Descult incaltat

8
Miscarea „Born to run” – facuti sa alergam, dar desculti Tot in anul 2010 a intrat in lista best-seller-urilor americane cartea lui Chris McDougall, „Born to run” („Nascuti pentru a alerga”), in care autorul explica mecanica alergarii incaltat versus descaltat. McDougall sustine ca sursa sa de inspiratie in cercetarea acestui subiect a fost descoperirea unui trib care traieste izolat in Canionul de Cupru din Mexic. Indienii Tarahumara pot alerga peste 200 km fara oprire, pe terenul accidentat si pietros, desculti sau cu picioarele invelite in piele sau cu sandale rudimentare. Cel mai batran indian prezentat in carte avea 95 de ani si alerga pana la 50 km de-a lungul canionului. Intrebandu-se cum de ajung la varste atat de inaintate acesti ultra-maratonisti, fara incaltaminte de protectie, fara sa aibe leziuni asociate suprasolicitarii, a inceput sa cerceteze tehnologia incaltamintii sportive. Concluzia pe care o prezinta in carte, dar si in adevarata sa campanie de promovare a alergatului descult, este ca nu exista dovezi reale asupra beneficiilor incaltamintii sportive, si ca succesul acestora se datoreaza faptului ca, fiind o industrie de miliarde de dolari, promoveaza cu succes frica; frica de fasciita plantara, de tendinite etc. Aceste frici au aparut numai acum 50 ani cand s-au lansat primii pantofi speciali de sport, care te protejeaza de x leziuni. Profesionistii desculti In cealalta parte a lumii, cei mai mari maratonisti profesionisti, kenyenii si ethiopienii, se antreneaza desculti toata viata, pana cand intra la nivel competitional. Abebe Bikila, recunoscut ca fiind cel mai mare maratonist al tuturor timpurilor, ethiopian de origine, se antrena mai tot timpul descult; descult a si castigat primele sale medalii de aur olimpice in 1960. Maratonistul englez, Bruce Tulloh, care a doborat in numeroase randuri recordurile europeene la maraton (intre 1955-1967), concura aproape mereu descult. Astazi, la aproape 70 ani, inca participia la maratoane si sustine ca „nu alearga mai multa lume desculta pentru ca le este frica de neconventional”. Avantaje si dezavantaje Ceea ce s-a constatat, in mod obiectiv, ca si diferenta intre alergatul descult si in incaltaminte dotata cu tehnologie speciala, este faptul ca alergatorul descult va lovi pamantul mai intai cu partea anterioara a piciorului si apoi calcaiul, va pasi mai usor, folosindu-se de intreaga flexibilitate a talpii; alergatorul incaltat va lovi cu forta mai mare pamantul, in calcai mai intai, suprasolicitand intr-un mod aproape nenatural glezenele, genunchii si soldurile. Dincolo de faptul ca piciorul este mai flexibil descalatat, sensibilitatea acestuia il va face pe alergator sa alerge mai usor, mai ordonat, si chiar mai rapid. Dezavantaje in alergatul descult Exista si dezavantaje in ceea ce priveste alergatul descult; bineinteles, cel mai evident este riscul de accidentare la picior. Pe de alta parte, picioarele noastre sunt obisnuite sa fie mereu incaltate, mersul si alergatul descult putand leza si cauza inflamatie la nivelul unor structuri precum fascia plantara sau tendonul lui Ahile, nefiind obisnuite cu atata libertate de miscare. Un alt risc il

description

Incaltat vs descaltatInginerie si management

Transcript of Descult incaltat

Miscarea Born to run facuti sa alergam, dar descultiTot in anul 2010 a intrat in lista best-seller-urilor americane cartea luiChris McDougall,Born to run(Nascuti pentru a alerga), in care autorul explicamecanica alergarii incaltat versus descaltat. McDougall sustine ca sursa sa de inspiratie in cercetarea acestui subiect a fost descoperirea unui trib care traieste izolat in Canionul de Cupru din Mexic.Indienii Tarahumarapot alerga peste 200 kmfara oprire, pe terenul accidentat si pietros, desculti sau cu picioarele invelite in piele sau cu sandale rudimentare.Cel mai batranindian prezentat in carte avea95 de ani si alergapana la 50 km de-a lungul canionului. Intrebandu-se cum de ajung la varste atat de inaintate acesti ultra-maratonisti, fara incaltaminte de protectie, fara sa aibe leziuni asociate suprasolicitarii, a inceput sa cerceteze tehnologia incaltamintii sportive. Concluzia pe care o prezinta in carte, dar si in adevarata sa campanie de promovare a alergatului descult, este canu exista dovezi reale asupra beneficiilor incaltamintii sportive, si ca succesul acestora se datoreaza faptului ca, fiind oindustrie de miliarde de dolari, promoveaza cu succes frica; frica de fasciita plantara, de tendinite etc. Aceste frici au aparut numai acum 50 ani cand s-au lansat primii pantofi speciali de sport, care te protejeaza de x leziuni.

