HENRY JAMES (New York, 1843–Londra, 1916), scriitoramerican naturalizat englez, ºi-a petrecut cea mai mareparte a vieþii în Europa. Pe lângã marile sale romane, carel-au fãcut sã fie considerat o importantã figurã a realis-mului, a scris numeroase nuvele, povestiri, cãrþi de cãlãtorie,biografice ºi autobiografice, piese de teatru, criticã ºi teorieliterarã. Câteva dintre temele recurente în scrierile lui suntconfruntarea dintre America inocentã ºi Europa ultracivi-lizatã, evoluþia societãþii americane a timpului sãu, naºtereafeminismului. În stilul sãu elegant, s-a ocupat ºi de subti-litãþile vieþii morale; interesat de psihologia personajelor,a fost unul dintre maeºtrii monologului interior. Alãturide Poe ºi Lovecraft, e considerat un clasic al literaturiifantastice americane. Important teoretician al romanului,Henry James a explorat în mai multe opere posibilitãþile„naratorului mincinos“, care nu ºtie sau nu vrea sã nedezvãluie întregul adevãr.

Bibliografie selectivã: Romane: The Europeans (Europenii), 1878; Washington Square(Piaþa Washington), 1880; The Portrait of a Lady (Portretul uneidoamne), 1881; The Spoils of Poynton (Comorile din Poynton),1897; The Awkward Age (Vârsta ingratã), 1899; What MaisieKnew (Ce ºtia Maisie), 1897; The Wings of the Dove (Aripileporumbiþei), 1902; The Ambassadors (Ambasadorii), 1903; TheGolden Bowl (Potirul de aur), 1904.Nuvele ºi povestiri: Madame de Mauve, 1874; Daisy Miller,1878; The Aspern Papers (Manuscrisele lui Jeffrey Aspern),1888; The Altar of the Dead (Altarul morþilor), 1895; The Figurein the Carpet (Desenul din covor), 1896; The Turn of the Screw(O coardã prea întinsã), 1898.

LUANASCHIDU traduce din englezã, francezã ºi rusã ºi esteeditor de carte. A tradus, printre altele, Vladimir Nabokov,Vrãjitorul; William Maxwell, La revedere, pe mâine; Lev Tolstoi,Cuponul fals (cele trei titluri au apãrut în colecþia „Carteade pe noptierã“); Aleksandr Soljeniþîn, Casa Matrionei; JeffreyArcher, Povestiri cu final neaºteptat ºi În linie dreaptã; AnaïsNin, Incest, Foc, Henry ºi June; Amy Tan, Fiica tãmãduitoruluide oase; Tatiana Tolstaia, Zâtul; Graham Swift, Lumina zilei;Laura Kasischke, Prin faþa ochilor; Jay Parini, Ultima garã.

Henry James

Desenuldin covor

Traducere din englezã deLUANA SCHIDU

Colecþie iniþiatã de Ioana Pârvulescu

Redactor coordonator al colecþiei: Mona AntohiCoperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MãxineanuCorector: Iuliana PopDTP: Dumitru Olteanu

Tipãrit la S.P. „Bucureºtii Noi“

Henry JamesThe Figure in the Carpet

© HUMANITAS, 2009pentru prezenta versiune româneascã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

JAMES, HENRY

Desenul din covor / Henry James; trad.: Luana Schidu. –Bucureºti: Humanitas, 2009

ISBN 978-973-50-2483-3I. Schidu, Luana (trad.)821.111(73)-31=135.1

EDITURA HUMANITASPiaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, Româniatel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30C.P.C.E. – CP 14, Bucureºtie-mail: cpp@humanitas.rowww.libhumanitas.ro

