unei *ai bunecu'oagteri $i inlelegeri a lLrmii copirului, BoLrlanger (rgg0) reamintegtecd, pentru copil, desenur este un mijioc natural de a sc exprnra. ta r.eiaconstatarea istoric6 asupra relaliei clint.e subiect gi cresc'rrr siLr,acesta din urm6 fiind rcarizat in corespo'crerri c. scnrnficarrliisubiectului. in fapt, aceasta exteriorizeazd pr;n..f i,r,,f .

^:;,,.;i;;';;specificitatea dezvoltirii sale, tentativei. sale cie adaptare gi derezolvare a conflictclor.sale, qi, in firc, orgilnrzarca propneipersonalitrli. El face cu nrurt mai niurt crccdt sii reprodr-rcd fidel Lin moclel

I6

atunci cdnd deseneazi un obiect sau un personaj anume, el ilntodeleazd, in funcfie de propriile sale caracteristici psihice. Aceastaeste cu atat mai valabil atunci cdncr deseneazd un personaj sau unobiect imaginat. Aubin (1910) afirmd, gi el, cd p.in a.s.n copilulexteriorizeazd ceva din viala lui interioard. Aceastd exprimare serelizeaz\' prin intermediul simboruriror, imaginilor care rdmdn foartepcrsonale, qi carc au o semnificatie specifici. Desenul poate fi definitca puftdtor al unei reprezentdri a procesurui psihic relatand avatarurireunei rela{ii de obiect (Decobert gi Sacco, 1995).

in acealagi sens, Corman (1970) intelege desenul copilului - inspecial desenul liber, liri model _ ca prezentare a perceptiei sale desprelumea care-l inconjoar[ gi ca expresie a universurui s6u interior.Desenul permite, astfel, accesul la personalitatea integrard a copilului.cornran anrintegte cd J'riette Boutonnnier (1959) scria cb desenulcopilului arati maniera personald a copilului de a se sirnti gi de a_gisinrli mediul inconjr.rr6tor. Astfel, anariza productiilor grafice oferdacces ra dificultalile carejaloneazf, dezvoltarea afeciiva alubiectului gila impactul acestora asupra vielii sale actuale gi asupra manierei salede-a infelege realitatea. corman afirrnd cr desenul libeq fie executat decitre un copil, fie de cdtre un adurt, oferd acces la viata congtientd giincongtient6. El considerd., deci, total indrepthtrta examinarea cerordoud nivele gi posibilitatea distincliei acestora pe baza analizeideser.rului.

Dupi Debienne (196s), tehnicire proiective pennit manifestareatrdi'ilor interioare are persoanei, a modalitdfii sale unice gi pcrso'are crea percepe lumea gi de a o interpreta. cei ce utihzeazit tehnicileproiective incearcd sd-gi croiascd clrum cdtre ceea ce este mai intim giunic in cadrui persoanei (Muller, 195g).

intr-o compara{ie intre situafia analitic6 gi testele proiectivc,Anzieu (1973) noteazd cr acel consemn care lasd subiectului o ribertateconsiderabi16 il antreneazd, fig c6 acesta doreqte sau nu, fie cd gtie saLrnu, si se auto-dezvdluie..Aieast6 liberlate impusii il plaseazd in falaclorinlei sale, gi a angoasei referitoare la exprimarea acesteia, date fiindconstrAngerile mediului gi ale Supra_Eului. Anzier-r vorbegte desprcaccastI situafie ,,vidd", ,,pe care subiectul o are de infi.untat apelindnu atat la aptitudinire gi la inteligenra sa, cat la resursere profunde arepcrsonaliti{ii. Aceastf, situalie vicrd are ca efect asupra subiectuluitcstat insuflelirea confl icteior psi,ologice subiacente, declansarea

I7

1,.liangoaser gr a regresiei" (Anzieu, 1973, p. 1g). El definegte trei i.eluri deproieclii: proieclia speculard, in care subiectul reprezintd in desen otrasdturd sau un afect care de fapt ii apar{ine, sau o calitate, sau cevaceea ce doregte; proiectia cathartici, in care subiectur reprezintd intr-un persona.i, altur dec6t cel cu care se identificd, trSsdturi care iiapar{in, dar pe care le respinge; in fine, proiec{ia cornplementard incare subiectul atribuie

'nui alt personaj inten{iile .ur. ii pr.,rrJ rr_fijustifice sau sd-qi scuze propriile sale afecte.

Widlocher (1965) distinge, conform Iui Muchielli (1963),proiec{ia in se's freudian (5) de ter.rnenul ,,proiec1re,, pe care il regasirnin tehnicile grafice gi in celelalte metode pro;ectlve. El pune u..Jnrf.valoarea proiectiv6 a clesenurui, in pianul con!inuturui ma'if'est(respectiv ceea ce este indus mai muit sau mai pu{in congtient decopil) gi in conlinutul latent corespunzdtor (respectiv materiarulincongtient). in aceastd privin!d, meioda interpretativi a desenelorprezintd o asemdnare cu cea a viseror. in arnbele cazuri,nu trebuie s6separam desenul sau visul de restur eraborariror sau manifestdrilorpsihice ale subiectului. widr.cher scrie in continuare c.l desenerecopiilor au nu at6t o varoare infornrativh, cat se'rnifica{ia uneicomunicdri personale.. Aceasta vizeaz|, exp.marea personaritdfii,

tendinia stdrilor de spirit gi atitudinile uf...nte acestora.

Continudndu-l pe Sami Ali (tgl4),Kirn Ch j ( t989) spune cd, inreprezentdrile grafice, se manifest6 un aspect al incongtient,itul E*;rrao legdturd intre desen, in confinutul gi fornta sa, ;;i t;difea corporali,reprezentAnd dorin{a incongtienta a desenatorLrlui. Astiei, degiproducfia graficd pune in evidenld ull aspect vizibil, ea conqine gi unnivel ascuns. Kim Chi adaugd, pornind de la aceasta, cd zone le albe alepaginii sunt la fel de semnificative ca qi zonere desenate. Mai nrurt,cunt desenul - la fel ca gi visul _ poat€ fi analizat pe doud "i;.i;;nanifest gi latent, acesta este supus Iegilor procesului printar:

deplasare gi co'densare. Desenul ievine ]nrctamorlbza propriuruicorp". Kim chi concruzio'eazd ch desenur, ca gi testul rumii sau ca alteprobe proiective, servegte drept proiec{ie acorpLrlui fiz_ic Ei acelui traitca purtator al dimensiuniror afective, interectuare si fizice.

5 ,.operafie prin care subiectul cxpurzeaz:i i, rumea cxre'oard gdnclurilc,afectcle, dorinfele pe care_ie contosid sau pe carc le retuzi in el gi pc care leatribuie altor persoane sau lucruri din mctliJl sdu inconlLrriitor,'(rorrcscu, Lhotcfi Jrcqurl. I 9()7).

t8

Reluand punctul de vedere al rui Machover asupra utilitafiidiagnostic'lui pri'desen, Abraham scrie cd, prin desen, subiectul ,,igirelevd problemele, sentimentul pe care il are despre el insugi, anxietateasa gi maniera de-a reacfiona, mecanismele sale defensive,' (Abraham.1977, p. 43). Ea men{ioneazd c6, in desen, existi o proieclie in pagind ainraginii corpului ,,saturat de experienlele emo{ionale gi ideatice trditede cdtre individ" (p 52) Pentru Abraham gi Machover, imagineacorpului este eminamente o reprezentare subiectivh a persoanei.Multiple, con!inuturile latente subiacente sau simbolizate inconfinuturile nanif'este, sunt legate de imaginea corpului, de imago_urile parentale gi de manipularea afectelor (Bourg6s, l9g4).

Anderson gi Anderson (1965) revin asupra postulatului care stdla originea dezvolt6rii acestui instlument diagnostic care este testuldesenului fiinfelor umane. Acesta se enun{d in ferul urmdtor:personalitatea nu progreseazd fdr6. suport, ci prin intermediul unuiansamblu de experien{e corporale, cum ar fi proprioceptivitatea gisenzatiile interne, migcarea, precum gi sentimentele gi gdndurile. Maimult, corpul este un loc al conflictelor intre diversele trebuinfe. Dincauza acestor tensiuni interne, corpul relevS ceva din personalitate.Pentru cei doi autori, ,,desenul unui personaj reprezintd expresia clesine gi a corpului, in mediu" (Anderson gi Anderson, 1965, p.371).Autorii indicd faptul cd este vorba de imaginea corpului, aclicd,,reflexiacomplex6, conceplia imaginii de sine,' (p. 3g0). Conform lui Schilder(1968), care a dezvoltat o intreagd teorie asupra imaginii corporale,autorii cred cd aceasta este consfruiti pornind cle la trdirea corporalidin mica copilSrie, de la fixaliile orale, anale gi genitale, 9i de laanxietatea referitoare la funciionarea corpului. Anderson gi Andersonrnenfioneazd gi faptul cd medicina psihosomaticd a descoperit cddiversele pdrli ale corpului tind sd aibd o semnificatie afectivd. Eiadaugd cd imaginea corpului este plasticd gi influenfatd de arbitrariuldezvoltdrii: traumatisrnele, bolile, suferinfele qi regresiile induse deanumite evenimente.

Anderson gi Anderson scot in evidentd cd subiectul careprimegte consemnul de a desena un personaj apeleaziin mod necesar,in execulia desenului sdu, la toate imaginile pe care Ie posedd despre elinsLrgi gi despre ceilalti. Desenul prezintl, deci, o figurd complexd incare Eul deline o mare pafie. Ei scriu: .,lmaginile provenind din proprianoastrd experienld intimd, care este unicd gi personal6, se combind cuimaginile sociale" (p. 381).

19

Ei disting desenele figurii umane de alte tipuri de desen,referitor Ia ratura Ior expresivS. ,,Aspectur expresiv, adic' distributiaenergiei grafice relevatd in omisiuni, perturbarile r."rriJrl, .fi";;;l.perspectivd, intdriturile, gtersdturile sau umbrele, treb,ie int".p,=tut inJr.llu semnificaliil.or ata$are diferitelor pdrti ale corpului. Desenullocalizeaz| conflictul" (p 3gl) Desenul pou,...p..r.nta aspira{iile gidorinfele cele mai profunde ale subiectului, manif.estarea unei iipse,mascarea acesteia, sau.dorinta de o compensa. Cdnd stdp6nirea a. ,in.este sldbitd, se intamp16 ca desenul sd permita exteriorizarea afecterorde instrbinare, prin distorsiuni, dispropor{ii, lacune ut. o.gonira,i,construc{iei. C6nd desenul prezint6 irn persona-j care, ii planulasemdnbrilor, este

.foarte indepdrtat de subiect, u.*rto ,foui.

semnifica dificurtalile in pranui identificdrilor sau referitoare laacceptarea rolului sdu.

Dolto (r979) qiwi'nicort (1969, rg7l)stabilesc o legdtur.d intrerelaJia subectului cu mediul sdu al.ectiv primar gi imaginea ,u".orporuiA,In fapt, copilul introiecteazd relalia pe carc a stabilit_o inilial cupersoanere semnificatve pentru el. DacS 0biectul gi re lalia interiorizatesunt percepute ca fiind,b.une, repr^ezentarea pe care o va avea despresine va avea calitdfi echivalente. in acest mod cei doi autori l;f;i;;nofiunea de identificare de baz6 cu obiectur introiectat. precdnd de rasenzoriaritatea gi afectivitatea sa, Ia copir se formeazi o irnagine d,ebaz6a obiectulLri, figurd care, in cele mai bune cazuri, este traita cagratificanti gi coplegitoare, gi pe aceasti imagrne se va spi4inireprezentarea celuilalt gi despre sine a copilului. Imaginea .o.poroia ucopilului se constituie progresiv; ea este tributard primei relalii gi, caurmare, vicisitudinilor reraliiror care vor jalona dezvolrarea sa atectiva.copilul care va fi introiectat relaiii pozitive cu mediul, va dezvolta oreprezentare satisfbchtoare a acestuia. Datoritd acestui fapt va fi maipu{in ang,oasat in relatiire sale cu persoanere nou i'tanite. Aceasta vaavea o influen{d asupra reprezentdrii sale asupra lurnii exterioa.., .u..va fi mai conformd cu realitatea. Boulangei (1990) aderd la aceastdperspectivd gi afirmd cb desenul se dovedegte a fi o proiec{ie aimaginilor copilului pe care acesta o edificd asupra mediurui gi asr-rpralui insugi.

"Persoanele sau lucrurire desenate sunt deci reprezentdrircsimbolice ale trdirilor copilului, ale lu*ii sale psihologlce,, lnoutanger,1990, p. 83).

. Abraharn (1992) se intreabd despre ceea ce se intdmpld c6ndproieclia se efecfueazd prin desen, adicd prin reprezentarea corpului in

20

f!,

il'

I

,

grafism. Ea formuleazd ipoteza c6, intotdeauna, corpul, mai precisintaginea corporald, este rdspunzdtor de sexualizare, feminind saunrasculind' Asupra acestui corp qi asupra acestui sex se grefeaza gi luiii sr:nt atribuite aspectele structurale ale personalit6lii, ,,concep1ii,dorin!e, conduite qi pulsiuni proprii sexului copilului,,. Ea adaugl cdexistir un fel de sentiment de a fi normal, care secunzeaza.

Ea constati c6 motricitatea, ca gi sistemul neurovegetativ, suntdirect implicate in realizarea desenului. Grafismul se situeazd, deci, lanivelul infla-verbal gi pre-verbal, cel mai aproape de corpul tr6it. Eleste rdspunzdtor de tulburdrile structuririi imaginii corporale. El pune indiscu!ie corpul trdit in relafile cele mai arhaice ale acestuia cu obiectulnlatern, cu angoasele gi cu fantasmele generate de calitatea acestorrelatii.

Pentru Abraham, constructia identificirii este intim legatd deiniaginea corporali, gi aici regdsim urmele din compozitia grafich adesenului personajului. Ea a cercetat legtrturile dintre ide'tificareasexuald gi imaginea corporald gi proiecfia acesteia in grafism. Eadistinge alegerea sexuald sau comportamentul sexual, de identificareasexuald, care pune injoc o refea complicath de relalii cu sine insugi Eicu celdlalt sex. Aceastd identificare se construiegte, evolueazd qi sestmctureazd de o manierd adesea ireversibild, gi aceasta intr-un corpcare nu este echivalenhrl organismului. '

in plus, ea cliferenliazd imitalia, care vizeazd schimblirilemanifeste in comportarnent, de identificare, ca integrare a obiectului-model, printr-un tra'aliu psihic. Ea recunoagte cd identificarea implicd,,emo{iile, rela{iile qi functiile congtiente sau incongtiente, legate deirnaginile interiorizate ale celuilalt,' (Abraham, 1992, p. 22). procestrlidentilicatoq referitor la figurile pateme gi mateme, demareazb ?ncd dinprima perioadd de viafd. ,,Corpul nu poate deveni corp sexual, gi si fiereprezentat ca atare, dacd el n-a fost investit cu o relatie cu celdlalt.dacr nu a fost atins de stimulentul narcisic al obiectului, de celdlaltinteriorizat, gi aceasta irrcir de la p.imele experien{e trdite de nou-niscut" (Abraham, 1992, p. 22). Nu este vorba, deci, numai deidentificarea ca rezultat al rezolvdrii ocdipiene, ci cle un proces care sedeclangeazb foarle devreme in viala copilului. Integrarea progresivd aidentificd'ilor, apoi detagarea fafii de acestea perntit, respectiv suntsingura concii!ie, pentru realizarea identitdtii sexuale a subiectului.

21

Abraham scoate in rerief doud feluri de identificdri: prima,pozitivd, este identificarea anaclitic6, contrastdnd cu identificaiile dedefens6. in al doilea caz estevorba pentru copil de-a c6uta o protec{iegi de a nu fi coplegit de sentimentele de neputinld. Ideniificareapozitivd urmaregte pregdtirea sa in fafa absenlei recurente a obiectuluiqi a confribuliei securizante gi gratifiante a acestuia, gi evitarea rdnirirorde ordin narcisic. Ea antreneazd o mai mare acceptare de sine, qi ostdp6nire a tendinfelor agresive. c6t privegte identirrcarea defensivd, ocitdm pe cea mai important[, identificarea cu agresorul. Aceastasurvine in urma unei intruziuni, agresiuni sau frustrdri intense dinpartea obiectului, contra cdrora copilul mic nu are alt sistem deproteclie decdt s6 preia in interiorur siu caracteristicire agresorurui, dea gi le insugi. Aceast?i introiec!ie, continud Abraham, iondu." ia oidentificare ambivalentd, gi la afecte sadice gi mazocr.riste, in reratia cusine insugi gi cu celdralt. pe de alta parte, alte icrentificdri sunt foarteprimitive gi igi au sLrrsa in conflictele orale.

in planul topicii psihice, ea precizeazd.cd regdsim la nivelulEului identificdri pozitive cu caritdlile obiecturui, qi de asemenea,identificdri reac{ionale cu obiectul. supra-Eul va fi sediul introiectieiinterdicfiilor care fin mai pufin de inducerile rcale are pirinliror decdt areSupra-Eului acestora, adesea deosebit de represir,, care va subjuga Eul.Ea mai diferen!iaz6, in spiritul rui Melanie Klein, identincarite cuobiectul total, 9i cele viz6ncl obiecte parfiale.

Acest proces iclentificator se deruleazd in corp, in planulimaginii corporale, care va fi modificatd de acesta, colorati, inunelecazuri alteratd, atunci cAnd relaliile copirului cu pirintii, gi in consecintaevolulia identificdrilor, sunt tulburate de intruziuni parentale. ciemicrotraumatisme rela!ionale.

Identificdrile perfurbate vor fi marcate de o serie de trdsdturi, casentimentele intense de curpabiritate, fantasmere sadice gi mazochiste,influenfate de cdh'e un Supra-Eu rigid gi sever; remarcbm de asemeneaangoase de castrare, confuzii in diferenlierea sexuali.

Stima de sine gi indoiala, devjn irnportante, irnaginca de sineeste cldtinatd, ceea ce antreneaz6 o valorizare a ceea ce posedi celilalt,intre altele sexul acestuia. Anxietatea este astfel mar marcatr. mai ales inlegdrurile cu sine insugi gi cu ceilalli. intreaga crezvoltare a arrtononriei.maturizarea Eului sunt ll'anate, gi uneori oprite. in favoarea uneidependenle de cel6lalt.

22

ir:

H

*

rIrI

l,+:

i

Identificlrile defensive, mai precis identificarea cu agresorul,

selereazd o mai mare distmctivitate a subiectLrlui, care se va imprima

i"n irnaginea corporali. Regisim aici repercusiunile in ilustrarea grafrc'a.

Pentru Wallon, Cambier gi Engelharl (1990), desenul exprimd

ceva ce !ine de strbiect gi ceva ce {ine de obiect. Referitor la subiect,

,,desenul poveste$te ceea ce sunt eu pentru cd gesturile mele imiaparlin gi pentru cd liniile produse astfel sunt expresia gi traducerca de

moment a existenfei mele, a gdndirii mele, a interioritdfii mele" (Wallon

&Co., 1990; p. l6). Este vorba despre o comunicare sirnbolicd; este

expresia unei stdri psihice, a unei stdri care este prezentd, dar in care se

regdsesc indici ai istoriei subiectului. Desenul se referb la obiect pentru

cd este vorba de a comunica ceva celuilalt, gi pentru cI elementeleutilizate pentru a desena, amintirile, percep{ia, imaginile, suntintpruurutate de la obiect. Adesea, desenul incearcd sh reproducdrealitatea, deci sd preia unul sau tnai multc aspecte ale obiectului gi siile redea realitdlii in mod mai mult sau ntai pu{in conform.

Porot (1965) considerd cd testul desenului farniiiei subiectului,de o utilizare sirnplS gi la indemdnd, oferd acces la adevdratelesentimente pe care subiectul le are fali de familia sa gi la locul pe careel clcde cd il ocupd in cadrul acesteia. De fapt, puteni ?nfclege cuur igilcprezintd copilul familia, sall cu alli termeni, realitatea psihicd a

acesteia la copil. Putem descoperi, deci, gratie desenului familieirealitatea subiectivi a subiecttrlui gi intaginea familiei sale aga cum a

remodelat-o in fantasmele sale.

Cea mai mare partc clinlre copii vor desena o familie dupd criteriisubiectivc, o familie colespunzdrid unei dorin{e. Compararea acesteifamilii subiective cu familia rcalii va fi re ve latoare pcntrLr motivatiileinterne ale copilului, pentru ,,tendinlcie afccrive", clupi expresia luiCorman. El distinge doLr6 feluri de tendinle afective: tendinlele pozitivecare semniflci investirea gi valorizarea de cdtre copil a obiectuiui vizatqi tendinfele negative care duc la dezinvestire, gi la devalorizare.

Morval (1974) s-a inspirat din aceastd structurd de analizd intr-o gril,1 de cotare care cupinde li5 criterii. Ea a studiat, intre altele, insectiunea,,conlinut", r,alorizarea gi devalorizarca i.rnui personaj,lrcrsonajele cle identificalc. ca 5i illezenta 5i tipul de acliune. Ea puneacceirt pe valoarea proicctivir a testului dcsenului r"rnei familiiirraginare. care pcrnritc subiectLilui o mai tnlre llfa*.to ;. ..^.;'--.. "ipro i eclia catl.rarticir a fantasrne lor incon$tiente.

23

De altfel, Boula.nger (1990) crede, ca gi Morval (1975), ca

:.'r'.'rXli,lif,i'i;. o"n''l* inlele gerea r. i, r u i in . u." r, f ,..,"1',, i

Desenur ". ';l:?:""H1:;;l iJ"il' ilff"::ffi i;i t*k:caracteristici ale familiei subiectLrlui. Anr,lrit. cercefdri au permisconfirmarea acestei

.contr.ibugii u t.rtuiui. O, ".",n'fr, iilir,intreprins de Morval

.in 1973, pe a""rr.rl de copii de sex mascuhnprovenind jumltate,din famil ii *onopu..nrule gi jumdtate din fam iliitradifionale (cu cei doi pdrinli) u.uta .i .*rrta o regdturS intre faptur c5personajul cel mai valorizat este mama qi provenienla copilului dintr_ofam i I ie monoparentald.

*,." . #L il :?,?;; I I i :',y,"J;,'J, ; i:];:,fi :tT,';,? ru ;, ::::,,,:,iEa a comparat qaizeci de .opii ain airii;;;;.r. cu qaizeci de copii di'familii intacte' Rezurtatere acestui ,rrJirlll. o rera{ie inrre niverul deanxierate al copilulap rop i er i i fa 1a d e,,

"-i, ?iJ :,J :,1,,H11Tffi:;T Hffi " ffi ' : : :l ;parte' Autoarea reriefeaz6 gi arte .onrtata.i ale studiurui desenuluifamitiei: fetele din familii

'r.p"*;;;;lrugin. de sine mai slabvalorizatd,; absenfa tatdlui apare ,.i n.fu*ipentru imaginea de sine abiiefilor decat pentru cea a fetelor intruc6i lcegtia au mai t

".u.nt Jidentificare regresivd, in scopul ..uuto.rr"rrrinlrcisice. Din contrd, fetere:i

p'jiifi separali au idenrificdri p.og..rlu., aur par mai dependente clemamS' In ansambrur nopulatiei *pii"lo. din ianiilii separate, figura deidentificare rerevatd in cadrur desenului ";;;; r-rn personaj de o v^rstdechivalenrd cu a subiectului 9i figura;;;.;;; rreze;re senrimenre deagresivitate.

Burns (1990) afirmE cd orice persoand poate imbrdca diversemdgti, gi poate avea di.p r o ru n d, c a n d to ai e #i; : iJfJJi ffi l,:Ti#l il,i !, ; i,li:::' ;,:.;ll]a$a cum s-a constituit acesta in primii ani cre via{h impreund cu familiasa. Autorul formuleazi ipoteza cd desenul A,niti.i in acfiune este uninstrument care relevd sinere interior. gr ...i. cd desenul persoane ireflectd ntai degrabd un strat al personalitdtii care mascheazdadeviiatul sine. Desenul faniliei f" ,.ii",,* p, ezir.ttd.,dupd autor, oirnagine a sinelui aga cunt a fost construit acesta incd din primaperioadd de viald i' familie. El evocb ,, p.*A.* srnele copilului. Cuproba sa de desen al fan-riliei in ac{iune i"[*tl ...., Bunrs (1gg0) relevdaspecte dinamice i' interacfiunile clin cadrul larniliei. Ca urmare, el a

24

lucrat cu nofiunile de ,,pdrin1i interiori". El crede c[ desenele plrin{ilor,singuri sau impreun6, gi desenul subiectului singur, ne permit sd

in{elegem mai clar rela{iile din sdnul familiei.

in prezenta lucrare, infhtigdm demersul analizei desenului familieidin trei perspective: cea a dezvoltirii, cea socio-culturali gi ceaproiectivd. Ni se pare.necesar sd distingem, in primul r6nd, in cadruldesenului ce anume line de nivelul de dezvoltare atins de subiect gi

corespunzdtor vArstei sale, plecAnd de la scalele elaborate de divergiautori. Ni se pare important sd nu confunddm ceea ce constituie ocaracteristicd a unei etape de dezvoltare date - de exemplu mdrimeadisproporfionatd a capului - cu o trAsdturd patologicd la acelagi nivelde vdrstd. La fel gi pentru deser.rul transparent, care este executat inmod normal pAnd la 8-10 ani.

in continuare, trebuie sd evidenliem tr.lsdturile cele ntaispecifice din punct de vedere social sau cultural, de exemplu anumiteindicalii sexuale secundare de ordin mai mult cultural. care oot firegasite in accesorii qi haine. in plus. tipul detaliilor, fornrele hainelor,elementele de mediu yariazd in fi.rncfie de mediu qi de perioada in caretrdiegte subiectul. Un alt aspect al impactului social este tendin{ageneralS, mai mult sau mai pulin marcatd la subiect, de a se conformala ceea ce crede cd sunt agteptdrile mediului, gi in particular, in situaliade evaluare psihologicd, agteptdrilor clinicianului. Aceastd tendinld maimult sau mai pufin accentuatd influenteazd investirea sarcinii giaspectul final al desenului.

in fine, putem evalua aspectul proiectiv, care r6m6ne pentru noiobiectul principal de lucru, gi cel asupra clruia ne-am indreptat atenlia.Nu trebuie sA uitAm cd trebuie s6 delimitdm aspectele proiectiveidcntificand in prcalabil pe celclalte doud. in u."uria privinta. alegcrn,cel pulin pentru moment, s[ elimin6m din cdmpul nostru de cercetaresubieclii care suf'erd de deficien{e motrice sau vizuale.

Reflecfiile care s-au strAns in urna experienlei noastre clinice,cum ar fl cele din lecturile asupra tehnicilor grafice gi noliunilor deproiectie, n.rai ales cele ce vizeazd desenul familiei, ne-au ldcut s6 neconturdm pozilia noastrd teoreticd. Ele ne-au perrnis sd formuldrnipotcze asupra edificdrii materialulu

I

25

P

Producfiile grafice, mai ales dacE acestea nu vizeazd sfi,reproducd un model, fac aper ra o libertate care re face cu deosebirerevelatoare pentru rumea i.terioar' a subiecturui, pentru maniera sapersonali gi originala de_a concepe realitatea exterioari, gi pentrupoziria sa fa16 de aceasta. consemnur desenului liber edifrca'o'"ii""jr.vid6", pentru a relua expresia lui Anzieu (r973), care favorizeaza,atenuarea refuldrii gi o a'umitd regresie. Din aceiaqi motiu, "a

of.raacces la confinuturile refulate, la conflictele gi Ia dorinlele ir.;;$;;Cu c6t Eul este rnai slab, cu at6t situa{iile vlO. d..laugeazd migcdriregresive gi perderi ale controlului, care se manifestd inire attere'f.indistorsiuni in desen' .un Eu puternic gi srructurat are mai murtacoeziune; este mult mai pu{in permeabil gi regresiile sunt mai nuun1u,..

Credem de asemenea ctr atunci cAnd subiectul deseneazd opersoand, sau chiar un obiect, el este puternic tributar imaginii p, .u..gi-o face despre acesta, aceasta fiind legatd de imaginea ; .;;il;.Fiecare aspect ai reprezent.rii unuia sau altuia dintre personaje poartimarca imagi'ii incongtiente a corpului. Angoasele, conflictele interne,fantasmele, sunt triite, in prirnuirdna, in"pian corporar. Sd citdm ca.*:lp]u angoasele primitive de devorare, de intruziune, ,.1. ;;_;;golit de confinut, care sunt corolarul celor de devorare, de a seintroduce in corpul mamei pentl.u a_gi insugi con{inutul acestuia.Aceste fantasme iqi au. ricidcinile in primele experienfe obiectale gievolueazd in raport cu dezvortarea ribidoului, travers'nd diferite stadii,oral, anal gi falic-oedipian. Ori, aceste fantasme vizeaz| corpulcopilului, cel al mamei, cel al tatdlui. Mai tdrziu angoasele pr.i*itive vorfi urmate de angoasele de castrare, ,ur. inlA ,. ref.erd la o parte dincorpul copilului, dar intotcleauna inserat in reialia cu cele d;"t fi;iparentale.

._Formuldm ipotez,a cd angoasele 9i fantasnrele, introiec!iileidentificatoare, imago-urile Supra--Eurui, obiectete interne bune sau rerecare iau na$tere, sunt ancorate in corp gi fac parte din imagineacorpului trditd in parte congtient gi in parte incongtient de cdtre ,rEi..ivor fi reprezentate intr-o anumitd manieri cand subiecturui i se va ceresi deseneze un personaj uman. in desenul farniliei, c'm subiecturui i secere sd deseneze mai mult de un personaj, putenr sb ne gAndim cdfiecare personaj desenat poate reprez.nto ,n aspecf al lumii saleinte're, mai ales dacd subiectul a atins un anun.,rt niver de aiferenfiere.La subieciii care se confruntd cu dificurtitilc diii:renlierii intre i'tcrior qiexterior, care tr6iesc confuzii intre Eu qi non-ru, sau carc au fixatii

26

Frs::ftJ

ff:&:

tr

F

r

severe, personajele vor fi prea pu{in sau deloc diferenliate 9i

ansamblul personajelor, mai precis aspectul lor, perseverarea 9i factorii

regresivi pe care ii regdsim aici, vor ilusha masivitatea conflicfului 9i a

,,arhaicit61ii" lor'

Astfel, imaginea corporald, in pade congtientd, dar in aceeagi

rnisurtr gi inconqtientd, se constituie plec6nd de la experienlele

corporale ale copilului, precum qi in cadrul rela{iei pe care a stabilit-o

cu mediul gi cu obiectele iubite. Copilul 9i-a insugit 9i a trdit aceastd

relafie cu zonele corpului stru care sunt de fapt locuri de schimb cu

mama, cu tatdl gi cu mediul: gura, pielea, urechile, m6inile, anusul 9i

organele genitale. Tranzacliile care au avut loc prin intennediul acestor

zone corporale au un impact asupra manierei in care copilul i;i trdieqte

corpul gi se trdiegte pe el insugi. in mica copildrie trlirea corporalI qi

trdirea afectivl sunt strAns intrepdtrunse. Copilul i9i construiegte

astfel o reprezentare a lurnii relaliilor. Senzaliile corporale qi schimburile

cu mediul sunt trdite de cdtre copil ca experien{e emandnd din propriul

siu corp. Aceste experienfe se elaboreazd progresiv in reprezentdri

propriu-zise.

Ca gi Winnicott (1969), credem c6 prin ingrijiri 9i comunicare, un

contact mamd - nou-ndscut 9i tatd - nou-niscut, contact care este

pldcut, tandru, vioi, va suscita la copil o frdire de secu{itate, satisfaclie'

confort, de continuitate. Conflictele recurente intre pdrinli, sau un

,,holding" inadecvat (o ,,Jinere in braie" neadaptattr) din partea unui

pdrinte anxios, agresiv, febril, nesatisfdcut, pot da nagtere la trdiri de

furie, insatisfac!ie, in func{ie de caracteristicile proprii copilului, intre

altele de ffagilitatea sa mai mare sau mai redus6. Trebuie notat cd nou-

ndscutul evolueazf, intr-un univers nediferenliat, Eul sdLr nefiind

constituit qi pdrin{ii neflind incd percepu!i ca obiecte exteriolrc,

independente, gi avdnd o existen{d proprie.

Astfel, nou-ndscutul nll este mdsurd sd distingl dacE afectele

pe care le conline sunt provocate din exterior sau daci ele provin din el

insugi, respectiv din propriul sitt corp. in plus, aceast6 nediferenliere

troneazd gi ?n privinla interiorului sdu, ceea ce nu-i perrnite sd separe

tr6irile corporale de cele eniolionale 9i afective, 9i sd le identifice

separat. E,l este prizonierul stimulilor, excitaliilor care, in func{ie de

intensitatea gi calitatea lor, sunt agreabili sau durerogi, fErd sd gtie care

este provenienta acestora. in acest fel, el va avea sentimentul de-a se

simli, satislicut gi binevoitor, sau de-a fi dur, nesatisfEcut, respectiv

21

rau, in funcfie de senzafiile care igi aucorporal, fie in relalia care se innoadd cu

rdddcinile, fie in arbitrariulmediul uman. srrnt procese primare. Analiza pe nivele ne permite, pornind de la indici

cvidenli care reies dintr-o primd Iecturb sistematicd a desenului, sd

explorbm confinuturile afective incongtiente. in Figura I arn diferenfiat

patru etape ale muncii interpretative. Selectarea elementelor observate

in desen - grupate in primele cinci pdrli ale grilei pe care o prezentbm -

constituie prima din aceste etape. Oblinem o primd schi{d organizatd a

indicilor semnificativi. intr-o a doua etapa, care corespunde pdrlilorgase gi qapte ale grilei, proceddrn la un prim palier interpretativ gi,

collcolxitent, la elaborarea convelgenlelor interne pLrnAnd in leg6turdipotezele presupuse, qi retindnd pe cele care reapar sau se repeti.lpotezele izolate nu sunt eliminate intcdiat, ci sunt conservate pentru a

fi cAntdrite gi comparate cu ipotezele de la nivelurile urntdtoare.

Figura l: Etapclc de intcrpretare a datclor desenului tamiliei

in a treia etapd, proccddm la o incercare de confruntare a

ipotezelor elaborate in timpul analizei desenului farniliei, cu celeprovenind din alte instrumente diagnostice: tcste de dezvoltare,intelectuale, proiective, etc. Acest procedeu genereazd noi ipoteze, sauvine sd sancfioneze pe celc clc.jl furntrrlatc. in fine, o a patra etapbvtzeazd punerea in legdturd a datclor diagnostice culese, cu istoria

".rr"f;;:t.tii::,lit care. sunt ancorare in mica copirarie, se

xgf ffi Tj#i?i":;iil;rff :,:: ,#i,t:ffi*?J."f::i*:rx i!.iiH : :i #:ff x,i: i,i ",:".ii*,o in .xi e.i.n

su ; J"I#rr,il:1]|.1f!:::l:. u* r' uu oL r i".,

"r, ii. * r

I)ate fiind r

sdu, de exempru ,ni?.1,1'^ti:cdnd persoan a va utiliza o parte crin corpur

personaje - 6. "*"jl1llt'

pctltrY. a--gi reprezentu ,u, p.niru " o*.". ,,,.

imaginire pe care ,plu menrbrii fbmiliei sale - int.eaga r" tr"oiri,.,. ,t

trdirilor rot. att.tiJlle-a 1)urit asupra corpului rrr, ;;;;;;;, ,."r.,.

