Redaaare: Anca TachTehnoredactare: Mihail \4adCorecturtr: Mihaela CosmaPregitir€ d€ tipari Marius Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RominieiFATLAND, ERIKASovictstrn r o ctlltorie prin Tiulmentutrtl Kaz.hstan, Trdjikict n,Kigizrt n $ Uzbckist 'r

/ Erika Fatland ; trad. din lb. englezl dcIrina-Marina Bo4oi, - Piteqn t Pxalela 45,2020Conline bibliogra6eISBN 978-973-47-3213-5I. Bo!!oi,Irina-Ma.iDa (tred )94

sorlETIsaNEn reiu gimnom Turlnenitta4 KasaAhtt4 , TbdiikistAn, KiSbi.stan og UsbeAistanEika Fatland

Copyright @ Erika Fadand,2014Published by agreement with Copenhagen Literary Agency ApS, Copenhagen.Romanian edition pubJished by arrangement with Ag€ntia Literad Livia Sloia.

Tiaducere a fost realizattr dupi versiunea in limba englezd aPa4inand lui Kari

Dickon,care a tvadus d€ pe oriSinalul in limba norvegiani.

Copright @ Editura Paralda 45 ,2020Prezenta lucrare folosegte denumiri ce consdtuie mtr{ci inregistnt€, iar confinun €steprot€Ft de legisiafia pdvind dr€ptul de propri€tate iotelectuali.wuw. edinrapara.lela45.ro

0 cildtorie prin Turkmenistan, Kazahstan,

$tltflETS-rANErika

Tadjikistan, Kirgizstan 9i Uzbekistan

Traducere din limba englezt, deIrina-Marina Borloi

Fatland

IEdilura Paralela 45

https://www.libris.ro/sovietstan-o-calatorie-prin-turkmenistan-PAR978-973-47-3213-5--p13310734.html

CUPRINS

Poarta infernului ....-

TURKI'EiIISTAI'I

Hana Twknenistanului.................-..................

0amenii din subteran

0ragul de mamurd..

Dictatorstan.....-........---....

Floarea de$ertului ...

cdderea dictatorului -.............

15

20

ZJ

35

43

62

78

Epoca fericirii supreme.................................... ............103

Regiunea de frontierd 109

Hatta Kazahstanului................

0 oazd de sushi gi ATM-uri

Pe calea ferati

114

117

124

Marea care a disperut 137

AFGANISTAN

OAMENII DIN SUBTERAN

Poarta 504. Nu avea cum si fie bine. Toate celelalte porli eraunumerotate 200 9i ceva: 206.211.242. MX aflam in terminalulgreqit? Sau mai riu - in aeroportul greqit?

Orientul intilneqte Occidentul in Aeroportul Atatiirk dinIstanbul. Cilitorii sunt un talmeg-balmeg fabulos de peleriniin drum spre Mecca, suedezi argi de soare cu sacoge pline cuAbsolut Vodka de la duty-free, afacerigti in costume produse inserie, geici invegmintali in alb cu neveste inve;mintate in negru,incovoiate de greutatea genfilor exclusiviste create de designerieuropeni. Nicio companie aeriani din lume nu zboari in atAteaqiri ca Turkish Ai ines 9i, ca reguli generali, oricine cilitoregtespre o capitali mai pulin cunoscuti cu un nume deloc familiarse poate a$tepta si schimbe avionul aici. Turkish Aidines zboa-ri la Chiginiu, Djibouti, Ouagadougou gi Usinsk. $i la Aqgabat,destinaqia mea.

ln cele din urmi am zirit numirul greu de gisit la capitulunui coridor lung. 504. Pe misuri ce mi apropiam de poarti, carepirea si se indepirteze cu cit ajungeam mai aproape, mulqimilede oameni se impulinau. PAni cind in sfArqit am rimas singuri,la cel mai indepirtat capit al terminalului, intr-un colE izolat alAeroportului Atatiirk in care nu au fost decit o mini de oameni,Coridorul se sfirgea cu o scari lat5. Am cobor6t intr-o lume a ba-ticurilor colorate, ciciulilor maro din blani de oaie, sandalelor

A4 5 OV IETSTAN

qi caftanelor. Eu eram singura care iegea in evidengi, in pantofi

sport gi o jacheti impermeabili.Un birbat cu pirul negru gi ochii inguqti a venit in grabi spre

mine. in mAini tinea un pachet de mirimea unei perne' lipit meti-

culos cu bandi adezivi maro. A$ putea sil car in locul lui? M-ampreficut ci nu in;eleg rusa. ,,Scuze, scuze

26 5 OVIETSTA N

- Poli si stai acolo. Mi-a aritat un loc gol din fala noastri'

CAnd am deschis gura se protestez din nou, mi-a aruncat o privire

care spunea: ,,N-ai vrea si desparli trei surori, nu-i aqa?"