Capitolul I

Fãcusem câteva lucruri ºi câºtigasemcâþiva bãnuþi – ba chiar avusesem pro-babil timp sã încep sã cred cã eram mai bundecât mã percepeau cei care se pretindeausuperiori; dar, dacã e sã-mi evaluez custricteþe parcursul (un obicei agasant, cãcinu e nicidecum lung deocamdatã), soco-tesc cã adevãratul meu punct de pornireeste seara în care George Corvick a venit,cu rãsuflarea tãiatã, plin de îngrijorare,sã-mi cearã un serviciu. Fãcuse mai multelucruri decât mine ºi câºtigase mai mulþibãnuþi, deºi, dupã pãrerea mea, ratasecâteva ocazii de-a fi inteligent. În searaaceea însã nu am putut decât sã-i declarcã nu ratase nici una de-a fi bun. Am fostaproape în extaz când i-am auzit pro-punerea de a pregãti pentru The Middle,

5

organul de presã al manifestãrilor noastreintelectuale, numit astfel dupã momentuldin sãptãmânã în care apãrea, un articola cãrui rãspundere ºi-o asumase el ºi alcãrui subiect, legat zdravãn cu o sfoarã,l-a depus pe masa mea. M-am nãpustitasupra ocaziei ce mi se ivea – adicã asupraprimului volum – fãrã sã mai acord mareatenþie explicaþiilor date de prietenul meupentru rugãmintea pe care mi-o adresa.Ce explicaþie putea fi mai bunã decât evi-denta mea potrivire cu misiunea? Scrisesemdespre Hugh Vereker, dar niciodatã în TheMiddle, unde mã ocupasem în principalde doamne ºi de poeþi minori. Acesta eranoul sãu roman, încã neapãrut, ºi, indi-ferent cât de mult sau de puþin aº fi pututface eu pentru reputaþia lui, era limpededin capul locului ce putea face el pentrua mea. Mai mult, dacã întotdeauna îlciteam imediat ce reuºeam sã pun mânape un exemplar, acum aveam un motiv înplus pentru a-mi dori sã-l citesc: accep-tasem o invitaþie la Bridges pentru dumi-nica urmãtoare ºi în biletul lui Lady Janese menþiona cã domnul Vereker avea sãfie acolo. Eram destul de tânãr ca sã mã

6

Henry James

emoþioneze perspectiva întâlnirii unui omcu renumele lui ºi destul de inocent ca sãcred cã voi putea, cu aceastã ocazie, sã-mietalez cunoºtinþele despre cea mai„proaspãtã“ scriere a lui.

Corvick, care promisese o recenzie, nuavusese timp nici mãcar s-o citeascã; sezãpãcise cu totul ca urmare a unor veºtice îi impuneau – cum hotãrâse el dupã unscurt moment de chibzuinþã – sã prindãpoºtalionul de noapte spre Paris. Primiseo telegramã de la Gwendolen Erme carãspuns la scrisoarea în care se ofereasã zboare în ajutorul ei. ªtiam deja deGwendolen Erme; n-o vãzusem nici-odatã, dar aveam opiniile mele, referi-toare în esenþã la faptul cã George ar filuat-o de nevastã dacã mama ei ar fi muritodatã. Femeia pãrea acum aproape gatasã-i facã pe plac; dupã o greºealã îngro-zitoare legatã de nu ºtiu ce climat sau„curã“, leºinase brusc pe când se întor-ceau din strãinãtate. Fiica ei, lipsitã desprijin ºi alarmatã, dorindu-ºi sã ajungãcât mai repede acasã, dar ezitând dinpricina riscurilor, acceptase ajutorul pri-etenului nostru, ºi nutream în tainã

7

Desenul din covor

convingerea cã la vederea lui doamnaErme avea sã-ºi revinã. Convingerea lui,pe de altã parte, nu era câtuºi de puþinsecretã; în orice caz, era total diferitãde a mea. Îmi arãtase fotografia lui Gwen-dolen, cu observaþia cã nu era frumuºicã,dar era al naibii de interesantã; la vârstade nouãsprezece ani publicase un romanîn trei volume, În adâncuri, pe care el îlelogiase foarte tare în The Middle. Acumºi-a exprimat aprecierea pentru entu-ziasmul cu care îi primisem propunereaºi a afirmat cã nici periodicul în chestiunenu avea sã fie mai puþin recunoscãtor;apoi, la urmã, cu mâna pe clanþa uºii,mi-a spus:

— Bineînþeles, o sã fii rezonabil, ºtii tu.Vãzând cã eram cam descumpãnit, a

adãugat:— N-o sã spui vreo prostie.— Prostie – despre Vereker! Când am

spus eu altceva decât cã-l consider al naibiide inteligent?