'm ryitt:'.# **l;: r ffi ft: f fi*i;*;ji,?ffi: 11ffi;l:i:r4j;l;; ;;;;: il;;xT:ffj:,T JT:i:J,T,

5t'"gi:ffir$#*lf*ffiffiprrn personaje desclcelelalte. lse, tleancorate pe sol, cu pdrti detagate ,,r.1;";"

," .r..fii,3"i'xlti.i::':'::l'-"i fo,mursm ipote'a c?i, de regurs, cu c.1r

;ru jf

t,i:,:*?j*Tflilijiq#il':.r:ffi i,:trxrt:**manifesrar o. o.nonllfa

drn stilul insugi al d.r.;;;l;,";;;";:;attfbl se p.t .. Iu..u.i',t^ti.l:9i':,ttlfiatd

in fiecare personaj. cr-r totult ar zi u in rt e z-ioi;;;; : :^:: ]':

irl I e' in spe c i a I con fl icie'' ;;;

"

.,;" ;;ia.r.op".i t.1n;;;.:lttttvd' duph ce obiectele-senrnifi cari ve au fosrm ai d i re re n 1;; ;i ;;:l Ji.;; #fi l'l l:* l.' il.:::i ::ji, :ii ff;$::::Xl"il,l'l'"1,iili'"i' ai"Li.'i; .onni.,.re sunr aruncidepirttrriror acestora.

distinc{iiior intre persoira.;c, al apropieriror qi

. Arn ales ca pi cadru de analizi mocielul psihanaiitic clernterpretare a visului, resp,ecfiv un proces a.int.i.g... care mer.ge deta confinurul manifest o::l ,l ",".",1r,i""i,. ,llrn.., conlinurut larenr,rnascat prin procedeele de deplaso.., aunO.,r*re gr de figurare care

28

29

subiectului, de unde poaJe proveni o altd retea interpretativd. in acest

il:T::tj,jl|j at matizei' ipotezeie rdntase izoiate pot fi abandonatc, prin

Ipotezele se elaboreazd, cleci, plec,nd de la datele de bazd, aledesenurui familiei in etape succesive. Nici un moment nu afirmdm c6subiectul ,,este,'aqa, ci mai degrabd., n.^upnr" ca posedAnd o

:,ffifl;::ide organizare interni,u, c. ..ruliJnare sau atta, pebaza

Acest nrodel propus, cu cele patru etape ale sale, poate fiasociat cu modelul ecosisternic ugu .ur^.rn definit de Bronfenbrennerin scrierile sale (di'^care 197g, 1996). i" f"pr, rpotezele formulate cuajutorul desenului fiTili:i rr", p."g..riri conlruntate cu sisremeIeimplicdnd alte modalitdli ae runcqiona?. ut. ,rul.rtului, cu istoria sa qicu contextele vielii sale (familiale, qcolare sau profbsionale, sociale).

.. ",. 3

^x',1;, i:

{ i :i1l::, i; ;: ffii:, :T:: : I J,l, :j;l ;1,

j,l ?: llpermite obtinerea d:

lnd.i-ci urup.u .on.,po.runr.ntelor individuale sirelafiilor familiale, ctar gijudecaoo lnurrriralii capacitililo r vizuali,

ffll:i:ifi:tfl.;.1..', test ar desenurui ramiriei ooui" ru..io.*penrru evarua..u n.,,1 [':;;l{,iTil;:r1:ffS:::iffi:}*ft*9i Loureiro (1990) au subliniat a..;u utiritui.u a-.r.nutui fanriliei in cadrulconsilieri i psihopedagogice.

. I)esenul farniliei poarc fi urilizar intr-ucom Lrli

1n 1 r o s+ j I un e i. evidenld sprij i nu r JJ::lT::Hli'iJ,il,i J;poate sd-r constituie pentru o familie i,i .tu.in.ir*o relatiilor familiare gia exprimdrii acestora. De exemplu, .l p.;i;; membrilor unei familiiseparate sau re_compuse si ilustreze perceptla lor asupra situalieiactuale (pe cine reprezintd ei? cine nu ,rt. in.i,rs,l etc.) gi si demarezeo disculie prec6ncr de ra repreze"rt.ii. i"r'g.afrce. sourkes (199r)propLlne utirizarea des.eni,rrui schimbdrilor ii ti.niti. in cadrur uneiterapii pentru copiii bolnavi de cancer qip.niru fiatii acestora.printre tehnicile permifAnd inserarea desenului familiei in cadr.ulrerape*trc, citam tehnica cre evaruare utilizdnd arra ranririara care co'stdin reunirea informafiilor,intr-o inrdlni.. a. l'f,oterapie Adleriand(DeOrneilas, Kotman q,i Millican, f Sqij ir,: vorba in acest caz deactivitdlidc ciesen, far'iria lucrdnd in

".1,ip;;; fbide hdrtie separate

3t)

apoi lucrdnd toli impreund pe aceeaqi foaie. De notat cd terapeutul

ooate astfel obline infomralii rnai rapid at6t despre indivizi cAt gi despre

intreaga familie. Acest aspect al rapiditdtii oblinerii infonna{iilor este

subliniat gide Cook (1991)'

Putem cita gi pe Spotts gi Brooks (1993) care, in cadrul unei

terapii analitice, utilizeazd desenul familiei pentru a construi

continuitatea la un copil cle gapte ani care a trdit pierderea pdrinlilor sdi

gi este exfret.tt de sdrac. Faptul de-a determina desenarea in mocl repetat

a desenului faniliei ar constitt-ti un demers terapeutic pentru anumite

persoane care desenAnd conqtientizeazd ceea ce sunt pe cale sd-gi

reprezirrte. Worden (1985) trtilizeazd, desenul familie i in cadrul terapiei

unui copil de unsprezece ani care se reface dupd o encefalit[ viral6. Iarpleuridas ( I988), mdsoard graf ie desenului familiei in actiune, efectelelegate de timpul de intervenfie in cadrul terapiilor familiale scurte.

3l

CALTTATI PSIHOMETRICE $T UTTLIZARI

in virtutea calitdgilor sale proiective, testul desenului familieieste utilizar de numerogi .tiniri."l;; ;;;;.;;,;Dacd majoriratea studiiror ", i;;;;";;;i,"Jlo" diferire popurafii.

gcolard, existd qi cateva stu.r,li,;;:::X:: asuqra copiilor de vdrstduaot.r..n1iio;;ffiij:Tii asupra copiilor tui ti.i ei ut;.i.""'.;,*

Tematicile abordasemenea diverse. i"'iiilttl

intermediul desemrlui famiJiei sunt, cteprrncrpalele baze de ou,.'uo''

o recenzie a oublicafiilo. ?.r;;; ;;Disserration Absrracts ,i-^o]l:9i:u",:

dupb originea l"t renrc, p'rili,prncipale: nternational) permite dega3area a patru teme

descrierea diferen{elor legate de vdrsti sau sex gi stucliulcalitdtilor psihometrice ale festului a.r."r,r, fanriliei(validitare, fi delitare);

evaluarea relaf iiior intraparinfi separafi, r"casitor,?:il'ilt'

in special' alc copiilor cupdrinte; :tp sau ale copiilor care alr pierdut un

3. evaluarea populafiilor prezentdnd diferite tulburdri;4. descrierea diferenlelor legate de culturd.

s-F

#s,'

Fi

&t:.

6i

F

F

tiI

Morval (1913) a fdcut o cercetare pe un egantion de 418 gcolari

din Montrdal (b6ie(i gi fete cu vArste cuprinse intre 5 9i t 1 ani).Rezultatele cercetdrii sale aratd, de asemenea, sensibilitatea geneticd a

desenului familiei, relalia sa cu evolu{ia grafismului la copil. intr-unarficol publicatin 1914, Morval prezintd grafic evolu{ia localizdrilordesenelor duptr vArsta copiilor (de la 5 ia 1 I ani). in plus, ea a ariltat(1973) cd, de reguld, copiii mici (sub 8 ani) reprezintd propria familie, intimp ce copiii mai mari deseneazd de obicei o ,,familie-tip" cu trei sau

paffu membri. Utilizand desemrl familiei in ac{ir-rne, Brerver (1980) aratlc6, adesea, copiii mici (6-8 ani) se deseneazi tr interactiune cu membriifaniiliei, spre deosebire de copiii mai mari (9-12 ani).

Frecven!a anumitor indici - recunoscufi ca indic6nd prezentaunei patologii - variaz6, cu vdrsta. De exemplu, compartimentarea,incercuirea, faptul de-a trasa borduri sau linii in pafiea de sus 9i dejos,evidenliate de Reynolds (1978) ca qi tr6s6turi semnificative, au fostnotate de Thomson (1915) ca fiind foarte frecvente la adolescen{i.Putem explica in n.rod special aceastb frecvenlE prin nevoia normald deautonomie, de separare-individuare a adolescentului in raport cufamilia sa. De altfel, Standard (1994) a aratat cb dimensiunea relativd apersonajelor reflectS in adolescenlA acest proces de separare-individuare. Un alt exernplu de indice variind cu vArsta il constituieomisiunea pd4ilor corpului denionstratd de Jacobson (1973) ca relativfrecventd la copiii de 6 la 9 ani - in special la bdieli (20la25%).

Cambier gi Pham l-Ioang Quoc Vu (1985) au ardtat, de asenrenea,cd desenul familiei este sensibil fatd de evolu{ia afectivd a copilului dela stadiul pre-oedipian la cel post-oedipian. Copilul se angajeazf, intr-omanierd mai puternicd in problematica rela{ionald a familiei. Astfel,de-a lungul anilor, desenul farailiei reflectd din ce in ce mai multperturbdriie afectdnd famiiia.

Diferen(ele legote de sex

Pe baza a 647 de desene ale familiei in actiune obtinute de lacopiide 5 pdn6la i3 ani, Abate (1994) pune in evidentei diferentelelegate de sex. Fetele aratf, o superioritate cantitativi in frecven{adetaliilor iar bbiefii o excelen{d calitativd in special in utilizarea umbrelorgi a profilurilor. Dupd Morval (1973), bdielii deseneazAtatitt in prim plangi mai mare, ardtdnd astfel cd il valorizeazd. Dimnotrivd. fetele

1. Studiul calitd{ilor psihomctrice

Sen s i b il ilate g en etic ri

,," o..i::,':'::iilf::Ii114) au ardtat ci procesur cre crealie dinrr-

::*ru;,*,f ;JHf .l:ifr

.'#Tll^_l;,?,fi ':.,"".|,iJTstudiat aceasta ,.nr,b:"1::l'u'

ort.e8a gi Pereira aot sontoJii;;;;";

;:*: : :ij,lffiiq$:,T: TI;ffi '.T.ff :il l* ;::* i ;rconlr'uru l. Gendre, c:11:-::tt'ttii

gen erale' structuri le f";;i;';;asenrenea, influenfa ,lttt'l 9i Dupont (1977) au

-evidenliat, deconcepuri de ei pentru ;:;j::,}Hi?.,fo"'" pe scala intetectuaia

J .1,

-l -)

deseneazd in prim plan mama iar distanfa ce separi mama de fttd cre$tecu vdrsta, relevAnd cd proximitatea devine mai pufin necesard odatS cucre$terea vdrstei.

Comparafia inh.e datele obfinute cle O, Brien gi pafton (1974) Srcele ale lLri Holtz, Moran gi Brannigan (19g6) scoate in evidentadiferen{ele regare de sex intre copii 9i adirli tineri rt,ra."irl"'ir..i,.o'Brien qipatton au notat citceiTg de copiistudiali(de r0 pand la r4ani) se dcseneazd rnai aproape de figuia maternd clecAt cle figurapaterna gi se reprezintd ca fiind mai mici. Dimpotrivd, uottz urot"a catinerii de sex masculin se reprezintd ra fer de frecvent aproape de nguranraternd ca gi de cea paternd, in timp ce fciele se deieneazi inti_urrnumdr niai mare ldngd figura matern.l. Aceste diferenle reflcctdprobabil schirnbdrile legate de v6rstd gi de sex in p,lo..rut- J"identificare gi de separare-incrivicruare la copii, adorescenli gi oouigitineri.

Acceptarea socialS de cStre co-vdrstnici cste o variabila careinflue'feazi diferit fetele gi bdie{ii in rcalizarea desenurui familiei. infapt, dimensiunea figurilor parentare are fetelor acceptate social estemai mare decAt cea a bdie{ilor accepta{i de co_vdrstnici,'i", di;;;;.;;;figurii

'raterne este superioard la fetele acceptate in raport cu cere

respinse (Rabinorvitz, I 992).

ValidiNate

validitatea desenr-rrui farniriei a fost pusb in eviden{6 utiliz6ncldiferite tehnici. in rezumatur unei pubrica{ii, riin ncfericire in lirnbadanezd, Soes (1984) aratd cd a dovecrit varicritatea deseneror lamiriei inactiune la unsprezece copii intre l1 gi l3 ani, prin evaluarileinvdldtoarelor. I)eren (r97 5) aratd validitaiea intcrprctdriror desenerorrealizate de 239 nrernbrii din 91 cle famiiii.

l.a rdndul siu, Conant (19S9) demonstreazd validitatea deconstruct a desenurui farniliei in acti'ne utiriz6nd doud sisterrre decotare, unul obiectiv gi celilalt subiectiv. cn a sc'/ci sentonlicdcl iJb r e n ! i a / d a fa tn i r i e i (s e m a n t i c D ffi r e nt i a r F ci nt i ry scale), Sharv(l990) aratd vaiiditatea desenului farniliei in acfiune, qi o..uuto'p.nt'ucopiii de culoare amcricani din centrul Statelor Unite.

Liebenrian gi Baer (1992) au sludiat perceptiile a cinciz:eci clestibiec!i cu vdrsfe ?rrlre 9;;i l7'ni, co*parf,nd rJesenclc ftimiriei i'1A

ac{iune cu doud rnisuri obiective: o scald a mediului familial, Family[,nvironment Scale Si un instrument viz6nd ingrijirile gi atagamentulparental, Parental Bonding Instrttment. Scorurile astfel ob{inute sunt

. corelate cu scorurile cantificate ale desenului familiei in acfiune.Caracteristicile desenului se dovedesc a fi in relalie cu calitdlilerelaliilor parentale, ceea ce concordd cu teoria psihodinamicd a

dezvoltdrii.

Printre studiile ce aduc dovezi asupra validitdtii desenuluifamiliei citdm pe cel al lui O'Brien gi Pptron (19j4).Acegti doi autori aucomparat desenele familiei in acliune cu scorurile la school Behaviorchecklisl (un instrument completat de invh{dtoare destinat descrieriicomportamentului gcolar al copilului), la Children's Manifest AnxietyScale (o scal6 de anxietate a copilului) gila Coopersmith Self EsteemInventory (un inventar al stimei de sine). Rezultatele lor arat6 cd pentrucopiii care reprezintd figura parentald foarte activr qi puternic6, nivelulde anxietate manifestd este ridicat gi scorul pe scala stimei de sine estescdzut. Dimpotrivd, cdnd figLrra parentald este personajul cu care seidentificd copilul, stima de sine a copilului este ridicatd. cercetarea ruiTharinger gi Stark (1990) aratd cd abordarea calitativd a desenuluifamiliei in ac{iune este corelatd in mod semnificativ cu auto-evaluareagi stirna de sine, ca qi cu aspectele funcfionale ale familie i.

in scopul evalulrii pregltirii pentru gcoall a copiilor mici (5 qi 6ani), Longmaid (1994) a strdns 200 de desene ale familiei. Cotareautilizatd este clasificarea desenelor a lui Kaplan gi Main (19g6) bazatFtpe teoria atagamentului. Aprecierea invd{6toarei, referitoare lacomportamentul elevilor s[i, este in relalie cu aceastd clasificare adesenelor, la fel ca gi motricitatea find, aptitudinile cognitive gi statutulsocio-economic. Datele pun in evidentd o bund valiclitate a acesteiclasificdri pentru populalia studiatd.

Majoritatea studiilor relizate cu desenul familiei sau cu desenulfarniliei in ac{iune aratd, deci, cd datele oblinute sturt valide atuncicAnd se ia in considerare ansamblul datelor ob{inute.

Anaiiza indicilor izolali, dimpotrivd, este descurajantd. Deexemplu, Acosta (1990) pune i' legdtur6 doud variabile ale desenuluifamiliei in ac{iune, indicand proximitatea interpersonald (bariere intrepersonaje Ei distanla intre membrii fanilici) cu o mdsurd de auto-evaluale a relafiilor familiale gi cu un chestionar completat deiri'iiliitoare gi de ciitre pxrin{i. cele doui variabile indici alese in

35

-

desenul familiei in. acf iune pentru a reprezenta proxirnitateainterpersonald nu se do,vedesc u'n in i.gatu,.h cu celelalte mdsuri alerelafiilor farniliale, Un alt exempi, il ."#iil; studiul realizat cle Lloltz,Bran'igan 9i Schofierd (r980) urup.nia'J, erevi qi44 de ereve creliceu. Holtz gi colaboratorii au adrnini.t.oii, .

desenului familiei in acfiune. Ei au aratai;#:TffT:nffi:semnificativd intre distan{a ce separd subiectul de ceilalli rnembri aif'amiliei in desen gi cele doLrd t."r.

"tiri-trlentru evaluarea distanteiinterpersonale. ---*-- r'

cere dou' exernpre de cercetare a incriciror univoci aratd cat deinutil ar fi sd incerc,m s6 facern o anarizdsimplificatd a in,icirorprovenind din desenul familiei. Accst test igil_eteva intreaga bogd{iedoar atunci c6nd se ia in consicreru.. i,rtreguiansanrrtu de indici graficiqi c^nd ne construim treptat intepretarea:"indicii ti-ebuie articLrra{i intreei de cdtre crinician pentru ca acesta sa enritd ipoteze la u'prim niver;apoi, in conjuncfie cu indicii-de niu.l ,rf..i- le precizeazA ipotezele;gi' tot aga, diferiteie niveruri incastrdn.urs. ,n.r. in artere, pentru ca inflnal sd se ajung6 la o inrerprerr.. gi"b.lri" se vedea Figura l).Sublin iem cd diferentere de iunctioni.. Jnt..' n t u.r,rri re congtient q iincongtient sunt reflectate de complexita"" i"i.?.geles cd .r..u.1. ,ul*ite de cercetb,;;;;; ;;;;ffill.t"lti;j,l.l,liin parte legate de dificurtatire in stabilirea un.i ai.tin.lii intre nivelurilernanifeste gi latente gi de trasarea reg.turiror de ra cauzd,la efect intreaceste nivele.

Fidelitate.

Utiliz6nd, in teza sa de doctorat, doud srsteme de cotare (unulobiectiv 9i celdrart subiectiv), conant risggi;r"n-.,"" srreazdcii dese'ulfamiliei in actiunc poate fi cotat fider ., ..t.'aoua slsteme. Din pu'ctursdu de vedele, Morval (1914) a cerut de la tr.ei3uoecdtori si corectezepatruzeci de desene ale familiei. Judecitorii nu dispuneau dec6t deinfonnalii debazd: sexyl qi vdrsta copilufui,^niu.f socio_cconomic 1iicompozitia fi'atriei. Judecdtorii au obtinut o concordanli ridicatd incazul in care copilul a desenat familia sa aOevarata (ciimpotrivd,concordan{a este mai redusd cand este vorba dc familia irna!;;.r;.Pentru a confirma acest rezultat, sd nienfiondm ci in lrecerea in revistda publicatiiior referitoare la desenrrl ftinilie i ?n actiune, Handler giI'abenicht (r994) tloteazd, cd, dupd stLrdiile reariz.ate,frcreritatca i'tre

36

judecdtori este foarte ridicatd (procentajele acordului variind intre g7 si95%).

Studiile de fidelitate test-retest sunt mai putin numeroase giajung la rezultatc mai variate. in lgl6,Morval gi Laroche au oblinutpatru desene ale familiei de la noudsprezece fete de 7 gi g ani, la intervalde patru siptdmdni. Rezultatele s-au dovedit stabile in planulcaractelisticilor generale, al structurilor formale gi at conlinutului.studiul lui Morval gi Lazarus (1983) realizatpe cincizeci de copii dinciclul primar de gcoal6, evaluali la interval de doud sirptdm6ni cudesenul farniliei i'acfiune, arat6 cf, fidelitatea variazdintre 46 si90%.Dar, sd nu uitdm ch desenul familiei ia in calcul sentimentele gipercep{iile copilului la un momert dat, cel al realizd.rii desenului.Dimpotrivd, fidelitatea in timp este mai mare penh'u celelalte variabile,fiind vorba, de exeniph:, de omisiuni ale p6tlilor corpului sau de desenerealizate pe dosul foii ( 1 0 la 90%o).

2. Evaluarea relatiilor intra-familiale

Ileprezentarea constela{iei familiale a copilului prin intermediuldesenului familiei este considerat6 ca unul din cele mai bune testeproiective. Este molivul pentru care mai multe studii efectuate cu acesttest se referii la rela{iilc famii:iale ahrnci c6ncl legdhrriie cuplului parentalsunt dizolvate. cobla qi Brazelton (1994) mentioneazd interesul utilizdriitestului desenului familiei pentru descoperirea perceptiilor copiilorasupra recdsdtoririi pdrinlilor lor. Belger (1994) noteazi cd desenelereflectd ambianla familiald, natura relaliilor, rolurile, alian{ele 9i factoriide sfres gi descrie cum se sirnte copilul fata de ceilalti rnembri ai farniliei.'festele desenului lamiliei pcnnit copiiior sd-gi exprirne intr-o manierdacceptabild perceplia lor asupra fhmiliei. oblinerea acestei informaliipermite gi planificarea interven{iilor pcntru diminuarea conflictelor,cre$terea sentimentului de apartenenlii la noua familie, precum giameliorarea calitAtii viefii acestor copii.

Cornparalia a douirzeci 9i doi de copii de 6 pAni la g ani cupirinli divo4ali gi a doLiiizeci gi cloi de copii de aceeagi vdrstd din familiiintacte, le-a pennis lui Cargo gi Pcstalozzi (1990) sh arale cd,, in funclie

'*;-;ElF!t6qFEqE@iFi@*#___ - ii*-

37

ffii

oe apartenen{a Ia o familie intactd sau divorlatd, conceptur de famirieesre percepur o'*j:, ^o_:.:T"Tllu,

baielii din familii separate au maifrecvenl tendinla oe_a utta tatdl in desenele lor.Cu aj utorul desenllui familiei, Morval (1 97 5) a realizathei studi iasupra copiiror fdr6 tat?i. prima conciuzie reiegind din aceste studii esteca acegti copii asociazd timpul in ,u.. ..i ,

unei perioaie.uir..i.it. in viafa ror. cei .1"]I1i'"! trriau impreund

dovedesc o i.;;;. de sine mai perturbarr.t:t"1t:l"T*{i s-au separat

rnurtr ambivar.,ila a1a de tatd. i,; n"r, i.r?rHr'#,Tf fi:'fi:f:i,ffimai mulrl ambivalenld fala de mamdii i"i, o. ei inpiqi.

, nnr, ,ll,..i;a de doctorat reatizatd,de Sindou, 9i publicard in t 99l_

d e e p 6 n d, ", t ; ; i lT ;:l ff ,T

j',ll i..?#,'X * iiff :jfl ;al desenului famili .

Rezulratele acestei (er, pe copii cu plrinti dly.ortafi sau

".ai"".i"tiexprimd"..o.",;;;::Tni"TiXlnffiH::J,:i*"ll#1*:numai dacd au un e$ec Ia qcoal6.

Spigelman, Sgtget1a1 qi Engelson (19g2)au studiar desenele,?:'l'.'i_lo a. .onii_1in,1uririi ai"iri." e) tot ataria copii din familirrntacte' Bdiefii cu pirinti divoriali omit llatrite mai fiecvent dec6t fetere::rr-blieliicu pdrin!i nedivorrati. p."*^i"i,i copiii, tatir are urr rorrmportant' Exprimarea probremelor familiare are copiiror care au trditexperienfa divo4ului se realizeazd,p.in o.iri*.a de membri ai familieilprin separarea unuia sau mai Inulto. rnenrbri cle restul familiei, prindisimularea sau absenta de rndini ,u, pi.;ou...

La o sutd treizs a s e a e i a o p ra a r",t ;: Jr'"H.",l. fi:l I ro.J i:: [ ;

j#:, .1,i,,..11?; ]sentimenttrlui de singurrtate (doud chestionare qi trei desene alefrmiliei). Copiii cu rrn senlimenr redus de solitau obfinut scoruri n'ui ,rai.ot. r" ,r"r."il. ,1H.,fir"rilfilii::reprezentiri in desenur familiei dec6t cei cu scoruri ridicate de

::::111. pla de pdrinfit ro. Graivo.r."l',onul. Acesre rezulrareconrrrmtr cd desenur famiriei in ac{iune se dovedegte o mdsurd utildpentru evaluarea proximirdlii figuriior p";;";;. fard de reprezentareade sirre (Holtz,Moran 9iBranniian, i;ffi""'"'O cercetare condusd_la Universitatea Tulane, de Koenig in 1979,aratd cE, in corlparafie cu bdrba{ii t.t..or.*ruti, cei homosexuali au

38

desenat o figurd maternd mai mare dec6t cea a tatilLri in cadruldesen'lui familiei. Acest rezultat arat6. cd in anumite cazuri dehomosexualitate, identificarea cu mama, structura familiall gisocializarea pot fi imporlante.

Deja evocate in partea precedentd, anumite studii apa(in unuinolr curent de cercetare centrat pe atagamentul evaluat prin desenulfanriliei, curent ce pare a se concretiza in cursul ultimilor ani.cercetarea realizatd de Pianta, Longmaid gi Ferguso' (1999) pe 200 clecopii americani de 5 pdn[ la 7 ani cu diverse origini rasiale gi socio-economice, permite punerea in relalie a sistemului de clasificare bazatpe teoria atagamentului pentru interpretarea desenului familiei giclasamentul reahzat de invd{dtoare referitor la funcfionarea socio-afectivd gi comportamentald a copilului. Kaplan gi Main (19g6)sugereaza c6 organizarea atagamentulLri se reflectd in reprezentdrilerelafiilor farniliale in desenul familiei prin intemiediul a opt dimensiunisau constrllcte: gradul de migca|e prezent in personaje, inclividuareapersonajelor, plenitudinea forrnei umane, calitatea su16sului,dimensiunea personajelor, centrarea i' cadrul foii, impresia globalr devLrlnerabilitate sau de invulncrabilitate. inrpresia globald a desenelorfa'riliei realizate de copii clasifica{i ca av6nd un ata$ament cedovcdegte securitate este ci farniiia reprezentatr (sau copilul) este i'mod esenlial fericitri. Aceste clesene confin elemente realiste gi descriuadesea persoane in interacliune unele cu celelalte. in rnod contrar,desenele copiilor clasificali ca avand un atafalnent ce doveclegte oIipsd de securitate gi evirant, lasd o irnprcsie generali de fericireirealistir cu perso'aje nedifcrerrliate (aceeagi diniensiune, aceeagiaparen{h, acela;i surAs exager-at) gi fdrd o legdturd. Dimpotrivi,desenele copiilor dovedi'd lipsi de securitate gi arnbivalenld dau oinrpresie generalir de vulnerabilitate, copilul putdntl apirea ca izolat degrupul lamilal sau speriat, ne iinigtit. Desenele neinterpretabile sausinistre, cu elemente cle presiune cum ar fi nori sau s6nge, sau in carecopilul cste absei'rt, rele vi t.eprczent6ri dezorganizate.

Rezultatcle lui Piante qi colaboratorii arat6 cd apreciereareprezentdrilor grafice ale faniliei este in legdturd cu cea a invdtitoarei.realizati cu Teocher-Child IlutitLg scale 5i ci fidelitatea acesteiclasific?iri poate fi clemonsti'ati. l ,erc, Garcia gi Acevedo ( 1 995) au ardtatc;l descncle familiei rs:alizate un ll an dLrpd prima evaluare confirmd inl1"k rl'. cazuri categoria de ata;anrcnt in care copilul fusese clasificatdatoritir primelor descne ale familiei.

t!*

i-l

Un alt studiu a fost fdcut pe copii urri..i.oli de diverse originirasiale, de g-9 ani, curisc inutt. fr.i Curlr"" ,, Sroufe (1997) auinrbun'tdrit indicii clasificarii lui Kaplan ,i;;;, de exemplu, utiliz6nddrept indici de ataqament anrios eviiand "

fipr, O. individuare, aspecteprecum distan{area copilului de mamd, inririun"u mamei (sau acopilului), brale cobor6t..tt:pi,:..d: .",p, ;G;;;rea capetetor, Iipsa deculori si faptul cd membrii fanriliei ,r";;;il:;;;i. Fury 9i colaboratoriiau aratat' ca gi alti cercettrtori citali anteriir; .l inu.rtigurea indicilorindividuali nu poate permite ,tir..;minu..u jJr.n.to. dupd tipul deata$ament ar copirurui' Dimpotrivd, rururuia. ,.rnne este fbarte util.

,.,_^,^ii^r_T::it,,Kigd si Kidd (t 995) au srudiar atagamentut faf6 deanrmale reprezentat in desene (reprezentarea propriei persoane, a unuianimal si a unuimembru a amiiiei) ii;;;;;. acei copii ce poseddun animal il deseneazd mai aproape d. .i a..j, p" membrii familiei.

3. Evaluarea diferitelor popula{ii

_ in descrierea lor asupra testului famiiieProut ( I 985) .i*r, .i,,.i popuralii pe care ." J;:Jttuff

,rfr:::t;familiei in acliune:

o copii gi adolescenli ,,normali,,;

o copii Si adolescenfi av6nd tulburiri afective saucomportamentale;

popula{ii cu nevoi educationale speciale (dcficienli mintali,copii cu tulburiri de infelegere sau cu retard perceptivo_motor):

copii diabetici;

copii maltratali.

Trecerea in revistd a acestei probleme p€ care am realizat-oreferitor la desenul famiriei permite rerevarea ae it.aii efectuate despre:

3 ataqamentul copiilor fatA de animale (Kidd 9i Kidd, 1995);

o copii bilingvi (Hamilton, l9g4);

o copii cu tulburdri afective (Mcphee gi Wegner, 1976; Myers,1978; Feuer, 1989);

e copii astmatici (peganha, 1997);

@ copiicu dificult6lide inlelegere (pellettieri, 1971;Raskin giPitcher-Baker, 1997; Raskin 9i Bloom, 1979);

e identificarea copiilor dintr-un rnediu familial stresant printr-unprofil de desen (Brakarsh, l9g9);

o identificarea copiilor abuzafi sexual (lJackbarth, Murphy 9iMcQaray, l99l); Kaplan, l99|;Rodgers, 1992; Bristow, 1994)sau a impactului asupra adultilor care au fost abuzali sexual incopildrie (Glaister, 1 994);

6 copii in situa{ia de doliu (For.rest gi Thomas, l99l);

6 impactul canceruiui asupra copilului gi asupra fiatriei (Sourkes,1991) sau asupra familiei (Cornrnan, 1993);

@ adolescenli cu tulburdri con.rportamentale (rdspunsuri alemamelor Ia desenelor familiei in acfiune realizate de copii,Goldschmidt, 199 1), adolescen{i psihotici (Carneiro, 19gg),

e f-emei alcoolice (Soulestrorvska, Bienicka qiArendarska, 19g7),copii proveni{i din familii alcoolice (Matejcek;;i Strohbachova,1981; Gardano, 1988);

40

41

o pacien{i depresivi (Wright gi Mclntyre, 19g2).

Pentru a detalia un exemplu din aceastd lung6 list5 a utilizdrilordesenului familiei, vom prezenta rezurtatele a patru studii privindabuzul sexual al copiilor. Aceste studii arattr cd desenul familiei iutilizatde clinicieni experimenta{i) constituie un bun mijroc de detectare aabuzului (6). Mai mult, se pare c6 mai degrabd ambian{a familiald demaltratare este cea care afecteazd dezvoltarea copilului decat actul deabuz insugi (Bristow, 1994). Hackbarth gi coraboratorii (r991) au araratcd nu numai desenele familiei in acfiune are copiiror abuza{i sexuar iidiferen{iaz[ de copiii care nu au suferit un abuz, ci, ca gi desenelemamelor copiilor abuzali reprezintd situalii familiale semnificative maipu{in dezirabile decdt cele ale celorlalte mame. La randul sdu. Rodsers(1992) a ara'*t pentru copii qi aclolescenli implicafi in abuzul sexuarl cavictime sau ca agresori - ci o analizd a regresiei multiple pune ineviden{d diferenlele in raport cu grupul de contror. in fapt, viciimele -ca qi agresorii - deseneazd paturi, personaje irnbrdcate iu lenjerie decorp sau dezbrdcate, omit bustul, deseneazd vag mdinile gi reprezintdobiecte in gura personajelor mult mai fiecvent dec6t copiii din grupurde control. subiecfii abuzali sau abuzatori fac desene care includ multedetalii, cu conotafie sexuald, sau fac desene rudimentare flrd detalii.Aceasta confirmd rezultatele lui Kaplan (1991) care a aratat cd atuncicand copiii deseneazd o familie in care se vede o activitate intimd sausexual6, existd bdnuiala prezentei unui abuz sexual.

Grila de analizh pe care am elaborat-o (1997) pentru analizadesenului familiei a fost utilizatd in cadrul mai multor cercetdri pe carele vom prezenta pe scufi. cea mai mare parte'efiind terminate, vomprezenta mai ales contextul acestora gi specificitatea contribufie i lor ladesenul familiei.

o femei cu tulburdrialimentare (Lindquist, 1992);

pacienfi cu schizofrenie paranoidd (Grzywa gi Kucharska_Pietura, 1998);

Mai intdi, intr-o cercetare in curs, Oullefte, Charbonneau,Jourdan-Ionescu gi colaboratorii (1999) exploreazd traiectoriile copiilorplasali in familii de plasament din cauza maltratarii. in acest caclru, unadin modalitalile de-a studia legdturile familiale gi atagamentul copiilorf-afd de familia lor de plasament constd in clasificarea productiilor lorgrafice. In fapt, desenul familiei ni se pare perfect indicat pentru studiulimpactului situa{iilor de separare asupra copiilor. Astfel, am cerutfiecbrui copil intdlnit pentru acest proiect (n=15) sE deseneze familiasa. Identificarea personajelor reprezentate in acest desen ne permiteasd gtim care din familiile copilului a fost reprezentati mai intdi (familiade origine sau cea de plasament). CAnd a terminat, i s-a cerut s6deseneze cealaltd familie. Datele, in curs de analiz6, arat6 c6 mareamajoritate a acestor copii plasafi deseneazd in primui rdnd familia deorigine. In anumite cazuri, impactul dezorganiz6rii situaliei familialeasupra copilului este foarte vizibil in desenele sale, in timp cecompoftamentul sdu (mai ales cel de retragere) nu apare ca fiind atAtde deranjant pentru lucrdtorii sociali. Desenul famitiei permite in acestcaz punerea accentului pe perceptia pe care o are copilul asuprasitua{iei pe care o tr6iegte actualmente, pe impactul problemelor demaltratare pe care le-a trdit gi pe dificult[]ile de atagament care au fostdeterminate de cdtre plasamentele in legdtur6 cu maltratarea.

in scopul cunoagterii percep{iei lor asupra familiei in care uncopil prezinti tulburlri, desenul familiei a fost realizat de citre mame alecopiilor mici care riscd sf, frecventeze un serviciu de interven{iepreventivi (Jourdan-Ionescu, Palacio-Quintin, Desaulnier gi Couture,1998). in acest caz este vorba de a cere pdrinlilor (in marea lormajoritate mame) copiilor de vArstd pregcolard care au tulburdri decomportament sd facd un desen al familiei lor actuale. Datele cliniceprovenind din desenele realizate au permis formularea recomanddrilorde interven{ie. Mai mult, utilizat in cadrul atelierelor de intervenliepreventivd, desenul familiei poate servi pentru a determinacongtientizarea pdrinlilor care participau la atelier.

Penffu a infelege mai bine impactul maltratdrii, Brul6 compardindicii de intemalizare gi de externalizare in testul desenului familiei a 30de copiii intre 6 gi 11 ani cu simptome indicate de invdldtoare (cuTeocher report forme) 9i de cdtre pdrinfii lor (cu Achenbach) 9i ctrscorrrrile afteizeci de copii de control.

Desl6qurat in cadrul ServiciLrlui pentru studen{i din Universitddu Quebec d Trois-Rividres in toamna anului 1998 de cdtre Labelle,

6. Reamintim cd, dup?r piircrea noastri, inclicii dc abuz nrovenind clin de se nulfamiliei trebuie coroborafi cu indicii simirari prove nind din arte probc.

