Descrierea familiei si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia

Motto:Sntatea e un drept fundamental al omului si n acelasi timp un obiectiv social mondial.(Din declaratia de la Alma-Ata 1978)

Familia reprezint un sistem social, celula de baz a societtii, ce defineste un grup de persoane ce au resedint comun, sunt nrudite sau legate biolo-gic, legate afectiv, ce coopereaz economic si are cel putin o pereche ce ntretine relatii sexuale acceptate de societate, cu posibilitti de reproducere sau adoptare de copii.Din punct de vedere bio-psiho-social familia poate fi considerat ca fiind:- biologic: este un sistem de transmitere genetic- psihologic: este un sistem de dezvoltare a personalittii si a afectivittii- social: este sistemul durabil n cursul istoriei, cu functii de protectie si de satisfacere a nevoilor sociale.O familie poate s includ 3-4 generatii, n special familia traditional rural, dar cmpul emotional cuprinde 3 generatii. Membrii unei familii se nasc sau sunt adoptati, cresc, se cstoresc si rmn n aceeasi familie pn la moarte sau prsesc familia de baz, ntemeind o nou familie, cu alt resedint, rolurile se schimb.Scopul unei familii este de a asigura membrilor si satisfacerea nevoilor, prin actiunea conjugat a tuturor membrilor pe perioada ntregii vieti si acest lucru asigur supravietuirea familiei, desi membrii ei mor, cu fiecare generatie.Nevoile familiei: habitat, alimentatie, resurse sanitare, sociale, intelectuale, emotionale si spirituale.Evolutia familiei de-a lungul istoriei s-a suprapus evolutiei societtii, ea rspunznd prin functiile de protectie sau sociale necesittilor si mprejurrilor timpului. Astfel, n societatea romneasc, pe msur ce au aprut primele crese sau grdinite la dispozitia unei comunitti, aceste institutii au preluat unele din functiile de protectie si sociale ale familiei. Dar so-cietatea n permanent transformare are nevoie ca membrii si s dispun de flexibilitate si o adaptabi-litate n continu crestere, iar familia constituie matricea acestei adaptri psiho-sociale. Cercetri psihologice, psihiatrice si studii populationale au dovedit c evenimentele majore negative, ce pot duce la distrugerea familiei (moarte, divort) prin efectele stressante, duc la afectarea strii de sntate a celorlalti membrii ai familiei.A fost de asemenea scos n evident faptul c n anumite familii n care apar mai frecvent diferite boli, exist probleme grave ca: violenta dintre soti, abuzuri asupra copiilor, separri ntre soti n acelasi habitat.Morbiditatea, mortalitatea si rata internrilor sunt crescute n familiile ce pierd un membru prin deces. Vrsta de deces este mai sczut statistic la persoanele ce au rmas de tinere vduve.Chiar afectiunile infectioase sunt mai periculoase la familiile cu probleme grave, prin scderea imunittii membrilor si.Orice boal aprut ntr-o familie poate influenta starea de sntate a celorlalti membrii, poate afecta functionalitatea unei familii si cu ct afectiunea este mai de lung durat si gravitatea ei mai mare, repercursiunile asupra functionalittii familiei sunt mai severe.Medicul de familie este cel care cunoaste toate problemele bio-psiho-sociale ale familiei si el poate actiona pentru a preveni sau trata orice dezechilibru aprut. Este astzi demonstrat c incidenta hi-pertensiunii arteriale, a colesterolemiei si a anginei pectorale creste de trei ori la bolnavii cu probleme familiale, fat de loturi similare n care nu exist asemenea probleme.Medicul de familie este acela care cunoaste factorii de risc familial: comportament alimentar, consum de alcool, fumat, sedentarism, stress familial, dar si pedigree familial. Prin el se poate actiona n problematica profilaxiei primare si implicit la scderea mortalittii generale si a cresterii sperantei de viat.Studii statistice au demonstrat c n perioada premergtoare instaurrii unei depresii, cu