DESCRIEREA CALITATII MEDIULUIMediul natural este alcatuit dintr-o multitudine de elemente ce pot fi descrise, masurate si studiate cu ajutorul stiintelor fizice, chimice, biologice. Ele se manifesta divers, sub forma de plante, animale, sol, clima, peisaj etc., formand in ansamblul lor un sistem complex, in cadrul caruia se desfasoara si viata oamenilor, cu toate implicatiile ei. Mediul natural-arata Barry Commoner-formeaza un mecanism deosebit de complex, a carui integritate si buna functionare se bazeaza orice activitate umana, cuprinzand toata tehnica, industria si agricultura. Fara fotosinteza plantelor verzi nu arexista oxigen pentru turnatorii si furnale, pentru necesitatile vitale ale omului si ale animalelor. Fara actiunea plantelor, a animalelor si a numeroaselor microorganisme din mediul acvatic nu am avea apa pura pentru necesitatile agriculturii, industriei si ale oraselor. Fara procesele biologice care se desfasoara de mii de ani in sol, nu am avea nici hrana, nici petrol si nici carbune Factor de mediu aer Atmosfera constituie invelisul gazos al Pamantului.Are o grosime de cca.3.000 km si reprezinta un invelis de maxima importanta pentru viata, continand cele mai importante elemente de conditionare a existentei bioticului. Masa totala a atmosferei este de circa 5.260.000 miliarde de tone, adica1/1.000.000 din masa pamantului. Jumatate din masa aerului se afla pana la altitudinea de 5 km, iar pana la altitudinea de 30 km se gaseste 99 % din masa totala Omul inhaleaza zilnic aproximativ 15 000 litri de aer. Acest aer este compus in mare parte din azot (78%) si oxigen (21%) insotit de argon (0.9%) si dioxid de carbon (0.035%). Restul este format din gaze rare (heliu, cripton, xenon) si hidrogen. Straturile inferioare ale atmosferei contin si ele vapori de apa. Insa in aer mai intalnim, chiar daca in cantitati infime, poluanti: oxid de sulf, azot ozon, oxid de carbon, particule in suspensie, etc. Acesti poluanti sunt emisi in atmosfera prin surse naturale (vulcani, vegetatie, eroziune, etc.) dar si antropice (transporturi, industrie, incalzire, agricultura, etc.).

Transportati si transformati in anumite conditii meteorologice, acestia se regasesc la sol sub forma de depuneri uscate sau umede si expun omul si ecosistemul la un grad de poluare care depaseste uneori normele de poluare a aerului. Astfel, trebuie sa implementam anumite actiuni pentru a reduce nivelul emisiilor (reglementarea surselor si recomandari comportamentale) pe de o parte, iar pe de alta parte reducerea efectelor acestor poluanti, mai ales asupra sanatatii (recomandari sanitare). Controlul calitatii aerului este conceptul ce defineste procesul de observare si masurare cantitativa, calitativa si repetitiva a concentratiei unuia sau mai multor constituente din aer. Datele obtinute din reteaua de supraveghere si sistemul de control permit identificarea zonelor poluate si luarea rapida a masurilor strategice si tactice de combatere a poluarii si de prevenire a accentuarii acesteia. Dintre ramurile economice, cu emisii de substante poluante in judet se fac remarcate: transporturile, industria alimentara, industria constructiilor de masini. Reteaua de supraveghere a calitatii aerului este astfel aleasa incat sa urmareasca efectul cumulat al industriei, traficului, a incalzirii spatiilor de locuit si comerciale. Reteaua de supraveghere a calitatii aerului functioneaza din 1991, cand au existat doar doua puncte de supraveghere a calitatii aerului. Amplasarea punctelor de prelevare a fost astfel aleasa astfel incat sa asigure monitorizarea principalelor surse de poluare si anume: a) poluarea de fond oraseneasca - 1 punct de prelevare (zona centrala); b) efectul poluant al traficului - 1 punct de prelevare amplasata in una din cele mai aglomerate intersectii ale municipiului Satu Mare (Burdea -zona Sud); c) influenta rampei de depozitare a deseurilor urbane - 1 punct de prelevare amplasat in apropierea frontului de lucru de descarcare a deseurilor (zona Est); d) influenta platformei industriale - zona sud vest, SC Samcif SA si zona cu trafic rutier intens; e) influenta platformei industriale - zona nord-est , SC Bentoflux SA .