— Pãi ºi ce, asta nu-i o prostie? Cepoate sã însemne „al naibii de inteligent“?Pentru Dumnezeu, încearcã sã ajungila el. Sã nu aibã de suferit în urma

8

Henry James

aranjamentului nostru. ªtii, dacã poþi,vorbeºte despre el aºa cum aº fi vorbit eudespre el.

Am fost uºor surprins.— Vrei sã spui, indiscutabil cel mai

mare dintre toþi ºi aºa mai departe?Corvick îºi înãbuºi un oftat.— Ei, ºtii, eu nu fac comparaþii din

astea; în artã e un infantilism! Dar îmi dão plãcere atât de rarã; o senzaþie de… –a meditat o clipã – ceva nedefinit.

Am fost din nou surprins.— Senzaþia, adicã, de mai mult?— Dragã bãiete, exact asta vreau sã

spui tu!Nici nu trântise încã uºa în urma lui ºi

eu începusem, cu cartea în mânã, sã mãpregãtesc s-o spun. Am petrecut cu Verekerjumãtate de noapte; nici Corvick n-ar fiputut face mai mult. Era al naibii de inte-ligent – mi-am menþinut opinia, dar nicigând sã fie cel mai mare. N-am fãcut însãvreo aluzie la alþii; mã autoflatam cã depã-ºisem, cu aceastã ocazie, infantilismul înartã. „E bun“, au declarat încântaþi cei dela ziar; iar când numãrul a apãrut amsimþit cã acum exista o bazã pe care se

9

Desenul din covor

putea desfãºura întâlnirea mea cu mareleom. Asta mi-a dat încredere câteva zile –apoi încrederea s-a evaporat. Mi-l ima-ginasem citind articolul cu delectare, dardacã George Corvick nu era satisfãcut,cum putea sã fie Vereker? Reflectam defapt cã înflãcãrarea admiratorului erauneori mai mare chiar decât apetitul scri-itorului. Corvick, în orice caz, mi-a scrisde la Paris pe un ton destul de posomorât.Doamna Erme îºi revenea, iar eu în modevident nu reuºisem sã sugerez senzaþiape care o avea el citindu-l pe Verecker.

Henry James

1 Yasushi Inoue, Puºca de vânãtoare2 Yasunari Kawabata, Vuietul muntelui3 Yukio Mishima, Dupã banchet4 Yasunari Kawabata, Frumuseþe ºi întristare5 Yasunari Kawabata, O mie de cocori6 Yukio Mishima, Templul de aur7 Paulo Coelho, Veronika se hotãrãºte sã moarã8 Patrick Süskind, Parfumul9 Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale

10 Giovanni Arpino, Parfum de femeie11 Aleksandr Soljeniþîn, O zi din viaþa

lui Ivan Denisovici12 Mario Vargas Llosa, Mãtuºa Julia ºi condeierul13 Marguerite Yourcenar, Alexis sau Tratat despre

lupta zadarnicã14 Andrei Makine, Pe vremea fluviului Amur15 Nina Berberova, Cartea fericirii16 Pär Lagerkvist, Baraba17 Patrick Süskind, Porumbelul18 Nina Berberova, Învierea lui Mozart19 Pascal Quignard, Toate dimineþile lumii20 Marguerite Yourcenar, Memoriile lui Hadrian21 Leif Panduro, Ferestrele