Profesionistii descultiIn cealalta parte a lumii,cei mai mari maratonisti profesionisti, kenyenii si ethiopienii,se antreneaza desculti toata viata, pana cand intra la nivel competitional.Abebe Bikila, recunoscut ca fiindcel mai mare maratonistal tuturor timpurilor, ethiopian de origine,se antrena mai tot timpul descult;descult a si castigatprimele sale medalii de aur olimpice in 1960. Maratonistul englez,Bruce Tulloh, care a doborat in numeroase randuri recordurile europeene la maraton (intre 1955-1967),concura aproape mereu descult. Astazi, la aproape 70 ani, inca participia la maratoane si sustine ca nu alearga mai multa lume desculta pentru ca le este frica de neconventional.Avantaje si dezavantajeCeea ce s-a constatat, in mod obiectiv, ca si diferenta intre alergatul descult si in incaltaminte dotata cu tehnologie speciala, este faptul caalergatorul descultva lovi pamantul mai intai cu partea anterioara a piciorului si apoi calcaiul,va pasi mai usor,folosindu-se de intreaga flexibilitate a talpii;alergatorul incaltat va lovi cu forta mai mare pamantul, in calcai mai intai, suprasolicitand intr-un mod aproape nenatural glezenele, genunchii si soldurile. Dincolo de faptul ca piciorul este mai flexibildescalatat,sensibilitatea acestuia il va face pe alergator sa alerge mai usor, mai ordonat, si chiar mai rapid.Dezavantaje in alergatul descult Exista sidezavantaje in ceea ce priveste alergatul descult; bineinteles, cel mai evident esteriscul de accidentarela picior. Pe de alta parte,picioarele noastre sunt obisnuite sa fie mereu incaltate, mersul si alergatul descult putand leza si cauza inflamatie la nivelul unor structuri precum fascia plantara sau tendonul lui Ahile, nefiind obisnuite cu atata libertate de miscare. Un alt risc il prezintasuprasolicitarea oaselor partii anterioare a piciorului, ce poate duce chiar la fracturi de stress.

Anatomia picioruluiTikki Shoes/20 octombrie 2013Pentru a nelege mai bine dezvoltarea piciorului, este nevoie s cunoatem cteva elemente de anatomie care i permit piciorului s se mite i s fie considerat ominune a mecanicii.n primul rnd, pentru a asigura o micare uoar, cu un minim de friciune, muchii sunt mbrcai ntr-o structur asemntoare pielii care poart numele defascie. Terminaiile muchilor sunt conectate detendoanecare la rndul lor sunt ataate de oase. Celulele musculare au abilitatea de a se regenera i sunt n general foarte elastice, pe cnd celulele tendoanelor se regenereaz greu i sunt mai puin elastice. Astfel, pentru a reduce tensiunea din tendoane, este necesar ca musculatura s fie puternic i flexibil.Cel mai mare os din talpa piciorului estecalcaneul, unul dintre oasele care formeaz clciul i cel care susine mare parte din greutate. Acesta este n legtur direct cutarsienelei oasele piciorului (tibia i fibula), fiind mpreun cu oasele clciului propulsor n micare, dar i punct de absorbie a ocurilor.Talpa este arcuit de arcul medial, arcul lateral i cel longitudinal, create de unghiurile n care sunt poziionate oasele i sunt ntrite de ligamente i muchi.

Anatomia picioruluiPrima parte este format din cele cinci degete, fiecare fiind format din cte 3 falange i doar degetul cel mare avnd 2 falange.A doua parte, cea din mijloc, a metatarsienelor, este cea care formeaz arcada plantar. Ea este format din 5 oase lungi care fac legtura dintre degete i clci.A treia parte, clciul i glezna, sunt formate dintr-o structur de apte oase (calcaneul, astragalul, scafoidul, cuboidul i trei cuneiforme).