42

4-)

Lachance gi Ldveilrde, s.-a rearizat Lrn studiu pe studenfii care soricitau:.:"^':

il d., ."rx i I iere ps i h o I ogicd. O b i". ;;; i-;.este i cercetdri, care seoorea exploratorie, era de a stabili mai aegraUa profilul studentilorconsiliali dec6t probrematica acesto.a, .r-..r.rii. r" ;ir;;.#;efectuate in alte medii universirare. sirJ."iilu'ti: ip: t i s-uu apri.ai,""i ,, rl,. p.";;;il";:'

r: ffi .iilli jl

Dat fiind nurnlrul impresronant de teste adminiacestea a fost corectatd.ei analiza,, ou", n,'Jiili;l"i,l:,:ffi.illacestei edirii a lucrdrii

{e fafa, .rl. .af.uo piobe cotate au permisconstatarea in primur rdnd a reg.hrriror crintre erementere de diagnosticrelevafe in cadrul desenu.lui gi i.t. ..i.ginJ 0,"'.,,. probe, printre careei proba atributriei .uurl: " 11,::b;l iiorjj,'o"*n"ch, scrD r ei rr

5i::,::: ,ylllams si Gibbon, r ee0), p,.r,* qi'J.r,ionu.. ale srimei desrnc $r suportului social.

rudir.nentale decat bdietii. Dimcnsiunea pdrinliror ar avea o semnificalieaf'ectivb in timp ce ordin^ea in care sunt reprezentafi pdrintii ar avea olegrturd cu autoritatea. In fapt, tatal este reprezentat primul de cdtr-e

500h dintre copii (44o/. dintre fete Si 56% dintr.e biic{i), mama de cirreI9Yo dintre copii (22%" dintre fete qi 16% dinrre bdiefi). Dimporrivd,biielii i9i deseneazd tatdl nrai mare decit mama in 5l% din cazuri (3Io/odintre fete) gi mama mai mare in33o/o din cazuri (45% dintre fete). Denotat cd Didillon gi vanderwiele remarcd faptul cd, in general, tatbl estecu adevdrat ntai mare dec6t mama. in fine, datele oblinute de acegtiautori aratd ci evolu{ia geneticd este mai lentd dec6t la copiiioccidentali, probabil deoarece copiii allicani nu dispun de material dedesen in timp ce copiii occidentali sunt supra-stim,lati, incd de lavArsta pre-gcolard, in planul grafiei.

intr-o cercetare publicat.l in 1998, Nuttall, Chieh giNuttall (19gg)au comparat desenele faniiliei in ac!iune ale copiilor de gcoaldelementard provcnind din china cu cele ale copiilor din statele unite.copiii americani exprimd i' desenele lor mai mult individualisrn giindepende'1d in rapoft cu familia lor dec6t copiii chinezi care includ maifrecvent cei doi pdrinti gi bunicii. De asenenea,intezasa de doctorat,chuah (1993) a comparat desenele flar,iliei in actiune a r46 de cooiichino-americani cu cele ale 7l de americani-caucazieni. Ansambiulsubiec{ilor erau copii fbrd tulburiri clinice din clasa intai p6nd intr-agasea. copiii chino-americani se disting prin desenele lor reprezentandcultura chinezi. Nivelul total de comunicare este scdzut si mamaconstituie principala figurd educativd. pdrintii se joacb rar cu copiii, celnrai adesea tatdl citegte ziarul gi mama gdte$te. Bdietii se cleseneazijucAndu-se cu rninsea, fetele fic6nclLr-gi tenrele. Dimpotrivd, copiiiamericani-caucazieni reprezinth familii care comunich mai mult qi suntmai interactivi. Cu toate accstea, biielii se joac6 adesea cu mingea, iarfctelc citcsc sau minincd. CIiuah a ardtat, de asen'lenea, cd locul dena$tere, numdrul de ani petrecu{i in Statele Unite gi preferinlalingvisticd sunt legate de procesul de aculturatie a acestor copii.clrualr concltvioneazd cd desenul familie i in acliune reflectd valorilecopiiior, cultura acestora gi poate fi util pentru comparatiile inter-cultulale.

Studiul desenelorfamiliei a 5i2 copii cu virste intre 7 gi l1 anidin Barbados, efcctuat de Payne (1996) a ardtat c[ valorile cultr-rralevizl..tcl structlrra unitilii familiale gi rolurile parentalc se rcflcctd inrcprezenldrile pe care copiii le au dcspre pdrintii lor in cadrul descnuluifamiliei.

4. Descrierea cliferen{clor legate de culturi

Numeroase studii s_au licut cu scopul de_a ardta cum seexprimd varorile currurale in cadrur a...nrro. .opiiror. Anderson (1gg5)le-a cerut Ia 70 de copii suedezi, 140 d;;i;;isud-aliican i .*,;ri ;; ro".on ;o la ;.;.;;; ;J,:li::'l:?'ff 3.;;:iJia rerevat diferenle curtu.are la.nivelur .Jrriir". spaliare (disranfa intrepersonaje' ocruziuni, gradatia dirnensiuniroij. copiri sueciezi reprezint.lcopiii la o distanld mri mare de piriniigi it..or.ura rnai ciegrabiobiectele decat fiintele unlane. copiii din Tanzanta aliniaz,itmernbriifamiliei c' crisrante reause int,'e pe'.;;;;;;';oruga detarii haincror,cdf despre copiii sud-africani, acegtia au licut cresere care se praseazd,la un nivel inrermediar intre celetaite d;;;;;p. de copii.

Didillon qi Vandernielc (l9gS) au realizat o lucrare important[despre douir sure cle feie gicloira sute de b;i;ii.,, \,arsre intre 7 qi l4ani de la o qcoali prinrara din Brazavilre. n."r,,ror"t. ror au ar;itat ciianumlte date trebr:ie interpfetare aupi .uii*_, cire ia aparf in ace;ticopii' De exemplu, datoriti - printre ot,.i. - Ji,u.,rsiunilcr familiilorafricane, 23%o djntre subiecti nu,. r.pr*i,i. p. ri ingigi, dacd sedeserr,ea3i, o fac in ,p.:l:t .a p.i,rrl ;;r;;;; @oar 6To). RczulrareasemAnitoare au fost oblinutc in zair. Fciere reallzeazii desere nrai

44

CONSEMNE DE ADMINISTRARE$I DE COTARE

ADMINISTRARE

' Coala de hdrtie trebuie prezentat| subiectului orizontal.Examinatorul ii pune la dispozilie creioane colorate din lemn, dar nupasteluri, nici carioci sau creioane cerate. Trebuie s6 dispune;;;;;ceas cu secundar sau de un cronometru pentru a nota timpul deexecutie.

' Consemnul trebuie formulat dupd cum urmeaz6; ,,Deseneazd ofamilie". in funcfie de obiectivele ua,"i"irr.arii, acesr consemn poate fimodjf,rcat sau completat astfel: ,,Deseneazd familia ,",, i"'rirnf"iadministrrrii, trebuie sd notdm ordinea in care sunt cresenateclementere. Examinatorul observ' gi noteazd <iacd subiectur estedreptaci sau stdngaci, precum gi orientarea migcdrii grafice (in sensulscrisului, de sus in jos, etc.). Examinatorul igi not eazd., de aserlenea,observa{iile asupra mimicii, gesticii, verbalizirilor subiectului, precumgi faptele care sunt sau nu legate in mod manifest de desen.

C6nd desenul este terminat, examinatorul solicit6 persoanei sf,dea un nume familiei desenate, gi sd scrie pe desen, deasupra fieciruipersonaj,'numele, v6rsta, sexur acestuia, precum gi legitura cu restulfamiliei. Examinatorul cere la slbrgit subiectului sa arate cu ce personajse j{e1tifi9a, ce personaj i-ar place str fie el. Aceastd intrebare rdnidnevalabild chiar dacd subjectul declard singur cd a desenat propria safamilie. Cdnd este vorba de un copil, i"se pot pune gi intrebdrilesugerate de Corman (1970):

6 ,,Care este cel mai drbgu! dintre tofi din familia asta?,, ..De ce?,,

o ,,Care este cel mai pu{in drdguf dintre tofi din farnilia asta?,, ..Dera91'

,,Care este cel mai fericit dinfre tofi din familia asta?,, ,,De ce?,,

,,Care este cel mai nefericit dintre tofi din familia asta?,, ,,Dece?"

o ,,Dacd ai face gi tu parte dir.r aceastl familie, cine ai fi?" ,,De

ce?"

Subiectul trebuie apoi sd-gi scrie numele pe spatele desenului,

preculn gi clata. in cazul copiilor n'rici care incd nu gtiu sI scrie,

examinatorul noteazd aceste elemente .

COTAR.E

in mod repetat, am l6sat spalii in cadrul grilei pentru a scrielemarcile gi imprcsiile clinice pe care cel ce corecteazd le poate emite pe

mdsurd ce analizeazh un protocol. Aceasta permite notarea elementelorper-tinente care nu au fost inciuse in grild, precum qi o primd munc6 de

sintezd.

l. Observa{ii in timpul apliclrii

Ur.rele observafii, referitoare la verbalizdrile subiectului gi lamaniera sa de a desena, sensul liniilor gi etapele construirii desenuluisdr-r, sunt consemnate in timpul administrdrii. Examinatorul noteazdmigcarea liniilor, dextrogird sau sinistrogi16; descrie progresiadeserrului, care poate fi continud (cap, corp sau membre desenate dintr-o singr.rrd miqcare) sau discontinud (mai multe linii alternativ la stAnga

qi la dreapta pentru a face capul, corpul gi membrele, sau mai intdicapetele tuturor personajelor, apoi corpul acestora, etc.), logic[ (deexemplu capul, corpul, brafele, picioarele) sau nu (o parte a capului, un

bra[, o parte a corpului, un picior, apoi p6rul, de exemplu). Orice altdobservafie asupra manierei personale a subiectului de-a desena trebuieibcutd pe loc.

Celelalte observalii sunt scrise cdt mai repede posibil dupiadministrare pentru a nu uita informaliile. Se noteazd prezentareasLrbiectului, maniera de-a se exprima, tenta afirmaliilor sale gi reacf ia

adaptativd la situalia de test, la fel ca gi impresia generald pe care odegaja pentru examinator. Acesta noteazd, intre altele, dac6 aparen{asubiectului e ste foarte ingrijitl sau in mod deosebit neglijentd, dachvocea sa este sigurd sau slabi, dacd debitul verbal este fluid sau

intretdiat. El indicd dacd atitudinea este rigid[, fugitivS, rezervatS, dacS

subiectul este opozant sau supus, controlat sau spontan. El va inscrie46

47

observa!iile asupra nivelului de aten{ie al subiectulLri, prezenfaanxietbtii gi reac{iile in fafa dificultalilor ce apar in cur-sul testdrii. in fine,analiza propriilor sentimente ale clinicianului fatd de atitudineasubiectului permite ob{inerea de informa}ii asupra anumitordeterminan{i intemi ai acestuia din urm6, prin efectul lor asupra relalieiinterpersonale care se constituie in timpul administrdrii testului. Acestpunct trebuie coroborat cu al{i indici clinici.

Timpul de execulie a desenului este consemnat qi comentat,pentru a aduce date suplimentare asupra caracteristicilor psihomotriceqi afective ale subiectului.

Examinatorul emite apoi ipoteze clinice asupra observa{iilor pecare le-a thcut in timpul administrdrii, precum gi asupra verbalizdrilorsr"rbiectului.

2. Compozifia familiei desenate in raport cu familia reall

G Clinicianul noteazd in tabel, sub rubrica ,,Caracteristici,'numelepersonajelor desenate, dupd ordinea in care au fost desenate.El indicd apoi vdrsta, sexul qi roiul fiec[ruia in cadrul familiei(tatd, mam6, copilul cel mai mare, mezin, unchi, etc.).

Exan'rinatorul scrie apoi membrii familiei reale, numele acestol.a,

v6rsta, sexul, precun qi diferenfele bbservate intre fiecaredintre men.rbrii famiiiei reale gi ai celei desenate, de exempluintre tat6 gi personajul ,,tat6" desenat. Aceste date provin inprincipal din anamneza licutd anterior adntinistririi desenuluifamiliei. in cazul copiilor, observatiile obtinute din diverseintdlniri cu pdrin{ii vin s6 completeze aceste date.

Se indicd apoi dacd vreull personaj a fost addugat sau omis indesen, in raport cu familia real6.

Apoi, se noteazd cu care dintre personaie se identificdsubiectul.

48

rec-

J. Aspectul dezvoltdrii

Acest punct vizeaz6, stabilirea nivelului de dezvoltare adesenului personajului celui mai bine executat. pentru a determinaacest fapt, sugerbm incepdtorilor care nu sunt familiarizali cu evaluareain termeni de vdrsti mintald a desenului persoanei, sd utilizeze scala luiGoodenough (Goodenough, 1957; Harris, 1963; Segers gi Lidgeois,1914) pentru a determina'nivelul de dezvoltare a fiecdrui personaj, gi arefine nivelul cel mai ridicat. cum acest procedeu dureazd destul demult, sugerdm clinicienilor mai experimentali sd-gi verifice estimdrile cuajutorul versiunii prescurtate gi ilustrate de Stora (1963) sau a grileiRouma, Partridge gi Schutten (a se vedea Guillarmd, l9g3; p. g9). DupAaceea se poate trece la evaluarea dimensiunilor afective ale desenului,in lumina gi in perspectiva evaluhrii dezvoltdrii acestuia.

4. Aspect global

Anplasare

o Corectorul verificI daca foaia, prezentatd pe lilime a fostptrstratd astfel sau a fost intoarstr. El poate indica sensulrotirii gi amplitudinea acesteia.

Clinicianul examineazd calitatea compoziliei: sunt personajele

distribuite in mod regulat in foaie; repartizareapersonajelorprezintd neregularitdli, sau este confuzd, astfel incdt nu sedeceleazd. nici o logicd sau planificare?

El indicd apoi unde se situeazd desenul in cadrul foii.Clinicianul poate nota mai multe amplas6ri. De exemplu, undesen poate fi localizat in partea de sus a foii, de la stdnga ladreapta. Se alege atunci intre secliunile,,sus-StAnga", ,,Sus-Central" qi ,,Sus-Dreapta". Ca exemplu, in desenul 1, Hugo (9ani gi 6 luni) a situat personajele familiei in stdnga gi in parteade sus a foii. Frangois (5 ani 9i 4 luni) a plasat personajelejosgi in stdnga foii, in cele doud desene ale familiei sale (desenul2, desenul familiei in acfiune, desenul 3, desenul familiei).

49

l&llf*

I

I!t

i

I

I{

It

oon

l) irttens iu n ea

i)inrcnsiuneaexactd a fiecirui personaj se carcureazd cu ajuto*rr

"ei rigle, dupd i'dicatiile

're'fionate in gril6" capul este mdsuiat fird

grosimea pdrului, trunchiul se misoarf, de la u'dr (sau cle la jundtateadintre cei doi umeri dacf, acegria sirnt la indltinr i inegale) pdnd]a gambe.I]ralele srrnt mdsurate de la umhr ra degete gi ganbele cre la p.rict,1 crerun ire a garnbelor pand la picioare. Remarcdrn cd Fra'gois, ?, vdrsta de _5

ani gi 4 luni (desenul 2), a executat rnembrii laniliei sale de in6ltirnidife'ite, avand grijr s6-gi deseneze fi'atele nrai rric. nrai rnic clecat ea. sitatdl nrai rn are decAt rnama.

o Proporliile trLrnchi gi cap, bra{e gi gambe trebuie indicate.irnpdrlind succe siv tL-r,rnchiul cu capul, apoi Lrrafele gi gatnbelecLr trunchiur. Dacd existd o disproportie intre doLri n.-rernbre.calculul se face plecand de la nreciia crirnensiu'ii celor ciouiimembre. Proporfia consideratir ca nor'rarir pc.tru raportultnrnchi-cap sc situeazi intre 1,5 gi 2,4 cm, intre 1,?5 si2.nlpentru raportul brat-tr.nchi qi 0.7--s qi 1.25 cm pentr.u raportulganrbe trunchi. I)acd. propor{ia se situeazi diricoro cie acestecifre, ea trebLrie incercuiti rlentru a fi apoi anarizatf,. un serlrrva indica sensul raporlului: .,_" dach raportLrl este mai nricdecAt nomra $i,,*" dacd raportul este mai rnare.

LiniuLinia se caractcrizeazd dupd calitlilile care reies din descn.

Exarninatorul poate nota in speciar calitalile diferite are li'iilor. poatesublinia o lirie anunre, daci o rubrici conrportd mai rnurte rinii. L) vaface i'final o apreciere personald a bogdfiei sa, s6r6ciei ?n rearizar.eadesenului plecdnd de la ele'rentele curesc asupra riniei. Un dcsenrealizal va f-r remarcabil prin calitatea liniei. prin cantitatea cre cle tarii.utilizareajudicioasi a culorii qi minutiozitatea r,crr.rrui. sr-rbiectul se vadovcdi atent fhri sd fie obsesional, qi preocLrpat cle aspectLrr estetic aldesenului siu. Acest tip de clesen va {,i cotat,.*,,. Desenul 4 prezintidesenul bine elabo.at de And.de-Anne. 9 ani si r r runi. De aitiel, undesen executat rapid. respectiv comp'omis. cu o utilizare priniti acr-rlorii. de ciitre un subiect rnai mrlt sau mai putin atent la sarcina, vaindica'n desen neter'inat, o ciornd. Acesta va fi cotat,.-.,. Desenelesrtuale intre un lucru rninuiios qi un desen m6z_qilit vor fi notate .^*,,_,..

5051

Y

ta)

a

L

f,c

53

iEr-

52

o

rno

+

L

6t

o

o

oL

n

Este posibil ca un desen sd demostreze concomitent un bunfinisaj fErd sd fie terminat complet. De exemplu, un subiect poatedesena o familie ale cdrei personaje sunt reprezentate fdrd picioare(de;i ar fi spa{iu disponibil pentru execufia lor), in timp ce partea desus a corpului este minutios executata. in acest caz, trebuie notate celedoud elemente: desen dovedind un bun finisaj, dar neterminat.

in sf6rgit, examinatorul consemneazf, primele sale ipotezediagnostice referitoare la calitatea liniei subiectului.

Dispunerea

o Clinicianul noteazb alinierea personajelor. El indicd dac6 ele

se situeazd pe o linie relativ dreaptd, sau ansamblulcompoziliei atArnd spre dreapta sau spre stAnga, gi dacdaceastA inclinare intr-o parte este moderatA sau accentuatd.Penhu aceasta, se utilizeazd un rapoftor qi se consider6 cd ununghi mai mare de 15" este semnificativ: minor pdn6 la 80" gi

major dincolo de acesta. in clesenul5, Amdlie (13 ani gi 4 luni)a dispus personajele sale pe un aliniament drept.

Apoi, clinicianul observd dacd distanfele intre personaje sunt

regulate sau neregulate. El evalueazd distan{ele lu6nd caetalon lungimea aproximativd a bralului cel mai lung, qi

noteazd dacd distan{ele sunt mai mari gi/sau mai reduse. Elcoteaz\. ,,redus" cdnd spaliul intre doud personaje esteinferior distanlei unui bra! la un unghi de 45o, respectiv ojumdtate de lungime de brat. in cazul in care personajele se

ating, el coteazd,,atingere".

Examinatorui indicd, ?n fine, dacd existd una sau doui atingerilntre personaje, despre ce personaje este vorba gi dacdatingerea'este justificat6 sau nu (de exemplu, printr-un gestde afec{iune al unui dintre personaje). Se poate observa c6 indesenul 4, distanfele variazl intre personajele familei.

Clinicianul mai noteazd tipul de personaje, dupd vdrstd,

indlfime, sex, familie (in cazul familiei re-constituite), genera{iesau a lte clasificdri. Dacd nu se constatd nici o logicd inordinea personajelor, este importanf sd se precizeze acest

vn

f4,d

(U

\oEq

,? Lr;,'=.: c,. o)a

(uo

56

--- --re

lucru. in desenele I gi 5, prezentdndfi'ate, gi respectiv de sord, familiilegenerafii: pdrin{ii se afld la stdnga gidreapta foii.

desene executate desunt repartizate pe

cei doi copii sunt in

Perscve ra reaclinicianul indicb prezenfa, precum Ei tipul de perseverare vizibir

?n desen. Doud tipuri de perseverare pot fi glsite:

un stereotip majbq iespectiv reproducerea rigidd, ritmicd qi

sistematicd a mai mdltor linii 9i forme. Aceastd perseverare seextinde in intregul ansamblu al desenului gi poaie merge p6nila indistinc{ia intre personaje, desenate astiel in mod similar(aceleagi linii pentru cap, brafe, gambe, aceeagi alurd, aceeagiexpresie).

t un streg.tip minor, mai pu{in masiv, rnai diferenfiat gi localizat.De exemplu,.perseverarea poate viza numai un personai sauun singur element la mai ntulte personaje. in aesenut g(Emmanuelle,T ani) qi in desenut I (Hugo,9 ani gi 6luni),regisim exernple de stereotipii minore la aceastd vArstd (umeriigi bra{ele sunt desenate in aceeagi manierh).

Factori regresiviCorectorul evalueazd factorii regresivi prezenfi in desen.

Aprecierea unui caracter regresiv sau arhaic major sau minor trebuieevaluatd subiectiv. Trebuie, totu;;i, sd notdrn cd o simplificare majo16trebuie sd fie prezentd in intregul desen, in fiecare personaj. Deexemplu, subiectul va recurge la forme mai ugor de reprodus, cu liniisimple (omulefi cilindrici, de exemplu), unghiurile vor fi rotuniite sauatenuate, formele vor fi dificil de recunoscut. Ansamblur desenurui vafi infantil, primitiv, cu mult sub vArsta reald a subiectului. O regresie sausimplificare minord nu va fi extinsd la ansamblul personajelor, sau va fimai pulin important[. Formele vor fi recognoscibile, C6nd existb ofragmentare, personajele sunt imbucdtdlite, respectrv elementelecorpului nu se ati^g gi aceasta intr-o manierd mocleratd sau maiaccentuatd. Sau, anumite pdrli ale corpr:lui unuia sau mai multorperso'aje sunt omise. Notdm, de asemenea, intre factorii regresivibizareriile relevate in desen: obiecte sau forme stranii, neobignriite. de

iI

I[.

57

r-ao

\o

O

5859

exemplu brafe in form[ de $arpe, o fizionomie non-urnand, sau obiectenecunoscute a$ezate aldturi sau asupra personajelor.

D isp u n e re a fi ec iiru i p ers o n ojo Echiiibrul fiecdrui personaj este calculat cu ajutorul unui

raportor. DacS este prezentd o inclinare, va fi indicat sensulacestei inclindri (dextrogird sau sinistrogir.d), ca 9iamplitudinea acesteia. Se considerd cd o inclinare trebuieindicatd dacd este mai mare de l5o. Ea este minord pdnd la 45"gi mai mare dincolo de aceastd valoare.

t Corectorul noteazd in ce pozilie se prezintd silLreta: este

desenatb din fafd, din profil, din spate, a;ezatA sau culcatd?Este posibil sf, frebrriascd indicate dou6 pozilii: de exernplu,agezat gi din profil. in desenul 4, Andrd,Anne, 9 ani qi 1 1 luni,a plasat trei personaje agezate, 9i, par{ial, din profil. Doarmama este vdzutd din fa{d.

Pozi\ia bratelor gi gambelor fiecirui peisonaj este luati apoi in

considerare, ardtdnd unglriul sub care sunt desenate. Deexemplu, ex{niinatorul poate desena unghiul observat: bra!intins, bra! lipit de corp, bra! in unghi drept. Un exemplu alunei reprezent6ri a bralelor in,,V" este dat in desenui 7,ilustrAnd pentru Mathieu (7ani li 4 luni) o scenir de iarnd infamilie.

Se raporteazl gi postura ;;i rnigcarea (sau absenta acesteia).

Clinicianul precizeazd, calitatea posturii: dezinvolti, afectatd,sigurd, rigidd, supl5, etc. Desenul lui Mathieu (clesenul 7)oferd o impresie de migcare poate din cauza forme i clatefularelor qi clciul ilor personajelor.

Se studiazd sinretria intre cele doLrd jurndtd!i ale corpuluifiecdrui personaj. Examinatorul va sublinia prezentaproblemelor minore de sirnetrie (dissinrctrie uqoari) saumajore (asimetrie marcati, care dd o iurpresie de bizarerie),dacd este cazul.

";,..@w-_,^... -

,ii, : tlri

\t:#i

G'

c)

tsEl-'

=cAJqCJn

4'

\'l',--;{ r

9.

J*{\ "*

.!"- t

60

Culosre

o La nivelul culorii, examinatorul noteazd mai int6i dacd desenuleste monocrom; in acest caz el indicd ce culoare este utilizatd.Dacd sunt prezente,mai r.rrt. .ulo.i, Jl ,rot"ara numdrur deculori utilizate. in desenul O, pmmun,,.lle, 7 ani, a lucrat cuzece culori; ea a utilizat cAte o culoare diferit, pentru f*.;;;persona.j, Ia fel ca gi Mathieu (desenul 7) care s_a servit de optculori pentru desenulsiu..HLrgo, I ani gi 9 lr"i,;;;;.;;;i.

culori penhu desen; el a colorai hainele sorei gi mamei sale cuaceeagi culoare (drsenur l), in timp ce in desenrl rui AndrcelAnne' 9 ani qi il luni, pdrinlii au amdndoi curoarea "il.r;;,una diii cele unsprezece culori utilizate (desenul 4).s Examinatorul evalue azd, apoi tipul de culori alese de cdtre

desenator: culori calde (roqu, galben, portocaliu, etc.), reci(albastru, alb, gri, violet, negru,ltc.) sau mixte. Trebuie notatcd anumite culorip u ri n c a r cr e, a,p r'.'"'ill,lij: ;:T, i:: : ru?ffi TJ H:l il,lin compozilia nuantei alese.

Apoi, el se intereseazd de nuan{ele de culoare: sunt eleintense, puternice, sau, climpotrivd, atenuate, cu tentd deacuareld? Emmanuel le, .7

ani, utiljzeazAculori intense (desenu I6), in timp ceArndlie, l3 ani 9i 4 luni, (desenr, Sl, preferhculorile ntai dr,rlci, mai pulin p.nt u p.rronajutiatalui.

El notcazi, de asemenea, detaliile particulare referitoare Iaculori: repartizarea acestora in foaie gi pe personaje. inexemplul precedent, se poate nota ci toate persoanere auhaine colorate, cu excep{ia unui singur *.nlU.I of familiei, acdrui aparenfd tristd este subliniatd prin utilizarea singulard anegrului pentru hainele sale.

ExpresiaClinicianul aratd. care este expresia fiecdrui personaj:sur6zdtoare, tristd, nelinigtitd, agresivd, dezaprobatoare, placidd,

^stranie. El poate adiuga o arti-i expresie, ciacd aceasta nu este indicat'in listd (de exemplLr, fricn slu gioaza;. Remarcdm cd in desenul 3,FIangois, 5 ani qi 4 iuni, a aat personalelor expresii diferite: tatdl si

61

subiectul au o expresie surdzrtoare i' timp ce mama gi nou-n.scutur augura deschisS; aceastI trdsdfurd poate fi cotatd ca,,alta,,, preciz6nd c6forma gurii dd impresia de comunicare verbal6. Hugo, 9 ani gi 9 luni, adat personajelor sale expresii destul cle asem6n6toare, surazdtoare(desenul l).

5. Aspect detaliat

Tipuri de detuliiExaminatorul semnaleaztr tipul de detalii utilizate de subiect.

Este probabil cd acesta a desenat mai multe feluri de detalii. in u..r,caz, exantinatorul le indicd pe fiecare.

Detalii corporaleclinicianul inrdligeazI nivelul de ansamblu al detaliiror: suntrelativ aceleaqi de la un^personaj la celdlalt sau prezinttr diferenfe? Care

sunt aceste diferen{e? In desenul s6u, Andrd_Anne, 9 ani gi 1 t luni, asubliniat personajul patern addugdnd curori haineror sut. 1,t.r.nui afFlugo, 9 ani gi 9 luni, a adlugat motive tricoLrlui sau 9i celui ol ,or.isale gi decora{iuni incrrldmintei fiecdrui membru ar famiiiei (desenur r).

Clinicianul studiazd apoi ptrr{ile corpului fiecdrui personaj: p6rul,capul, sprAncenele, ochii, direclia privirii, nasul, gura, urect.,ile, turUasau mustafa, b6rbia, gAtul, umerii, trunchiul sau pieptul, buricul,organele sexuale sau cele interne, precum gi membreie ,up..ioa." giinferioare,

Penh, fiecare din pdrlile corpului, examinatorul coteazddetaliiledin punctul de vedere ar carit6{ii aiestora: minufiozitate, accentuare,bizarerii Prezenfa anumitor detarii are o semnificalie clinici in sine:coapsele, organele sexuale (mai pufin Ia copiii mici) 9i organele interne(7).

SexuslizareExaminatorul noteaz' dacS este sugeratf, de c6tre desenator

apaftenenra la unur dintre sexe, prin sublinierea anumitor detalii. la

(7) Menf iondm aici cA acei copii mici (pdn' la aproxinrarrv 9 ani), prcocupaf ide graviditate, pot rcprczenta un nou_nAscut in p6ntecele mamei.

oz

niverul pdrului' al perciunilor, al mustdlii sau bhrbii, ar accesoriiror cunrar fi cureaua, po$eta, bijuteriile, gi, in sfdrgit, ar narnelor pot fi rcr.,,^.rgi specificate gi alte detalii. " '!'cvdre

AitiugiriSe consemneazb, de asemenea, addugirile la desen, dac6 existd:

haine, animale, elemente clin naturd, ,o, ult.l., precizAnci "u.. .un,

acestea. in clesenul 7, Mathieu, 7 ani gi 4 luni, gi_a desenat .ainele gi aaddugat elemente din nafurd: arbore, soare, om de zdnadd.

6. Aspect clinic

in aceasta parte, clinicianul consemneaz6 diferite observatiilZcute in timpur administrdrii saLr al cotdrii puncteror p....a"ni" oi"grilei qi form'leazi ipoteze interpretative, in func{ie de erementere dejarelevate. Fiecare din temele tratate in aceastd secfiune se refera laanaliza conjugatd a mai multor erenie'te specifice ale grile i, care suntastfel condensate intr-o singurir probremd pentru a lace o anarizdcalitativd.

Yolorizure sau devalorizoreclinician,l se intereseazE de personajele care sunt valorizate

sau devalorizate, de anumite caracteristici ale desenurui: linia,dimensiunile, abundenta sau raritatea cletariiror. Este vorba cre-aavansa ipoteze asupra sensului varorizdrii gi ar devalorizirii u'ui saualtuia dintre persona.je.

IdentificririCl inicianu I prectzeaz,a identiflcdri le sub iectului, in cep6nci de la

verbalizdrile acestuia gi de Ia indicii de valorizare 9i de devalorizare. Er

::r"11 ipoteze asupra valorilor acordate gi a problemeior deidentificare.

Org oniza rea p ers on ol itri I iiPlecAnd de la observa{iile sale, exantinatorul incearcd sd

determine care este tipul de organizare psihicd a s,biecturui: dacd estevorba de o personalitate rational6, mai degraba rece, intelectuald,organizat5, rigidi, sau de o personalitate senzoria16, dinamicd, emotiv6,labild, senzitivd?

63

II

i'l

I

Clinicianul studiazd, de asemenea, caracteristicile personajelor gi.cearcd s6 discearn6 modalitdlile de runcgronare psihici ale;ubiectuliii, tipul de angoasd cu care se luptd, mecanismele de defbnsape carij le pune in acfiune pentru a combate aceasta angoasd,matu'tatea afectivd, caritatea contaciului cu rearitatea ri arrp"r?ti".i.p:ili:: necesare penrru_a face fal5 acesteia, forfa gi sldbiciunea,,Eului", calitatea,,supra_Eului,,.

Anoliza relaliilor dintre personaieExaminatorul analizeazd ielaiiile dinrre personaje; poziIiilerespective Ei intenela(iile dintre ele, plec'nJ de ia datele d.j;;il;;sau de Ia alte elemente de observatie ;up";;;.. El formuleazl ipotezeasupra reraliiror obiectare are subiecturui, orup.u rivalit.{ii fraterne, aprezen{ei sau absen{ei conflicturui oedipai, precum qi asupra rezorvdriiacestuia sau asupra formei gi intensitalii u.ir*i problematici.

Ahe renmrciDac6 este cazul,noteaz.d alte observafii gi le comenteazd.

7. lpoteze diagnostice in leglturi cu celelalte date

in aceastd ultimd secfiune, examinatorui face o sintez' a tufurordatelor gi ipotezeror care au reiegit din anarizd,gi elaboreazd ipotezelesale. finare' EI reia, intre altere, analizareferitoare Ia contactur cure^alitgtea, n iverur grafi c, gradu I a" inu.rto.,'Jii,,,. a,n, tiu,e, dinamicaafectivl, nrodaiitdlile de apdrare gi elementeie patologice. Trdireacontra-transferenfiaiS este importantd intruc,t aceasta apare ca unuldin indicatorii calitdtii relationale d. .a.. .rt. .upuUit subiectul, gi aj#ilsc;r:ii|;ffi,.: a colorar in,nont..a p..Jonird relalia di;;;;"J

^^..,-- ?ut"l. astfel oblinute gi ipotezele finale trebuie confruntate giconjugate cu datele anamnezei gi cu rezuitatele altor m.surdtoricognitive 9i proiective referitoare L r"ur*, il cu observa{iire cureseasupra adaptdrii sale Ia diverse medii de viatd.

TNTERPRETAREASAU ANALIZA PROPRIU-ZISA

Nu poate fi fXcutd o interpretare valabill a desenului familieidecat linand cont de mediul gi de realitatea actuald gi istoricd asubiectului. cunoagterea in prealabil a anamnezei permite considerareaca fiind normale gi relative a elementelor care, in alte circumstanfe, ar fisemnificative pentru o patologie. concret, este vorba de caracteristicicare corespund realitdlii, cum ar fi de exemplu dimensiunile respectiveale pirinlilor 9i copiilor, prezenla particularitdlilor in cadrul familiei(handicap, boald, mortalitate sau altele). Astfel, mai multe trdsdturicaracteristice ale desenului nu sunt semnificative atunci cand suntplasate in perspectiva configura{iei unui anumit subiect dintr_oanumiti familie. De exemplu, in desenul 4, elementele de anamnezdpermit in{elegerea anumitor elemente: tatdl - profesor qi cercetdtor(carte) - munce$te jumltate din sdpt6mdnd intr-o zonl clepdrtatd dedomiciliu (depdrtarea de familie), Andr6-Anne are o sor6 (in desensunt reprezentate doud fete). Alte trAs[turi sunt mai pu{in legate inmod direct de profilul qi istoria faniliald.

l. Observafii pe timpul administrdrii

Davido (197 6) sugereazd sd fim atenli in timpul administrdriitestului, la ceea ce spune subiectul gi la comentariile sale. verbalizdrile,adnotdrile sau titlurile addugate desenului sunt un ajutor pre{iospentru analiza acestuia. Aga cum spunea Frangoise Dolto (1979), eleorrenteazd asupra sensului desenului gi constituie, prin ins6qi calitatealor asociativd cu desenul, un prim nivel de interpretare.

Spre exeniplu, o directoare de gcoald gi-a dat seama c6 o fetitide 5 ani a desenat un soare gi o lun6 pe acelagi desen. Directoarea i-aatras aten{ia cd desenul siu reprezintd o scen6 dium6, din cauza culoriicerului, gi c5, in acest caz, luna nu-gi gdsegte locul in peisaj. Copilul ardspuns cd ea vdzuse luna ziua, in acealagi timp cu soarele, fenomen pecare-l observase de cAteva ori, in anumite conditii. O asemeneareprezentare corespunde unei descrieri originale a realitaqii, nu numaiunei crea(ii irnaginare, gi nu este sesizabili decAt dac6 ludm inconsiderare verbalizdrile cooilului

64

Abraham (tIl.l),;aIi Ma^cfo,v9r (1g49),subliniazb aspecruladaptativ al desenului, respectiv felul in care subiectul, in acest cazcopilur, reactioneazd ra solicitarea a. u a.r.nu. Aceastf, reac{ie reflect.anumite caracteristici ale sr,rbiectul"i. O;,rdsp unsu I u i aces ru i a, s au. a absen

f ei .arpu n, utrl,ll.j. fiJl:';1"::Junii indici pot fi ldmuritori: simpritate" iri, ."rpt.xitatea) rispunsuruisubiectului, spontaneitatea (sau lipsa acesteia) ?n reactii, ugurinta (saudificultatea) executdrii sarcinii rl ,notri[-r-t#re afective prezente incursul administrdrii (Sattler, I 990j.

Kirn crri (lggg)-subriniazd irnporranla indiciror crinici rerevali i'calitatea desenului, in funcfie de timpui O. f^."r,..

2. Compozifia farniliei desenate in raport cu farnilia rea16

D esc rierea fomiIie i desen sre

Porot (1965) a stabilit o rela{ie intre valorizarea saudevalorizarea unui per_sonaj qi anumili indici ar desenului: pozi;ia,ordinea, dimensiunea fiecaiuia. pentru .i, o.a,,r.u in care subicctuldeseneazd.fiecare personaj reflecti uutoo.* ;;;".. o acordd acestora.]1 qe1er1t, primul personaj desenat este considerat ca cel rnaitmportant pentru subiect, in plan afectiv. in general, remarcd poro;, ;ieste desenat in partea st6ncd.