- Nu e la fereastr5, am morrniit eu, dar m-am aqezat cumin-

te pe scaunul pe care mi-l indicase. Adevirat, nu voiam si des-part trei surori. Dar, mai mult decit atAt, nu voiam si stau patru

ore, singuri, lAngi doui dintre ele. CAnd a apirut ocupantul de

drept al locului care imi fusese repartizat' l-am pasat celor trei su-

rori din spatele meu. Birbatul a abandonat imediat orice incerca-

re de negociere qi a mers mai departe ca sd vadi daci poate gisi

alt scaun mai in spate' Cind avionul a inceput si inainteze pe pis-

ti, inci mai erau patru nefericiti care umblau de-a lungul culoa-rului, ciutAnd un loc.

ln mod normal, atipesc de indati ce rolile avionului pirisescpista, dar de data asta nu am reuqit nici micar si inchid ochii'Birbatul care stitea 16ngi mine mirosea ca o beririe veche 9i ples-

ciia intruna din buze in somn' Iar femeia inalti de la geam api-sa neribditoare pe ecranul televizorului din faga ei' Nu reuqea sigiseasci nimic care si o intereseze, dar rcltza si renunge qi api-

sa in continuare cu o frustrare crescind5.Ca si-mi ocup timpul, am frunzirit micul diclionar turkmen

pe care-[ luasem cu mine. Pentru celelalte patru liri pe care urmas5.le vizitez, existau cursuri extensive de limbi firl profesor, cutot cu manuale' caiete de exercilii ;i DVD-uri, iar intr-un momentde optimism le cumpirasem pe toate. Dar brogura asta modestl

care era pe jumitate diclionar, pe jumitate ghid de supravieluire,

era tot ce gisisern pentru Turkmenistan. A doua parte includeapropozilii utile, c um ar fi: SuntePi cdsdtorit(d)? Nu, swnt udduu(d)'

Nu tnyeleg, ud rog sd uorbipi mai rar, Atttorttl introducea treptat

situalii qi probleme care pot apirea cAnd cilStoregti in lara res-

pectiv6: Cu cAtu ore este tntdrziat zborul? Liftul funclioneazd?Vd rog, mergepi mai incet! Seclitnea referitoare la hoteluri imi di-dea motive de ingrijorare: Toaleta s-a tnfundat' Apa este opritd'

A cdzut curentul. Au fost inchise gazele. Nu se poate deschidel

TURKMENISTAN 27

inchide fereastra. Aerul condipionat nu functionedzd.. De la ast-fel de probleme generale, dar rareori deosebit de periculoase, au-torul ajungea apoi si acopere mai multe situatii alarmante cucare te-ai putea confrunta, prec]0'm Opriti hotul! gi Cbemati oambulanpd! la propozilii mai critice: Nu eu arn fdcut-o! 9i Nu amStiut cd e gresit! Iar la final, un capitol scurt, dar vital referitor lapunctele de control. Am invSlat si spun Nu trageyi! si Unde estecea mai apropiatd frontierd internationald?. Apoi am lisat car-tea deoparte.

