1. DESCRIERE INTRODUCTIVA A REGIUNII OLTENIALocalizare. Regiunea Oltenia este situata în partea de sud-vest a României si

cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinti si Gorj. În mare coincide cu vechea regiune istorica Oltenia, în limitele sale naturale: fluviul Dunărea la Sud, râul Olt (al treilea ca mărime din România) la Est, Munţii Carpaţi (Alpii Transilvaniei) la Nord si Vest. Cu o suprafaţă de 29.212 kmp (locul 7 între regiunile României, 12,25 % din suprafaţa totala a tarii) si o populaţie de 2.341.074 locuitori (locul 6, 10,75 % din populaţia totala), Oltenia formează un cadrilater aproximativ simetric, pe axele Nord-Sud si Est-Vest). Râul Jiu traversează regiunea de la Nord la Sud.

Fig. 1.1 Regiunea Oltenia in cadrul României

Vechi tinut de granita, aflat sute de ani între Imperiul Austro-Ungar si Imperiul Otoman, Oltenia de astazi se învecineaza la Sud cu Bulgaria, la Est cu regiunea istorica Muntenia (azi Regiunea Sud Muntenia), la Nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) si cu Serbia (Republica Federativa Serbia - Muntenegru).

1. Judeţul DoljPrivit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziţie sudică-sud-vestică,

axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îsi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeţului se întinde între 43°43' şi 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50' şi 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal.

Climă: Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită poziţiei sud - vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrala şi nordică a ţării, cu o medie anuală de 10-11.5°C.

Relief: Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de

la 30 până la 350 m deasupra nivelului marii. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaza perfect în categoria judeţelor dunărene.

Reţea hidrografică: Este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni). Vegetaţia şi flora: O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat modificarea învelişului vegetal. În zona Ciuperceni şi Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbiţa, Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.

Rezervaţii naturale şi monumente ale naturiiPădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu salcâmi

bătrâni, apreciată pentru conţinutul lemnos şi dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervaţia forestieră se află pe partea dreaptă a drumului naţional Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervaţia are o vechime de peste 90 de ani şi se întinde pe o suprafaţă de 8 ha.

Punctul fosilifer Bucovăţ - În comuna Bucovăţ se întinde pe o suprafaţă de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluşte, care datează din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor şi studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluşte existentă aici, zona este ocrotită de lege.

Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha un colţ de luncă care a fost declarată rezervaţie ornitologică în anul 1971. Aici traiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, raţa pestriţă, lişiţa, codobatura albă, stârcul roşu etc. Este singurul loc din lunca Dunarii care a rămas neîndiguit.

Rezervaţia de bujori sălbatici de la Pleniţa - Este unică în Romania. Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la

Coşoveni (o zonă de vanatoare de căpriori şi fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Branişte (cu stejar brumăriu).

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului francez E. Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din ţară (cu o suprafaţă de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui şi un frumos pod suspendat.

2. Judeţul GorjJudeţul Gorj este situat în sud-vestul României, pe cursul mijlociu al Jiului. Relieful: Variat, în trei trepte distincte: în N şi NV sunt M-tii Parang, Valcan şi

Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (altitudine maxima: 2.519 , vârful Parangu Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe

aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic.

Reţeaua hidrografică: aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafaţă de peste 10 mii. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) şi antropice (Cearu, Cerna, Motru) .

Clima: temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 10,2, în depresiuni, în zona dealurilor înalte şi 0 pe munţii înalţi ; precipitaţiile medii anuale sunt repartizate neuniform: 585 mm în S, în lunca Jiului, 753 mm în depresiuni, 925 mm în zona dealurilor subcarpatice şi peste 1.200 mm pe culmile montane; vânturi predominante dinspre N, S şi V.

3. Judeţul OltJudeţul Olt este situat în partea de sud a ţării, pe cursul inferior al râului care i-a

dat numele şi face parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunărea Climă: este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord si mai aridă în

partea de sud. Punctul cel mai friguros este la Caracal datorită curenţilor reci din estul Câmpiei Române care îşi au punctul terminus în această zonă, iar punctul cel mai călduros este la Corabia.

Relief: Este centrat pe valea inferioară a Oltului şi teraselor sale şi este format din câmpii şi dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a judeţului până în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de dealuri, aparţinând Podişului Getic şi care ocupă o treime din suprafaţa judeţului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfăşoară o parte a Câmpiei Române, cu următoarele subunităţi de câmpie: Câmpia Romanaţilor, Câmpia Boianului şi Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomireşti, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziţie sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc şi prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevărată axă a teritoriului judeţului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul judeţului până la Dunăre si până la Drăgăneşti pe partea stângă unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m şi Slatina 50-60m.Reţea hidrografică: Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate judeţul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, judeţul Olt este brăzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanţă de 45 km, partea de sud a judeţului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga reţea hidrografică a judeţului.

4. Judeţul VâlceaJudeţul Vâlcea este localizat în sudul României.Prin aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele

majore de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului şi Lotrului, străjuite de munţii

Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Aici între masivele de munţi se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din judeţ, cunoscută sub numele de Ţara Loviştei.

Două treimi din suprafaţa judeţului sunt ocupate de Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici, cu altitudini între 400–800 m.

Râul Olt străbate judeţul pe o distanţă de 135 km, primind apele a numeroşi afluenţi din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafaţa judeţului. Această reţea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriţei (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimăneşti, Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăviteşti, Ioneşti Zăvideni Drăgăşani (lacuri artificiale pe Lotru şi Olt pentru hidrocentrale) şi lacurile sărate de la Ocnele Mari..