*T* J:r"r 1)^ ^":t: ur^

.t:,c13r1r e r, r i r{ars anyi ( I e 6 5) c are

ill':l:i1 i"::::li: :.ll 9, o :' :0 ",

uai. r, ii ;;. ;ffi;i" #.'i; ; 1Ts / Tv utr LUIJll, oatell $lani, gi care relevd trei tendinte: desenarea or;pnma oarl a tatdlui, desenarea

il#: ::: : ::lei. (t e n d i n td . u." a ;,n i,,i,. ;; ;;; ffi fi l' r".:H::;::::: ::j:

. l::l'i.i.p1soane. cercerdrorul a conc luzionar cd subiectu I

:f ff::i1 j*.: o I oj.l.^ d esenu lu i r r.",

-i" ;;;;l?;.': ;:?r:::;ilt;::ji:r "T :::._:.

*.,. in |runJ i,,".,,ir,ii".",ol;.,;::,,:I..:

;:,.ffi:i., sau dupi un arr regist.,, ;. ;;;,;ii;:;;,Jro.'::l,,liil,

narcisic)

Morval (1913) afirnrd cd indicii de valorizare pot fi cledugiplec6nd de Ia sexul primului personaj. p.,rt*inr,.r-r (1973), faptul ciprimul persona.j desenat este de ,.*ipm desenatorulLri, acliu-gat la odiferenld urare de vArst5, sentnificd o tulburare in planLrl identificirrii.Abraharn (1992), alegerea sexului primului personajraporteazi la identificarea cu rolurile social_sexuale

Dupddesenat se

66

'- :::+.r lr'd:t.

,,masculine" gi ,,feminine", cu valorile reprezentate in societateanoastrd despre ce inseamnb un birbat sau o femeie. Este vorba,intrucAtva, de un nivel ideal al Eului. Identificarea sexualx gi acceptareanu ar fi singurele motivatii interne implicate in alegere. Cum aceasta

line de rolurile sociale, devine mai de in{eles cr identitblile femininesunt mai puternice in perioada de laten{d, cdnd mama gi substitutul s6u,invdfdtoarea, de{in un rol educativ important in planul identificdrii 9i atmodeJelor.

Ea remarca faprul ci, in fapt, ia cei de 6-12 ani, bdiefii deseneazimai frecvent un personaj de sex opus, gi aceasti tendint5 descregte laadolescenfd. La fete se observd contrariul. Ele deseneazd mai intAipersonaje de acelagi sex cu ele, gi aceastd tendinf6 descregte p6nb lavdrsta adultd. Abraham crede cd, ir.r adolescenfd, se impun valorilernasculine; spiritul de iniliativd, independenfa, competiqia, prioritatearalionalitSlii asupra emofiei, corespunzand unei modificdri in idealulEului.

Personaje odirugate sou ornise

Debienne ( I 968) a reluat argumenta{ia lui Cormrur 1 r 965) in ceeace privegte personajele addugate. Acestea indicd, duptr ei, o proiec{ie a

unei pdrti mascate a subiectului. De fapt, subiectul se travesteqte, maimult sau mai pu1in, in toate personajele, dar intr-un mod mai special,mai proiectiv, in aceste personaje adAugate. Din cauza acestei tendinte,desenul familiei ne permite, intr-o manierl privilegiatd, sd completdm oevaluare, sd addugdm nuanfe care imbogdfesc inlelegerea dinamicd asubiectului.

Dupd Porot (1965), analiza compoziliei familiaje oferd informaliiasupra relatiilor intre membrii sdi, cum ar fi cele interpretate de subiect.omisiunea unui membru indicd adesea un afect de respingere referitorla aceastd persoand. Dacd, de exemplu, un copil uitd s[ se deseneze, neputem gAndi la un sentiment de excluziune din fantilia sa. Un personajaddugat poate face trimitere la o reprezentare alteratd a subiectuluiins ug i.

La un copil care a fost adoptat, mai ales dac6 aceastd adoplie s-a fdcut dLrpd v6rsta de un an, reprezentarea farniliei poate duce lacalitatea atagamentului copilului fald de familia sa de adopfie. indesenul lui Bernard, 7 ani, adoptat la vdrsta de 3 ani, remarcdm absenta

reprezentarii famiriei, degi consemnur a fost foarte bine inleles de cdtrecopil. Bernard compenseazd. aceast' dificultate de_a desena o familie,care poate indica faptul cd familia nu a dobdndit suficientd ,.r"ii;;;;simbolicd pentru copil, prin desenareu ,nai *" imense, animate, carepare sd-l lind in bra{e cu Iiniile ce reprezintd drumul. S. ;";i;concluziona cd Bemard,este pe cale de_a se integra in aceastd familie gide a o internaliza, d.ar cf, are inc[ nevoie s6 fie spruinit, ca un copil mic.(desenul 8)

,r^^^^ ?:1, aoT3n. (tgt0), o tendingd incongtientd se va exprimaaoesea cu o anumittr deghizare, datoritd cenzurii. Subiectul pourl.r.uatunci un personaj din toate piesele, un nou_n6rcut, un copil mai mare,sau o dublurd care reprezintd un fel de geaman.

3. Aspectul dezvolttrrii

^ P..*u Royer (19g4), maturitatea sau imaturitatea intelectualiconferl indici asupra maturitdlii ,uu imatu.itafii afective.

Traube (r939) concruzionase d,in anahzacleseneror copiilor de 6ani gi jumdtate pAnd la l4 ani, cd nu existd o leg.turd intre dinamicadesenului qi vivacitateu .lr.i"r, dar cf,;. p;;.^ stabili o relalie cuagilitatea interectual'. Astfel, probere a. aei* permit rearizarea uneievaludri a nivelului intejectual al copiilor lCuilfarme, r lS:).

.- Engerhart (lgg0) area,zatun tablou al dezvortdrii desenului racopil, continuAnd autoril....uT Luquet OSAil. Eanoteazdcd intenliareprezentativd apare rntre doi gi tiei ani. copirul conferd atunci osemnificatie m^zg'lituriror indescifrabil. p. .a.. re deseneaz., face oanalogie intre mAzgdlitura sa gi un obiect real. Aceast procedeu senume$te ,,realism f"i_"ij" Engelhart precizeazd .a i*."i"reprezentativd nu precedd desenul, ci ii succede.

^ cdtre trei ani gijumdtate, copirul vrea sd reproducd un model. Elincearcd s6 respecte o anumitf, asemAnare, Ju, ii lipr.gr. capacitateamofrice de a o face. Este fazape care Luquet o d.r.,rn.* sub numelede ,,realism deficitar,'.,Mai mult, .opitut are o atenlle limitatd gidiscontinud, care se reflectb in desenul sdu: daca se preocupd de un

68

detaliu, uitd ce a desenat mai inainte. Engelhart noteazd,c' acegti copiiau o viziune sincreticr qi cd percep mai degrabd ansamblur ro...io,decat detaliile. Dar, dacd forma este prea complexd nu pot sesiza decdtdetaliile.

Spre patru ani, copilul dezvoltd ,,realismul intelecfudl.,. Copilulreproduce obiecte reale, cu elementele acestora, dar fdr6 sa lina cont Jepunctul de vedere din care este infdfigat obiectur. Er adopta maidegrabtr o diversitate de puncte de vedere (cum ar fi, de exemplu,aplecarea arborilor aSezali de fiecare pafte a unui drum). Copilul poatesd includ6, de asemenea, elemente invizibire pentru ochi, cum ar fiinteriorul unei case. Tot astfel, cdnd ceea ce vrea sd reprezinte estefoarte important, el utilizeazd,mai multe puncte de vedeie, disociazddetaliile, deseneazd in transparen [d, utirizeazl inclinarea. Aceastadureazd pdnd injurul vdrstei de zece ani. Gardner (r9s2) subriniazd, deasemenea, cd, de regul6, copilul deseneazh plecdnd de ia ceea cecunoagte gi nu de la ceea ce vede.

intre opt gi zece ani, copilul trece in mod progresiv de la,,realismul intelectual" la ,,realismul vintal". indatd ce deviie critic ai igidd searna de defectele desenului sdu, intre altele de imposibilitateadiversificdrii punctelor de vedere, se va rimita ra un punct de vecrereunic. El va trebui s6 uite ceea ce gtie despre obiect, pe'tru a_l observagi a-l reda aga cum se prezintI vederii sale.

intre 13 gi 15 ani, adorescentul are mai murte resurse sraficepentru imitarea realit6iii, dar igi pierde dorinta de a se expriria prindesen, de fricd sd nu se dezvIluie prea mult. poate este gi din cauz6 ca,pentru a reprezenta ce este er, a inceput sd utirizeze in mod preferenlialvorbirea sau scrierea. Putem avansa gi ipoteza cd tarentul grafic aladolescentului nu este la inEl{imea aspiraliilor sale, a dorinteloi sale dereprezeniare.

in lucrarea lui Guillaume (19g3), putem gdsi, la pagina g9, oreproducere a grilei lui Rouma gi colaboratorii, aratdnJ evoluliadesenului in funclie de vArsta copiilor. Dar cotarea Iui Goodenough gietalonul sdu diferential pe sexe (Segers gi Lidgeois, 1974) seaouJ.scmai precise cdnd este vorba de detemrinarea nivelului intelectual.

t--

L

q

o

/'

rb

i\ttj --/1

\

\"*_...--.-

i:jrliIi!1I {\r"iit"*"'t . -.--'

L-/

.\_'**i

f__*_

. ll-*

t0

4. Aspect global

AnrylasueSensttlfoii de hdrtiePentru desenul familiei, foaia este prezentatd.pe orizontal. Dacd

subiectul rote$te uqor foaia, putem formula ipoteza c6, ad,apteazdstimulul pentru a-i fi mai ugor. Dacd rotirea foii este de 90 de grade saumai mult, ne putem imagina c6 aceastd reacfie are o semnificatie deopozilie fald de consemn.

CalitateDupd indica{iile analizei lui Bender, o dispunere foarte rigid6

corespunde unei functiondri intelectuale controlate, unui Eu compulsivqi unui Supra-Eu strict. Poate fi subiacent un conflict anal. O dispuneremetodicd sugereazd o funclionare normald, supld, o inteligentd bund.Dac6 dispunerea este neregulath, ne putem gAndi la un Eu care sesupune greu, la opozilie gi impulsivitate. O dispunere haoticd poateindica o deficien{d rnajori a Eului, uneori o psihozd, sau o anxietatecare coplegegte individul. in anumite cazuri, acesta poate fi indiceleunei deficien{e intelectuale. Din punctul s6u de vedere, Engelhart(1913) concluzioneazl din studiul s6u asupra 180 de bdie{i de 9 pAn6 la12 ani, din care 90 prezentau tulburdri de comporlament, c6 deseneleacestora din unnd compoftau lacune in coerenld gi organizare.

Situarea desenului in cadrttl foiiMai mulfi autori s-au aplecat asupra problemei amplasdrii

desenului in foaie. Printre ei, Koch (1969) se inspird din notiunile luiGri.inrvald (1964, a se vedea Koch, I969) despre suprafafa de proieclie,pentru a stabili schema interpretativd a spaliului grafic, din care amre{inut lementele ilustrate in fisura 2.

Zona pasivitd;ii

Spagiu I

spectatorului vietii

Zona inlruntlriiactlve cu v jafa

Debut, Ilegres ie

Fixalib la un stadiu

prirn itiv

Stare dcptr9 ittr

Pulsiuni, rrstincte

Confl ict

Nostalgia mocirle i

Mamtr-l

recu t

Introvers ic

Tatd

Virto r

Extravers ie

Figura 2: Schema spaliului grafic dup?i Koch (1969)

1l

jlil

ii

iill

I

lltl

I

i

La rdndul sdu, Kim Chi (19g9) se intereseazd de maniera ilr caresubiectul utilizeaz' spafiul in desen, respectiv, .un-' unu*. i*;.,;,s6u int'rneqte realitatea exterioar, reprezentatd de foaie. Er reia ideealui Abraham ( r nrrl lol-:ire individul isi va plasa a"r.*r i" i"gi"astrdns legat de locul pe care gi_l conferd in reatrtate. Kim Chi (19g9)separ. tipurile de utilizare a spaliului in aoua, utilizareacentrului, gi alteamplasarnente (zone verticaie ji ,on. o.ironrutr;. El este de acord cuRoyer (i 984) qi Buck (194g) referitor ru in1.qpr.,u.ra amplasame'relorsus-jos gi dreapta_sta19a, A.ar adugl o pond..u.., la nivelul axei

:jl:i1l1iT"rta..,Faptul cf, desenatlruL Jri. sr6ngaci sau dreptacirn.uen{eazd utilizarea acestei axe. Kim Chi (19t9) inrlrta urlrp*faptului cd un desen nu poate fi declarat ca situat sus saujos dec6tdacd este prasat compr.ir.urupru *"'iii*rorur linie mediene. EIindicd faptul cb acelagi lrc.u ert, ,"f"Uff iif" situa{ia stdnga_dreapta.La rAndul sdu, Storr (1963) a reluat teoria lui Jompolsky (1940, ese vedea Stora, 1963) asupra-construcliei spa{iului. in u."urtJconcepfie, orice obiect desenit se situeaztrln spatiul foii dupd o linieorizontal' 9i una verricald. Aceasta ,. i;; uiruno. ,";;. ;;;;,;;Durup ( 1956, a se vedea, Stora, 1963)

"_lUrf . o rmportanld deosebitdpunctului situat in centrul c^mpului uiruul. S*lrta o orientare a atenfieicdtre ceea ce constituie centrul percepliei noastre vizuale.

Kos qi Biermann(1977)reamintesc, de asemenea, cdAbraham( 196.3) a pu-s accent pe semnificalia l0calizarii erementelor desenului inspa{iul grafic. Dispunerea acestora este in Iegdturi cu pozilia in carese situeazb subiecftrl gi cu cea pe care crede cd I are in relafie cu ceilalfi.Aiegerea amplasamenr"ll y",! ,.-"1i".ii", i.nr.u situafia ?n care seplaseazd subiecful. De altfel,.Ko, $i Bi;;;;;\rrrrys-au inreresar deanumite criterii referitoare la juxiapunerea eLmentelor in spafiu infuncfie de v6rsrd, de niveiul i;telec;u;i, d;Juou.,ru,.u grafic. 9i dediagnostic. Ei au relj uxtapu n ere a d,p;; i,; i ilq ;*f d1j : :,1',il,X1" X'ii#[li;repartizarea pe toatd foaia, dispun..ro in Jragonala, dispunerea::'"T,tli:.- "r.lro.ntata, ̂ dispuneiea,riungurJ.,

pe doud r6nduri,olspunerea verticald, preferinfa laterald, prefe-rinfa in in6lgirne, $i, i;i;;,1.-i-ilrtll.:.?eti nu am

ltllizat aceste.crit.riiin'g.itu noastrd, ni se parermportant sii le men{iondm cu scopul de_a ie virif.ica pertinenia, celpulin in analiza calitativh.

Abraham scrie ci organizareaspa{iari a desenului se referd Iatun intreg construcI interior. o srructurare .orl,n,.gr.uzi senzaliire

/2

inteme multiple, in legdturd cu interacfiunile cu Iumea exterioard.Subiectul poate avea sentim.entul ,".i ,rapa"iri mai putemice ,uu ,nuislabe a.acestui spa{iu trdit.. e_u uOurgi.a locul in care se afl6personajul pe foaie db seamd de situalfa subiectivd pe care el gi_oacordd in lume, qi de condiliile in care ur. tol ."ufirurea sa personald:respectiv, spaliul pe care Eul crede ca_l areangoasele rul.,. .onhi.t.re interne qi ao.i"t.r.

^*l::8ffi;:#!fi:in pozifionarea personajelor ar putea ,.n'nin.u o imagine de sinealteratii sau defi citard.

. .. .. Pentru Abraham, ca gi pentru Machover, axa verlicard conferdindic ii.-asupra polarit,lii optimism-pesimism. Abraham subriniazS c2iaceasti ax6 dtr seamd d_e corpui trdit, in planul sentimentului delej-eritate g.i de inilfare,. in cazul optimistului, ,u, A. greutate gi deapdsare injos. la depresiv.

Axa orizontald manifestdanturajul sdu.

e Centnt/

aspectul relaliei subiectului cu

Kim Chi (19g9) s_a inspirat din diverse concepliidespre spa{iulgrafic pentru a extrage anumite puncte de concordaniI. pentru el,localizarea desenului ?n cenhul paginii este primordiald; in fapt, estelocul proiec{iei Eului. El noteazala, aaer"u, centrul desenului nucoincide.cu mijlocul geometric al foii. El este decalat pu{in la stdngagiin sus Kim Chi (1989) r;113reaza conceplia, deja avansata de alfi autori,c6, de reguid, copilul utilizeazd., p.l.aar.. mrllocul paginii, 9i cdaceastd tedinld rdmAne generalh in mdsura in care tofi copiii de l2 aniiqi situeazI desenele in acest amplasament. Mu.hou". (1949) giAbraham (1992) din experienla lor clinictr, au aratat cd mijloculpsihologic este cel care_ are importanfd, qi nu cel geometric. Acest

mr.1l_oc.se deplaseazd pe banda vlrticald in'n ".fl. de vArstd, conform

]t1:1tjilo,, lui Joltes qi Beck (1953). Sd notanl de atrfel, cd Abraham( 1963) observ. cd utilizarea inflexibird a centrarii gi a simeh-iei relevd opersonalitate rigida gi nesigurd. Buck (194g) noteazd,de asemenea, cd

-9:::1.1. fr:a centrate pot fi asimilui. un.i f ersonalitali nesigure siliglde, nrai ales in relatiile interpersonale.

73

. ^Sas

0.,".r,I'il,u91:.:?Y'' rcia interpretarea lui Buck (re48) in ceea ce

#ilfi #fr *#ilh{f ^^^^^^^^^^^^^^^{n;ft

::T:l{#,li* j jHT;panea de sus. in :lll':''

de asemcnea, ar

c o res p u n ci e 0.,.., j ji i j ;ilfl;*,.1,fl1{ j l* Tjii ::' 'Jj' ;:poate reprezenta ceea ..

";;" ;":;j:'j'lit:u sa mai intelectuald. Ea

:l:",,, ;;;;;;';T;: ;;::,17:#l J : j: ::'"1,1

., *, r, l'' r' ",r

*,prezent, evadarea cd

:":j: i *' "lo" u l'i,' o*. nr:l*t J [ #fr : il'Ti;, i;tmagtnatiei, idealizlrii si al ,,;",,r,,,-.1]r q P4SrIrll ca locul dezvoltdri'

,tirilu..uf a.i;;ffi iil.l;l* j,:'"','.HlfJJi.Ii"":[L:;iilfi ]

OrJ O.l

:::l'"T:.:,;1,^!f ,?1.iil: 1f * : T L i j:

- 8 ) p re s up u n e c d u n

l.l,:::j:t ca ei Royer ltis+;,., ,,ir.rlr,'o.'ulll1 :"o., o tendinfd

;:"ff H'iHlll;'iil',T,il::i1'rrt1il#,":J"il'iTi;il;f :',lff ['activitdfii ," r.".'..'.lYt

y realizdrii, precun, gr proximittrlii, rimitdrii

l:ru ;t:nl ;: Hy,,; mfi ,:,: ; ::l,:*millt, n* *:instinctetor b ;;^i;,";:::::et0)' partea de jos ar fi mai degrabr rocul

fll1'j I ::jl r :ffi :; # f'l"i#:T :T : ^"*L{" a' u

"'" Jn. I : ;; ; ;urn punctul lor de vederp'rrii de jos a roii de ,,;,i1;:iiifl;'*,lil?li'Till'il:;ffil:';

DreaDta

lt,t:olt evocd expanrrr"..i.,r"Jffii:t eul) srrsere azd cd parteaceldlalt gi catre viiior. Ea se ret;-rx ci r- ^-^^, ,tl' spre ac!iune, spreil,ff ll,'.] ;1[:J"" r" "'.r.." i * "ffi ff ii, li[o,: i l i ff T:

n Stdnga

PentruAbraham (1963), stAnga are o conotafie mai personald.Ea reflectd trecutul, Sinele gisensibilitatea. Kim Chi(19g9) isimileazlstdnga afectivitatii gi trecutului. Stanga evoc6 via{a interioard,intimitatea, amintirile gi visele, dar gi fuga fa{d de mediul inconjurdtor,de ac{iune, de celdlalt qide viitor (Muchielli, 1960). Dupd Stora (1975)utilizarea vdditd a stAngii relevd o dependenld gi un atagamentambivalent fafd de mamd.

o Alte ipoteze

Penh'u Alschuler gi Hathvick (1943), faptul de-a umple intreagafoaie poate fi asimilat imaturitalii, in timp ce utilizarea unei pIr{ineobignuite exprimd un dezechilibru. Royer (1984) noteazd cd incepandde la7 ani, este o anomalie dac6 centrul desenului este plasat in zoneleexterioare. Din punctul nostru de vedere formuldm ipoteza cd dacdcentrul foii este l6sat gol, trebuie s6 ne gAndim la o problematiclserioasd la nivelul Eului.

in fine, dupd Reynolds (1978), aliniamentul desenului pebazafoii conferd subiectului o formd de securitate, fa{d de tensiunea giinstabilitatea pe care o trdiegte in sdnul familiei. Alungireapersonajelor spre partea superioard a foii indicd anxietatea, angoasadifuzd, dispunerea personajelor in p6rlile din lateral ale foii poateindica o rezistenld putemicd din partea copilului; de acord, infre allii,cu Buck (1948), Reynolds crede ci aceasti trdsdturd evoci, deasemenea, dependen{a gi cdutarea structurii, fafd de insecuritate gi fatdde o slabh incredcre in sine.

iniit(imea

Dimensiuni

Irentru ce i mai mulli autori, indlfimea fiecdrui personaj estelegatl de importanla investirii de c6tre subiect. Ea indic6, deasemenea, pentru unii, trdsdturi de personalitate particulare.

liJliffi.{,'ifl ' l, 1'i:i' f ::, ji.li i 9i..prd cu d om in areaintelectului. tutu.tri"tiil' .sr\\'tttEctz.l partea dreaptd cu dominareaxreapta evocd expanrrr,lilol"Iil:']i (teBe) sugerea .a ,a purt")

96ndurile intime.

. _In fapt, Koppitz A964) vede in crerterea progresivd a indl{imiidesenului, in testul Bender Gestart, indicii unui prag scdzut de torerantd

f1 frustrare, 9i impulsivitate. Desenete .u.i ,uniuririiil"";;;*:;

lipsa de control gi cu transpunerea in act, ?n timp ce desenele mici factrimitere Ia anxietate, timiditate gi la replierea in sine inrrgi princonstricfie' c6nd desenele ocup6 maipuiin de jurndtate ar,,"p.":r"i"foii de hdrtie, acest factor este legat de Oepresie, de retragere. in ceeace privegte desenul familiei, cregterea progresiv6 a indl{imiipersonajeror in mod nejustificat (prin vdrstd sau in.r{imea realS)'facetrimitere la o lipsl de control.

. Porot (1965) stabilegte o relalie intre varorizarea saudevalorizarea unui personaj gi anumite calitdti are desenurui, intr. uri.r.indllimea fiecdrui personaj. El crede cd inrrlimea ri "utou."u

or..a,totodatd, informafii asupra semnificaliei acestul pcrsonaj pentrusubiect.

Osterrieth gi Cambier (1969) au arf,tat prin analiza desenelor a1363 de copii cu vArste intre 4 Si 17 ani, cd inallimea p..ronu;",o. tina.sdcre.ascd in funciie de vdrstd. La rAndul sdu, Anzieu (lgl3)afirmd cdvalorizarea sexului unui personaj este adesea pusd in eviclenlX prinintrlfimea maimare a aceshria. Acesia reia concruziie rui Grimard iisiii,in acord ctr Morval (1973), care noteazdc. indicii A" uolo.i.o.. foif;dedugi plecdnd de la indllimea primului personaJ.

Kos gi Biermann(1977) au remarcat, ca gi alli autori, cd adesea,copilul se identific6 cu personajul cel mai inart. Dacd tat6l este desenatfoarte mare, in27o/o din cazuri este vorba de identificarea cu agresomr.Desenul unui tatd de talie redusd poate semnifica dorinfa ;pilrilide-a inlocui un tatr absent. in.. p.iu.gt. personajur matern, dac6 estedesenat mare, in 42% dn cazuri este uo.Uu O. identificarea .u u..*u.

Dimensiunile mari evocd pentru Royer (19g4) increderea in sine,siguran{a, dar qi absen{a sau deficienga l-nnluitiei gi a, controlului desine, invaziunea, adesea. compensatorie, ;i o lipsA de respect pentruceldlalt' Personajele mici, adesea sit;aie iir regiunire exterioare,sugereazd timiditate qi tearnd.

Abraham semnaleazd o cercetare realjzatd in. 1959 cle Starr qiMarcuse, care au demonstrat fidelitatea variabilei ,,indltime,, pe opopulalie de 193 de studen{i. La fel este cazul gi pentru Gunde.ron 9iLehner (1953). S-a demonstrat astfer c6 existd o reratie i'tre variabile

76

precum sex, vdrstzl, gi indl!inrea personajelor. Lungirueadesenului poate fi interpretati ref'eritol la imaginea corporald gi desine, la icieaiul Eului, la narcisism gi la ansoasi. .,Ansanrblulconceptelor se invirle in.lurul axei e.xpansiune-retrasere, reac{iilerrrnarle caLe coloreazh toate experiente lc de viaia" (p. 157). irraltirneadesenului poate fl pLrs[ ilr leghturd cu ceea ce Abraham numegte

..evaluarea de sine" 9i .^expansivitate". Ea df, ca exenrph-r dcsenele ntultnrlrite ale paranoiacilor', gi cele foarte utici ale schizofienilor regresagi.Asttbl de desene rnari pot fi semnLrl Lrnei infiagii a Eului relevdnd ilLrzia,iu timp cr: desencle rnici reflecti afe cte de iuadecvare gi tendinla spreintfol,ersie. O cet'cetare a iui l-.udrvis ( 1969) ilListleazf, aceasti alii"rnatie :

adolescenlii care au fost evalua{i uegariv privind calititjle ioi. f'izice audesenat prin unnale persona,je mai tnici dccif gnrpul corespunzdtor cle

colegi care au prinrit evalrril'i pozitivc. Din punctrrl sdu dc veclcrc.Koppitz (196{i) a indicat cd, in gencral, copiii tirnizi gi anxiogi clcseneazd

figuri nrai rnici declit copiii nonnali.

Abrahanr {1q9U lace un avcrlisurent pcntru cci cc vor sd

Lrtilizcze pentru analiza desenului nunrai un element. clllt.t ar fi ?niltinreapersona.jului. La afirnrd itr aceastf, privintir cf, un sitrsur aspect alclcscnului. pfecunl inll{imea, nu estc legat in ntod specific de r.rn aspcctanuire al persclnaiit[qii. Putenr gisi sensLrr"i dil'elite la {erc ai Ia b6ie!i.SLrbiecfii pot utiliza dimensiuni diltrite^ elctnente di{trirc. ale dcscnuluipcnlrlr a-;i proiecta dorinlclc ;i conflictele. Izolarca unr-ri singr-rrelernent, scric ca. ugureazf, foat'te tnult cercctarc;1, dar risc:il sitdenaluleze analiza clinica. iri accastii situa{ic. cloar ,.analiza globaliipoale irsigura cliagnosticriI irrtrrgii pcrsonalitirii'' (p. 156).

13ur:ns ( 1990; relev:i prinh'e indicii clinici dt: obse rvat in descnLrifamiliei in cadnri lrnui cerc, in5llinrea relativa a fieci"rrui personaj caevocand m;isura psiholoeica gi niveiLrl de investiiie al fieciruia. lll reia.intre alteie. enunturile autorilcir precedenti ;i care au subliniat cii undcsetr neobi;nLrit de lltare este un semn c1e tendinge atrcsive (Ilirck.i9ti4: Macht-rver. 1949)" de expansiune, cie laniasme de grandoare. detfi,{ituri de hiperactivitate qi poate ntaniacale. in timp ce deseneletbalte rnicisugereazir sentitnente cie inferioritate. de inadecvare qi deineiicienla (i\4achover. i949), o pcrsonalitate cLrprinsir cle riuriditate gi

de tenciinie la constringele, de seirtirnenter de insecuritate (lJLrck, 1948;Alschrrir'r ;i liattivick. l().i-j.;. in llnc. ace art.r poate denorit tenclintedepresivc;i leglesive (Machovcr, 194!)). Re;.'nolds (1978) srabile5te o

71

regilLu'd int'e- iniltirnea unui perso'ai qi sentl'entur de putereqi de donri'are. o initfirne mici face tri'ritere la ,u se'ti'reut cleitraclecvare.

. ?n;iltinrca prca n)afe a persona.jelor poate duce la o clepigire anrargirilor paginii. Dcp[girea cacrruriri scrirrifici. clupl Arschurer giIlattrvick (1943), lendinta spre pier<Jcrca forrtrol,lui 5i poatc relevairl;rtrrrillrl,.. ;i ollozit ion isrrr.

P rts7.t orlii

Kirn Chi {l9g9) reicv6 dt_ruii genLrri cic proporgii: inlrc clcsen pipaginir' si intre descn ca i'treg qi cretaiiLr lcrctarri). r-.r rur.nizcaz;i rrSsurir,.Lrrnrirtr:rarc: pcnt.r dc,sen- ci il consicrerf, nric dacir ocupii nraxinrLrnr alloua pafr. ciir pagini. fircvarucazii crcscnuica Iiinci'rarrc cracii;;;,;nrai tttult d.' c.lrrrri-i tre inr.i clirr suprafuta. i1 pr-rr irita l.ri\flt.ltrlLri rlcscp-clctaliLr. cl indici {iptul cii clispxrporgia r,rr...u carc vil rcleva u'clunrcnt nrai ntult sau ntai pLrLin pat.il,rgic.

Porlind de la aceasti indicalic. pulent torntula itrtolcza cIelcnrentLrl carc va 1i pr.;roriio'ar .cse'ar rbartc rnic saLr roarle rnarc irrfapoft cr ansarubr'r pcrsona-jului va intiica o zorri cu'*ict'ari. sau, rrcascmeltea. devaiorizari sau supr"avalor.izat5 in plarr sirnbolic.

f ro,uoj

l:lv,lua'ca tr.;isitr-:r^ii t'cbLlie si ia in c,nsicicrare pc de o p.rrc:prczcnfa c,aract*.isiticilor stucliate rrrai sus. 5i pc ic alrd par.tcrnstcnsitarca acest.ra. I)cntru Ro,l'er'(rgg4), rniina c''lucazi dupir ot'aiectoric, intr'-o 'r'ga'iz.lrc carc cstc Iegati <ie *orricitatc^ 1i" i'spr'uilrl. dc t.iilitai,,l lri.t,:t..i.r. l:a r.e Ir\i li.rrc!ir,l:r,e,r r,,ui,,1,,!i,-lj

'ornrala sau'aroro*icii' sc lroatc, cic cxcr.1rlu" racc o regiituri intr.c

-sriingiiciu 'ri cjificLrrtatea srrpanirii ri'iiri:rrr dr.cprc ;i c*rbc- sau asinrctriei' Auto.ur ac.raugi ci existii si . reratie intrc ripLrl dc Ii'ie 1iliurclitina'ca arccrivii. De alt{ir, o liri;e ae"trogirir crd sca'rii 1:cntr.ir irbuni adaptar.c la reguliic gi conventiilc socialc. $ii,sau o bunilclcxle.itate a nr'tr.icititii {inc. t.in ,rorr,, ,;,.,l.rrosil. pr)aic inclica odilicrrltatc psirronr.t.icir. sii'sau o tc'irinri spr.e.pozrtic. t.',tilizarcacclor douii scnsrrri altern;.iliv pLratc 1-rcnnj1tr ilfosuplncrera dillculLitilorclc organizarc. irr plan cogniliv. sa,,'psil,omotr.r,,

7S

Pentru La{iar.rcc (1979), inspir6ndu-se din lucrf,rilc lui Schachtcr

gi Cotte (l953). linia exprirni in nrod deoscbil ernotia, intelectul gi

ntaturitatea psihotizicd. Autorii care au stucliat linia s-au intrcbat asupra

valorii diagnoslice a acestili criteriu. I-a{iance lnrparle acest aspect in

trei elerne nte: ibrta qi caracteristicile trtrsitLu'ii, apoi tipul de linic,.

Tr as a_f c o nl i r tut t,S i d is t' onl i t tt.rt t

Alschirl0r;i I-Iattwicl' (1S.13), reluali de llurrts ( 1990). au sugerat

cir trls[tLrri]e continuc pot indica ul1 cotnportament controlat. adesca

pini la inhihitic. in tirnp cc liniilc scuflc evoci mai ciegrabf, tendintc

irnpulsive. l.a {'cl ca ;;r I}uclt (1948)' ei au notat cii liniile loartc scurtc-

rotLrnjite 5i schilatc pot semnific,a anxielate, inccilitudinc 1;i clcpresic.

l,aliarrce (1S79) vorbc;le clc liniilc cotrlinuc ai discontinLre ,si

rearrinteyte ci in stucliilc ILri ilucli (1948)^ Corman ( 1965) ;i iloltzbcrg ;iWcxler" ( 1950), simbolismul linici discontirluc estc asintilal cu angoasa.

nteticuiozitatea. ambi{ia. sau cu pLrlsiLrnile agresivc. Pcnlt'tr Re1'nolds

(1978). o linic disconiinLri indicd insccuritatea ;i teitnta. Instabiii ,si

vagf,. ca lloate surrera 5i o disfunclic ccrebrald.

Kinr C'hi (1989) clistinge;i el liniile cotrtitrttr- qi sigult - crire

constituie un scllul al bunei lirnclioniri - de liniile discontinirc. r:Lr;lte.

care tlebuie analizate nrai nrinulios. Kopizz (196:l) sprrne. dirl pr.rnciLrl

sdLr cle veders" ci o linie tremurXtoare este asoc;aid lipsei de stabilitate.

Irsntr'u Aubin (1970), arnplitttdinca trasa.iului se rcierd la ttnc.tractcr dr- tip priirrar-, la expansiutre, la extraversic. Trisiiturile rnai

scrirte ;i haSuratt suttl rcalizate niai aies de pcr:ortttc irttLorcrtitt,seclrnclare ql care sc contlo]eazit excesirr.

'l t'tr.,ujttI a1t[t.trtl .li tt;"''

Aubin 11970) allrniir ci petsoane le ettergicc-. a':rcsive;i sigLrrc

pc ele air un trasa.j nrai apitsal. Subiec{ii carc au un intelect slab au

tendin{a de -a execula liuii nra.i greoaie, t}ri raiinatrct-tt. Pr'rsoanele care

surrL inlriba'ic. iirirj,"ir 1i ricsigiire au tin lr'asaj lcjer, ctr cleionul a[-.ia

apdsat pe fbaie. Kopizz 1i964) identiflcd liniile flnc la ccpii, cLr

timiditatea ;i cLr letragele a.

i{ovcr (198:tr) idcntific[ ]inia groasi 1i suslinutit, cu ccc?t cc cslc

instinclLral^ scnzu;rl, clacli c-clc lugacc, ci1 ult scst der nlazgdlituri. poatc

indica agrcsivitaicri;i insatis{ac{ia. Lla inciici dc altiol cd atunci cAnd

v)

cstc rc-ier',, rinia evo.c, ciericate{e. sesibiritare; ir anLrnritc cazurr

:ffi ji;;#; 1; :jf

* u- s i guran {}i. i n ;Jc;;; i c,.,i,,,,ri ;- ;;;;;" oi_ o_

( 1 e s e),,,." li ; ; ;;;;:-.:'::.X3:fi 5:.H::' ffi ;l* *l "[.? : Iputernicir' evoci o tensiLrnc interioard. in trmp cc tr.f,irea clcpresivi

'iIipsa dc.siguranH pol fi exprinate, p;;r;, .'; linie slab apdsati. penrr.uRcyrolcls (l97S)^ o linie ujoard ,.,r,,nii;.i'i,rrccurita,:a, in timp ce olinie, puternjci gi cu reveniri inciici an.x;ctai. i;i irnpulsivitare.

t,a il ca ;i Buck_( l94g) Ei. i\4achover. (1949). t3urns ( 1990) inciic[faptur cii rinia ap'satS in rno<J n"ouig,*,)t drnotd o pers.naritarepurer,rcii. arnbi{i.asi. af'irrrmrivi, exrrem d.;";;';;,;;-".::'"]::il]ll:."1inpursivd; in anLrnrite cazuri exrrern..