22 Mihail Bulgakov, Maestrul ºi Margareta23 Paulo Coelho, Al cincilea munte24 Andrei Makine, Muzica unei vieþi25 Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici26 Florin Manolescu, Misterul camerei închise27 Paulo Coelho, Alchimistul28 Paulo Coelho, Diavolul ºi domniºoara Prym29 Carlos Fuentes, Instinctul lui Inez30 Marguerite Duras, Amantul31 James Joyce, Oameni din Dublin32 Alessandro Baricco, Novecento33 Péter Esterházy, O femeie34 Pascal Quignard, Terasã la Roma35 Paulo Coelho, La râul Piedra am ºezut

ºi-am plâns36 Nina Berberova, Acompaniatoarea37 Hubert Lampo, Madona din Nedermunster38 Pär Lagerkvist, Piticul39 Nina Berberova, Trestia revoltatã40 Richard Bach, Pescãruºul Jonathan Livingston41 Friedrich Dürrenmatt, Pana de automobil42 Heinrich Böll, Onoarea pierdutã

a Katharinei Blum43 Paulo Coelho, Manualul rãzboinicului luminii44 Marguerite Yourcenar, Obolul visului45 Friedrich Dürrenmatt, Fãgãduiala46 Adolfo Bioy Casares, Invenþia lui Morel47 Mario Vargas Llosa, Cine l-a ucis pe Palomino

Molero?48 Daniel Keyes, Flori pentru Algernon49 Adolfo Bioy Casares, O pãpuºã ruseascã50 Carlos Fuentes, Diana51 Alain de Botton, Eseuri de îndrãgostit52 Patrick Modiano, Micuþa Bijou53 Tennessee Williams, Primãvara la Roma

a doamnei Stone

54 Mario Vargas Llosa, Elogiu mamei vitrege55 Carlo Frabetti, Cartea iad56 William Maxwell, La revedere, pe mâine57 Apostolos Doxiadis, Unchiul Petros ºi

Conjectura lui Goldbach58 Carson McCullers, Rãsfrângeri într-un ochi de aur59 Martin Walser, Cal în fugã60 Martin Page, M-am hotãrât sã devin prost61 William Golding, Zeul scorpion62 Torgny Lindgren, Legende63 Marguerite Yourcenar, Lovitura de graþie64 Robert Musil, Rãtãcirile elevului Törless65 Siegfried Lenz, Moºtenirea lui Arne66 Ludmila Uliþkaia, Soniecika67 Imre Kertész, Drapelul englez68 Karel Čapek, Cartea apocrifelor69 Glendon Swarthout, Binecuvântaþi animalele

ºi copiii70 Mihail Sebastian, Femei71 Georges Bernanos, O crimã72 Franz Werfel, Agapa absolvenþilor73 Vladimir Nabokov, Maºenka74 Natsume Sšseki, Cãlãtoria75 Mircea Cãrtãrescu, De ce iubim femeile76 Michel de Ghelderode, Povestiri crepusculare77 Bernardo Atxaga, Memoriile vãcuþei MU78 Ludmila Uliþkaia, Înmormântare veselã79 David Foenkinos, Potenþialul erotic

al soþiei mele80 Paul Guimard, Strada Le Havre81 Helmut Krausser, Caniºul divei82 Roger Caillois, Pilat din Pont83 André Pieyres de Mandiargues, Muzeul negru84 Mihail Sebastian, Fragmente dintr-un

carnet gãsit85 Paul Guimard, Bunurile vieþii

86 Adolfo Bioy Casares, Dormind la soare87 Ermanno Cavazzoni, Calendarul imbecililor88 Ludmila Uliþkaia, Minciunile femeilor89 Martin Page, Libelula90 Alan Lightman, Visele lui Einstein91 Vladimir Nabokov, Vrãjitorul92 Nina Berberova, Doamnele din Sankt-Petersburg93 Alfredo Bryce Echenique, Ghidul trist al Parisului94 Radu Albala, Femeia de la miezul nopþii95 Rafael Sánchez Ferlosio, Peripeþiile lui Alfanhuí96 Catherine Locandro, Clara Noaptea97 Paul Bowles, Sus, deasupra lumii98 Carlos Fuentes, Constancia99 Ulrich Plenzdorf, Noile suferinþe ale tânãrului W.