cca. an, pacientii au un numr crescut de consultatii, spitalizri, iar tulburrile neuro-vegetative, functionale, pot indica medicului de familie semnalul de alarm.De asemenea, medicul de familie trebuie s stie c n familiile stressate, mamele apeleaz mai des la consultatii pentru copiii, desi acestia nu pre-zint tulburri organice, doar mamele sunt cele stressate.Relatiile benefice pe care se ntemeiaz familiile sunt bazate pe afectiune, ambiant armonioas, loialitate, dragoste si grij, iar familia cldit pe aceste relatii este o familie functional. Dac din contr, ntr-o familie intervin relatii de ur, de vinovtie, restrictii, pedepse, stri conflictuale, atunci este vorba de o familie disfunctional.Sntatea este definit de OMS ca acea stare de bine fizic, mental si social, n absenta bolii sau infirmittii.Sntatea familiei depinde de sntatea fiecrui membru al su, dar si de interactiunea dintre membrii familiei si interactiunea familiei cu alte sisteme so-ciale. ns este foarte greu de apreciat o stare de complet bine, cci odat cu evolutia societtii, bunstarea caracterizeaz societatea modern, iar pretentiile n legtur cu calitatea vietii au crescut, ele deci depind de fiecare membru al familiei, de pretentiile familiei si nu n ultimul rnd de comunitate si societatea n care se gseste familia.Pentru medicul de familie criteriile de diagnostic al strii de sntate, parcug cele trei etape: bunstare fizic, bunstare mental, bunstare social.a. Bunstare fizic (biologic) a familiei este dat de bunstarea fizic a fiecrui membru al familiei.-Corporalitatea este o realitate biologic, iar n ciclul familiei, de la nastere, prin diferentiere, crestere, maturizare si mbtrnire, ea corespunde unor parametrii normali, ce tin de vrst, sex, ras. Bunstarea fizic (biologic) a familiei nmnuncheaz aspectul exterior, structuri morfologice interne, functii si particularitti fiziologice, biochimice, endocrine si nervoase ale fiecrui membru al familiei.Criteriile de aprecieresunt clinice si paraclinice. Examenul clinic complex (anamnestic si fizic), msurarea unor parametrii antropologici si evidentierea integrittii si armoniei constructiei organismului.Examenul paraclinic cu evidentierea capacittilor functionale pasive si active conform standardelor pentru vrst, sex. Constante biologice cores-punztoare n examinrile de laborator si evidentierea vitalittii fizice si a vigorii n lipsa factorilor de risc.

b. Bunstarea mental prin dezvoltarea optim a capacittii membrilor unei familii si familiei n ntregime ntr-un anumit cadru de referint (intelectual, emotional).Criterii:- munca folositoare a fiecrui membru, participarea la sarcinile din familie, mprtirea sarcinilor (ritmicitate, intensitate).- relaxare plcut, odihn corespunztoare, folosirea timpului liber.- relatii interpersonale bune (sot-sotie, mam-copii, tat-copii, bunici-printi, bunici-copii)- capacitatea de adaptare la schimbri- controlul instinctelor, lipsa conflictelor.- armonie interioar, legturi afective solide.- comunicare eficient, spontan.- comportament etico-moral adecvat.- atmosfer cald, prietenoas, plin de optimism.c. Bunstare social conditionat de bunstarea fizic si mental, cci numai o familie a crei membrii sunt n plenitudinea acestor atribute poate s-si exprime comportamentul n mod favorabil n snul familiei, al comunittii si societtii. Dar si factorii de bunstare social, influenteaz n mod hotrtor bunstarea fizic si mental a membrilor unei familii si familiei ca sistem social.Criteriile de aprecierea bunstrii sociale sunt oglindite de satisfacerea nevoilor fundamentale ale familiei:- habitat corespunztor, locuint igienic, cu numr suficient de camere, nclzire, iluminare, aerisire adecvat, dotri igienico-sanitare corespunztoare numrului membrilor, mediu ecologic si geografic sntos.- alimentatie echilibrat, adecvat vrstei si activittii cu predominanta produselor naturale.