"r".r,,i-Jilii'lti;Jr1ii,lifi,l)r1;ide organicitute' 0 pr:e'siune cJeosebit .r" lLu, a trasajrrrui poate {iasimilatii cu un indivicl inadaptar, ,, f.r"r"l;"te czifantii. incjecisd.rirnidS gi f icoasir. sau.cu-tendi'te depicsive. F3unrs (lgg0) ii citeazir'c

#:::,'tf t' IJattrvick ( I e43) t-t. "r"ii"t, u..rr tip cie rinie cu rip.sa

'l rosaj sigur, rlirect .rott t.eluttf

Rover (i9g4) srrbliniazi cI un trasaj sigLir qi fbrm clenofiincredere in sinc' spirit cre.ecizie. p",.tr ,i..-r" yi o ripsi in prarurdeschiderii gi al i'tuilici,.co,trar fata ,r. ..^ili"i"i reruate. care deuorlf.f l

fr ct;i| is:r. i'tLri1ie, i'derenn ina fe. ;;,, Ropi z.z( 1 96.1). I inii le|cluate 5i iirtarite itrcJici inrnrrl.ivir"ro., .,..- -',.'p gnrrl exe cu {o, .0 u,,,,'o'Ji:J ; :'# :::#ff :';?i:

"? i ff lm:ilurns (1990, ,gl]lirrr_.2i, un rrasa-j {.ernr, sigur, clucrnrinar,cle'otir o ircrsonal'itatc ambilioasd, dovccrrncr .securilate. in rirnp ce liniat.r-sc:il3n1;1. in vaJuri" esle un surin c.ic insecLrrital.e.

,Slrittt-i, tunbre, c.cu.r.tiaje, tdietut.i, e.;lornlt{u.i ,ti griuri (hoSt.u.i)Aubin.970) asirnircazir Lrnrbrere 5i striurile cir anxictatea,r'Azgilirui'ire sau innegri.ire cu 1.:rotrlenratica anara. Irenrru cr, tiieturircp.n una sau rnai rnLrrte iinri por srgcra . insatisric{ie rctbrifoar.e Ia sirreinsu5i. I"il aiiaLrgi cr crr:r.irc p.r f , I-sinriia,;;;;;" cu acrere rarare.

Ander.son ;i Anderson (196-5) sLrbliniazi gi ei ca ariuntitecaracterisriciare cies*ruiuisrrir rr'\eiaroa;;.,;;;;, dillcurtiri. TdietLuirc

80

gi liniile intirite, sau.elem.entele umbrite, de exemplu, pot evoca unconflict in jurul sernnifica{iei afective a pdrtii puse astfel in evidenlil.pentru Royer (1994), liniile intdrite, umbrite evocd o tensiune

interioarfl. Ea indicd faptul c[ dungile, umbrele gi caroiajul sunt legatede anxietate, in timp ce cr-rlorile indulcite, stinse (mai ales J6ndsubiectul revine asupra desenului sdu) reflectd clepresia, Ea noteaza,de asemenea, ci perplexitatea, nentultumirea fala de .i". i"G;sentimentul de neputinfd, se remarcd prin corecturi, p.in g.stu.il. de agterge' Eanoteaz-d c6 sentimentur de curpabilitate poate fi relevat prinaddugiri gi umbriri. Reynolds (197g) sugereazd c6 gtersdturile.u gu-uindicd ambivalen{a, conflictul, sau compulsivitatea, n.rigu,:un1..Acesta poate fi gi un semn de rezisten{d sau c deficienld"vizual_motrice. Umbririle sau liniile hagurate pot indica preocupdri, anxietate,sau inhibilie sau o fixalie fala de personajul respectiv.

Liniile curbc.sau drepre, riniirefrdnte, tmghiurare satt bucrctte

Lafrance aratd, cd, Freud afirmase c6 existd o legdturd sinrbolicdintre fo'na obiectelor gi organele sexuale masculine si fenlinine. l_esslergi Erikson (1968) au semnarat studiire care au anarizatgi au confirmatconcep{iile freudiene. Alschuler gi Hattwick (i943) au fXcut gi eilegitura intre apartenenta la un sex gi tipul de linie.

Lucrf,rile lui Ludholm ( l 92 l; a se vedea Gilbert gi Kirkland, l 977)aLr stabilit o legdturd intre furie, agresivitate gi utirizarea riniilor dreptein formd de pdtrate (atribuite subiectilormasculi), pe de o parte, qi intreliniiie curbe 9i senindtate gi grafie (reprezent6ncl rnai tipic feminitatea).pe de altd parte. Alschurer gi Hattr.vick (1943), au notat cd subieclii careerau in primul rAnd realigti, afirntativi, nrai degrabd agresivi gi opozanti,aveau trasaje cu precddere rectilinii. Subiec{ii delica{i, sensibiri,dependenli, nesigu.i gi care caut6 confinrarea di'partea celorlarti, saucare au tendin!e feminine, au mai multe Iinii curbe. Subiectii maiechilibrati utilizeazd, doud tipuri de linii. Unghiurile fac trimitere laagresivitate, liniile iiante la instabilitate.

Royer (l 984) subliniazI cd trasajele rectilinii denotd ponderare.rigiditate, in tirnp ce curbiliniaritatea estc "li prirrriiir..i. Ea scric celiniile disjuncte, piine de Lrnghiuri subliniazi dinamismul, agresivitatea,nervozitatea gi masculinitatea; liniile curbe, pe care autoarea le calificddrept pri.'iti'e, evocd leminitatea. s'punerea, bu'6voinfa, inlelegerea,

81

dar gi rendint.'" T::]:l"e qi nongalanfa. Dacd liniite curbe au otendinld puternicd de rotire in.jurul unri u^. ,4 ani, ele ,ug...ura aupa ur..u ,.,rtr"i.."t.itt

ce este normal p6nd Ia

Burns (l nn1)o .:,i]:^..: l1i

Buck (1e48) dupi care trasajulcurbiliniu sugereaza o personalitate sdnecon form i sm u i i",;n.o ce preferi n ra 0."u"'ll.lr?. :::: i i "li;.*.;personalitate mai degrabd rigidd gi ugr.rlua.

Accentttarea liniei centrale t,erticale satr orizontaleRoyer (1e84):111:?

"oil,cd, de reguli, copilulincepe sr aibacontrorul asupra tendinfei verticare inain"tea cerui asupra tendinteiorizontale. Orientarea descendent6 r,g..."r, clepresia, obos.ala,

liliiijilj,.il;:fl::,ascencrenrd eioci bucLur, .r. ._iJ...qi

Daci subiectul p.une irr evidenti Utria centr-ali verticald, aceastapoare denota un efort de echilibrare a unei afectivitali ;"d;;;;;alti parte, punerea in evicrentd o orironinlJ subriniazd varorizareacontactelor relationale. Alschuler qi If artwick 1f 943), reluafi de Burns(1990) au observat' de asemenea, cd riniire verticare doniinante era,spccifice subieoilor-u.li:i $i *r;il;li,t,' un.o.i hiperacrivi, sinranifestdnd o anumitd viriritaie. ou.a aon'ina liniire orizontare. estesemnul unei sldbiciuni, al unei temcri, .l ";;i ;;qi de conflinr. i;;;;;. Aceasra p"r,. r, n.t;i'lni:i[:ffi1::::femininc orientate de o manierd coerenti, riniii. euo.a subiecli crecigi,in tinrp ce dacd acestea n, au o orientare constituie indiciirmpulsivitdgii.

Pete Siinnegriri, asftcct t,ttrc/ctr, ciot.nci.\ott erces rle preciziein detal li, pc.tintil i.s nt

p,"bl..L:i.t"t",,tj,?T].,re'arcd faptul cd acei copii af'ecrati de

rb a r te o rd o n. ;;, ;; ;;,'.' iill, i:::',{ ; iff lii:;,il::.;J?l;:,ili;( 1943), rnLrliimea cle puncie e vocd rrreticulozitatca.

--,-'diK.ffi

82

Porliuni ldsate albe

Royer (1984) subliniazd cd zonele goale sugereazd interdicfiilegi{inerea la distan{d. Kim chi(1989) adaugd cd zonele albe ale naeiniisunt la fel de semnificative ca gi cele desenate; dupa parer-ea nturtra,putdnd dovedi afecte clivate.

Bogiilie sau sdrdcie in reelizareo des,enului

Royer (1984) scrie c6 nivelul de finisare a desenului esteinfluentat de inten{ionalitatea copilului, de ?nclinatia sa, care poate fitemporard, de-a rdspunde atenfiei adultului care ii adreseazr solicitarea.Aceasta conduce la ,,gregirea" sau ,,rafi'area" lucrului, gi proclusulfi'al va fi afectat de aceasta intr-un mod sau altul. porot (1965) inclicdfaptul cd un subiect poate valoriza sau devaloriza u'personaj prinmodul in care il deseneazd. o linie imperfectd, plasatd in lateral poateindica devalorizalea.

in ceea ce privegte bogdtia qi sdricia desenului, Kos qiBiermann (1977) tfimit cititorul la schema propusd de Buhler, in teshrlsatului (Muchielli, 1960). Ea distingc: lumi goale, care arat6 dificultateaafectivd care coplegegte persoana; lumi confuze gi haotice, care indicdo pcrtu'bare a legdturii cu realitatea; in fine, lumi rigide, in care odisp,nere foarte schematic6 s*bliniaz6 trdsdturile obsesionale gir igidc.

Autorii, ca gi alti cercetf,tori, noteaz6, c6 spafiul este 'tilizat

innrod dilerit dupd viirsta subiectului. Ei citeazd lucrdrile lui Koch (1969),care a rel.narcat ch, plind la 12 ani, copiii deseneazi in cele mai multecazu'i pe marginea foii. Ei pun problerna lumilor goale gi precizeazd cdacei copii rnai mici de 6 ani sLr't, in general, saraci din acest punct devedere,

I)ispu nereo

Aliniantentul global al clesenului

Analiza probei Bender Gestalt a inspirat acest plrnct de studiu.Se i'dicd faptul ci rotirea gerrerald a desenului dd indicatii asupraperturbirilor cu care arc de-a lace subiectul. o rotire clcxtrogird, inlir'ctie de amploarea sa, sugereazi tendinle depresive ugoare, medii

sau majore' o rotire sinistrogird, in func{ie de amproare, indicd tendintede opozilionism - de ^o

intensitaie .o..rpunra,oare ampritudinii .oti.iirldacd subiecrul manifesrd cd este ."";l;;; a. u..url.-a,O",,^;;;;,suspecta o organicitate. La copii, o rotrre ugoard spre dreaptasugereazd ci afectele gi pulsiunile sunt diminuate. Spre st6nga, rotireaface trimitere la afecte crescute 9i tu oporifionirrn.

Distanla

Distanla exprimd dorin{a sutriectului sau respingerile acestuia(Aubin, 1970). Acesta are.tendin{u ra pu,,a in apropiere ceea ce iiconferi sigurantd 9i sr clepdrt eze ce^ea ce-l angoaseazd. Aubinvorbegte de spalii care evocd fuga fald de ceea ce sperie. perspectivapc cai'e o are in raport cu desenur sdu ne perrnire si euaruam aacisubiectul sinlte cd stdpdnegte sau domind situalia, sau dach este strivitde aceasta. pentru Corman (1970),;i;;;",.. esre o expresie cleostilitate sau de apf,rare. O distanfi rnl.loruij poute dovedi preocupdrioedipiene, cofuzia intre generafi i.

C / as ar e a pers onctj e/ or

Studiul tipului.de clasare a personajelor permite relevareaorganizdrii pe care subiectur o confer. famiriei, grupdrire sau cranuriredin s6nul acesteia, separdrile lnt..g.nr.ulionale sau de alt fel,conflictele, alian{ere' aranjamentere o.iipi.n.. eorot (r g65) sLrbriniaz6cd pozitia personajului care reprezinta subiectul poate trdda anumite::llli.:1., de.exemplu, un copil temdtor fard de fratele tui se poatedesena intre cei doi pdrinfi. Absenta totard a o.ornii in desen sugereazio dificultate sau o fi,agilitate la nivelul .r.ror.ii grfrl.

Perseverarea

Morval (1973) a constatat cd existd o propensiune spresterectipie sau spre pel'sev€rare.la copiii c1e 5 p6nd ra7 anigi aceast6tendint6 diminueazd de la 7 Ia i I ani. Scirldkrout, Shenker giSonnenblick (1972) au concluzionat in Iucrdrile lor cd stereotipiadirninueazd intr-un protocol, oclatd cu kinestezia

Aga cum s_a ntentionat in partea referitoare la cotare, existddoud forme de perseverare: stereotipia rnajori, ritrnici, rigidd 9i masivi.

84

sau, cu al{i termeni, repetarea sistematica a mai multor elemente; in aldoilea r6nd, stereotipia minorS, diferen{iat6, care este reproducereaufor diferentiatE in pranul formei, direcliei sau ar distan!.i 1s.rrn-,iat-waehner, 1942). copiii normali utirizeazaa doua formd a. .t...otipi., iu,psihoticii au o preferinldpentru forma majo16 (Borelli_Vinc.nr, iS6Sj.Pentru Aubin (1970), dacit stereotipia este majord, ea poate fi |trdsAturd de schizollenie.

Fttctori regresivi

Regresia-s implificare

Trei concepte au fost evidenfiate de cdtre Aubin (1970): lipsade finisaj, regresia gi primitivismul, sdu recurgerea la magie. Lipsadefinisaj se referd la producliile care dau o impiesie de dizirmonie; eledisplac, cum scrie Aubin. Reg6sim in trasaj grosolinie, ne?ndemAnareevidentd gi adesea o banalitate totala. Regiesia este mai degrabd omodalitate defensivd prirnitivd. Este vorba de o retrogradare ra practicasau cornportamentul dintr-o perioadd anterioard. in sfarqit,primitivismul, sau recursul la magie semnaleazd utilizarea pe ca.e o'dacopilul fantasmei gi magiei pentru a rezolva o problemd, pentru ain{elege o realitate care il preocup6.

Dupd Abraham (1971), se intAmpld ca acei copii cu pdrinlianxioqi fa{d de performanfele lor motrice, sa execute desene cupersonaje care au membre primitive, slab realizate.

Bender (195i) crede cd Ia schizofreni existd o tendinfd spredistorsiunea formei gi spre dezorganizarea structurii. Ea a constatat. deasemenea, o tendinfi de aglomerare a formelor. Ujterior. Kopizz (1g64)a afirmat cd punctele in locul cercurilor, in Bender Gestait ta uautti.evocd o perturbare gravi; la copii, este mai degrabh in relatie cu o lipsade interes gi de ateniie, precum gi cu impursiviLtea. in desenul famiiei,recurgerea la forme simplificate sau regresate, in absen!a deficien!e iintelectuale sau a { ganicitalii, ar constitui - atunci cdnd esteconfirmatd gi de alli indici clinici - un indice al tulburdrilor srave alepersonalitd!ii, poate al psihozei.

pozilia membrelor

Dac6 brafele sunt foarte aproape de corp, respectiv aproapeincluse in acesta, aceasta poate semnifica dupiAnderson $i Anderson(1965) 9i Royer (r994), ca energia.tt. rraiita sau cr nu este orientatdspre anturaj' Atunci c6nd bra{ele sunt intinse, se face trimitere la'tensiune fafi de anturaj. Bralele i,-r ,,V]l-rrnt pentru Royer (i9g4)indiciul unei emofii intense, ar bucuriei sau chemdrii in ajutor. poziliain

:U= ilt".:: este.dupd ea o pozilie no.rnula. e.utele rotunjite conferdml$care siluetei. pes ta b i r i rat i i,

" " "i., *xili, ;l r,-tr 3 :: J :,,,iV; ;i : fi :.* n i i n a i

"ui o, i r

Burns (1990) re.ia afirmafiile lui Machove r (1949)asupra pozitieigambelor. Larg deschise, aceastd porig. f "ut. indica, mai ales dacdpersonalul este centrat,.agresivitate .u porib;tirurea transpunerii in act,neufrarizati de insecuritate. DacS gururr. uta-a in spafiu firS contact

::-r:lr' $_r fisura esre inclinatd, ;r.u.;;;;;re indica o insecuritatermportantA gi dependen{d, ca la alcoolici.

Postura Si miscarea

Anderson gi And.erson (1965) scriu cd postura personajuluipermite decelarea atitudinii ,ut. in .""u .. int.rp.lna": siguranfi sau

ff :f,ffiJ:" :: :il: * regrrurd qi .u *ir.u..u, cu dinamism-ur,;;"r;;

Postura, scrie Royer (19g4) dd indicalii asupra dispozigiei intemea subiectului. Rigidd, ea exprimd uneori anxietatea gi inhibitia fata demigcdrile pulsionale, alteori nesatisfacerea nevoiror gi adeseaagresivitatea. Fermd gi solidd, "u

,.rnnifi.a echilibrul gi siguran!a.Aplecati' ea poate indica anxietatea de a se sim{i dezechilibrat. pentru,Kim.

cll (1989), o migcare prezentatd,cu inrensitate este un indice altensiunii.

Simelrie

Royer ( I gg4) indicd faptul cd abia la g ani este capabil copiiul desimefria ceior doud pdr{i ale corpului gi de la 9 anr penfru cea a fe1ei. Eamenfroneazd cd trebuie sd descrimindm intre dissimetriile datorateefectelor de perspectivd gi dificurtd{ir. .ura.nt. in pranul simetriei care

88

sunt semnificative pentru perturbdri de ordin afectiv gi frecventneurologic. Ea a remarcat.cd, in aes"n, copiii traduc particularitalilehandicapului 1or. Dimpotriva, exagerareu ,i..t.i.i poate fi asimilatdungi control obsesional gi compulsiv (Anderson gi anaerson, tlOS;A,bin, 1970) sau problemelor cle tensiune psihicd gi de inhibitie.

- -'

Culoarea

Coloritul ne oferd informalii asupra semnificaliei personajuuipentru subiect (Porot, 1965). Alegerea culorilor va fi indicatorulafectivitdfii, intense sau delicate, dup[ cum culorile sunt dure sau dulci(Ki'r Chi, 1989), Van'Krevelen (1975) arati cd, de regul6, culoarea ofer6indicafii pentru intelegerea sentimentelor. A se colora pe sine gi a_gicolora pd.infi utilizand aceleagi culori denotr o identificare calduioasa.

Widlcjcher (1965) indicd faptul c6 orice culoare are o valoareex.presiva: tonalitdlile' gpace evoca materia solidd, in timp ce tonalitalilevll au o conota{ie aeribndi Pe de alt6 parte, organizarea culorilor lasa,dupd caz, o impresie.de armonie sau cle dizarmonie. Se pot citi emotiilereflectate de un desen prin culorile care sunt inch.rse in acesta.

Pentru Royer (1984), utilizarea creionului negru pentru contururipoate indica prioritatea formei asupra culorii, gi, deci, a rationalitAtiiasupra emofiei. Aceasta din urm6 este tradusd prin utilizarea uneipalete restrdnse de culori. Royer reia categoriile lui Minkowsk a (1952)i' ceea ce priveqte utilizarea unui numdr mai mare sau mai restrAns deculori, dupd tipul de personaritate. schizoidul este reticent in utilizareaculorilor, in timp ce epileptoidul le utilizeazd pe scard largd.

lntensitatea culorilor relevd o afectivitate bogatd, dar timidd ginuantatd dacd sunt culori dulci, sau o afectivitate intensd dacr suntculori vii. Royer descrie culoriie cu simbolistica asociatd acestora ingeneral. Astfel, albastrul evocd tandre{ea, candoarea, senin6tatea. darqi intelectualismul rece gi pur. Rogul este asimirat intensitalii, pasiunii,iubirii, agresivitd{ii gi dinamismului. Galbenul reflectd veselia,intelepciunea, superioritatea, dar gi senzitivitatea gi trddarea. Vercleleeste culoarea speran{ei gi a re'agterii; este o tonalitate relaxantd darpoate evoca gi arnrrdciunea, m6nia. violetul este senrnul doiiului, altristetii, dar gi al misterului qi imaginatiei aberante. Maronul esteindicatorul constrdngerii, inhibiliei, seriozitbtii, dar qi al rebutului.Negrul face trimitere la anxietate, la doliu, la culpabilitate, in timp ce

89

*ttr&t

.,i:"J

tf;'{

.,,3

1.it

';1

$

-*J

trrt

olfyl..rl: semnulabsolurului, alpurirdtiiEi alrdcelii, sau al indice alsollclunll.

curoarea permite.gi manifestarea emoliilor contrastante laacelagi personaj. Desenul lui pierre-Luc, l0 ani, oferd un ;_;;i;;;utilizare a culorii-pentru a exprima un conflict int..n intrJ stariemofionale opuse. in fapt, cl a colorat hainele ultirnului p..ronuiJindreapta, care il reprezintf,, in doud culori. Er exterioriz.ora urtr.t odualitate intre dorin!a de-a desena un copir iubit gi satisr.cdtor, gi ceade a se opLrne gi de a se emancipa (desenul 9).

Exp res iu

Burns (i990) menlioneazd cd expresia chipului fiecdrui personajprezintd o semnifica{ie clinicE: are un aer surdzdtor sau trisidezaprobator? Cum are privirea?

DLrpd Royer (1984), psihologii sunt de acord in a afirma cdexpresia personajelor desenate reprezintii propriilc sentimente ale celuice deseneazi. Ea evoc6 atitudinea afectivd a clesenatorului. cel outinsentimentele cele mai intense.

iIaL\

q

ol

.,j

"d4Y.i

rio

nra

d-

$b

i-'13

5. Aspect detaliat

Tilturi de detqlii

Lucrd.ile lui Ferraris (r9r3) pun in evidenfd faptur cd mullimeade detalii adbugate pentrll a pune in valoare un porsonaj cregte o datdcu vdrsta subiectului. Dar, dup6 Reynolcls (197g), o atentie exageratdfafd de detalii poate semnifica insecuritate, compulsivitate gi utilizareaintelectualizdrii in scop defensiv.

La fel ca qi Buck (1948), Kim Chi (1989) distinge parru tipuri dedetalii: esenliale, accesorii, adilionale gi patologice. prin detaliiesentiale, el intelege pe cele care sunt necesare pentrll ca formaclesenului sd fie recumoscutd. Dacd unul din aceste eien.rente esentialelipsegte, aceasta trebuie interpretat in mod scrupulos de cdtre clinician;in fapt, cdnd lipsesc mai rnulte elemente, putern blnui prezenfa unei

90

9l

patorogii' Supravarorizarea unuia sau arrr-ria dintre personaje prin cietariiesenliare este gi ea semnificativd. Elementele accesorii, care sunt stranslegate de tema desenului, au o fun.1i. a. imbogdlire, ;.;;;;;,,detaliur unei irnbrdcdminfi. Detariile uailionut., cum ar fi norii, piehere,mun{ii sunt indepf,rtate fa{d de tema desenului. Numdrul mare alacestora, lipsa ror de c.oere115 cu tema pot avea o sem'ificatie mai murtsau mai putin patologic6. Ultimul tip de detali'prezentat a. r,*'ii,(1989), este detaliul neobignuit ,ou purotog,.. El nur,egte printre alteledou6: desenarea in transparentd a o.gaido, interne, gi desenareaorganelor sexuale. El o citeazi p. noyJ, ( I 9g4) .u.. lnal"a A;;;, ;,acestea din urmd sunt reprezentate docdtre r ...sexuale majore, de cdtre schizofreni u, o" :;L:'ot;;,lXit:::ii;;acestea'-Royer mentioneaz..o cre$tere a reprezentdrii organeror sexuarecare ar fi datoratd liberaliz6rii moravurilor.

Majoritatea subiecfilor igi executd desenele, in general, intr_oordine datd, respectdnd o anumitd continuitate lKim Chi, l9g9). in cazcontrar Ei dacd subie*ur rrece de la un detariu la artul ar.a a n ilibt,;decelarea r"rnei rogici oarecare, trebuie s5 ne intreb.m asupra a cepoate semnifica aceasta: crezordine sau confuzie. Ansambrul finar ne vapermite sd evaludm cum anulne face faf6 subiectul "..rr;i;r;;;;ajunge la ntascarea confuzie i sau aceasta premminaZ

Simbolurile erindiciicrinici,i,,;;;;;';;l',:i:T j,HHl,ffi1!?:,".jffi;illTl;sau iubire (Burns, 1990). La fel este gi in cazul nasturilor evocAncratagamentur penfru un,l sau aitul dintre perso'aje. Burns subriniazdimporta'{a califi cdrii simboluritor din jr.ii;;;.rona.;elor: sunr acesreapozitive sau negative?

Detalii corporale

1-ttrul

. Aubin (1970), c.are reia in mare interpretirile forrnulatc clcMaclrover (1949), subliniazi leg.tura clintre'coaiurd, pilozitate gisexuaritate, ele constit'ind atiibutere secundare ale acesteia.

111.-i:"1 tia,nler3.o1 (1965) mentio neazd cd.c.r"nor.u parului poarerace trimitere ra indicii trebuinfelor senzuare ;i ra proreclii sexuare rraiprirnitive decdt in cazul desendiii nasului. Ilr;";l 1990) reia en'ntririreautorilor precum Buck (l4g) gi Macirover (lg4g),dupa carc un accentprLrs pe coafurd poate indica tendinte virile sau pr-eocupari sexuare.

92

personalitAgile narcisice ar avea tendinfa sd deseneze coafuribuclate (Aubin, 1970). Royer (19g4) remarcd faprul cd fetele lerearizeaz, cu rnai nrultd minufiozitate dec6t bdiefii, gi aceasta r'ai ales raadolescenti. Aceasla simbolizeazd trebuinfele senzuale 9i se referd raaspecte primitive. Coafurile lucrate, cu bucle, pot denota ,""Jrt.narcisice Ia adolcscen{i, gi, posibil, o orientare cdtre delicvenld (Bunrs,1990). Aceastd trds6tLrr6 poate fi in relalie 9i cu turburdrilepsihosomatice sau mai specific cu probremele de astm. Machoverindicase ch absenfa reprezentrrii pirului poate fi un semn al iipsei delortd fizici.

Capul

PentruAubin (1970) gipentru Abraham {1911), capul semnificlin ge.eral sediul Eului, locul intelecturui, al stdpanirii. prea valorizat,senrnaleazd o problemI narcisicx. Anzieu (1973) afirmd cd la niveruicapului se reglsesc tendinfele de control, de intelectLralizare, cdtreimaginar, dar gi nevoile sociale. Royer (19g4) concepe, de asemerrea,capul ca locul unde este situat simbolic de cdtr.e subiect Eul. Aici reziddaspiraliile intelectuale, voin!a gi stdpdnirea pulsiunilor. Dacd esteaccentuat, poate indica, dupd aceastd autoare, o tendintd narcisicd saupoate fi indicele unei supravalorizdri a inteligenlei de cdtre in individafectat de retard sau de probleme cognitive. Anderson gi Anderson(1965) considerd, gi ei, capul drept locul proiecliei aspiraliilorintelectuale, al voinfei qi al imaginarului. Ei remarcd faptul cd, adesea,capul este desenat cu o grij6 speciald, probabil pentru cd el estereprezentarea Eului.

Propo4iile cap/indl{ime varjazd in functie de vArsta subiectului:diarnetrul capului trebuie analizat tin6nd cont de aceastd variabild(t{oycr, 1984). Ea are o semnificafie speciald: sentn de valorizare ainteligenfei, din cauza unui retard sau a unei educatii inadecvatepentru buna funclionare cognitivd (Anderson 9i Anderson, 1965).Aceastd trdsdturd poate _indica gi o disfunclie organicd, sau, ovalorizare a imaginarului. in anumite cazuri de dependentd, capul estemdrit pentru ci este semnul comunicdrii sociale. o frunte subliniatdpoate evoca accentul pus pe poten{ialul intelectuai. Burns (1990)citeazd, afirmaliile lui Buck, dup6 care un cap anonnal dc mare poatedenota o supraevaluare a inteligenfei qi a aspira{iilor intelectuale inalte.Aceastd trdsiturd poate indica, cle asemenea, gi o insatisfac{ie fa{d de

93

\wot

O

q

-ry'

,{r u \.I 1l (!:>\q;:*)". 1 i

:ili.

94

95

corp. El reia enungurile rui Machover (r g4g) care sugereaza ca aceastapoate indica o deficien{d intelectuald, in timp ce un cap desenatanormal de mic ar putea indica sentimente de inadecvare, de neputinfd,gi de inferioritate.

Expresia felei

Expresia felei traduce configurafia emolionald a persoanei inmomentul desendrii (Aubin, 1970). Royer (19g4) crede cd trdsdturilefe{ei denotd indicalii asupra modului de comunicare a subiecfului cuceldlalt. Aceste trdsdfuri in cazul psihoticilor pot ii deformate, absentesau stranii.

Burns (1990) este de acord cu Machover (1949) in a sublinia cdabsenla trdsdturilor fefei, atunci c6nd restul clesenului este executatnormal, face trimitere la un contact inadecvat cu mediul gi lasuperfi cialitate. Aceastr caracteristicd agraveazd prognosticul. DesenulIui Damien, 29 de ani, reprezintd o familie ai c6ror pdrinli nu au fele(desenul 10). EI explicd absenla trdsdturilor prin incapacitatea sa de areda personajelor frumuselea pe care Ie-o atribuie. ori, Damien nu arc,ca sd spunem aga, familie, el a fost plasat succesiv in mai multe familiide adoptie qi in centre de primire pentru adolescenli cu tulburdri. Eldovedegte o ostilitate accentuatd fald de societate qi are o maredificultate in a-qi gdsi locul in aceasta. El se irnagineazd trdind intr-unloc indeptrrtat, depafte de infreaga societate, lalard, fbrd constrAngeri,ceea ce este subliniat prin debordarea pulsionala ce reiese dindesenarea arborelui, gi prin titlul pe care in d6 desenului sdu: ..Cuexceplia omului, totul este sinonim cu libertateal,,. ReprezentarealnternA personalizatd ii Iipsegte in mod tragic, qi el nu poate decAt s6 oidealizeze, reprezentAnd-o ca impersonald (desenul I0).

Sprdncene

Trasate cu grij5, sprAncenele pot reprezenta, pentru Machover(1949), Aubin (1970), Royer (1984) qi I3urns (1990), gustul pentruestetic, probabil pentru a preintdmpina tendinlele refulate.

Desenate grosolan, ele semnaleazd o anumitd asprime. Royerindicd faptul ca indlfimea sprdncenelor semnificd le dispretul.

UCNII

Ochii dezviluie suflerul (Aubin, 1970), ei exprimd stareaemotionala a subiectului (Royer, I984). pentruAnderson giAnclers'n(1965)' ochii mari absorb rnecliur inconjuratoi ochii mici il reruzd. Ei potexprima' dupi forma lor, tot ferur de sentimente; de exemprLr, frica saucuriozitatea dacd sunt rotLrnjiti.

Royer (r9g4) pune in regdturd mirimea ror cu caritdlire deextraversie qi introversie. Accentuarea evocd fie agresivitate, fieseveritate Anxietatea gi culpabilitatea pot determina desenatorul s6accentueze sau sd ornitd aceastd parte a felei. Desenali;;;;;;; ;"func{ie de expresia generarS, pot reflecta voarorisrnul sau fricapsihoticd. Ca qi Machover (t'SiO),,i_Ji^.ri, Abrahani (1971),Anderson qi Anderson (1965) noteazd, ci ochii pot exteriorizancincrederea pzrranoidi, ciacd pupila .rt. ,rttiniutd in mod deosebit

iLlr9ot"tt" de a se pune in utd..L, au.a ornii sunt nrarginrtr;;;";;

Machover (1949) a incjicat cd ochii mari crenot6 neincredere,trdsdturi paranoide pitendinte agresive, ,nuiur.s ao.a runilaa;;][;iau un aer amenin{dtor. Ei pot indica gi anxietatea, dactr sunt ,"rb;iii;hipersensibilitate fali d3. oRinia ""rr."irfri ,,i tendinle de voaiorism.Ochii desena{i mici indica, dirpofi;;, ;;n'Orn1. O. inrroversie, derntrospectie' Dacd ochiur este foarte mic, in contrast cu o orbitd destur0., r.u:.:, aceasta poate denotu o put..ni.a curiozitate vizuardculpabilizantd. C6nd se omit pupilele, aceasra poate indica undezinteres sau o conft,:l: il ;.;.;;;.;-;nectiului inconjuritor(Machover, 1949; Burns qiKaufmann, f bZOl.

'

Privirea

Kos gi Biermann (1977).fonnuleaz6 ipoteza cd acei copii care nugi-au dezvortat o identitate sorid, au o tendinla mai crescutA de-a iacedesene cu personaje u .1r:: privire .*g. ,n"ri., in procentaj de j7%,fald de 61%o ctinrre copiii birie identificuji -'""''"

CAnd in desenul iamiliei p.ersoanele se pnvesc, aceasta implicdrelafii semnificative in acegti membri ai familiei.

96

Nasul

Pentru Machover (1949), un nas subliniat in mod deosebitpoate semnifica dificurthli sexuale sau temeri de castrare. La bdrbatiimai in vdrstd aceast6 trdsdturd poate indica sentimente a. n.putinfa.cdnd ndrile sunt desenate gi accentuate, aceasta poate indica tendinleagresive sau tulburiri de ordin psihosomatic sau, mai ales, astmatice.

Nasul este un simbol sexual qi va fi subliniat ?ntr-o rnanierdparticulard cAnd sugereazd o clificultate la acest nivel (Anderson giAnderson, 1965; Aubin, 1970; Royer, 19g4). Royer adaugd ca bXielii iiconferd adesea o fo'nd mai evohratd, uneori umoristiculAnderson giAnderson (1965) preeizeaz.d, cd trdsdturile umbrite sau anuiarea nasuluicu creionul pot evoca conflicte de ordin sexuar. in tirnp ce o tdietu16poate indica o fantasmd de castrare, accentuarea acestui organ poatereleva o credintd exageratd intr-o putere virild.

Pomeyii

Pentru ltoyer (1984), pomefii sunt un semn de sinitate si debucurie de viatd.

Gtra

Irentru ivlachover (1949), accer.Ituarea gurii poate denotatendinte regresi.''e sa. primitive, o personaritate cu tenclinle orale sauproblente de limbaj. Dac6 gura este omisd (9), aceasta poate indicatendinle depresive sau problernc psihosomatice. Buck (194g) a ernisipotez-a cd aceasta sugereazd o rezistent6 lafd de comunrcare.

Aubin (l 970) noteazd cd <jac,I gura este apirsatd, sr.rbjiniata invreun fel, sau este omisd, ea sugereazd o suprainvestire a sferei orale,in special a crotisnrului orai, qi, in anumite cazuri, a sadisn.rului oral.Royer (1984) vede in aceasta o senrnificafie deosebitd, in legdturd cuexperienlele prinritive are oralitatii. Ea scrie cd forrna gurii variazi dupdanumite problematici: ea e ste rlicii sau absentd la anorexici sau la cei

9. Semnaldm, ia nive l crin ic, te hn ica dezvo Irat6 de Shapiro gi stine ( l 965), careoferr copiilor nrici din srLrdrul lor (clc 3 ani, pdnd la 5 ani gi 3 lLrni) care omir sadeseneze gura personajului lor, o gumd de mestecat sau o bomboand pentru astimLrla in manicrd kinestezicA sau tactild zona care Jipscate.

91

ce lncearcd o curpabilitate orartr, sau creose bit cre mare ra burimici.Anderson qi Anderson (1965) inOi.a sl jl

:ffi l:#ffi i,liiX'q'l:'";;;;il;"i.i':,"i'fi:Tff ::tffi'.?:::,i.1ftasaturilor r.nruu,lt^t^ll

ul?nl Ei aclaugtr cd ea poate fi reprezentareae sau erotice, uneori perverse.Royer subliniazdfrecven\aaccentudrii grrrii n"i. ^,,r^^-^ -, r.dublii a buzel*, ." r" indice de feminitare. u: lT]1fl culoare Ei linra

,1?.Ti:i,.:',r,i arc gurii: sr16nsa.;;;;;;;;;.

tndtcd. de asemenea. arre

#::H:iffiil: ;i ;1"',. ?: : : .' "' " i l' e'l;; ; : [',iff , T*1 i;: r;;

d es ena,6 ;;;;il il' :ff iliTiq# ry ;ffix* f*il,i*:i:::t": puternice, ?nsofite a. o t.ora a.p.,n-itivd) in nne, de acord .u nu.r liois;"J:H:1,J.11jfi,"fiTi:

l',5ilor-". (1e70), Royer (t sao)-;"i..7j .,adesea agres i vitare e i n"n1iu )u # i;;,;1; ;1

pr.e7'enIa dinli l or ind icd

Urechi/e

'^-:_ _Urechile mari, puternic accentu.lte sarprin pdr pot indica un handicap il;;;;.;;;;il1iil:J?.,,T:..r:fiij;sau idei de ref.erin!i (Machovcri r;;;, ;;;"r;; Kaufmann, r e70).