Calitatea aerului este urmarita prin : - determinarea poluantilor gazosi in imisie in 5 statii de recoltare, indicatorii urmariti fiind: amoniac, dioxid de sulf, oxizi de azot, substante oxidante (ozon). - pulberi in suspensie fractiunea PM10 intr-un singur punct de recoltare amplasat la sediul APM Satu Mare; (fig.nr.15)

-

Fig.nr.15 Prelevatori pulberi in suspensie PM 10 Sven Leckel MVS 6

- pulberi totali in suspensie in 2 puncte din oras - pulberi sedimentabile in 5 puncte in localitatile Satu Mare, Carei si Tasnad; - ape de precipitatii recoltate din 11 puncte, acestea fiind amplasate pe intreg teritoriul judetului, in special in zone limitrofe pentru urmarirea calitatii aerului influentata de activitatea industriala a judetelor vecine In aer se disperseaza produsi poluanti proveniti din surse artificiale si naturale. Cei mai numerosi si mai periculosi provin din activitati industriale, transporturi, agrotehnica si zootehnia intensiva. Poluantii caracteristici ai aerului ambiental proveniti din procese de ardere s-au schimbat in ultimii ani, datorita modificarii combustibililor utilizati, in sensul ca nu se mai folosesc combustibili solizi (carbune) ci gaz metan, reducandu-se astfel continutul de dioxid de sulf si azot. In schimb, datorita traficului intens, a produsilor de ardere rezultati de la combustia gazelor si al emisiilor de compusi organici volatili a crescut continutul de substante oxidante la nivelul solului. Tot din procesele de combustie si din traficul intens provine continutul crescut de metale grele

din praful din aer, care poate fi regasit si in sol prin sedimentarea prafului fin. O alta problema importanta este reprezentata de degajarea amoniacului din zona rampelor de depozitare a deseurilor, continut care depaseste deseori limitele admise de standardele romane. Dupa cresterea temperaturii mediului ambiant de asemenea apare in atmosfera o cantitate crescuta de amoniac, care provine din procesele de incalzire a solului umed, unde incep procesele metabolice microbiene. Continutul crescut de amoniac din aer este spalat de apele de precipitatii unde se regasesc sub forma de saruri de amoniu.(fig.nr.16)

Fig.nr.16. Prelevatoarele de poluanti gazosi din dotarea APM Satu Mare

Reteaua de supraveghere a calitatii precipitatiilor cuprinde 2 puncte: sediul APM si Statia Meteo unde apele de precipitatii se recolteaza dupa fiecare fenomen meteorologic si se analizeaza imediat. (fig.nr.17)

Fig.nr.17 Colector de pe de precipitatii, amplasat la sediul APM Satu Mare

In cursul anului 2007 s-au inregistrat 127 de caderi de precipitatii. Valorile pHului au variat intre 5,61 7,75 . Cea mai scazuta valoare a pH-ului s-a inregistrat in data

de 21 aprilie , cu valoarea de 5,61 la sediul APM. In luna februarie au fost cele mai multe precipitatii. Nu s-au inregistrat ploi cu caracter acid (sub 5,6), atat in zone cu aer curat (statii meteo) sau lipsite de surse majore de poluare, cat si in zone urbane industrializate. S-au inregistrat si precipitatii cu caracter predominant alcalin si incarcari ionice in general ridicate, valoarea cea mai crescuta fiind de 7,75. Concentratiile ridicate de sulfati si cloruri determina acidifierea apelor de precipitatii, cele de amoniu determina alcalinizarea acestora, ambele procese avand efecte negative asupra vegetatiei, apelor, solurilor si constructiilor. Calitatea aerului determinata prin poluantii gazosi NO2, SO2, HN3, O3 si pulberi in suspensie se determina doar in municipiul Satu Mare in laboratorul teritorial al APM. Pe langa aceste puncte de masurare dispersate pe teritoriul municipiului, din anul 2006 s-a amplasat o statie de monitorizare a calitatii aerului de fond urban in incinta colegiului Ioan Slavici. Masuratorile au inceput din ianuarie 2008. (fig.nr.18)

Fig.nr.18..Statia de monitorizare a calitatii aerului

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

In anul 2007 la nivelul municipiului Satu-Mare la elaborarea inventarului de emisii s-a obtinut un total de 541,2161 tone SO2 emis, ceea ce reprezinta o scadere de 8,9% fata de anul 2006.(14). Principalele activitati in urma carora rezulta cantitati insemnate de emisii de dioxid de sulf, sunt emisii provenite din transportul rutier (80,07%) si arderi in industria de prelucrare (13,94%). (fig.nr.19)

Fig.nr.19.Emisii anuale de SO2 in perioada 2000-2007

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx) In cazul oxizilor de azot, o cantitate insemnata de emisii rezulta din transportul rutier 1281,56 mg/an ce reprezinta 59,22% din cantitatea totala de NOx emisa, 13,15% sunt emisiile din instalatii de arderi neindustriale, 27,58% din arderi in industria de prelucrare, iar restul emisiilor reprezinta emisiile din incinerarea deseurilor. Cantitatile totale de emisii de oxizi de azot pe anul 2007 sunt 2163,80 mg/an. (fig.nr.20), iar provenienta lor este prezentata in fig.nr.21.