- odihn, cu petrecerea plcut a timpului liber, concedii la sfrsit de sptmn si anual n natur.- activitti profesionale si complementare care s-i produc satisfactie si sentimentul de realizare.- educativ- posibilitatea de a apela la institutii de nvtmnt prescolar, scolar, institutii si organizatii culturale, stiintifice, sportive, turistice, religioase.- sanitar-social:- accesibilitatea la serviciile de sntate- posibilitatea de a avea un medic de familie- folosirea serviciilor de sntate preventiv (imunizri, vaccinri)- folosirea serviciilor specializate (ambulator + spital).- folosirea serviciilor recuperatorii (fizioterapie, cure balneare)- institutii sociale pentru copii (crese), cmine pentru btrni, bolnavi cronici (spitale de cronici, azile), handicapati (inst.de instruire, recuperare)Comportamentul fat de sntate al unei familii se poate aprecia prin modul de autoevaluare a problemelor de sntate, prin starea de sntate la zi a membrilor si, prin atitudinea pe care familia o ia n cazul aparitiei unei boli sau a suspiciunii de mbolnvire. Acest comportament fat de propria sntate poate fi evaluat prin indici care indic prezentarea din proprie initiativ la controalele jalon corespunztoare vrstei a controlului snttii, precum si prin frecventa folosirii serviciilor medicale preventive (teste, analize, imunizri).O comunitate de elemente structurale permit familiilor s functioneze eficient pentru promovarea snttii familiei - Pratt le numeste familii cu energie.

Toti membrii interactioneaz pentru:-teluri socio-profesionale adecvate fiecrui membru si distractii comune-conversatie si activitti n cas si n afar-contacte active si variate cu :-grupuri de interes, de vrst, profesie;-organizatii (educationale,politice, recreative)-caracteristici functionale:-familii active(activitti sportive, caut activ alimentul preferat, serviciul necesar)-familii maleabile n organizare-roluri flexibile(curtenia casei o face oricine n lipsa celui responsabil)-puterea e mprtit-toti particip la decizii-responsabili toleranti-autonomie ridicat- fiecare membrun structura familiei sunt urmrite 5 aspecte:1. interactiunea dintre membrii familiei2. legturile familiei cu alte sisteme sociale3. eforturile active ale membrilor de a face fat problemelor.4. libertti si responsabilitti ale fiecrui membru.5. flexibilitate- rigiditate n relatiile de roluri familiale1. Interactiunea dintre membrii familieia. Interactiunea sot-sotie (frecvent si tipuri)b. interactiune mam-copilc. interactiune tat-copild. preferinta brbatului pentru rolul de tat sau profesionale. interactiuni familiale combinate.2. Interactiunea cu alte sisteme socialea. intensitatea participrii n comunitate (organizatii, cluburi)b. nr.de localitti vzute (pentru sntate,biserici, recreere)c. intensitatea actiunilor culturale (cursuri,realizri, audieri).d. varietatea activittii copiluluie. activitti combinate ale familiei n afara casei3. Eforturi active de a face fat situatiei.a. eforturi de a mentine sntatea (fcute de printi).b. instalatii pentru mentinerea snttiic. echipamente de mentinere a snttii copilului.d. echipamente pentru antrenamentul copiilor.4. Libertti si responsabilitti individuale ale membrilor:a. controlul copilului se face de ctre printi cu agresivitate sczutb. rare conflicte obstructive ntre soti.c. printii si sustin copiluld. autonomia copiluluie. autonomia membrilor.5. Flexibilitate, rigiditate n relatiile de roluri n familiea. diviziunea conjugal a sarcinilorb. diviziunea conjugal a ngrijirii snttii copiluluic. diviziunea conjugal a ngrijirii snttii celuilalt sot.d. cum se mparte puterea n deciziile ce privesc familia (se iau unilateral decizii).Fat de familia traditional, de-a lungul timpului a aprut familia energizat care activeaz mult mai eficient pentru aprarea si protectia snttii membrilor si.Familia energizat- toti membrii