Femeia de pe locul de la fereastri renungase si mai incerce sigiseasci ceva de urmirit pe ecran gi sforiia cu gura larg deschisi.Iati-mi deci pe scaunul meu, privind cerul serii brizdat cu rosu.in urmitoarele opt luni, urma si vizitez cinci dintre cele mai noiqiri din lume: Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan, Kirgizstangi Uzbekistan. CAnd s-a dizolvat Uniunea Sovietici in L99L, aces-te !5ri au devenit state independente pentru prima oari in istorialor. $i de atunci nu am auzit prea multe despre ele. Degi acoperio suprafali de patru milioane de kilometri pitragi 9i au impreu-ni o populagie de peste 65 de milioane de persoane, cei mai multidintre noi nu gtim aproape nimic despre regiune. Este cumva unparadox ci persoana care a ficut cel mai mult pentru a o face,,cunoscuti" in Occident este comediantul britanic Sacha BaronCohen. Filmul sdu, Borat! - lnudtdturi din America pentru cdtoatd natia Kazahstanului sd profite, a fost un succes uriag inEuropa gi Statele Unite. Cohen a decis ci Borat ar trebui si fie dinKazahstan pentru simplul motiv ci aproape nimeni nu auzise de[ara respectivi. Astfel ar fi avut libertate artistici totali. Plrliledin film care se presupune ci se petrec in satul lui Borat dinKazahstan nu au fost filmate deloc acolo, ci in Romdnia. Borat afost primul film nepornografic interzis in Rusia, dupi dizolvareaURSS-ului. Autoritigile din Kazahstan au ameninlat ci vor da injudecati casa de produclie, dar in cele din urmi si-au dat seamaci nu ar face decAt si strice gi mai r5u reputalia 1irii, Faptul ciun film ridicol a devenit cel mai important reper pe care-l avem

2E 5OV IETSTA N

despre lari spune multe despre ignoran!a noastri fali de regiune:Kazahstan este a noua tari ca mrrime din lume, 9i totugi multi anidupi premiera filmului a {ost numiti pur gi simplu ,,tara n t^la alui Borat", chiar gi de unele canale serioase de qtiri.

Ca reguli genera|d, statele post-sovietice din Asia Centralisunt ingrimidite laolalti ori de cAte ori sunt menlionate' sub nu-mele de Turkestan, cum era cunoscuti regiunea in secolul al nouS-

sprezecelea, sau pur gi simplu Stanurile, sau ,,Lamamanaibiistan",un nume de inspiralie comici. Sufixul ,,-slan" vine din persani

9i inseamni ,,loc" sau ,,gard". Aqadar, Turkmenistan inseamnl

,,qara poporului turkmen". in ciuda acestui sufix comun, cele cinci

Stanuri sunt remarcabil de diferite: Turkmenistan este alcltuitdin deqert in proporgie de peste 807o, in timp ce peste 90% dinsuprafaga Tadjikistanului este reprezentati de munli. Kazahstan a

devenit o lar| atit de bogati - datoriti petrolului, gazelor 9i mi-neralelor - incit Ei-a depus recent candidatura pentru a organi-za Jocurile Olimpice de Iarni. $i Turkmenistan are rezerve vastede petrol 9i gaze, in timp ce Tadjikistanul nu are dupi ce bea api.Iarna, in multe localitigi gi sate din Tadjikistan, locuitorii au cu-rent electric numai cdteva ore pe zi. Regimurile din Turkmenistan

si Uzbekistan sunt atat de autoritare 9i corupte incit pot fi com-parate cu dictatura din Coreea de Nord: nu existi presi liberi,iar pregedintele este omnipotent. in Kirgizstan, pe de alti parte,poporul a dar jos doi presedinqi.

Desi cele cinci liri sunt foarte diferite in multe privinle, eleimpirtigesc aceeagi origine qi aceeaqi soartii pre! de aproa-pe qaptezeci de ani, din 1'922 pi'ni in 1991, au ficut parte dinUniunea Sovietici, un experiment social gigantic firi egal in is-torie. Bolgevicii au abolit proprietatea privati 9i alte drepturi in-dividuale. Obiectivul lor era o societate comunisti, firi clase, 9inu s-au dat in lituri de la nimic pentru aJ atinge. Fiecare bucigicia societilii a fost supusi unor schimbiri radicale. Economia eracondusi de planuri cincinale ambilioase, agricultura era colecti-vi, iar industria grea s-a dezvoltat aproape din nimic. Uniunea

TURKMENI5TAN ?.9

Sovietici a fost un sistem uluitor de detaliat. Individul era subor-donat binelui comun: popoare intregi au fost exilate, si milioanede oameni au fost clasificagi ,,dusmani ai poporului.. din catzailpartenenlei lor religioase, intelectuale sau financiare. Fie au fostcxecutali, fie au fost trimisi in lagire de munci forqati in regi-runi izolate ale imperiului, unde qansele lor de supravieguire erauminime.