Itoyer (1948) - ca giAubin (1970) giAnclerson qiAnderson( 1965) - sernnareazd ca urectriLe s;;r';;*"i"t "idenfd

Ia diverse tipuriffd?i::;il','ii'"ii,,i:::::i 1'" *o'iu' ar"r..it., ra paranoici, ra

Oslo4 n"1'.^tLr"to.a u"ot" cu sete de cunoa'slere, 9i li surzi. arrr;"

. r i" i' i".a, [.;; :;Tffi: J#1";:'- ma i s enrn i n cari "a

i; ;;;

Barba Si mustala

. Dupd Royer (i9g4)1,?Tbu gimustata subliniazd masculinirateaunur personaj qi preocuparle sexuaie.

DArDta

O bdrbie accentu(1 s4B)$, M;;;;ii ;ffffii: ::ffilJ:3,,l :::;j,T.il::ff:

98

(1949) vede in aceasta gi indicele unei vointe puternice 9i posibiracompensafie pent.u senrimente de srdbiciune. pentru Aubin tis?o) $rRoyer (i984), bdrbia este asimilat[ cu o atitudine virild sau uorunr^.a.Ea face trimitere la afirmarea de sine,

Gdtul

Aubin (1970) indicd cA gatul, care se afld intre corp gi cap,selve$te drept legdturd intre viafa instinctuald gi cea rilionati.Anderson gi Anderson (1965) subliniazd qi ei c6 gAtul reprezintdtrecerea intre capul care controleazd gi corpul pulsional. Aceastdregiune poate exterioriza conflictul intre aceste doud zone.

Prea lung, gAtul poate semnifica lipsa de control. Royer (19g4)noteazd cd aceastd particularitate poate semnifica gi ambigia. Scurt qigros, poate evoca o personalitate posomorAti gi primard. Royer (19g4)subliniaz[, de asenrenea, cd la copiii astmatici, poate fi clesenat ingusiddnd o impresie de strangulare. o linie tdind gatul poate face trimiterela castrarea simbolicd. in fine, orice artificiu particular in.iurul gAturuireprezintd o tentativi de a deturna atentia de la un conflict.

Trunchiul (uneri, piept, bttric)

Royer (1984) vede in truchi zona simbolicd a instinctelor. DupdAubin (1970), trunchiul este reprezentat cliferit dacd este vorba cle u'bdiat sau de o latd care deseneazd: linii curbe la fete, linii maiunghiulare la biiefi. Dacd este desenat cu doui paralele qi gol, poateindica o regresie, o disociere gi arhaism. Foarte subtire, face trimitere lao stare de slSbiciune, la nemulqumire fafd de corp, la teama de sarcinb,sau Ia dorinla de-a rdmAne copil.

Pieptul qi Lrmerii semnific5, la biieli, for{a (Aubin, 1970). pentruBuck (1948), unrerii pdtrafi pot denota tendinfe ostile, in timp ce dac6sunt mici, aceasta poate fi semnul unui sentiment de inferioritate.Machover (1949) a remarcat cd gtersdturile gi intdririle la nivelulurnerilor pot indica un interes pentru musculatura corpului gimasculinitate. Acegti indici pot fi girsili la persoanele tensionate sausuferind de probleme psihosornatice.

lI

99

. ^_^ La fete, pieptul sugereaza preocuoari or:tc.",, .6r,..^r^ , r !

r e 70) Roye r ri s s +i d;; ;';*5; #;il,:H:.. ::,'.T#* lf;i:tadesea conflicte orale importa"t. ,..,. .,

;::lT'# l: "

,.r:* ."

" + tEil; !? ::n'i::'.' t;ff fi i

l#riiiT***r##1{r * ;:ru* i:*: ;t

Buck ( r e 84) semnare-, .r r"-i.r";;: ;:"":i:: li"dil: masculine.consritui un ind ice * :,:*f |il;;ffi,';l*"Xl"fiff Hl;,::T:inferioritate' pentru Au biri r r szo) iiil"y.i'i, nsor, desenarea buricu I u ieste un indice de. dependenu,

,i";-;;^)e obsesionatirate sau alpreocupdrilor referitoare tu nugi..*.

Ihl i a (b az i nut, fes e I e)

Aubin (1970) n.oteaz6 c6 fesele gr coapsele sunt adeseasubliniate la homosexuali. n, "a"r*, ., ,oj,n",, la femeie, semnificdfecunditarea. o tatie ii,1111q9..".;; ;;;ffi,* fragild a sexuaritdtii.

f":*.:X:j; tiX"rff1 (r soi) ffi;;;;ili cd o tarie roarte str6nsi,

La.uo,ur,,i,,u-uffi [.:iil,,,"rt:"r:'#fl :,,;:._ilfi']JXi:.":;semnificd un conflict. Ei uu inai.at .a;;;.t;

: il:ili t' p tln

-"un'p ute n f a in ., p.. r. n tu..oJ :iffi? : ffi::til:

Organele interne

rnror, ffil:fi:'ff,l:"t't""le au o semnifica,tie patorogics (Royer,

l**i t ii ; F ffi

: iF i,ffi ;,,*i;:i # i,l;.* jn :ll*j j jlnsrsta asupra detariiror articurafiiror, tno. urt.r, outorit, imaturitdfii saupenrru a se proteja de o angoasi d. drro.gunirare (Aubin, 1970).

Organe/e sexuale

^^^^..^l.r:.ttor la organele sexuale, Royer (19g4) indicd laptul cd sunraesenate de cdtre corr

s c h i z o rre nl ;;' ;, #;' .i.i'!,^'i ;? lll' : :* ;. iil i;, JJ,, j...

Tj i j

100

I

I

I

I

III

II

deplasatd asupra unei alte pdrti a corpului sau asupra unui detaliuvestimentar.

Brale Si ntdini

Mdinile qi bratele trebuie interpretate simbolic ca organe decontact cu anfurajul gi de stdpAnire a mediului (Anderson gi Anderson,1965). Forma brafelor indicd aspiraliile subiectului, increderea,siguran{a, sau, pe de altd parte, insecuritatea, agresivitatea,culpabilitatea. Pentru Buck (1948) 9i Machover (1949), braleleinlepenite sugereazi rigiditatea gi o personaiitate compulsivd giinlribatd. Machover (1949) face observaf ia cI bralele moi denotd opersonalitate in general ineficace, in timp ce pumnii in goldurisemnaleazf, tendin{e narcisice sau dontinatoare bine dezvoltate. Eaindicd faphrl cd bra{ele in unghi drept in raport cu corpr"rl sugereazd opersonalitate simplS, regresatd, cu un contact superficial gi lipsitd deafectivitate fa![ de anturaj. La fel ca gi Buck (1948), ea crede c6 bralelepl6pdnde, ugoare, reflectd sldbiciune fizicd gi un sentiment cleinadecvare, bralele lungi gi puternice indic6 ambitie compensatorie,nevoia de forjb fizicd;i de contact activ cu mediul. Aubin (1970)considerd, de asemenea, cI bra{ele deschise denotd sociabilitate. Dacdsunt cdzute fdrd tonus, pot indica o atitudine de renuntare. O liniesimpld sugereazd infantilism. Royer (1984) adaugi cd directia gi formabralelor evocd intensitatea energiei. Ambilia poate fi simbolizattr prinbrafe lungi qi solide. Aspectul slibiciunii bra{e1or poate evocaimposibilitatea realizdrii personale. Reynolds (1giB) vedc in braleleintinse o nevoie de control al mediului. Buck (1948) 9i Burns EiKaufmann (1970) noteazd cd bra{ele scurte sugereazd lipsa de ambilie,absen{a voin}ei. Machover (1949) sentnaleazd ci absenfa bra{elor gi am6inilor poate indica sentimente de culpabilitate, sau depresia exfi-em6.Orniterea braielor in desenarea personajelor de sex opus sugereazd c6subiectul se sirnte respins de cdtre pdrintele de sex opus. Burns (1990)subliniazd cd uitarea sau suprainvestirca unei pdrli a corpului este otrdsdturd clinicd semnificativd in desenul familiei in migcare.

Aubin (1970) scrie, de acord cu predecesorii sdi, cd m6inile gi

bra{ele sunt membre de contact cu ccilalti gi cu mediul. Acestea suntorgane de explorale a luurii exterioare. Uitate sau frasate intr-o manierdvagd, nrAinile indicd o lipsd de siguranfd in contactele sociale. Ele pot fiumbrite, sau ascunse in buzunare in caz de culpabilitate sexuald sau de

10r

delicven{i. C6t despre degete, dactr sunt desenate sub formd degheare, simbolizeazd agresivitatea ruu o-r.ArArrrd caracteriald sauparanoicd. in fine, .:."^"lT ,r,. oa..* Jxirimati prin pumnul inchis.Burns gi Kauflnann (1g10) not.ura .a ,iiTnif. n.oUignuit de mari potsemnifica agresivitate. M6inile a.r*nut,Magfovgr (t"g+g)o ripsa ae in.reae.e;; ffir:?iffffii',ffii1:sociale' Ea este de acord cu Buck (r 948t;;; afirrna c6 m6in,e umbrjtepot denota sentimente de culpabiiita,"i"..fsau masturbatorii. De asemenea, au.a,nain;?ii::^llri:r.

agresive

aceasta poate semnifica practici ,urrrrbutori]'e acoperd zona genitald,

raptu r ca main le umnui. go1 d;";;;i;r il,Hnl:: ffl;i ffitisemnaleazd cd omiterea.m6inilor poate n un.o.i indicele sentimentelorde inadecvare, al temerilor de casfta;;,'dJ curpauiritute masturbatoriesau de organicitare. Ea indic' gi f.ptrl ;t;;;"ile desenare la spate por

;t5ffi sentimente de inadecvare gi o reticenti in a lua confact cu

Gambe Si picioare

Aubin (1970) este de acord cuAnderscce ea ce priveete sensu r c,o1fer1t *"ili;;"u',"ft11j.ffi: ji :::ii;semnificaliei patorogice a deformdrio. gr u...itra.iror acestor membre.Pentru ei, picioarele au implicalii ,*r"f. A..

p i ci o are I e p o un a .*0", e i p erm i t ." i $ ; ; ;.::iff ;i::rT;T:.* : ]Aubin noteaz[ c[ peisoanele deprimate ,u, *,rur. tind sd desenezepersonaje agezate' sau au o rezistenfd in a desena gambele. Machover

l:?!n) a,indicar asupra acesrui pun* cd..trrut cle-a desena gambele

::::fL1Ol" ratie sugereazd o perrurbare sexuatd importantd sau un::iiT:"i de constr6ngere patoiogicd. Royer (te84) indicd faptul cdgambele evoc, leg,fura cu mediul,securitatea personard gi activitatea.In.l{imea lor evoc6 dinamismul d;r.";;;;;;;il ere sunt mai scurte Iasubiecfii pasivi gi mai rungi ra cei ce tr.i

".,i"i Asupra acestui punct,ea confirmd remarcile lui Buck (194g). pre;;;o.l:,i. ."r"^. i,ip" condriace. A, ;i" ii;;; j" ,lll::Xt"fi lii;goldurile.desenate in transparenta fac referire adesea la o anxietatelegatd de homosexualitate.

,^^". jn privinla picioarelor, dacd acestea sunt evidentiate, sunt inreg.turd cu sexualitatea s.ubiecfurui, .u t.-..ri. ,ure de castrare sau cupreocupErile masturbatorii. Ele pot fi, d* ur.rn.n.a, rndicii insecurititii.

102

I

I

I

I

l

ai fricii gi angoasei de culpabilitate fa{d de anturaj (Royer, 1984). Eleconstituie simboluri falice qi Buck (1948) noteazd cd lungimea lor poatefi asociatd cu nevoia de securitate gi, in anumite cazuri, cu temerile decastrare. De acord cu Machover (1949), ea semnaleazd cI picioarelemici pot indica insecuritatea, constrAngerea, dependen{a sau tulburdride ordin psihosomatic. Machover noteazd c6 reticen{a in a desenapicioarele poate indica tendinle depresive, de tescurajare. PentruAubin (1970) degetele picioarelor in formd de gheare fac trimitere la

agresivitate.

Sexu alizsre

Valorizarea sexului unui personaj este adesea pusi in eviden!6,intre altele, prin addugarea de detalii atribuite acestui sex (Anzieu,1973). Unele detalii, cum ar fi musta{a, barba, cravata, cureaua, traduc,dupd Porot (1965), la bdiefi, o dorinld de manifestare a identificdrii sale

sexuale. Pentru fatd, feminitatea poate fi reprezentattr prin bijuterii,rochii. linia sAnilor. tocuri inalte.

Adtiugiri

f mbrdcdmintea

Anderson gi Anderson (1965) vdd in imbrdcdminte aspectul

superficial gi conven!ional al personalitalii. Hainele sunt gi

reprezentarea a ceea ce persoana vrea sd arate sau sd disimuleze.

Davido (1976) subliniazd cd prezentarea vestimenlarl a

personajelor exprimd sentimentele desenatorului. Pentru Royer (1 984),hainele au funclia de-a proteja corpul. Ea ie considerd ca ,,o a doua piele

carc pf,streazd ceva din corpul pe care-l acoperd" (p. 173). Ea indicdfaptul cd ele subliniazd sexul personajului gi cd au o valoare narcisiclinrportantd. Ea reia ideea lui Machover (1949) dupd care existd doud

tipuri de narcisislrr legat de imbrdcbminte: un narcisism vestimentar, la

subieclii care solicitd o aprobare sociald, gi un narcisism coporal, la

subieclii care neglijeazi hainele pentru a nu se preocupa decdt de ei

ingiqi.

imbrdcdmintea cdlduroasd reprezintd pentru Royer dorinla de

cdldurd afectivh, mai ales din partea mamei. Pdldria reprezintd adesea

t03

mesena sau rolul. Ea poate avea uneori o semnificafie sexuald, infuncfie de formd. pantalonLrl este mai mult sau mai pufin uro.iuisexualitilii. Fusta, dacd este impodobitd, poate indica tendintenarcisice. Hainele cr

p e n rr u a p.,, o n u r i,"Til',.ffi ',.:;:|..i ili.H lil I i,"fl, #,,] i'".;._Pentru Royer, buzunarele semnificl secretul Ei posesiunea.Dupd locul in care sunt situate, pot avea o valoare orard sau sexuard.Nasturii sunt asocia{i cu supunerea, cu dependen!a infantil6 (Aubin,1970); cravata este un atribut fblic (adaptatl la societate, ;;;;; r;;pugca); cureaua marcheaz,a constrangerile in plan ,.^uui, i".ri"rp ..mdnugile, nodurile, baretere gi qireturiie exprirnd reli'erea, i'hibifa saustdpAnirea (dupd Anderso' qi Anderson, ilo-l;. rncrlftrmintea arc unsens falic' i' fine, bijuteriire pot fi se'rnur cocrretdi.ie i gi al narcisism,lui.

Mediul inconjurdtor

Lafiance (1919) ava.nseazd doud ipoteze de interpretare aaddugdrii peisajului in completare la desenrii familiei: subiectur are ocongtiintd sociald mai crescutd, sa, are nevoie cle a se inconjura, dea-gi face rnediul inconjurdtor securizant. Richards ;;i Ros-s (1967.) atrob.selvatcd bdiegii de pdnd Ia I I ani clcsene azl. ntajputine peisaje, dardiferentele nu sunt semnirrcative inlre fetele gi bdielii de pdnd ra7 ani.Dirnpotrivh, Morval (1g73) a relevat i. cercetarile sale c6 b'ieliideseneazd n.rai des un peisaj, dar c6 fetele deseneazi mai multeelemente.

Anderson gi Anderson ( l 965) ind icd faptur cd atunci cand suntprea multe elemente ?n fundalul desenelor oduttlto., u..urru poui.semnifica o vial5 imaginard prea absorbanrd. Royer (19g4) nAica ffiufcd umplerea unui desen cu eremente reflectd o frica de vii gi cie izor'are.Dupd vArsta de l0 ani, aceasta poate insenna insecuritatea gi o via{diniaginar' prea intensd' Daci subiectul igi incorl0arS desenur cu un felde,,mandal6', (diagrarnh geoinetrici utilizandavand o conotaiie ,imuori.a;, aceasta pout. rnai.tu lt;ffiitT['|i":igi,nevoia de a se proteja. Ea reia ideea lui AbrJam (1963) dupd careaddugarea unui rnediu i.jurur unui personaj ar fi caracteristic copiruluicu randament gcolar bun. Royer c.edc Ai cd prezenta sinrbolurilormaterne sau paterne inir*un desen al unui coptl poate semnificarnlpoftanla pdri'1iror pentru copir, datorita af'ectiunii sale sau datofitd

r04

cdutdrii reasigurdrii. Un mediu decorativ, scrie ea, poate semnificanevoia de securitate sau lipsa imaginii paterne de sprijin.

6. Aspect clinic

Vzlorizure s gu d ev alo r izsre

Osterrieth gi Cambier (1969) au concluzionat in lucrdrile lor cdsubiec{ii care deseneazd au tendinfa de-a valoriza personajul de acelagisex cu ei gi de-a devaloriza pe cel de sex opus, utilizdncl i'dlfimeaacestora. Davido (1915) subliniazd cd un personaj poate fi valorizat indiferite feluri, intre altele prin addugarea de detalii pe inibrdcIminteaacestuia. Kirn Chi (1989) citeazd, diverse elemente de vaiorizare:abundenfa elententelor neesenliale, intdrirea sau perseverarea asupraacestora, ordinea executdrii acestora, sernnificalia traumaticb a unuidetaliu. Kim Chi dd ca exemplu prezenta unui nod pe un arbore, liniilerelicute gi transparen{a. Aceasti ultimd caracteristicd nu este valabi16dec6t pentru desenele adullilor. Se gtie, de fapt, cd transparen{a este,,normald" pdnd in juml vdrstei de 10 ani (Engelhart, 1973).

Valorizarea are loc dupd Corman (1970) asupra personajuluiprincipal, cel ce are pentru copil o importan{d particularb gi cel ce estespecial investit in plan afectiv. Connan observd c6 acest personaj arecaractere distincte: el este adesea executat prirnul, este desenat cu mairrrrrlti minuliozitate, are mai multe elemente gi ocupd mai mult spaliu infoaie, adesea in centru. cdnd desenr-rl unui pdrinte este prirnul executat,aceasta semnificd faptul c[ aceast6 figur6 parentalI este conformtr cuaspiratiile copilLrlui. Dacd subiectul se deseneazd primul, trebuie s6punem aceastd orientare pe seama unei problerne narcisice legatd dedificultatea de-a investi figurile parentale.

Devalorizare a, pr e cize azd, C orman, v izeazd esc amotarea une irealitali inacceptabile qi dureroase. Ea se poate efectua prin oynitereaunui personaj sau a unei pirti a acestuia, ceea- ce corespunde,,scotonrizdrii" pe care o gdsim in testul Patte-Noire (Corman, 1961).Altidat6, devalorizare a se manifestd prin alli indici: desenulpersonajului devalorizat este mai mic, este situat mai in spate, executatultimr-rl, mai rdu lIcut, ridiculizat, nepersonalizat sau personajul

i05

t,-@,, I

d,evarorizat este pur qi simpru tdiat cu o linie. corman crede cd in acestqrn urmS caz' existd un conflict int..'Joua tendinle referitoare rapersonajul barat: este- exprimatd rnui inrai una din ele, apoi esteconrracarata prin cealalta, ud.r.u ,u oljgin. in Supra_Eu.Grimard (19g2) reia teza lui Dennis 9i Uras (1965) care aurormulat ipoteza.r.:1::O,r:, .ur.l.Ir.r,. consemn sd deseneze unpersonaj va desena in qeneral p..in"uo pJ care ir admirS personal. Eiau demonstrat aceasra=inrr_" ;il;;;;; li catuga.i. Din acesr studrureiese cd desenur este_influenfaf a.r",".iil"oersonare gi de sentimente.G^aldctic_prrofte (1971)

" ,i", *".f rrirtdoudzeci de copi) cu^va.r,.,inu.-?-rl; jiTT"Jll,l': ffi:J;semnificativd intre reugita gcolard gi valo.izar.u figurii pateme.

0."",".1111j, tif,tl^::lbileste o relarie

, inrre valorizarea sau

o rd i n e a, r" aii,. ".

J,...T,",i# il ff ,

:11 J Xf i; fl ['1T ti . " _ *,furnizeazd, $i informatii ur,upfo ,.r"a,.rt,., i..roon.l pentru subiect,lrlli rn,subiecr poare valoriza ,., ;.;;;;;

;H[if ;J",TilJ,]1'.'';;*,;,;il#:il'iil?lffi:|:;:i.1:r::il!l*"i;;",111i1.) jlX.#:3.f..#:'*mtfiTg::,7ferraris (1973) a notat cd personajuf

""[rir", este adesea plasat incenhu sau in parfea stdngi, ca poseddrn.i ;;l;sunt intoarse,o.. "l;^,?:i;;" d;;r)'ril;:?"il ilJ#::;vestrnrentari a personajeror exprim, ,.nir,n.nt.t. ceiui ce deseneazd.

klentificirile

Corman (19j0\ sugereazd in testul siu sd intrebdm subiectul, lastirpirui desenutui, cu cine,. ia.",lnirlii'idenf i fi cbri te in trei form e.: identifi c6ri ;;;;rl;"H; ::;:J,fi

t,:deseneazd in manierd realistd; iA.ntin.a.i"ule dorinfei, c6nd isiproiecteazl rendinfele intr_un uf t p..r*uj; iiinr,rr.r.i cle dcfensd, sauale Supra-Eului, care_i

",.-T]jir1l,"i* lrio.iii,**u, pundnd in scend:,:::l:i,. l'",erzi s d, e i id enti fi can du -r, ;;';;;'., r epr ezint.in stan rapunrrrva. Corman adaugd cd existd iar"rin.i.i mai profunde, p. .ur.ltfi:::jTvaludm

priir analizd, arp, "ri"ri."..u rnri anumir eremenr

lr06

Davido (1976) indic' faptul cd, dacd in desenul familiei, copilulse identifici cu un personaj de aceeagi vArstd gi de acelagi ,.*, prr.,nconcluziona cd identificarea este nomald. Dac6 se identificd ., ,in.uomai t6ndr, putem decela in aceasta o nostalgie a unei vdrste ideale, deexempJu vdrsta pe care o avea inainte de nagterea unui rival.

Kos qi Biermann (1977) au indicat cd personajul cel mai marereprezintd figura cu care se identificd copilul. c6nd tat6r este desenatdeosebit de mare, este vorba de o ide'tificare cu agresorul in o pdtrimedin cazuri.

Din punctul sdu de vedere, Abraham (lgg2) a analizatdiversitatea identificdrilor precoce ale copilului gi a studiat-o dintr-operspectivd relalionald. Ea s-a interesat de diferenlierea sexuald careindich, dup6 ea, gradul de integrare a personalitdlii, mai degrabd decAtidenl.i fi carea scxuald.

Ea crede cd identificarea sexuald poate fi dedusd di'mai multeelemente, pentru cd este vorba de un fenomen complex. Ea se intreabddespre natura elementelor de identificare despre care este vorba giconcluzioneazd cd, aceasta este legatd de imaginea corporald gi deproieclia acesteia in desen. Ea men{ioneazd supracompensarea $laccentul prea lnare pus pe accentuarea diferen{ierii.

Ea a analizat maniera in care se arliculeazd procesul identificator:alegerea sexului primului personaj desenat, maniera specific6 in caretrateazd pers'najele masculine qi feminine, postura acestora,proporiiile membrelor corpului la unul gi Ia celdlalt sex, grafismul caatare, situarea personajelor gi a diferen!ierii sexuale prezentd lapersonajele din desen. intre altele, ea relevd cr identificdrile defensive,mai precis identificdrile cu agresoru l, genereazl, o mai maredistructivitate a subiectului, care se va imprin.ra in imaginea corporald.Regdsim aici resentimentele in ilustrarea graficd, qi aceasta la diferiteniveluri. Abraharn le descrie intr-o manierd detaliatA (p.32): din facturadesenului se degajeazi o impresie de agresivitate, sau de putere, fie inalura generald, fie la nivelul phrtilor corpului (degetele, picioarele, gura,expresia fe!ei). Ori anumite pdrfi ale corpului vor fi scotomizate, saudeformate, sau diminuate sau mdrite, in orice caz, rezultatul va fi ofigurd dezechilibratd.

tw

O rg an iza re a p e rs o n al it dy iiAnumili autori, precum Machover (19a9) qiAbraham (1977), ausubli'iat valoarea expresivh a desenulLri, in calitate de realizare agestului personal, prin ritm, linie, expresia datA personajelor, utilizarea

spafiului qi dispunerea personajelor, fala gi expresia acesteia, finuta,gesturile, simetria qi m6rimea. Expresia faie trimitere fu ,tlf uf p.opri,,subiectului, la ceea ce-l definegte 9i it arstinge c6nd rearizeazd diversesarcini Aceasta reflectd maniera ru p.rronol' de-a face lucrurire.

Referindu-se la Frangoise Minkowska, Corman (1970)reamintegte cd ea a relevat cloub tipuri de produc!ii, una nurnlta,,senzoriald", in care caracteristicd este nu execulia, ci mai degrabddinamismul desenului gi aspectul sdu viu, gi cealalt6, numitd,,ra{ionali", in care rea.lizareaeste definitd, rigLrroasi, ..;;_;;1" .;;;l;;dar imobild, 9i ale cdrei elemente rdm6n - uirer! nai mult iec6t ceteiatt.- separate i'tre ele. con'an scrie cr subiectur senzoriar este recunoscutpentru sensibilitatea sa fald de atmosferi, prin spontaneitatea sa, prininteresul pentru ceea ce este viu, ceea ce mirscA, ceea ce deia;acdldurd. Senzorialul privilegiazafrisdturire curbirinii. Ralionarul .u."n.uiinhibat. Cdndirea sa este mai pulin flexibild, nai disciplinatd, maiorrentatS, mai ordonatd. Rearizdrile sare se caracterizeazi pri' izorare,mobilitate redusd, profunzintea detaliilor, liniile drepte gi unghiulare.

. Aubin (1970) a reluat lucrdrile luiMinkowska, distingAnd doudtipuri de subiec{i. Tipul senzorial, concret, foarte senzitiv, adeziv, lacare culoarea gi migcarea abundd in clesenul sdu. Dimpotrivb, tipul:"li:iil se caracterizeaz6prin echilibru, rigoare, abstraclie qi o ou...ur"rmoDtlltate.

Royer ( 1984) dA indicatii asupra anumrtor trhsdturi alepersonalitdlii in raport cu factura de_a desena. Ea asimileazdemotivitatea unei rinii ugoare gi ezitante, unor personaje descentrate,membrelor inferioare scurte, cdutdrii cle sprijin, culorilor dulciestompate, fe{elor exprimAnd nelinigte. Subiectii rnai pu{in emotivideseneazd cu linii regulate, desenul fiind centrat gr culorileintermediare.

^ ... Factura personajelor - impresia de forl[, de soliditate sau defragilitate pe care o degajd - pot f,rpuse in raport cu fr.dirile subiectuluifaja de mediul s6u gi fald de realitaie. personajeie imateriale sugereazlo legdturd deficientd cu realitatea. Imaturitatea lor, senrnaleazi Royer

r08

(1984), poate avea o legdturd cu o funclionare intelectuald deficientd,dar gi cu caracteristici are Eului, in termeni de imaturitate arect;va, Jereorcc ip

penh.u Corman (1910), este posibil sd deducem din producfiilegrafice ale unui subiect poziyia Eului sdu, referitor la principiul pl;;;;;:nepldcere, in raport cu principiul realitalii cdruia i ; ,rpi,"".i;;;;;,Eul trebuie sd combine exigen{ere lumii sare interne pursionale, gi celeale realitdtii exterioare. Er trebuie sd creeze cel mai bun ,orpro*ir,giaceasta devine foarte dificil dacd exigenlere inteme sunt prea mari, saudacd realitatea este prea neprdcutd. Eul face atunci ajustdri, creaz|defense pentru a-$i prstra echilibrul. Desenele subiectuluiexteriorizeazd, cate ceva din aceste mecanisme. corman afirmr c6 uneledin aceste del'ense, care incearcd sd rdspundd unei angoaseintolerabile, sunt prea masive gi dduneaz6 astfel adaptdrii copiiului;negarea, care se poate manifesta prin uitarea unui rnembru al finriliei.este un exemplu de acest fel. Er d6 alte exemple de defense ale Eurui alecdror ma'ifestdri se regf,sesc in desen. El evoc6 intre altele pe cele caresunt Iegate de angoasele a cdror provenien{d pare sd emane dinexterior: inversiunea rolurilor, sau identificarea cu rivarur, in cazulgeloziei ffaterne, de exempr,, regresia sau deprasarea, in anumite cazuride angoasd de pedepsire (Connan, 1970).

in alte cazuri, defensa vine s6 rdspundi angoaselor de origineinternd: reg6sim aici negarea afectului sau a p,lsiunii, refurarel inincongtient prin deplasare gi proiec!ie. in sfdrqit, existd reactii deapdrare in fata angoasei suscitatd de Supra-Eu: este vorba, in principal,cle culpabilitate. r)efensa ia adesea arura formafiuniror reaclionare.

Autorul concluzioneazd cd, gi dacd aceste forma{iuni defensivenu par la prima vedere sd se conformcze pri'cipiurui pldcerii, din cauzaculpabilitdfii care este adesea prezentd gi care antreneazd mecanismede auto-pedepsire, aceasta din unnd permite $tergerea gregelii gi, astfel,anularea angoasei.

Dupd Corntan (1970) o tendin{d incongtienta se va exteriorjzaadesea cu un anumit grad de deghizare, pentru ingerarea cenzurii:deplasarea poate fi utilizatd atunci pentru rearizatea unei dorinteinterzise fatd de r-rn alt personaj care are un corespondent in rearitate.

Royer (1984) indicd faptul cd se intAmpld adesea si regdsim indesen efecte ale deplasdrii unei probleme, asociate irnplicit rn.i pa,ti u

t@

corpulur, asupra unei alte pdrti a corpului. De exemplu, dificultA{ilesexuare pot fi deplasate gi exteriorizate prin accentuarea unei arte pd4ia corpului cum ar fi nasul sau cravata.

AttnIiza reIo1iiIor dintrn prrsonoin

- Corma n (1970)afrlm6 cf distanfa pe care subiecful o interpuneintre diverse personaje, mai precis intre peisonajele care ", li;;;;;;;gi celelalte, este semnificaiiv6 pentru r.Luliu p. care o intreline crlace$tia in lumea sa internd, Si pentru dorinfa sa inconqtientd f"fil; ;iProximitatea relevA o dorinld de intlmitate, un atagament crescut;depdrtarea reflectd conflicte, respingere. C6nJ subiectul se reprezintd lagirt3ti' aceasta poate fi interpretat"ca o arn.uttut. in relafiire cu resturfamiliei (10). Davido (1976) reiaun,-u1iu irr--orman. Ea scrie ctr pozigiacopilului in raport cu,fiecare din pdrinlii s6i poate reflecta situalia saoedipiana gi conflicteie cu care se confruntd.

Dupd porot (1965), analiza compoziliei familiei ne va dainforrlalii asupra relafiilor intre membrii famitiei, a$a cum suntinterpretate de cdtre subiect. omisiunea unri membru indicd un afectde respingere fald de^aceastd persoand, respectiv un sentiment deexcludere din propria familie, dacd este suUieitut i"rr.,$i. U" ;;;;;;addugat poate face trimitere ra o reprezentare arteLata a subiecturui.Burns (1990) a observat, la subieclii ale cdror figuri parentaleintroiectate sunt rere, cd personajere sunt cresenate cu trdsdturi saupar{i ale corpului omise.. Tatdl, mama gi personajele reprezentAndsubiectul sunt de indlrimi dispropor{ion*riiuUi..rl reprezint' fefeneprietenoase, membrii familiei sunt iipili sau prea depdrtali. Limbajulcorporal in desen indici faptul ca paiingii .uu ..p..rrn,area propriesunt detaqate sau controlante. p,rinlii pot, ae asemenea, sd-gi intoarcdprivirea de la subiect. Adesea, simboluriie .. ?n.onlou.d desenul suntnegative' in alte cazuri mijlocur este gol. in .on.ruri., desenul prezintiatunci o lume in care personajelor nJ le_ar pldcea sa trdiascd.

Distanla sugereazd respingerea gi izolarea, in timp ceproximitatea face trimitere Ia acJepta.e'gi lu suslinere afectivd(Reynolds, 1978). Dac6 in_tre personaj. ,un, desenate obstacole,aceasta semnificd o dorinfd de protejare sau o defensd ,uu un .onRi.i.10. corman consacr' o intrcagd parte din rucrarea sa,.Dcsenur ro-iriJ{ffiinterpretdrii relaf iilor

lt0

Incercuirea unui personaj prin contur poate indica respingerea sausuprimarea personaielor ameninfdtoar., p.*"".;.r. lips6 sunt asociatecu respingerea, cu afecte de izorare ,u, a. n.g-u... cere desenate pedosul paginii pot semnifica faptul ci .*itta un ionflict intre subiect sipersoana reprezentatd prin acest desen. Izola*" ;.;;;;;;;;ireprezentdnd subiectur poate semnifica depresia, sentimentul de-a nufi acceptat. Compartimentarea foii, .u p.rronul.ie desenate in secfiunidiferite, semnificd, penhu Reynolds (197g), u*i.tut.u legatd de relaliileperturbate din cadrur familiei. Er a indlcat ca acesra trdsdtur6 esteputernic semnifi cativ6.

7.Ipoteze diagnostice in lcgtrturd cu celelalte clate

Aspectul clinic constituie pentru noi o pnmd sintezd a analizeitestului, gi o^elabor,m plecdnd de la datele culese in p6r{ile precedenteale testului. in aceastl privinld, am ardtat itemii testului care ni se par afi cei mai legali de fiecare parte a aspectului clinic. De exemplu, pentrua distinge mai bine organizarea personalitdlii, ne inspirdm din toatdgrila, dar mai ales din analiza comparativd gi conjugatd a anumitorpuncte din aceasta, cele care ni se par c6 dau cele mai multe indicatiiasupra acestei teme. Iat[ schema de referinli pe care o utilizam; '

a - Pentru tema Valorizere sou devalorizore. ne servim deelernentele urmdtoare:

, Itemul I.: Observ-area subiectului pe timpul silualiei clerestore: punctul ,7" (derurarea testului ra nlvelur secventeiverbale gi non-verbale).

- Itemul 3. : Aspectul tlezvoltirii.

- Itemul 4.4: Dispuneret, punctul ,,c,, (clasamentulpersonajelor).

- Itemul 4.7: Dispunerea fiecdrui personaj, punctul ,,d,,(echilibrul personajelor),,,b,' (prezentarea siluetei) $i,,€,,(simefria).

Ill

- Itemul 5.2: Detaliile corporale, punctul ,,0,, (nivelulspecific).

b - Pentru tema ldentificere, neservim de:

- Itemul l.: Obtestore:0""","iii,.'[i!,:i^i:::i::i,:,X,,,,::::::r:i,:!!!,f"'"{J,verbale gi non_verbale).

- Itemul 2.: Conp u n c t u I,, c " (c L, :::' {':,*f,' ! : i :: "i:i :;; )c

u fa m i t i a r e a I d'

c - Pentru tema Orgoniloreq personatitdlii, ne inspir6m dinurmdtoarele date:

- itemul I.: Obstesrare:puncrurl':,:'(4ltr!^i,Jr,'i:::,i:^i::r:,r:::r::"r;,,'J:,(gradul de atenfie), ,g,, (nivelul de an,rietate gi reacfia ladificultali)' ,,rt" (arte emolii observate pe timpur administrdriitestului), ,,j,' (derularea testului la niveiul secven{ei verbale ginon-verbale).

- Iternul 4.1: Aspectul *bol:mai ales punctele,,6,,(calitate) gi,,c" (situarea desenului in cadrul foii).

- Itemul 4.3: Trasoj.

- Itemul 4.4: Dispunereu.

- itenrul 4.5: perseverarea.

- Itemul 4.G: Factori regresivi.

- Itemul 4.2.: Dispunerea pesonojelor.

- Itenul 4.8. Culorile.

- Itemul 4.8: Expresia.

- Itemul 5.: Aspect detaliat, ntai ales punctele 5.? (detaliicorporale) gi .i.J (sexualizare).

d _ pentru tema Analiza relaliilor tlintre personoje, ne inspirtrmmai ales din:

- Itemul I.: observaree subiecturui pe rimpur situayiei detestare: punctul ,,c" (atitudinea subiectului), Si ,,d,, (maniera derela{ionare).

- Itemul 2.: Contpozilia fantiliei in raport cu familia reolii.

- Itemul 4.2: inriQinrca.