Structura picioruluiTalpa piciorului este format dintr-o structur complex de 26 de oase i 33 de articulaii ( o treime din ntreg corpul!), peste 100 de muchi, tendoane i ligamente (cel mai puternic tendon din corp se afl aici), peste 200.000 de terminaii nervoase (cea mai mare concentraie din ntreg corpul) i peste 250.000 de glande sudoripare. Structura este similar cu cea a minii, dar este mai rigid din cauza faptului c susine o greutate mai mare.Pentru o demonstraie grafic a anatomiei piciorului, urmrii filmuleul de mai jos:http://www.youtube.com/watch?v=ROd1Acma64oMicrile generate de talpa piciorului sunt foarte puin nelese datorit numrului mare de articulaii, tendoane i nervi. Ceea ce tim ns sigur este c piciorul este perfect construit pentru cele dou funcii ale sale:propulsie i absorbia ocurilor.n mod natural, piciorul trebuie s fie mai lat, degetele ct mai rsfirate i aproximativ egale, toate acestea pentru a asigura ostabilitate mai bun. nc din 1905, ortopedul Dr. Philip Hoffman a fcut o cercetare a diferenelor dintre piciorul nclat i cel descul. Pozele sale sunt sugestive.Iat n poza urmtoare cum ar trebui s arate un picior snatos.Lat, degetele uor deprtatei urmnd un ax al piciorului. Se observ n special c degetul mare este mult mai deprtat de cel alturat tocmai pentru a asigura un bun echilibru i a da for aciunii de propulsie.

Forma natural a picioruluiPrivii ns cea de a doua poz, unde piciorul a fost deformat de nclmintea modern.

Forma modificat a picioruluins cea mai ngrijortoare este urmtoarea comparaie. Piciorul B este al unui adult care a umblat descul ntreaga sa via, pe cnd piciorul A este al unui tnr care a mers nclat timp de doar 3 luni! Diferena este ngrijortoare i poate fi observat cu uurin: degetele s-au deformat, iar axul ntregului picior a fost deviat.

Axa picioruluiStudiul dr. Hoffman l gsii integral aici:http://www.bsmpg.com/Portals/52884/docs/1905Hoffman.pdfi tocmai pentru c discutm funciile de baz ale piciorului i admirm structura sa desvrit (de unde s-a inspirat adeseori ingineria mecanic), trebuie s atragem atenia asupra nclrilor care prin cteva elemente mpiedic piciorul n a-i ndeplini rolul pentru care a fost creat.Iat cteva recomandri pe care le putei lua n considerare pentru a v pstra o anatomie corect i sntoas a picioarelor:*degetele s aib spaiu suficient s se poat deprta, un proces important pentru dispersia presiunii i pentru a v ajuta s piti* metatarsienele au capetele delicate i pot deveni foarte uor dureroase dac nu stau ntr-opoziie corect* fascia plantar sau ligamentul gros, care face legtura ntre degete i clci i susine bolta piciorului, se poate inflama i cauza dureri puternice dac nclmintea nu este corespunztoare* pentru un mers corect i c mai puin dureros, nclrile trebuie sse flexezein fix acelai loc ca i piciorul*tendonul lui Ahile nu trebuie obstrucionatde pernue sub clci, astfel nct s poat asigura micarea de propulsie a degetelor* cele peste 100 de ligamente ale piciorului trebuientrite prin exerciii fizicen nclri minimaliste sau desculi.Ce putem face s ajutm piciorul?* Un studiu realizat n India ( PDFhttp://www.bjj.boneandjoint.org.uk/content/77-B/2/254.full.pdf) a demonstrat cincidena platfusuluieste ngrijortor mai mare n cazulcopiilor nclai. Aadar, ferii-v de nclmintea care susine piciorul i mpiedic musculatura s se dezvolte.* ncercai s folosii inclminte ct mai simpl, cuform anatomic(ce confer suficient spaiu degetelor i las piciorul s se simt lejer)* Umblaict de mult posibil desculi.*Alergai uor pe vrfuripentru a ntri musculatura i ligamentele.* Umblai desculi niarb i nisip.Majoritatea problemelor piciorului, care afecteaz chiar i coloana vertebral, i au sursa ntr-o dezvoltare defectuas a tlpii, unul dintre cele mai comune motive fiind nclmintea neadecvat.