Suferinla era foarte rispAnditi, iar experimentul social a fosto catastrof; din perspectiva ecologici. Dar nu totul era riu inllniunea Sovietici. Bolgevicii au prioritizat qcolile si educatia, 9iitproape au reusit si eradicheze analfabetismul in pirli ale Uniuniitrnde fusese rispindit anterior, cum ar fi in Asia Centrall Au in-vcstit in sisteme rutiere gi infrastructuri gi au avut griji ca toticct5lenii sovietici si aibi acces la servicii de sinitate, precum gih balet, operi gi alte beneficii culturale si de bunistare. Dacivorbeai rusa, puteai fi inqeles oriunde, din Carelia in vest pini instepele mongole din est, gi oriunde ai fi mers steagul rogu comu-nist flutura pe catarge. Din porturile de la Marea Baltici pini la1ir rmurile Pacificului, societatea era organizatl, conf orm aceluiasinrodel ideologic, clasa conducitoare ruseasci ocupind toatepozitiile puterii. La apogeul siu, Uniunea Sovietici acoperea oiiesime din supra{aga Pimintului qi era ciminul a peste o suti degrupuri etnice.

Cind eu cregteam, finalul Uniunii Sovietice se intrezi rea deja.(.lind eram in clasa a doua la gcoala primari, vasta Uniune a in-ccput si se desfaci pe la cusituri si apoi s-a desrimat rapid.llarta lumii s-a schimbat in toamna lui 1997: cele cincisprezecercpublici care alcituiseri impreuni Uniunea Sovietici, cunoscu-tii 9i drept Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, s-au desprinstlin Uniune pentru a deveni state independente, mai mult sau maipufin peste noapte. Pe parcursul cAtorva luni, Europa de Est a ci-pritat gase liri noi: Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucrainaqi Moldova. Asia Centrali a primit cinci liri noi: Kazahstan,Kirgizstan, Uzbekistan, Tadjikistan gi Turkmenistan. $i trei qiri

3O 5OV IET5TAN

noi au apirut in regiunea Caucazului: Georgia, Azerbaidjan 9iArmenia.l

ln 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietici a fost dizolvatioficial.

Totuqi, in clasele noastre s-a folosit in continuare vechea har-

tl pdni cind am terminat eu gcoala. La intervale regulate, profe-soara o desficea gi ne indica lirile noi, care nu erau marcate cuniciun fel de granili. Ani de zile am avut de-a face cu gtanila fic-

tivi a acestei vaste superputeri, care nu mai exista, 9i cu granileleinvizibile, dar foarte reale ale acestor leri noi. imi amintesc cieram fascinati atdt de dimensiunea ei, cit 9i de apropierea fizici'Uniunea Sovietici, un nume care era deja prifuit de istorie, la felca Iugoslavia gi Al Doilea R5zboi Mondial, fusese cel mai apropi-

at vecin al nostru.Prima mea intilnire cu fosta Uniune Sovietici a fost in compa-

nia unui grup mare de pensionari finlandezi. Mi-am petrecut ul-

timul an de Qcoali la Helsinki, 9i imi cumpirasem un bilet pentru

un tur ieftin cu autocarul pAni la Sankt Petersburg. De indati ceam ajuns la controlul de la frontieri, schimbarea din atmosferi a

devenit tangibili: soldali inarmali au urcat in autocar de cinci ori

ca si ne verifice pagapoartele 9i vizele. Cdnd ne-am oprit si luimprAnzul la Viborg, mai mulli pensionari au izbucnit in lacrimi'

- Era un orag atet de frumos, a spus o femeie'

ln perioada interbelici, Viipuri, cum se numeqte oragul in fin-

landezS, era al doilea oraq ca mirime din Finlanda. Apoi, dupi Al

Doilea Rizboi Mondial, finlandezii au fost nevoigi sd cedeze aceas-

ti parte ^

Careliei Uniunii Sovietice. Semnele declinului erau vizi-

bile peste tot: vopseaua se cojea de pe clidiri, trotuarele erau pline

l Cu toate acestea, Cecenia gi celelalte republici ailate la nordul munllorCaucaz au rimas parte din Rusia. Aceste regiuni nu avuseseri statutul. de

reoublici sovietice ,,depline" in URSS, ci erau republici sovietice socialiste

ortono^", ro alte cuvinte, subiecti federali ai Republicii Sovietice Ruse' Auexistat 44 de astfel de republici sovietice autonome, $i niciuna dintre ele nu

9i-a c5gtigat independenla in 1991

TURKMENISIAN 3'I

clc gropi, iar oamenii erau mohor6li si seriosi, imbricati in hainesumbre gi inchise la culoare.