sunt angajati n interactiuni variate, reglate unii cu altii.Familia energizat are prin membrii si legtur cu comunitatea printr-o participare activ a membrilor si la viata comunittii, printr-o autonomie a ei si participare ce ncurajeaz individualitatea fiecrui membru, iar problemele familiei sunt rezolvate n mod creator.Brbatii sunt profund implicati n functionarea familiei, spre deosebire de familia traditional n care acest lucru era fcut de femei si copii, iar aceasta contribuie la mentinerea snttii ntregii familii.Familia energizat profit mult mai mult de serviciile medicale, fiindc femeia si copiii sunt mai angajati n activitti de grup ale comunittii.Familiile cele mai sntoase aveau cele mai putine conflicte dusmnoase, controale ale copilului caracterizate prin autonomie, spirit de ntrajutorare si se ncurajau reciproc.Competenta familial este considerat rspunztoare de sntate sau disfunctii psihologice (prin comunicare familial, organizare familial, conflicte familiale).Modelul presupune existenta unor scopuri comune n a stimula dezvoltarea copiilor pentru a deveni adulti independenti si pentru a stabiliza personalitatea printilor.Dup aceste nivele de competent familial, familiile au fost clasificate n:1. Familii optime2. Familii competente, dar ndurerate3. Familii disfunctionale4. Familii puternic disfunctionale.1. Familia optim- printii sunt implicati n relatii n care puterea este mprtit. Fiecare printe l consider pe cellalt competent- printii au un nalt grad de intimitate psiho-social si o legtur afectiv neobisnuit- printii au un nalt grad de satisfactie sexual- printii au o individualitate foarte evoluat- printii nu sunt n competitie- relatiile printilor cu printii lor si prietenii sunt calde sii satisfctoare, dar nu au intensitatea relatiilor maritale.- sunt absente relatiile ncrcate emotional, care s concureze cu relatia marital.

Familia optim se bazeaz pe:- discutii n situatiile cu probleme, discutii eficiente- claritate n comunicri, nivel ridicat de spontaneitate.Membrii familiei preiau responsabilitatea pentru gndurile, planurile si actiunile lor, ntrajutorndu-se reciproc.Familia optim are o palet larg de sentimente, mult simpatie si nimic nu sugereaz un conflict nerezolvabil:- Atmosfera cald, afectuoas plin de optimism- Nivele crescute ale maternittii psihologice.Tata - are succes n profesie, consider o mare satisfactie s fie mentor al tinerilor, lucreaz mult.- i rmne timp pentru familie.Mama - consider satisfactia major n familie si csnicie, dar au si preocupri n afara familiei.Copiii - au o dezvoltare corespunztoare vrstei pe plan cognitiv, psihic si social.- sunt prietenosi, deschisi, activi, deseori atletici, sntosi clinic si paraclinic. Copiii mici, indiferent de sex sunt mai putin disciplinati, dar mai expresivi si si exprim deschis sentimentele.Deci, din punct de vedere al organizrii, al structurii familiei si al functiilor acesteia, o familie sntoas trebuie s rspund urmtoarele deziderate:1. O mprtire echitabil a puterii2. Organizare flexibil3. Rezolvarea problemelor n mod adaptativ4. Mecanisme active prin care se face fat problemelor5. Nivele nalte ale interactiunii6. Contacte multiple n interiorul si n afara familiei.7. Sprijin pentru dezvoltarea personalittii.8. ncurajarea autonomiei n cadrul grupului.n pstrarea snttii fiecrui individ n parte, un rol important l are familia, cci asa cum spunea M.Field, pstrarea snttii e ca o stare uman care intereseaz toate institutiile, toate subsistemele marelui sistem care se cheam societate.

Bibliografie:1. Rakel Robert E. - Textbook of Family Practice, W.B.Saunders Co, 19842. Lzrescu, M. - Psihopatologie clinic, Ed.Helicon, Timisoara 19943. Knopke H.J., Anderson R.L. - Academic development in family practice (J.Fam.Practice 1981, 12, 493)4. Petersdorf R.G. - The Family Medicine Imperative (Acad. Med. 1993, 68, 896)