- Itemul 4.4: Dispunerea, ntai ales punctele ,,0', (distanla) gi

,,c " (clasamentul personajelor).

- Itemul 4.5: Perseveroren.

- Itemul 4.7.: Dispunereafiecrirui personuj.

- itemul 5.1: Tigsuri de detalii.

Kim Chi (1989) sugereaz6 o analizl care fine coni de faprul clpersonalitatea are o dimensiune spaliald, in sensul in care diferitelepdrli sunt in relalic continud unele cu celelalte, gi o dimensiunetemporald, care face frimitere la faptul cd persoana este reprezantatd cutrecutul gi cu viitorul sdu. Analiza desenului, spune el, ,,cautd mai alessd inteleagd diferitele problematici care animd individul cum ar fimecanismele de degajare, de acomodare gi de adaptare la situa{iidificile" (Kim Chi, 1989;p.76).

Debienne (1968) reia ideea lui Buck (1948) asupra a trei principiide interpretare care rdm6n importante:

c Interpretarea trebuie sd se refere atAt la elementele desenului,

cAt qi la asocia{iile subiectului. Acestea sunt necesare;

Fiecare element trebuie sd fie studiat in relatie cu structura

globald a desenului;

Rezultatele analizei trebuie puse in raport cu datele istorice

sau anamnestice ale subiectului.

Wallon, a.T^Ol:: U, Engelhart (1990) sugereazi qi ei analizareadesenur,i f,c,nd regdtu.a i,rt.. et.m.nt.r. ,or. gi organizarea saglobard. Anderson .qi

Andersorr (r t;;;^;;;;, cd erenientere expresive,irrrre altele omisiuni le, distorsiunile rr;*;;,"r, efbctele de perspecrivaaccentudrire, trebuie anariz.ate ?n func{ie de Iocarizarea ror in ."dJiicorpurui personajelor qi a simborismrrria. care sunt regate. Desenurpoate reprezenta dorinfere.nrirturisite gi nernarturisite ale subiecturui,

f:r.,H Lj'B,,rJ,l; ,' stabiciunilc, sa, .fo,tu.ile .i. ."r;;;;;;;

"n*:f; I I

r' ;; : :: :J,,.JI,TI iil: fl rT' T:::i:il:x. : ***:Osterrieth qi Carnbier (1969) au relevat dificultatea cu care seconfruntd cei ce doresc realizarea i,n.l u,rut

su nr prczenrare doui orientiri : n. ."i*."^ at::iiffil,:.1H'H i:fiecare din elementeie-sale, n-, "r"i "ri"rflor, ou. pierz^nd datoritdacestui fapt elabora

1'::. r'" ;; ; ;;; ;J'i":Ttil' :li, ii, il:' ::["i J j.;T*^ m*lnterpretare care poate plrca lipsitd des u biectiv irateu ru. E i fouo, )ize aza;;;il ;; ft".il:o,uuH i,ln ilt:cumura elementele, ei.incearcd rtuoiur rr.u.rr*drii variabileror prezente.Mai mult, ei consicieri ca pri'J;;;;;variab'erc i' disculie 9i axere cre direrenfiere

" J:-,i,r.',,1,.i:.a

cunoagrc

,,^,,',^Y.:.:ul (1914) distinge,trei etape in procesut de inrerprerare a

ffi i:i::? ji:ff|ji ra1d, ar desenu t ui amit,i.i Ea identinca il;r ;;;^lsensurmanire,,,,;,;J#t::t;'il1;';;;,:."1:,,:.:,:;::;"^;:::ili,7ascuns, ,,scmnificafia latentd,,. al ticilca niu.i ,l::f ll ::,

t'_. E o n; u,,g. I u u... ta,.i r;;i ; ;; ; ;T,'#l*.,#:J[Ti]f ]Nor sugerdm adoptare a unui as.,ne.eo d.r.., de sintezd la finalulj:::1trt explorator gi inrerprerariv aqa cum esre prczenrat in aceasrdJ I t crarc.

Inserdm un exentplu al unei elaboriri interpretative. in Figura 3,citdm textual lucrarea lui Morval (19?;, ;.;;;;.'Aceastd muncd dc sillczl a descnLrlui farrniliei se iuscrie insrfucturarea unui exanren'si'ologic. i,-, n..n.ia opticd, subriniem cirscrierile tui Corrnan (1e72) $i i."y;; i;;;:; a.supra exanrenutuipsiholcgice pot fi deosebit de u;ile .f

'f ,,l.iJril". ir srudenrilor.

114

Ednr€ httuEd d#eftiitrtilri

Trni dei{uduhifiilI

Tari dti*ratnd:nir

C,euttrjirE6tire deTmLlti

Derllyrisreafig'niipdzut

hEcrnarFtg;inuft{ne

Sqrrelirtreh;rihri

]4rrylrrl dlrn urri.

!*rnuuipr*Imrroedi:i*n

}{ixai fuisrd.iltri!.t

Irtrni drsn*; curujuu}iertri

irfimi desel,nindrlur

Sriiec ine mi;i n,rr,i

Di*lnra sr-t,is d-mrmi n;:.inici. decfr di.tait clbfuc-

trii

Iigura 3: Scherna intcrprctativ?1 a datelor obJinute cu aiutorLrl descnulLri thnriliei

ll5

BIBLIOGRAFIE

Abate, M.A. (1994). Kinetic Farnily Drara.Internat io)al, -t-t (iB), I i;."

" t u t av{trl$' D iss ertat iott Abs trqcts

oo, ;!:#; +",!:i?3] rl :;u,,

0 ",,,fr , o t i o n s d e t, e nfa n t d t r av e r s s o n

^t;l;f,;}r|1977). Le ttes.sin tl,une personne _ te test dn Morhor|r.

OOK'iJ#;O (1963). Le test ct,une personne. Neuch'tet: Delacheux er

Acosta' M L (i gg0)' nre Kinetic famiry Drawi'g: A deveropmentar and11]iaitV stuciy. Drsse rtation ,Urtro"i36g0. J u,srcrturtun Aostracts Internationat, 50 (g_ts),

Alschuler, R.FI., Hanrvick, L-.A. (1943). painting as an index of.N ; ;:;:i,o,,,;; i;," ;iZ:::,

. r,' a,",i A m e r it a n r,;,,i Zt

Alves' K A , Loureiro, s.R. (1994). Representacao grafica da familia anrum grupo de pacientes. esquizolienico, fO.r.nuf familiei la un gruode pacienfi schozo&enici).' pri;;,;;i;)7r rnonl.:::n, IJ., Anderson, r. (1965). TecltnitEditions universitaires ues projectives. paris:

Anderson, S.B. (t ee5)._s?::1lr:"1]", in children,s famity clrawjngs; A;l::i.r^r,",

study in three culruies . child snriy j;;;;;,";;ir;,

""i..,]rD (1 91 3). Les m dthocles proj ectives.paris: p.U.F., Coltection

Aubin' H (1970)' Le dessi, de r'ery'ant inacraptd.lburouse: privat.Aulagnier, P. ( I 975). L a v i o I e n c e cle l, i n terp re t at i o n. p ar ts: P.rJ .F.u"rl,::"!.:.

Itgf l) The.per.ception of eight rype of american mic,cJle

,.riil: ;:ou'Jilf#'.l those cLirtrhoo'i d.t*,.*i.h mosr innuencecj

t (a ;;, l;;';."""'1ivoiren)' Disserta|ion Abstract rr,;;;;;;:;;;

Bender, L. (1g75). (Jrt test vr:jlto_moteur.paris: p.U.F.

116

Bene, E., Anthony, J. (19g5). Famiry Reration resr. Nfer. windsor;Nelson Publishing co.

Berger, R. (1994). ahildTl draw their stepfamily. Journat of FamityP sy cho t her apy, 5 (4), 33 -49.

Borelli-Vincent, M. (1965). L'expresion des conflicts dans Ie dessin dela famille. Reyue de Neuropsychiatrie Infantile, I 3, (l_2), 45_65.

Borges, L.A., I oureiro, S.R. (1990). O desenho da familia commoinstrumento de avaliacao clinica de um grupo de criancasencaminhadas para atendimento psicopedagogico (Testuldesenului farniriei ca instrument crinic de evaruare a unui grup decopii refera!i pentru consiliere psiiropedago gicd). A"rqu'ivosBrasileiros de psicologia, 42, (2), i06-l 14.

Boulanger, N. (1990). Etttcle comparatiye entre les clessins cle lamaison, de I'arbre et du chemin d'enfants cle fantillestraditionnel/es, dgds entre g et r3 ans. Mdmoires cre maitrise.Trois-Rividres; Universitd du eudbec d Trois- I{ividres.

Bourgds, S. (i984). Approche gdndticlue et psycl.tanalytique cleI'enfant. Tome I . Neuchatel: Delache tx et Niestld.

Boutonnier, J.F. (1959). La signification du complexe d,oedipe.Evoltttion Psychiatrique, 2, j gj -202.

Brakarsh, J. (1989). The chikl's family drawing as a measur.e ofstressfull fami Iy environment. D i s s e r t ar i o n A b.s t r a c t I,t erna t i o nal,49 (t-B),2844.

Brewer, F. (1980). Childrenb interaction patterns in Kinetic FantilyDrawing. Tez,6, de doctorat nepublicatd. Uniteci States IntemationalUniversity.

Bristow, K.I. (1994). The impact of malkeatme't and sexual abuse onchildren's drarvings, Mas t er Abs tr acts International, 3 2,(3), 1 070.

Brofenbrenner,U. (1979). The Echology of F[ttman Development;Experiments b1, nature and des,ign. Ca'-ibridge, Mass.: FlarclvardUniverity Press.

Brofenbrenner, U. ( I 996). I_e moddle,,processus_personne_Contexte_Temps" dans la recherche en p.sychologie du ddveloppement:principes, applications et implications. in R. Tessier et G. M.

n]

Tarabulsy (Editori), Le modile dcologiqtte dans I'dtucle duddveloppement de I'enfant. Collection D,enfance. Sainte-Foy,Qudbec: Les Presses de I'Univdrsitd du eudbec.

Brul6, D. (in pregdtire). Les manifestations comportamentaled'internalisation et d'externalisation chez les enfants malhaitds.

Buck, J.N. (1948). The FITP Test. Journalof Ctinical psychologt, 4,1 5 t-1 59.

Buck, J.N. (1964). The House-Tree-Person (HTp) lulanttal supplement.Los Angeles: Western Psychological Services.

Burns, R. C. (1990). A guide to Family-Centered Circle Dratvings(F C. C. D.) . Ne''v York: Brunner/MazeI publishers.

Burns, R.C., Kaufmann, FI. (170). Kinetic Famillt Drtwings. New york:Brunner Mazel.

Cain, J., Gomila, J. (1953). Le dessin de la famille chez l,enfant, critdrcsde classification. Annales Mddico-Psychologiques, 4 (I), 502-506.

Canibier, A., Pham Hoang Quoc Vu (1935). probldrnatique oedipienne etreprdsentation de la famille. Billetin de psychologie, 38,21j-229.

Cargo, A.P. (1990). Children's concept of family: early latency agedchildrerr in divorced and intact farnilies. Dissertatio, Abstract.sInternational, 2B (l), 162.

Carneiro, F. (1986). A simbolizacao no tcste do Desenho da Familia.Jornalde Psicologia, J (l), l3-17.

Carneiro, F. (1988). O desenho da familia de aclolescentes psicoticos(Desenul familiei la aclolescenti psihotici). Jornal cle psico/ogia, 7(4),8-12.

Chuah, V.N.-F. (1993). Kinetic Family l)ralvings of chinese-americanchildren. Dissertation Abstracts International, jJ (7-B), 3S3 1.

Cobia, D.C., Brazelton, E.W. (1994). The application of Family Dr.arvingTest with children in renrariege families: Understancling fanilialroles. Elementary School Guidance and Coun.seling, 29 (2), 12()-136.

Comunian, A.t,. (1984). lVard the validation of the Kinetic FarnilyDrarving. Dissertation Abstracts Internationol, 5A e-B), 743.

118

Ig:'

?-i

ill,

cook, M.S. (199 l). Integrating kinetic family drawing into Adlerian life-stile interviews. Individual Psycholgt; Journal of AdlerionTheory, Research and Practice, 47 (4),521-526.

Corman, L. (1961). Le test PN. Paris: P.U.F.

Corman, I-. (1965). Le test du dessin de la famille, Signification des

personnages surajoutds. Revue de lt{euro-Psychiatrie Infantile, I 3

(1-2),6s-61.

Corman, L. (1970). L'e test du dessirt de lafamille. Paris: P.U.F.

Corman, L. (1912). L'examen psychologiqtte d'un enfant. Bruxelles: G.

Dessart.

Cornman, B,J. (1993). Childhood cancer: differential effects on the

family memb ers. Oncologt I',lursit'tg Forum, 20 (10), 1559- 1566.

Davido, R. (1976). Le langage du des.sin chez I'enfant. Paris: P.U F'

Debienne, M.C. (1968). Le dessin chez I'enfunt. Paris: P.U F.

Decobert, S., Sacco, F. ( 1995). Le dessin dans le travailpsy cha n alyt iqtt e av e c I' e nfant. Ramonville Saint-Agne: Ed ition

l,,res.

Dennis, W., Uras, A. (1965). The religious content of human figure

drar.vings made by nuns. Journal of PsvcholoCy, 61,263-266.

DeOrnellas, K., Kottman, T., Millican, V. (1997). Draiving a family:

Family art assessment in Adlerian therapy. InclividLtal Psycholog,'"

Jotu'nal ofAdlerian Theory, Research and Praclice, 53 (4),451-

460.

Deren, S. (1975). An empilical evaluation of the validity of the Draw-A-

Faniily Test. .lournal of Clinical Psycholou^, 31 , (3)' 542-546.

Diclillon, H., Vandenviele, M. (1988). Le test du dessin de la famille

chez les dcoliers congolais. Revue Belge de Psychologie et de

P ddagogie, 5 0 (201), 1 -16.

Dolto, F. (1979). L'image inconsciente clu corp- Paris: Seuil.

Dubuc, B., Duclek, S. (1984). Le ddveloppement de production d'un

dessin chez les enfants de I'dcole dlimentaire. Enfance, 2,189 200'

il9

o1';1, i1:;i)

La mdthode desfabtes en psychanatyse infantite

Engerhart, D. (1973). Etude dimensionere des indices cre personnaritdde t,enfanf. Revue de rryrnobgi, ilpiqrde, 23 (2) 9t-104.Engelhart, D. (19g0).

.Dess_in et personnalitd chez l,enfantMonographies franqaises a" pry"nilo[iJ, pu.tu CNRsa..T.H.l,t",.r?1rr].

L e s ct e s s i n s ct, e nfa n t s e t I e u r s i g n ifi c a t i o n.

Feuer, M. (19g9). ,,Elrontott,, csalad,rajzoc szerepe a gyermek_pszichodiagnostikabzan (semnifi calia-Jlr."rrri familiei,,r6sfbfate,,

A:;;fr*:"osti cu I copil u lu i). il s, *" i,,, c ho t o g i a i s z e t n e, 4 5

Fleuridas, c'L' (1988). Tre.atment component anarysis of the Milansysremic model: A faTilf therapy ;;;;;;. sndy. DissertationAbstracts Internationql, +t el-n\, q: ji.""Forest, M., Thomas, Gy

!19.911 An explorarory srudy of clrawinqs bv

\;;T; i^ ch i I dren. a r t i.t h .L,,,

" i' ii ii

",' ; "; ;; ;,;;; ;;' ii rll,

FLuy, G., Carlson, E.A., Sroufe, L.A. (lggl).Children,s representation of;$?;liffi],relationships

in famiiv a,u*',1gr. Chitct Devetpmenr,

Galdtic-Piroft e' M' (1g7 r).Image pateme'e et rdussite scolaire. Bur/etinde Psychologie Scolaire et cl,Orientatior, jO(3), 120-13g.

o"T,1i.::1":: (1.?88). tl:.yl,jl ,:"ring method for kinetic famiryorawlngs and its aonlication to the evaluation of family structurewith an emphasis #chitdren f."; .t;;;;.lurtti.r. DissertationAbstracls International, 49 (4_B), tt;;.

"'^" '

Gardner, H. (19g2). ..Gribouittages el dessins cl,enfant,s, /eurs i gn rfi c a t i o n. Bruxelles: p. Mard'aga.

U.ljj:: F., Kirkla,nd, K.D. (1g77). Unobtrusrve assessment ofrnterpersonal affect throug .*p.rrriu. iin. drawings. perceptualand Motor Skills, 44,423_42g.

O,ut:l:.:. J,A- (1994). projective drarvings. : helping survivors ofchildhood abuse recog.rise boudaries:-lou,unt of p,sychosctciaIand Nursing Mental flialth Srrrirnr,-Ji1r11, rU ,0.

120

i

I

II{

Ii

ii

Ij

I

Ij

Goidschmidt, H.L. (1991). Mother's psychological responses to thekinetic family.drawings of conduct-disordered adolescents(projective drawings). D iss ert at ion A bstracts I nternat ional, 5 2 (3 _

B), t717.

Goodenough, F. (1957). L'intelligence d'aprds le dessin. paris: p.U.F.

Grimard, L. (1982). Le contentt du dessin de la famitte auprisd'adolescents, garQons etfilles dgds de 12 d l7 ars. Memoires demaitrise. Trois-fuvidres: Universitd du Qudbec d Trois- Rividres.

Grzyva, A., Kucharska-Piefura, K. (1998). Dynamika obrazu rodziny wpracach graficznich chorych na schizofrenie paranoidalna(Dinamica in-raginii familiei in lucrdrile grafice ale pacienlilor cuschizofrenie paranoidd). Psychiatria Polska, 32 (1), 47 -57.

Gtrillarmd, J.J. (1983). Psychologie et dducation, Tbme 3: l'examenpsychologique de l'enfant et de I'adolescent, Paris: FernandNathan.

Hackbarth, S.G., Murphy, H.D., McQuary, J.P. (1991). tdentifyingsexually abused children by using kinetic family drawings.Elementary School Guidance and Cottnseling, 25 (4),255-260.

Halvorsen, M. (1996). Children's drawings and loneliness: The conceptof loneliness in middle childhood. Master Ahstract.s International.34 (t),421.

Hamilton, L.S. (1984). Fiuman figure drawings as measure of self-concept development in bilingual children. Journal oi'Instructional Psychologt, I I (1), 28-36.

Handler, L., Flabenicht, D. (i994). The kinetic family drarvingtechnique: A review of the literature. Journal of PersonalityAss essment, 62 (3), 44A-464.

Harris, D.B. (1963). Goodenough-I-Iarris Drawing lest. Nerv York:Harcourt, Brace & World inc.

Harsanyi, L (1965). School children's drawing in which is representedas a mean for reve aling farlily relation and self-concept.P sy chol og i c ol A bstr act.

t2ll

II

_i

Holty, R., Moran,-p[, Brannigan, G. (19g6) Socialschemas in thef iiii,'J',H,\iir,?,:,^{r;tnJ"";';oour,,r.,,,),")t"i),,,,

Holtzberg, J.D., Wexle4 M. (1950). The validity o-f hurnan form drawingsas a measure of personality deviation' .";"',,,;::i:;,:l**tlTechniques, li,1+7,343-361 Jotrrnal of Proiectne

Flurse' w'c' (lg5l)"The,emotionar disturbed chircl draws his famiry.euartety Journal of Chittt nrnrr"i'r'\," tSZ.Ionescu, S., Lhote,, C , Jacquet, M .._M. (1997). Les ntticanismes cleddfence; thiorie et crinique.paris; Nathan Universitd.,u.\r::, L. (1950). A study ofsado_masochir

de rin q u anr giii' _uy

;.,"; ;; ;il;T'Hlfi T j;:f::,,i":i(Fanrily Attiruae fest). rn" nririrt",i"i*i22,53-65. '- \er')' I rrc ,'rlllsll 'Journal of Medicat Psychotg,,,

Jacobson, A, (1973). A ,stttcly of Kinelic Family Drawings of pubtlcschool chilclren, ages six trough nine. -I.ezdde doctorat ineditd.Cincinnati University. ' rzd uc uoctoraf lneditd

Jolies, L., Beck, H.S. (1953). A srucly of the validiry of some hypothesisfor the quaritative interpretatio' of the HTp for children ofi ;:;W'ni\"uX' 12i' "

n i' " i pl * ; #;, r o u r n a r o7 c t i,^ i

"-,iJourdan-Ionescu, C., palacio_euintin,

E. (1995). Etude de l,interactiondes facteurs de ris.que et de protection .1r., les jeunes enfantsfi.dquentanr un service.d,i"**i"ir" i;;;... cerere de sLrbventiecarre Co'siliul din eudbec pentru C;;;;ar". Sociata.Jourdan-Ionescu, c., palacio-euintin,

E, Desauiniers, R., couture, G.

!"'z?!);' i"' !; "!e,

!' i n t''') c ;;;;' ;;:'"; ;"

"u "'t' r i s c1 u e e t ct e

r/,, i n t e

^, e n t i i n i, n

"7, i,i!!il.,{{i,:;

"{:: : u e n t a n t u n s e r v i c e

d i' eui b e c p entm cercet" . s ".i",

r. r.",, _i.ffi;:lii"?l'# :l'Qudbec d Trois_ Rividres.

-"r'#;.?;i :ffi:);

Grafic indicators of sexual,ab,us1in.drawings ofnondisturbed.n,,o..l'rl',]lr.J:ff :1'L:r:";,:,\i,:,1:r:,;;";i:,lnternational, -tZ (2_B), 1065. - ---/' )

122

It

Kaplan, N., Main, M.^(19g6). A sy.stem for cla.ssifuing childrenbdrawings in ternt of th_e representation of attachmen!. Manuscrisnepublicat: Berkeley University.

Kidd, A.H., Kidd, It M. (r995). chilclren's drawings and auachnent ropets. Psychological Reports, 77 (l),235_241.

Kim, chi, N. (1989). La personaritd et r'6preuve de cressin mtitipre.Paris: P.U.F.

Kuofl H.M., Prour, H.T. (1985). The Kinetic Drawing System: A revier.van integration of the kinetic farnily and school drawing techniques.Psychologt in the School, 22 (l), 50-59.

Koch, C. (1969). Le test de I'arbre.l.yon: Vitte dd., Collection animus etanima.

I(oenigh, F. (1979). Dominant parent as projected by hon.rosexual a'dheterosexual males. Journal ofSex Research, I 5 (4),316_320.

Kopizz, E. (1964). 7'he Bender Gestalt testfor young chilclren. London:Grune & Stratton inc.

Kopizz, E.M. (1968). Psychological evaluation of chilclrens httmonfigure drmuings. New York: Grune & Stratton.

Kos, M., Biermann, G. (19i1). Lafantille enchant\e. paris: Centre dePsychologie Appliquie.

Lafrance, D. (1919). Etude cles caracldristiEte.s gdnirares dtt dessinde la.fantille chez les odolescents cle I2 d l7 ans. Mdmoires demaitrise. Trois-Rividres: tJniversitd clu eudbec d rrois- Rividres.

Lara, A., Garcia, T., Acevedo, M. (1995). Evaluacion de kasreoresebtatuibes de las petas de apedo en ninos Mexicanos pormedio de dibLrjo de la farnilial Seguimento a un ano (Evaluareapattern-urilor de atagament la copii mexicani cu ajutorul desenuluifamiliei: Studiu pe durata unui an). Salud Mental, IB (1), 56-60.

Lehner, GF., Gunderson, E.K. (1953). Heigh relationships in the D.A.p.test. Jottrnal of Personality, 21,392-399.

Lessler, i(., Erikson, M.T. (1968). Response to sexual symbols byelementary school children. Journal of Cottnsulting ancl ClinicalPsycfiploO, 3 2, 473-41i,

t23

Lieberman, F.R. Baer (199 2). validity of rhe Kinetic Family Drawings asa measurement of the perception of family,relari""rfup, ""ji"il;ryffil:n*.rental

cire). b,rr"riii"r',qbstracts rnterationar, 5 3

Linciquisr, N.C. (1992) Fleurl ya family drawings of earing disorderedfemales. Master Abstracts Internationi, SO, (20),3g4.Longmaid, K.J. (1994). Represenration of rerationships in chirdren,sfamily drawings and prediction oi .u.ty school outcomes.Dissertation Ab.stracts Jnternational,- il (S_S), OZSr.Ludwig' D J' (1969). self perception and the draw-a-person test.:lournal of projectittes fechniqtre,s, S i,"iSl_ZSZ.t",il;:,*GU (1967). Le ctessin enfantin.lJeuchArel: Detacheux &

Machover, K. (l 949). pcrsonaliry, projection in the tlrawing of hurnanfgirrr. Springficid: .fhomas prif iJ,,*_""'Maggi, A. (1910). k,ste clo,e senho enl cores clafamilia.sao paulo:

fii:ifli: ::'#;f ::: " un i ""' ; io'r' 0,, uo p., r ; ir;;;;;,

Matejcek, 2., Strochbac.hl*,, (l93l). Kresba zacarovane rodiny(DoesenLrl famil ie i vrbj ire). C * i"r U, J r, il"_ p s.y c h o t g r e, 2 5 (4), 3 1 6 -

McPhee, J.p., Wegner, K W. (1976). I(inetic family drawing sfyles andemotionaly disturbecl childhood U.frouio.Arrur'nrn't, ii ri), no, orr. tournat of pesonalig,

Minkowska, F. (1952). La typologie constitutionelle vue d travers le

f ,i;::1,2:"r,':iesdessinsd''"ri"".1i"",,)"aono,phophysiotogie

Morgenstern, s. (1937). La psychanalyse inJ.antire.paris: Denoer.Morval, M. (lgl3). Etucle du dessin de la f.amille des dcoliersmontrdalais. Reyue cle psychologie et des palptiqude, 23 (2), 6l_

Morval, M..(1974).Apropos rle I,intcipretation ciu dessin de famille.

f;rrtn O, psychologie et cles Sciencn, jr-t,'na,,rotion,

9 (4),457_

i$

IIi

i

I

j

Morval, M. (1975). Le dessin de la familleEnfunce, 1,31-45.

d'enfants prives de pdrc.

Morval, M. (1986). Stress et famille.- vulnirabilitd, adaptatior.Montrdal: PU.M.

Morval, M., Laroche, J.-L. (1976). Constance du dessin de famille.Revtte de Psychologie App/iqude, 26 (2), 47 5-481.

Moetkoff, D., Lazarus, P. (1983). l'he Kinetic Farnily Drawing: Thereliabilty of an objective scoring system. Fsychologt in theSchools, 20,16-20.

lluchielli, R. (1960). Le jeu du ntonde. Paris: P.U.F.

Muchiclli, R. (1963). La notion de projection. Bulletin de P,rychologie,xt/rr (221),2-1.

Muller, P. (1958). Rechcrches sur le dynomi.sme ertfantin Berne: Ed.lians Fluber.

Myers, D.V (1978).'lbwards an objective evaluation procedure of theKinetic Family Drawings (KFD). Journal of PersonalityAss ess nt ent, 42 (4), 3 5 B-3 65.

Nanpon, P. (1986). Les parents et les grand-parents dans le dessin de lafanrille. Statttt.fantilictl et stcttttt linguistique. Enfance, 39 (4),361-317.

Nuttal, E,.V., Chieh, L., Nuttal, R.L. (1988). Viervs of the fainily byChinese and U.S. children: A conrparativc study of kinetic familyDrawings. Journal of School Psycltology,, 26 (2),191-194.

O'Brien, R.P., Patton, W.F'. (l974). Development of an objective scoringrrretlrod for Kinetic Family Drawings (KFD). Journal of PersonalityA.s.g e.s s m ent, 3 8 (2), I 5 6-1 64.

Oftega, A.C., Pereira dos Santos, M.P. (1987). O desenho sa familiacomo tecnica de investigacao psicologica: Influencias da idade,scxo e ordem de nascimento (Desenul larniliei ca tehnicd deevaluare psihologic6: Influenfa varstei, sexului gi ordinii na$terii).Psicologia Teoria e Pescluisa, 3 (3),239-249.

Osterrieih, P.A., Cambier, A. (i969). Essai d'investigation rigoureuse dudcssin chez l'enfant. llet,ue cle Neurop.sychiatrie InJ'antile, l7 (6-1),393409.

125

Oullette, F.-R,, Charbonneait, J., Jourdan_Ionescu, C., palacio_euintin,E., Nadeau, p, Mdthot, C., Moore, J., patenaude, C., Streit, y (1999).Tra'iectoires d'intervention et lien familiar dans des situations depracement en farnille d'accueir: les points de vue des diffdrentsacteurs. Laborator prezentat la al5-lea Simpozion d;A;;;;;;;cercetdri asupra familiei. Trois_Rividres.

Paynl, _\4 A (1996). Some effects of sex, age, and household struchrreof family drawings of Barbadian .fritJr.n Journal of SocialPsycholog,,, I36 (5), 567_568.

Peganha, D.L. (1991). A reciprodidacle cle desevolvintental entre acrianqa cont ctma e siafamilia. Sao pauio: Instituto A" pry.fr"i"gi.de Universidade de Sao paulo (IpUSp),TezFtde doctorat.

Pelletieri, A.J. (1971). Family in action drer.vrngs of poor readers.

ffffiff :r pr ezentatd. l a Congresu l Nali on a l d e Lectura, T;;;;,

Pianta, R.C., Longmuid,. f.: Ferguson, J.E. (l 999). Aftachrnent_basedclassification of childreni family i.awings: psychometric

properties relations with children,s adjusnnent in kindergarten.,lourna/ of Clinical Child psychotog/, iS (2),244_255.Porot, M. (1965). Le dessin cle la famille. Revtt.e cle pqtcfu6l6gis

Appliquie, t 5 (3), llg_192.

Rabinowitz, A. (19g2).Acceptance_rejection and height of parentalfigures on the Kinetic Family Orawings- l, ercepttral oncl MotorSkil/s, 7 4 (1), 329_330.

Rambert, M. (i969). Das puppen,spiel incler kincler psychoterapie,inKos, M., Biermann, G (1971) Lafantille entcjhorter.paris: Centre dePsychologie Appliqee.

Raskin, T,.M., Bloom, A.S. (1979). Kinetic Farnily Drarvings by children

iifrrlr"*^t ctisabiliries. Journat of pediairic psychotos,,, 4 (3),

Itaskin, L.M., pircher-Backer, G. (1g17). Kinetic family drawings bychildren, rvith percep^tual_moior aetayr. ,lourrol of Learning

D is a b i / it ies, I 0 (6), 37 0_37 4.

126

Reynolds, c.R. (1978). A quick-scoring guide to the interpretation ofchildren's Kinetic Family Drawings (KFD). psychologt in theSchools, I 5 (4), 489-492.

Reznikoff, M., Reznikoff, H.R. (1956). The Family Drawing test: Acomparative Study of Children's Drawings. Journal of ClinicalPsychologt, 37 (1), 73-80.

Rodgers, P. (1992). A correlational developmental study ofsexual.symbols, actions, and themes in children's Kinetic Family andL[ttman Figure Drawings. Tezd de doctorat ineditd: UniversitateaAndrews.

Royer, J. (1984). La personnalitd de I'enfant d travers le dessin duhonhomme. Bruxelles: Editest, 2enrc ddition.

Royer, J. (i993). L'dxamen psychologique de I'enfanl. Marseille:I-lommes et Perspectives.

Royer, J. (1995). Thdorie et pratiques psychologiques concernant ledessin d'enfant. Psychologie et Psychomitrie, I6 (4),19-91 .

Sami-Ali, M. (1974). L'espace immaginaire. Paris: Gallimard.

Sattler, J. (1990). Assessment of children. San Diego: Jerome M. Sattler,

Publisher.

Schachter, J., Cotte, S. (1953). Les divers tests de dessin. Sauvgardede I'enfance, 8, 620-633.

Sclrilder, P. (l 968). L'irnage du corps. Paris: Galiimard.

Schildkrout, M., Shenker, R., Sonnenblik, M. (1972). Human figuredrawings in adolescence. Australian Psychologist, B, 1l-18.

Schmidl-Waehner, T. (1942). Formal criteria for the analysis ofchildren's Drarvings. American Journal of Ortopsychiatry, 12,95-103.

Segers, J.-E., Lidogeois, M. (1914). Application du ,,Goodenough-Flarris Drawing Test". Revue Be/ge de Psycho/ogie et de

P ddagogie, 3 6 (1 45-146), 1-20.

Shapiro, T., Stine, J. (1965). The figure drarvings ofthree-years-oldchildren. A contribution to the eraly development of body image. inR.S. Eissler, A. Freud, lI. Hartmenn qi M. Kris (editori), The

t27

j1

i ,-i

f; *:l?:;,!J { ;::, {(""r, r, c h i t d, xx Ne w yo rk : rn tern a ri onal

Shaw, J.C. (1990). A developmental study on rhe kino+i^ €^*:,,. ,ro. non.rini., uracr chiiJ f"r,,",,"i iJ;Tffi1:,Hll.iXXT?rhe Unired States. Dr.sser,r,,J, iiri,r',4797. _". u.nicttuuun Aostracts International, J, (10_B),

Sindou, G. (1ggl_g2). Images de soi et aden ton ts j e p aren ts a ;

" "i" i,.- i, i i il r:;i:, ::,;; ":::;::: i: f

..t "T;i t3J*,ff,' Kinetic ram i lv Drar.vingl restens, anve tde rse,

Miqcare"; u,i,ulli*,ll'og' nrtrligfieder (.Desenul ir,,'iriri "i"

450465. arr, rrmrre qi posibititdri) Skotnprl,koto],..):)ii ,).Sourkes, B.M. (1991). Truth to life; Arftherarpatlents and thei

Q), 8t'e6. r siblings i;;'''';;;'; ;:':;::'::i:itt:,::;:#',tt';:Hil;:,

^t::*tJ:l* ' Engerson, IL (tss2)Anarvsis orramily

il;.?;,i,::',:';:::,W::,:!ii;;:;::;!:;;{;;'i*Spizer, R.L., Williamr

(strttctttral ctirt,'^I^P ',Gibbon' M' (1990) sCID ,-ersions I et IID i s o r rt e r s )

^;;1, ; ;:: rg:7,::l J::; s

D s M r il o i "i: #,i, i

Spotts, J., Brooks, J (lgg:) Oh no, not againl in L.B. Golclen 9i N{.L.Nor,uvoo d (ed itori), C i, n r, r, i i' u r",'r" i i,, r,Men'il-Macmillan publishin s. -"'lLot cotlt'ts€lrg' New York:

Standard, H.C.ItL (tr?:) An investigarion of normarive actotescenrseparation-individuation features i" rrr. iii".rt. Farniry Drawings ofadolescents. D iss e r t at i o n A bs tr ac ts t, t Jl,)- n,, o, o t, 5 4 (g _B), 4405.starr' S ' Marcuse, F.L (195g). Reriabirty in the drarv-a-person test.Jo u r n a / of p r oj e c t i v e.s Te c h n i q u e s,- ; t: : 8: ; _ ;, 6

Stora, R. (1963). Enrcje historique sur le d,d' in ves ri gati o n psvc h o r o g i q r,".' s,, i ),', r' ) rill lj i ^ :^"i: "' : ^': g-v-' n

266-307). -D'r!'v' uL'Llvrtil ue t's)'cllologie, 225 (11),

stora' I{' (1975) Le te'st cru clessin tre,at'bre.pari.s; Jcan-piere Derarge.

128

a

j,j

f

Sulestrowska, H., Bienicka,.A., Arendarska, B. (19S7). projeckjiawlasnej rodzinnej wychowankow domu dziecka w tes;ierysrrnkowim,,Zacharowana rodzina,, (proiec{ia unei situaliifamiliale prin intermediul membrilor din casa in care locuiegiecopilul pebaza unui test de desen: Familia vrbjite). psychiatria-Polska, 2l (2), 103-109.

Tharinger, D.J., Stark, K.D. (1990). A qualitative versus quantitativeapproach to evaluating the Draw A person and Kinetic FamilyDrawing: A study of mood and anxiety disorder children.Psychological A.ssessment, 2 (4), 365-37 5.

Thompson, L. (1975). Kinetic Family Drawing;s of adolescents. Tez6de doctorat ineditd: San Francisco, $coala Californiand dePsihologie Profesionald.

'lra,be, T. (1938). I-a valeur diagnostique des dessins des enfantsdifficiles. Archives de psychologie, 26, 295_309.

Van Krevele', D.A. (i 975). Onihe use of the family drawin gtest. ActaPaedopsychiatrica, 4 I (3), 104-109.

Wallon, P., Cambier, A. Engelhart, D. (1990). Le dessin de I'enfant.Paris: PU.lj., Paideia.

widloclrer, D. (1965). L'interprdtation des dessins d'enfant. Bruxelles:Dessart et Mardaga, collection psychorgie et sciences rrumaines.