Cazarea noastrl din Sankt Petersburg era intr-un bloc de beton,(lu strizile lui late, troleibuzele obosite, clidirile clasice viruite inculori pastelate qi v6nzitorii obraznici de bilete, oragul avea cevarrtit deprimant, cit gi ostil: era hidos gi frumos, respingitor qi atr5-gitor. M-am gAndit ci n-o si mi mai intorc niciodati, dar abia re-vcnisem in Helsinki cind mi-am cumpirat niqte manuale de rusi.ln urmitorii ani, am invilat vocabularul si declinarea substantive-krr, m-am chinuit cu aspectele perfective pi imperfective, am exersatconsoanele surde gi sonore in fala oglinzii. Au urmat alte c5litoriilrr Sankt Petersburg si Moscova, dar gi la periferiile fostei UniuniSovietice, in Caucazul de Nord, Ucraina si Moldova, gi in republi-cile separatiste Abhazia 9i Transnistria. Peste tot, de la munlii dinOsetia prini la palmierii din Crimeea, de la Chiginiul adormit pAniln arnbuteiajele din Moscova, se vedeau urme ale Uniunii Sovietice.llniunea igi lisase amprenta asupra clidirilor gi oamenilor, iar locu-rile aritau la fel, oric6te sute de kilometri ar fi fost intre ele.

ln timp ce opiniile legate de Putin gi Rusia zilelor noastre va-rinu de la o admiragie profundi la neputinli Ei ur5, am intAlnitl)cste tot aceeagi nostalgie dupi epoca sovietici. Practic toati lu-nrca care era suficient de in vArsti cAt si-si aminteasci UniuneaSovietici tAnjea dupi vremurile bune de altidatS. Asta m-a sur-prins inigial, fiindci invilaserim despre lagirele de munci forlati1ii tlcspre deportiri, despre supravegherea constanti si sistemul fi-nxnciar extrem de ineficient si catastrofele ecologice. Nimeni nu nespusese despre zborurile atAt de ieftine, aproape gratis, sau desprepcrlcrile subvenlionate in sanatoriile de pe coasti pentru muncito-rii cpuizaqi gi cregele si gcolile gratuite pentru toatt lumea, ca si nurrrrri vorbim de toate Etirile pozitive. lnainte ca Gorbaciov si ajun-gii ll putere, ziarele gi emisiunile de gtiri erau pline de vegti bune1i lcportaje optimiste, Potrivit presei de stat, in Uniunea Sovieticitot ul mergea struni: nu exista criminalitate, niciodati nu se pro-rlrrcclu accidente, iar in fiecare an ce trecea se atingeau noi apogee.

32 5 OV IETSTAN

Cu cAt am cilitorit mai mult prin Rusia 9i fosta UniuneSovietici, cu atat am devenit mai curioasi in privinla periferiilor

imperiului. Multe dintre grupurile etnice care {useseri colonizate

de Rusia in secolul al nouisprezecelea gi care au devenit ulterior

supuse Uniunii Sovietice erau foarte diferite de ru9i in ceea ce pri-

vea infiliqarea, limba, stilul de via1i, cultura qi religia'