100 Yasunari Kawabata, Frumoasele adormite101 Camillo Boito, Senso102 Juan José Saer, Martorul103 Sergio Bambaren, Delfinul104 David Garnett, Femeia-vulpe105 Evgheni Zamiatin, Nãvala apelor106 César Aira, Varamo107 Parlange, Vincent Lestréhan, Macii bãtrâneþii.

Sade la ospiciu108 Alain de Botton, Despre farmecul lucrurilor

plictisitoare109 Sergio Bambaren, Steaua. O poveste de Crãciun110 Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul

Dumnezeu111 Hjalmar Söderberg, Doctor Glas112 Dinis Machado, Ce spune Molero113 Pierre Boulle, Arheologul ºi misterul lui Nefertiti114 Serghei Dovlatov, Rezervaþia Puºkin115 Evan H. Rhodes, Prinþul din Central Park116 G.K. Chesterton, Omul care era Joi117 Herman Melville, Bartleby118 Adolfo Bioy Casares, Dintr-o lume în alta

119 Iasushi Inoue, Maestrul de ceai120 Laurent Seksik, Consultaþia121 Peter Ackroyd, Ultimul testament al lui Oscar

Wilde122 Yasunari Kawabata, Þara zãpezilor123 Pierre Charras, Noapte bunã, blândul meu prinþ124 Laurent Graff, Strigãtul125 Romain Gary, Clar de femeie126 Herman Melville, Benito Cereno127 Martin Page, O perfectã zi perfectã128 Ryūnosuke Akutagawa, Rashōōmon129 Charles Dickens, Viaþa Domnului nostru scrisã

special pentru copiii lui130 Mori Šgai, Gâsca sãlbaticã131 Rui Zink, Cititorul din peºterã132 Nicolae Strâmbeanu, Turnul de Apã133 Hjalmar Söderberg, Jocul serios134 David Foenkinos, În caz de fericire135 Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei136 Radu Paraschivescu, Cu inima smulsã din piept137 Alexandre Jardin, Fanfan138 Agneta Pleijel, Chirurgul reginei139 Sébastien Doubinsky, Cartea mutã140 Piotr Bednarski, Zãpezile albastre141 Laurent Graff, O singurã fotografie142 Heimito von Doderer, Ultima aventurã143 Bernlef, Nãluciri144 Guillermo Martínez, Despre Roderer145 Yasushi Inoue, Dragostea, ºi moartea,

ºi valurile146 ªerban Foarþã, Roºul uºor e rozul iluzor147 Michel Tournier, Vineri sau viaþa sãlbaticã148 Marco Santagata, Copistul149 Yukio Mishima, Soare ºi oþel

150 Barbey d’Aurevilly, Cea mai frumoasã iubire a lui Don Juan

151 August Strindberg, Insula Preafericiþilor152 Ludmila Uliþkaia, Cei dintâi ºi cei de pe urmã153 Arthur Koestler, Întuneric la amiazã154 Erri de Luca, În numele mamei155 Carsten Wunn, Bozo ºi cu mine156 Laurent Graff, Cãlãtorie, cãlãtorii157 Oscar Wilde, Crima lordului Arthur Savile158 Simon Van Booy, Vieþile secrete ale

îndrãgostiþilor159 Milena Agus, Mal di pietre160 Serghei Dovlatov, Compromisul161 Jason Brink, Dac-aº fi o muscã162 Lev Tolstoi, Cuponul fals163 Mori Šgai, Dansatoarea164 Elena Bocioriºvili, Povestea unei fete

ºi a unui pian cu coadã165 Martin Page, O poveste de dragoste, poate