Wilner, R.S., Rau, G.H. (1976). Family systems drawings. FamilyTylterapy, 3 (3), 24 5-261 .

Winnicott, D.W. (1969). De la pddiatrie d la psychanalyse. paris:Payot.

Winnicott, D.W (1971). Lo consultation thirapeutique de t,edant.Paris: Gallirnard.

Worden, M. (1985). A case study comparison of the Draw_A_personand Kinetic Fanlily Drawing. Journal of personality Assessment,49 (4),421-433.

Wright, J.H., Mclnryre, M.p. (1982). The Family Drawing DepressionScale. Journal of Clinical Psychology, 3S (4), g53-962.

Anexd:

GRTLADE COTARE

EXEMPLU DE COTAREA LINUI DESBN AL LI-NLI COPTL FAR,{PROBLEMB

prezentdm un exernplu de desen al familiei realizatde cltre uncopil de gapte ani ,,normal,l. f__urn uf., autolcotare iri rapt, }ii.i, f,i;:i;, "?ij"i"",.i;,',9,0'ff,,,;i::;

neconventional, casa sa ocupAnd o mare parte fald de familia sa.pentru cotare, am inclus li pu.t.u., a.rf,,ir, Ar,,,.i in mdrime reald(desenur I1 bis)' Fratere ta, r"i -i. irn-,"" tu ani Ei g runi) a fhcur undesen care prezintS'aceeagi structura rr.r.".r. au fost rearizaterdr. cacei doi copii sr vadd desener. ,;;r;.]"r;rt) 9i acesta este rnorivurpenrru care l_am addugar desenului lri F;;;;;r, rotu$i, {Ara a_l cora sauanatiza (desenut tZ) !ylmn;7f,;i e*""r, .* tizatd cuajurorul mameieste incrusi in prima parte. Grila de cotare co-;pretd gi interpretdrile cedecurg din aceasta formeazd partea a doua a exemplului.

Acest exemplu va permite lbrd indoiarr i'teregerea modurui cumse coteazd un desen al farniliei, ao. gi ,..i.o.., .

pe'rru i nrerpretarea dare lor a.r.n u i,, i. n*1,',ffiXJJli: i::H:::fost conceputd pentru a perrnite o r-rtilizare re

: :m se, poare *." u'

^oi:-lesenu I lu i .r"".,r, f llriri::i:i ;::.r;il?ldesenului familiei, de adaptarea lu n...rlia1i.,

. Poate cd ar fi interesant pentru sesizar,

f^e1-r'oltlre si a ceror froiective, evicrentiare ,,1i 1tl^til"l": I'egate decompardm desenur tiri r-rancis ;,, .;;;;;.".',1^it:t"ll familiei, si

ffi::ff de vdrsti, care i lust'azd rr."# a.' il;' iffi:::i,l.ff;:j]

Provenind dintr-o familie biparentald intactd, de nivel socio-ffi"r:i'-1'#;i'ff''' 7 ani qi z i'"i

'..'r" fi'ate de o,ni, srl""prezent insdrcinatd t"',,::i itit^1 ot:jt::a-qi cregte copiii, este in

::g ::t; :,:. t';* il ::: =I.idry

4 L i: ; i:; H:ff*ay patern i,'. [r'.* ""iliffiJft ;fi: j:,T:lii:; ?::.:,#HiiFamiiia ldrgitd se reunegte cel pu{in

" a.r, i"'i",,a sdptdmAni.

130

Sarcina qi nagterea au decurs in bune condilir.rni (exceptdnd

grefurile clin prime le cinci luni de sarcintr, la fel ca gi in celelalte sarcini).

Francis a awt o dezvoltare fdrd probleme, a vorbit devreme, a mers la

aproxin-rativ un an, qi atunci 9i-a insuqit controlul sfincterian intr-os6pt[mAnd. Doarme gi m6ndnc6 foarte bine. Este sdndtos gi n-a avut

decAt de doud sau trei ori otitA, cand era mai mic (in timpul primilor doi

ani de via{d). Frarrcis n-a alut vreo reaclie anume la nagterea fratelui

s[u; de obicei adopti fa!6 de el o atitudine protectivd.

Familia s-a mutat de doud ori de la na$terea lui Francis' Ultima

rnutare s-a datorat achiziliondrii casei socrilor', casi in care Francis 9i

ffatele sdu impart aceea;i camerd.

Francis este in clasa intAi (echivalentul anului pregtrtitor) 9i

invEldtoarea a remarcat cd la inceputul anului, era lipsit de incredere in

sine. Marna a remarcat qi ea c6 este speriat adesea de necesitatea

acomociirii qi nu este atent la $coald' Dirnpotrivd, unul din punctele

fortc ale lui Francis este de a-qi face prieteni cu uqurinld 9i de a fifoarle sociabil.

Francis are o pisici, ffatele s[u are 9i el una, dar atitudinea lor

fatd de aniniale este total diferitd. Francis, cAnd nu poate adormi,

preferd sd-gi strAngd pisica in brale; la fel curn a rhmas atagat 9i de ursul

de plug pe care-l poartl peste tot. Dimpotrivd, fratele sdu rnai mic este

mai pu{in ataqat de ursul sdu gi rar i;i {ine mult timp in brale pisica'

Cdnd se joacli, Francis poate rinAne absorbit de acelaqijoc muit timp'

Juciriile sale prcfcrate sunt rnaginu{cle, jocurile tip lego ,si nintendo. Iiplace, cle asenlcnea, sd unlf,reascd docttmentare la'IV' In geileral, este

tun copil cdruia ii place s[-qi piar"dd timpul, s6 pund intrebdri 5i care este

capabil s6 facS compromisuri. Dup6 mama sa. Francis este foarte

apropiat de pdrinlii sdi. Mama face o paralel6 intre propria sa situalia

fanriliald (a doua ndscutS, dintre cei trei fra!i), caracteml sdu de cdnd era

copil, pe cle o parte, gi cel de-ai doilea copil al sdu, pe care-l descrie ca

flind mai dihcil ciecdt lirancis (liatele sdu manifestAnd ugoare tulburari

a1e somnului, de alimetitalie, suferind de astm, instabil, etc')

I\otil prelirrrinarti la cotaree desenului familiei

in general. etapa finali a cotdrii este ttrmatd de o analizd vizAnd

stabilirea cle legdtr.rri intre informaliile din anamnezd, observarea

copihllui in nrccliul sdu de via{6, rezultatele altor probe proiective 9i

t'

,t {+ ''I' ., ''

rs' ''

i{ ...

Desenul I 1: Francis, 7 ani gi 7 luni

dLH*wsffiwat

,.', f- ',,+i\*r+n

Desenrr

,+ r.l!;.;:'6t? ;i ftr,

ffiffiffJr

I 11 bis

132

-.:.&*l"..Jr^ .'.11,

Iij

I

I

134

I

I:L

Desenul familiei

!

ffiI

:$ns

Co/ette Jourdan-Ionescu siJoan lachanie

Grild de cotare

Nunte gi prenure:...

Numirul subiecului

Examimlor: ...........

Tirnp de execufc

[]r-| 7ilh35"

I

m_l

Anul Lunaaa ewinirii t997 05

Dab na$tsii lg98 l0Varsta z 7

0303a0

Desenul familiei * 1

a. ,Aparen(aj I)e talic nEdie, Iratcis pare sdndtos. [:rte inhrdcat ddLtvat $t stmpht. pulin timid, hil,::::::.,:r" sa privea$d ptcu illult 6amitkttdtrco i,, ,rrprt p*r"i,iii,-"iir' o ,*ora brcuros ttt sata

b. Limbajfrt: Cu c.tit1:,a Sr,,n,npru hi ,,truin. Ate o t.ii t t.,t,., y i htnl tste lnJ, puschrntlar h..$ , vatbr)te clarSiurtt,ttt.treasuesre

c. Atirudiner subiectului, sl,ntamits,tm $i inilintiv^i Fate uD copil.i@i(rl,-sociobit, sililor. yorbeSlen u, tplt, apoi te tuncettEa-d atuDra Krciilii sale il ilccpe sli ;or;;o;;r, ",r, nou pentu a bttrebadd. d p(Ete sd admlge eva (pi.ricile wle). id"rrul"ro_,rir'ir;;;":;;:;;

se sintd mai h taritt ."i,,. d",i,"'*o'i-l*";;'i;,"::;::':,';:':::,'::_1.i:"::i"."''" doteste, itJace sd

;:;:;;|: ::-:r:: " :"'::-:

*:':

a\lAbiera de relrfionarr: Unneud qdil.!:rt:u ::e.cdrc tir:idl!ate-: ddrfird {eand, fi este .\atsJdcilt dea, ohicctulale4ieiaceshtia. se asea.d g a;tettptd it*ruc1inile. ie ,oii,nsi

"o *r" odulhthJi ceea cefoak,ttrri-tlacdpct,l.r rotdrtFricuilaJcculurtsiVLtrccretaneLitt,fii inrtfartdulryutilt:apahr'1. Itavl,l'Ste, Je ct.,,n,itt.a. ilevot .1. trpr,,",o.c.

lJ)

:,Iii,i:i:,il,:x:,;n::,;i:,[:&x,,,,:;i.l-:,;,1;):[:,#:1;::;::i,,i,,::,;:i!,1,:#ili;!::,;,i;t;|.t:, ;'i:,:,,,::,,t;J::, r::;n;:,#i:,ifi:!i!:2,,;i,;!;\1'ru o.!!arc r, eil;uf i,,

d,. Altermo tii obstnate: A odr ut o.

I' n : *:i;, w XiX, : "" . -iii : tt {i : i : i ti i' ",, #i W

fiT#si1;df iii:i:if :"r,,,ilr^iiiiln":i!i;,:;li_'i:!,liJ;,:.;:;: ;::,:,(::ii,;J"l:,::;,;",;:;i;;:;'iiili:;:iilr;ii:.;",x,ft,:,:,iil:i,,r,,;

rr*** gW I f,r:t*,, r etn :r, lrr f,l,,rm:, i i, i ii ff : n: :,: :;i: i : i ii : i,,,:* i ! li i :T tj, ::; r ru:;!;.;!.,: i i;

r:i,tr'l:,,1:i;i.:;ffiiiiyi ji,:i;,,;;ii;,,;::;i;:,:x:;:/;v#i

itif,|l;i,#i,:.1;yilly,;11ig,;;;1;[1;r*,1,:iiiii:;:: : ;,1 :,: ;

j :,i;.:, i :: : ; : ; ::'i:, ir :: !ii,: i ",: x :; : :: l: :i

tr#;!iitri;!#f#irylrfiffib. Cradul de !tentiei Are leildittla sd ta<fl pcn!ru a luqa ,i lnrc fqrrte corertra!

l.:]j-i:ll"', o idil,ri ii @m cnrtuii Ll

,i;,:,:;!",::::,,::,'i:,,;',';'i|j,',,,,i,|,,i,ii'i,i,';i;!,:i;|,|,:i::",;,',,:'::,i:':,:-":"I:|nn/)e|a|tle|c||4{I(eadul|

;;:i);:|:.:::i,i,;1;'::f:.:i:;:;iii:.,:',|iii,i,.,ji',','11,iil:.;;,;|;|:iiii

Desenul ihmi/iei * )

r. Fanlilir dercniil:se inrriu in taber persofrjere desnate in adines &sentrriir. se indici v'rsta ti rorur fiecirui pssonrj

h I'amilh reril:se indici subiecur-1inti incercuind numere ees[ria gi se ordoncazimorbrii fmririci dupi virst6 in scnsdescen&nt Se precia3al dacd este vorba de hti sau de so, (sau de marn6/sope) incercuind shtutulcorespunzltor.

rJo

Roi Nunr eL Virsh S€xulDifclrnle ftF

de desenPers@na adiugad(A) - @is, (O)

b Marlrd / sope 3

Loprlul I 7

d Copilul 2 6

i;,rlrl J )' 1,dtu| i]t Niltecelenanei vle (O)

Copilul 4

8 Altul I

Altul ?

I

Desenul lfamiliei * 3

t37

3. Aspcctul dsvolblrii

Nvdul gnfc al pmonajului ruqit cel mai bine:

Fapte ietite in widold gi ommtrii clinie:apropi.tte, @ Jornd, de onulelii<hibrit. I*trsennirt@tiwi.

a. cu ce penonrj re identifici rubiectur? La in@put d el ins(,i, dar dacd mmtnarmrea i'icd ,dseplasue ih a/drdJlamiliei, se qcl,tde. oentru ct, piobabil, no i',,1"ti irir"tor*. Se identfct apoi-ir/r.1lelc sdt, pentru a-$i put@/ol6i di; ,oil jilcdriile sale, opoi p"rt, o pui* ,d se trcze*cd Mi tLirziu

Fagte iegite in widmf i 9i 6mdtuii crinice: Absenra iibrilrui tpt*dtdtt (di, d6en fi comentarii)arald,cA.sarcina m@ei ku este, probabil,.izi.hile (Jar {i relalia nai semniJtietird in ploh olrrti, i,Jt.arele' dccdr.d iln @pirirhnr' ordiDea,Lritt.^eren indta.faptt)r ai poztln sL inlamitie esre wrorizatd(identtf qrc huild). El dr |rea sd je Jrurcte :6r_ pentu cd icesta dt n' urna ai f siigt, a""a a *lifii,'qipertru a se piltea jil@ ii @htinil@e u prcpiile sale jildtrii. Apoi, ar@d priilegiul opilutui nii nic:f:rd y).alA, rdn.indild mai apr@pe de

.nuya- sa. Aceailo p@te iNedna cd_Si itbelre loal itt /milie,dar cd ircearcd o ambiwlu\d: a oea locvlfratelui sdu, moi aprape de nnt,d, ;i fud sd.'i llrdd dinpferog4ttw.

Ele sunt lurte

FII]l-;l

E

FFE

Fapte i*ite ?n widsftr gi *mflldi clini@: Adoptd sqsltl prosnls, dar itmrce f*ie pentru a colora unelement. Dtsputerea ste citatd @ regtlard, cleSi asa, Ia'sAiga, ai oi.p,:"ri" de dezechilibru. Ac6l@p,t pare sa at bd o Junclionue a .. Euha'., i o inteligehld narnale, dt subzistd o Mreerc fragililote a'*i,::::::,?:1l.,:ry 1.71",1.;c"r,at..aiir*r o,pi,i" nt

"poji,i,i. ai-j*,,io u o7a jos in.lredpta

rot Jt tue ddtd inluprettlri: urlrzoeafatt a!, @pe iil inr.gthe. d\entaazd (,, in i-gort"rr i,r'iJi1i ,V*',''i iL," I o anilmild m,htritatc. 1".,t Jr,;i7;"::;i#':T;:;:::'xhil:::;Ji,ffh,ioix'",l,ilil#';,i,,?i,tdrij.sisu'/atei fi sabitit4ii' Prca'!m ii a aTtuNiuniL a

Desenul familiei * 4

dilerenla faldstnl Ifurte iDwtite.de ||irsta ruld 6te

t'-"*'-,*;l4. I Amplernrsl

a. Seuulfoii t Cd sug@t de qmrinator ( )

Rotie 6ii (xr )

b, Calitdei + Dstdbufie regular5 (ehilibru, rlspunzind unei munite orgmizAn ). Distribufie nqegulad (un mumit d@hilibru in onrpoilie). Distributie h@ticn (mjmmr bia)

c Sittarea laqufui in calrulloii (st

'Utiliruq spaliului global dse,

'Sus-Stanga

'Sus-C6tru

'Sus-Dr6pta* Cmtru-Stanga

138

I

Desenul familiei * 5

{.1 intltimr

e DiwNiuni (in centirelri)

intrl!m a totald

Cap (izre plr)

'lrunchi (m6i- intre gmbe)

Bral (umtrr - &gel)t

Gambc (inm gambe- picior)*

b. Ptoporlii lrutuhj $i cah brole si gdntbe

Se incercubsc valaile in ahra ncmelor gi se indicI prin ,'+" uu ',-" dieclia exesului

,,+" =maimaa,9i ,,-" =maimic decitnorma.

1,5 ? Trunchi/Cap ? 2,4 cm

t,25 ? Bral/fmnchi ? 2,0 cm'*

0,75 ? Gambe/Irunchi ? 1,25 on*'

fapte iegite 'in evidenp 5i comenlarii cli^ice: Proporliile slnl inhilile, Yb ni'ehtl sdu de vArsli- '*)esktD@te fr un indice de imahdtate. Dimerciltnile reduse alle persoDajelor refeclir, podle, i].lici de'dcprc;ie,.le at'ielale, de rePlie' h sit', Ace6b p@le iildica sentimenle (L itfeiorilale' c1 irta4ecvan

$i scnlintefite de con.thdDgere.

r-ta e66ribmle stu cdedNlsmbc $1tdc lnginidifcritq $notcencelcdouS!qrm'

'a C&d gmbelcsa bmlelcsmtdelqimidifaile,3e cdold ntdjs Lryiunbrebrdoi rm*re

6{aE O O O ?

J,O 1,6 2.7 t./

0,9 0,7 0,9 0,J

t.8 t.2 0,8

0,60.7

0,7L0

0,60.6

0,5

1,2 0,6 0,5

g IE O O a a

a e

L67 | 1l 2

0,13 0,17 u.6:

0,8 0,67 0,t 0.63

t39

4. I Tmsrjut.Se in(:@ie$tc tipul de truqj cind se rcpda pentru aesJi linie

Mino. : (16. la 80)

M4or: (8t. ia i80")

-AiiildiGllli,rc "* i.rprsu dup{ Royc. (rr&)

Desenul fafiillgj * g

. Linii dreptc

o Linii finre, unghiulre

r Bucie

. A€mtue€ liniei entraie venicale

. A€entuua ori&nfaiei

. Pde fi po4iuni innegrite

. Aspd murdtr, mazgrit

r Ere dc preciz.:e in detalii

', :,7"1,'i ::;,1"' "

pl F ar 7'] ctrr l

. Af eruituluiuli, se prNia.uA @ er nt.ntdrca i,ilft lvtrn Je sn SiJtint t

'S,r;.r.ogi, {)

Minor: (l6.la 80.)

-_

lv{ajor: (8i" ta l8oo)

r Truaj ontinuu

. Truaj disontinuu

. Truaj aptuat

o Truaj lcjer

o Truqj sigur, dim

. Truqj reluar

. Poinrilism

. Strjuri, wbre miaj

r Estonrpue, griuri

r Td:'euri o eionaul_ttstrluri a guma

o Linii orbc

Orjqttrq truaiuluila) r^\\ DexrrogirrJ -/ sini.trog;, I ce]edoud sosuri altmativ f

Bogtrtia $i siricia deoului din punc de vedse al smplditudin,, **r," [-T.fT--]

ff f"i,?:!:;:ii:i:J,,,,i,ff :E:"1;.;,:,"!:!,;:,:,;:,;,,,,;,f; ,:i:::;;,,.,,1;Xi:ilirarxf i*:iii:,,,i,,ti:t::;iii,i:i*#

f:;iiif S*,r1,,,,,1p1n,,,;.*f ifi-if ::ffi *4.2 DiJptnerea

n Alinimtulu! guta! d duenulurlseutllize2i un ry,odor.)

'Drepta: ? t5" [-8

'O*u"n,rQ

e Distuqa(mo&l: lungimea traplui celmai lung)

. I{cgula6 Normaltr (aproxhr ativ o lungim e & bn1)

Excesivi (nai mult de o lungire)

Rcdusz (spafiul inrrior al unui bml ctre fire ua uqghi itq 45)

Excesivtr (nai m uh de o lungh e)

Redusi (spaf u rui nt b daAt al unui bGl la un unglri de 45)

inctrlor, sc prcciaaztr: Centl tee peste oopcrisul casej

ttllttntlFIFItr

Ne regrhti

(Iuiftuea penomjelor

Critcrii _ pe vArsrtr

_ pc inillime

- pe scx

- pe hmilii

: lig geL-rafr

- copii in ccntru

- alte 6iierii

- rara stterru

:,:,i:,,;:i";",':*:;:;;,1,)j.;il;,T;j,.:'lli.ce /ri,ic\a e'k rr.4aaq o,e,r e u!tl((i o r!,cua,il,,r

:i j::':;ii;[,j;i,.i[:i!!iii.!::!:ti::":.:!:,'l:ffi |1;1:i;;|,;,:i;i,

{.1 I'ers€Erree (Shrotipir ele nrettelor)

Niciuna

lvinord (p6sevsaE la un personaj sur€!6GNa unura8au a catoryaclmente b mai multe perrcnaje)

Maj orl (mdifcenlierc inre person{ e)

Fapte iegire in eviden;i qi comenarii "!r.,:r::,

, oceiltd v.irst;t, persetvrareu ru esta cu o(Lydrat iltlil'ii,itri'ilf,f;IIi"#:i::i":l;:;:';t,:"0,,*."*orlJ,l,)"i"il'"i""),, u,,.^,,ccea,itornd

Desenul futniliei * 7

{

r41

4. I -l'rctori regr6ivi

Maior; Minod Ni ci unat R egrs i e-s i mp I iJicue (la en e si npt ijca t e)X

f;:|,:r,:,;,,'Kf,T::,!i:,y,";f;:,i;:;,,,;:;:;:;:L:::,1;,,,,r., fiu

Fr apncn lare (p r4en la el em u t cl or d s oci nte)

Dacd ia:. Minod:

t--lrltrL-J

nDi N,,l--f--l

- PI4i disjunde

- Sp4iu fipst

Llaj ori

- Pd,1i bme fngment ate

c Scotoniiare (elenente Iipsti in ciurlu spapiuLti d:poniEI)

Fapte ieSite in evidmli qi mmentuii clinice: 1,4rr-rc Dftiinila Si picioarcle. Slinliliftcarn lajrrd Sifetrtscotoni.drii reJqechj hni .jegrahli ittuttrit(te tleait o pvttologie spccttrcn. . .-.

l LlizareriiExplialie: .. .... ......

4.2 Dispuncrea fi€.iroi penoilaj

a Echilihrulptsuajelor

D.ept ? I i"

- DqtroSirA_ lv{inori: I 6" _ 45"

_ N{ajorir > 45"

- Sinistrogire_ Minor[] I6" _ 45.

- M4jortri > 45.

Desenul faniliei * B

a O O ? ?

X X x X

h. l)qcillnrdt siludei

Din frlI

Din profl

At%tl

Alungitl

Din spate

c Ib;i1ia ntettfirelorirlenti 6mru pozilici nrcmbrelor f ec"trui pmonaj (*: ,, I l" - bqe lili te de corp; ,,--" = braf c'intinse)

B ralc

Cambe

I lbshlra ,i niscarco

Cu nriEwe

F dri m iqurr

Explielii Drnr pa:ilid hr.lt)lot,esle de.\trl de sta!!ic.

.E

a o 8a aa{ ?

x x x X

h6F I

aU O ? ?

II tl tl'l

;F h

a U O ?z?

x X X

Desenul familiei * 9

: .l:,,.:tt,'ri:*

. .;. ,.t

i.f:r.i:J,,,iiii

IfJi"iiild

;

t

143

e Simdia

Ncj o probleml

pmblme minorc(uEore ncegulariri;i)

(di io*'" bi.oLT,?JEttTijj:pl4i ale @rpului)

;1,B. Culonrca

e Uti[trr@ cftloii

o Monocromie

. Poliwmie (numtrr de @lori utilide)

b. Tipul lc culori

Culori calde{mqu, galbd, portocajiu, etc.)

Culori ei (a]bmtru, ajb, g4 etc.)

Ameste din dol tipuri de olori

. Culori putmj@ (intmse)

. Culori dulci, douale (p6rd)

Fapte iqite in wid sli f i @m 6tuii dilice:, Ut.ili:1reo unei gatne largi dc tutori rdlectd abogatd lii ntrcul{d httrnsitatea anunitd.ltlori reJlectd o ift;tri,*" J,"/,"iroh .................

Desenul familiei * 10

nF

a O O O o ? ?

X x X

IEF E U I O 3

a? =

X xSuradtoare

Trist"t

Ne linigtittr

Agresivl

Deaprobotorc

Placidt

Sfanie

Alta (se preciaaze)

5.1 Tip de detalii

a Esenliale (necesue pentru r€unoaltd6 fomei)

b. Accesorii (legae de tm a &*nului, detalii vestimenare)

c. Atliyiowle @.eptrtarc & tuni, & exm plu, norii)

d Neob$wite (de exm plu, orgare intenE vtr4te in aansprenp 9i orgne sxrrareTtl*'^F::"

. .

FIL:]

l-

145

e Nirul tp@ifc

Se not€ztr pmtru 6ewe peonaj aJ bmiliei tipul de dda.lii dup6 umltoi@ sGl[:0 = Omitdq unu' d6@tI = Nici un daaliu subliniatin vron H2 = Elmate lude @ minuliozitde3 = Detalyu l!:@tud io mod speial (prin linie, fimr, oiode, eic.)4 = Daaliu bde bia

l. PAr

2. Cap

3. Exp6ia frlei

4. Spdnqe

5. Ochi

6. Dirwlia privirii*

7. No

8. Pmqi

9. ClrI

t0. U€hi

I l. BarbL mu$ali

I2. Btubie

lt. Car

I4. Trunchi (umri, piepq buric)

15. Taliq buin, Ese

16. Orgme intmre**

I7. Orgue s*ua)e**

18. Bml

19. Mdini

20. Degde

21. cmbe

22. Co^pst

2l picioare

24. Altele (se praiaztr)nd'cd kNll grvatr (Jor, sdnga, ck

" Aceib &bliiau o smdfbatic clinica

Desenul familiei * I2

Fapte iEite'in widdl6 qi rcmmtrii clinie: Puline detalii al. persoilajelor su,t stbltDi.re in mo<j.leosebi!; e:lc ca $i tun @rpurile dtJeritelor prsonaje ar f nai pulih iryeslite, in gcilere, fu priiillaJornei, mai pillin wk)rizote ti dJere4iate, j ind inwtite ntui mult prin alure. Snptrele onti.sitrni cat:e ,pol f h@le iil con-ritlcrue, la acertd *irstd, suDt ce le ale mdiililor Si LiciMrclor.

5.3 SsuCiare

P'r

Mustaltr ti/sau barbl

A@6orii

inl b dc trm i nte

Fapte ielile in wideillii ti comentlrii clinicx" DiJercillele seale tutll ineislenle' mai pltlin bt ceea ce

pnvltepatrulnlamei,atrtoutsstatseirrt<lu Pirsonajutfeninin'\dznldinacutldPrivittltl'6lecew

5.4 Adtugiri

. i^b.trctr.int" lXlo Aesotii (bijuterii' etc ) | |

. Animare LlCee sunti 1'r.tl.d, PdrbI, cer' so| 6d' kbliorccrt' '

. Elflmte ale ndurii

. Altele [mri, obiete. .)

. Nciunul

Fapte iEite 1^n did enil f i mmsteii clini@: Flislii o nilltillldiile dc 'letalii

dovlittd utt uilvers bogal'

\dil o tsxlinld dt4 tnpla tili|et'\ilt, "";;;p'n;; ;"i"ura o isearitate in tdiile rel(4ionalc - '

Desenul familiei * l3

F a O O a ? ?

x X X

X

t+t

146

- rHu

a

{;;;t-6.1 Vstorizrre rsu doynloriarc

i

i

.l{stI

*fi Irffi r*:#[{ii*$#.i,{,i.r #fJ",:li*{i: T:l;i;r f ir"T,iiirs.?r

,tuhertx)se culori,detalii, lii ie .)krtult,

Raalrn al conunteiilorcoprt.lthtr. Pe$ona|e bineamfktvtt. hnie JErhJ, puliDettcrtr'ilt rcgfestw.

9^t! iillxtrt,td, desenalijDwDttca persondiek)f.

Se uetL co un copil cdre nu es,h)tJcctuna cilnlhilc,t rexPrT(vue s.JrtLl cjnJ o aJlrhi).

Pehofidjele stnt ntici, mai Drlthtuil ntai lurDt bttt 4"r",,u,".'\,uttl,tlc\etuk rnull mat micraecat carc, Si dupd tlsenarea

De:cnt crya c! Idce, retritartd atcgerea cutontoi, <!e

Existd un gol h parteo dotc e nh t4rc apta a de e, nil lui.

rsoua)llt J1ilt n,oi iil *-,mat puloi bhe reali:ate, tJontatno e.tte nai mdre i esEst.t.ttrta cah' I,orcdd pdr.t't.trcrtu .fitDt obect <Jt

fo:f ilariu.enhlzk$t diD pttteq

i!#r|i!::,!i:::i^l*:,ri[":l:,ftly,';!ii,I : ;,i: : : : :, :i; il !,iii: ! i": " i,, ii ;, ! I !.Xii,,,,i

i ""''

oi,ii,

6.2 ldcntific:Iri

6 a 1n:lT rel4iitor_diilrc _pertoujc: poriliit. ,."p."tirl tl in{crrctillitc f,u...t (.*pf*r,mdn d-fi icl, ht[{u, ta6-fi ictr, fratosori, efc)

lvldma este deettri c" Dt vLatJr t:utu.ItDclta ailmenttd a mane i;;;;;nkphtl clt Frorcb are dori,le Ia acest nivet.

Tatdl este itvestit ca cel ce e jrncr\ cu el, h$?i nunrai ihotilmilc nomente, cq $ cun capilltl ar trebui sd,Si mdsuie'.lorittlele ludice, lituittd conl de dirlhtibilikrted Iakilui sdu.

SAbileSte o legdturil a/Lrnvd intre nnhd Si pisici. A.tjeitdteamamei, hdteriold Si itilelechnld, estr St eaiDwstitd.

Existd la |-iancis o bxnd integrare d.liJtreilplor trltregeneralii. Iji ueepti birc pa.iltu tle copil. pldsea:d hmtQaldhd de lrate, ceeq @ trebuie sd core.rpundd ilEi ariltmita

:alildli, ti p&te uilei anuilite noskilgii diil pailed hti

Re!,,r|tu .cu Jt,!tclt esp iil nul ctrt crrt.tuu,t.\\ ,Ir parc )iahtorvdh ilt,i. ceeu a eLo",i utt conlli( I r)ilit il I,c et.r.tki t.,rld.

,drdguld" penb! cd eapreJNd mAncdrea.

Tatdl este vdzilt ca d istAtklu-Jeinpfeu)d cil el, dar nt

I/orbette .le biblioteca mdipivle cu pl<1cee, ca desprc unelentchl pe care ea l-a insfullat

;i lx c ure pot rdri ail int dle le.

P;oitllii slDt desenaftatpreund, usor depdrk4i &copit, ntdma este pltLtatd ldilgd

J;ralele este .le'eildt chiorki,tgd el, li brolele lq se dting.]tl este vdztt co cel cav il djutiiIa iliiltckdo d$ Si cu cel cdre il

7, lpotea diagnosficein Iegituri cu celelslte datc

(Conhct cu realitatea, niwl grati, grad 6 investire, relapilaniliale, dinmric6 afotivl, a;iriri, elanentpalologlce, conhtranslca. etc.)

Ana:,D.er: relerd c.d denolwea limpuie a fui Fr@rcis r-a reahzat frrd .hjcukate: o.fos, sd|dtos, n-a".,,i,.,.:,:,:,,i: :.^,!,t: :r.t.r,e.,e .;i +:y:ttde. moton!. a hnhtjutui w coinitivd. a pie:enur u rto p.trae cvdu u Mltcfta Jrate hli fru. In jne, d in spr.tele mamei, reiue cd I;rttncis

"it" 1oo rt" opr4rintalec tiv

'le Plirinlii sdi. D h @Elie d. vtuhtiju iie i re ie se ta liranc is ul nive I al rLe zvoti\ri i Stteiu i i,y,rmai nilc, iN atitudoted kld .le ,atel4 hi este inpil,gildtd Jc ahrbivaht4.i, ceeit e E alturc ca Jin](l i)lcotU+rnniLTte cu ide ea F cte o am de spre wt copii normal h stntalia iivaltulii yatcrne.

Jn ananrrezd eile vorba despre afecliunea apaila e lui fiatcis Jttld de p i.tica sa fi Ja lA de urst I de pluf.A,imdful li lts1ll cot'tihlie penttu elobiecte recot,"t'orfuilte, fu, ion"ri!" de "r,grratuk

v! a.e lrailzilie.ln desen si in verbalizdri obrendn cd pbica eupd o pozire privilegiatd peilrnr copt!: ea esl ,*i.atd cau,il tltbstitut htatern {lisponibi!, cue :ceryd. ueasn neoidilional, i, diil .lcest motiv, rcarigilrator.Iilp lege m cd rclaria cu n^a rdmdne f(urre itnprllnrd, cenrfard h viara a-fe ctivd a copituhli. pe (re .trkiparrc, el se tdenrrtcd cu pisica, c@ @e @es p bibliorecd mamei iL, ,o* o cudr! -sthtcdflLl

dceastd reprezenhne a cunntteii. E! se idcntilcd JArd ivloidtd Si cu pisicile ctirora nu le lnlecoiliadngerile (af litnne), dar se abi;nuicsc cu eeerkl lafel ca Si et.

R4cnkt h latd, re,mdrcdm- cd synsele lui Frarcis core-rpnrl (bscrierii prezeilkile de cdtre mamatlFr,*: "-r*.lnlilt dts?onlbit pcntu y'yiba s, litxiild coilt & ohligapilc hri proJrsionale. !,.rarcis air.NApt sd P)d cont dr ae6k\ ti, dilli.niilea hi de copil, sd nu_i i'eard prca il1ttL /r:ea:tA diq)ozifie'laredesre

o probd a re'iirdlii adecvati ra acest copir- perceT*m iu conlet;turtut copi!1thli fi dorinra uhe ipr..etle Si a trxi tltsponibrlitif mai pregncute a taldii, penha a rdtpunic unei nece.r'irrip dcidenliicare, b act a.\td e taLi d! viatd-

De altJcl,,muma tui l,ron"i, a oherrarca a@ga are o buD!,calNcitlre tL cotteilrare fthn.i c.ir./ elatcd; el preferd j.tilrile cue ,E.vsit' caTxrc,itdli de ngori*u" spaliala, alenljc, itilaginlie :;idextcritdtc natrice. l/t ajrnd cd erk ctrios, rdb{1dtor Si ,a"f,",, p"orti"i'rr' ,ilne iileriurd boga!i,,idezroltalitiuilSilpru-ltrefcace,firdd,fp/!asstr.

Drrrrrt fantiliei r l5

::;:r::y:,,:",w;,:!lii;i:,"i;:o::,;':?':':,,":,!:

{i::i';:,#!!;i;:;,,:::,i:l*,:;;[::!iii::i: j:,i"1

::"":i:,!i;:i,::., b u I t c o n Lt t c il re a t i I a k q t i a f,, t c tioLq re

Acra\tu- clt,ot, p@!e Evoia ilntt

r :r"'i::: I::'::;::ii "' i''i' i"| |t !'l''llf i i i* !')i ;: ;; 1;

Posedll un Supro,fst efcce, pularilic, d: nu prea erer.

i::..r:.::,: u;erd inlatoritete, plqte Egaid de o anumit,jh.t(Luritute pmalionJlJ. (,an

;;f,,:li:;i,l;;i':'"""Ji'*u'i"|)';'::=;,;::T:,,:

i:,r,,;;i".::;l:i:,;I]I|,i',,i",ii,rii!.;i,,:.1"1,,i;.i,,7.:,,.\tak tranbi adu Ituh t. A c ! d\td.!e til )td I

::i:';i:,";: ;:::x":;, ;,.,i i i"','!: )

";,

:,' :: :,' i,:::,':;:::,::,.:"

i,i,,""ii'#ii,iii;',.t.t'.i''j:!c:"'|'I t" lar( n,d rrr\\ ,,,j, t,.r o

1f:! o.,,"*,, D;iA;iiA;i,1" ;;

!;;:;:,i:,i:::':: :,,:i ; ;;;;'i::, :;'' :'.i #:; ",:';;! :,i,

Desenu/ /atniliei

14E

6.1 Val

6.7 ldl

tlt

II

(.

D

sittg

r**lotf*:lwt#grg,t itYggo;r;;*1i55eyyiffi ,':m;n

{#rw.{M/Frrrr#rffiitrrtwvx*t.r.Xxuffi:::x;/;';,!'::;,,:",';,i:,::,i":,::i:,i:i,

y*frrfttnrli*tti

ri*yM.rrttW#:*-rl*re*w*Wni**r;;'ffi{ff r;ir,i;,#rr###i,{rrffirrn,;f[r,!: u',t'*rt:,,, r

,,r'*r**rrr/n:,r;rrft[j:|';ffiDesenu/ faniliei + l6

150

Ie

t48