Acest lucru era valabil mai ales pentru popoarele din Asia

Centrali. Cind au sosit ruqii, majoritatea popoarelor din regiuni-

le cele mai nordice, Kazahstanul, Kirgizstanul 9i Turkmenistanul

de astizi, erau nomade. Nu existau liri ca atare, iar societatea eraorganizati vag in funclie de a{ilierile la clanuri' Popoarele din sud,

din zonele care astl,zi sunt Uzbekistanul 9i Tadjikistanul, erau se-

dentare, dar fuseseri izolate de restul lumii de secole intregi, aqa

ci societatea stagnase in multe domenii. Hanaturile feudale dinHiva si Kokand, precum 9i Emiratul Buhara, toate acestea ficindacum parte din Uzbekistan, au fost agadar nigte prizi uqoare pen-

tru soldagii rugi. Atit triburile nomade, cAt qi popoarele din AsiaCentrali erau predominant musulmane. Pe strizile din Samarkand

si Buhara, femeile se acopereau in mod tradigional, iar poligamia

era larg rispinditi, la f;l ca in rAndul nomazilor' in secolul alunsprezecelea, orage precum Buhara 9i Samarkand fuseserl cen-

re gtiintifice gi culturale importante, dar la vremea cind au sosit,rgii,

"cearti epoci intelectuali de aur dispiruse de mult: foarte

pulini oameni din Asia Centrali qtiau si citeasci acum o suti de

ani, iar putinele gcoli care existau se concentlau mai ales pe stu-

diile religioase.De-a lungul epocilor, multe popoare diferite - perqii, grecii,

mongolii, arabii gi turcii - au cucerit Asia Centrali''z Aceste invazii

' Definiliile Asiei Ceotrale variazi; Afganistanul este inclus deseori in aceas-

,it"giu"., iar uneori 9i pirqi ale Ru;iei si Chinei Cu toate acestea, terile;;; ;;t; scriu in cartea je fagi, Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan'ririi^*" ui Uzbekisran, sunt incluse intotdeauna in definiliile moderne alea.i3i C"ritif". Dacd nu menlionez altfel, acestea sunt qirile la care mi referc6nd vorbesc despre Asia Centrali.

TURKMENISTAN 33

frccvente au fost pregul pe care Asia Centrali l-a avut de plititpcntru pozifia sa dintre Orient si Occident. insi tocmai aceastipozilie a fost cea care le-a permis multor oraqe gi orisele si pros-pcre in legituri cu comergul mitisii dintre Asia si Europa acumnrai bine de o mie de ani.

PAni in ziua de azi, nicio putere striini nu a intervenit in viatacotidiani a popoarelor central-asiatice atdt de sistematic sau inirceeagi misuri ca autoritilile sovietice. Sub conducerea larilor,rugii erau interesali mai ales de cAgtigul financiar, aga ci au in-trodus plantalii de bumbac gi au controlat pielele central-asiati-cc, insi nu se implicau prea mult in viata localnicilor. EmiruluiIluharei chiar i s-a permis si rimini pe tron, atata timp cit fi-cca ce spuneau rugii. Autoritilile sovietice insi aveau un plan mairmbitios: si fiureasci o utopie. in doar cigiva ani, popoarele dinAsia Centrali au {ost supuse unei tranzigii controlate, de la o soci-ctate traditionali, bazati pe clanuri, la un socialism dus la extrem.'lirtul de la alfabet pini la pozitia femeilor in societate rebuiaschimbat, cu forla daci era nevoie. in timp ce aveau loc acesteschimbiri drastice, Asia Centrall a dispirut practic de pe hartaIumii. in timpul regimului sovietic, pirli mari ale regiunii au fostizolate ermetic de exterior.

Ce urme au lisat anii de guvernare sovietici asupra acestorIiri, asupra oamenilor care triiesc acolo 9i asupra localitililor ;ipeisajelor? A mai supravietuit ceva din cultura originalS, din zileleprc-sovietice? $i, cel mai important, cum au dus-o Turkmenistan,Kerzahstan, Tadjikistan, Kirgizstan qi Uzbekistan in anii de dupitlcstrimarea Uniunii Sovietice?

Md imbarcasem in avionul spre Aqgabat cu aceste intrebiri incilrnet. Decizia de a-mi incepe cilitoriile in Turkmenistan se baza1rc faptul cd eta vzfi^nta cu cele mai puline certirudini. Doar cA-tcva mii de turigti viziteazi tara in fiecare an, iar cerinlele pen-tru oblinerea vizei sunt stricte. Jurnaligtii striini nu sunt primiliirProape niciodati in 1ari, iar cei pugini care sunt acreditali suntrrrmirili tot timpul. in cererea de oblinere a vizei spusesem ci sunt

*