Fig.nr.20Emisii anuale de NOx in perioada 2000-2007

Fig.nr.21.Provenienta emisiilor de NOx

Emisii anuale de amoniac (NH3) Cantitatile de NH3 emise conform inventarului de emisii se datoreaza in 98,61% managementului dejectiilor animale 328,534 tone - iar restul emisiilor (o cantitate neansemnata) instalatiilor de ardere neindustriale si a arderilor in industria de prelucrare. Comparativ cu anul 2006, cand emisia de NH3 a avut valoarea de 1416,07 tone in anul 2007, aceasta valoare a scazut la 328,53 tone datorita scaderii numarului de animale la ferme. (fig.nr.22)

Fig.nr.22Emisii anuale de NH3 in perioada 2000-2007

Factor de mediu sol Poluarea atmosferei are puternice implicatii si in poluarea solului, dupa cum am precizat anterior, prin depozitele de sedimente cu continut de metale grele, prin intermediul apelor de precipitatii care angreneaza diversi poluanti din diferite zone, prin radiatiile ultraviolete a luminii solare cu influenta asupra microflorei solului. Calitatea solurilor se degradeaza si prin depozitarile necontrolate de deseuri, prin scaparile accidentale de lichizi poluatoare (combustibili, ape uzate industriale, etc.) din conducte si rezervoare subterane. Apele freatice de asemenea, fac parte integranta din structura solului avand in vedere ca poluantii ce cauzeaza degradarea calitatii solului vor fi regasiti in panza freatica. Supravegherea calitatii solului este in grija Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, ICPA, insa si Agentiile de Protectia Mediilor din toata tara monitorizeaza calitatea solurilor sub aspectul poluarii, adica a acumularii substantelor toxice si periculoase in sol, care duc la modificarea echilibrului chimic si biologic a acestuia. Pe langa indicatorii ce caracterizeaza fenomenele care afecteaza calitatea solului: pH, fosfor, potasiu, azot amoniacal si nitric, saruri solubile, sodiul schimbabil, se determina compozitia scurgerilor de suprafata, excesul de umiditate, continutul de nitrati, metale grele, contaminarea cu agenti patogeni, acoperirea solului cu reziduuri solide. Conform ordiunului comun al MMGA nr. 197/05 si MAPDR 242/05 monitorizarea calitatii solurilor sub aspectul poluarii cu nitrati proveniti din ape

subterane este urmarita prin programul de acitivitate al oficiului Judetean de Studii Pedologice si Sistemul de Gospodire a Apelor Somes Tisa. Reteaua de monitorizare a solului urmarita de APM Satu Mare cuprinde cu precadere din zone cu trafic turier intens 22 puncte de recoltare cu un numar 108 probe recoltate : In sistemul actual de monitorizare a calitatii factorilor de mediu sunt implicati doar indicatori fizico-chimici in principiu, ca metalele grele, poluantii organici si anorganici infiltrati in sol prin ape de suprafata si pluviale,dar si indicatori microbiologici, si anume determinarea prezentei bacteriene si a activitatilor microbiene desfasurate de acestea. Coeficientii de corelatie obtinuti indica o legatura clara intre similitudinea modului de variatie a indicatorilor microbiologici si fizico-chimici. Prin analiza rezultatelor obtinute in diferite tipuri de sol se poate constata ca activitatea florei pedobionte prezinta un echilibru, neconstatandu-se mari variatii intre tipuri de sol. Deci, putem afirma ca modificarea brusca a acestui echilibru stabil poate fi cauzata de actiunea unor agenti poluanti.(fig.nr.23)

Fig.nr.23 Analiza microbiologica a probelor de sol

Pe langa aceste tipuri de sol, reteaua Agentiei pentru Protectia Mediului Satu Mare mai include si studiul periodic al solului in zona cu trafic intens, unde se includ arterele principale de circulatie din municipiu. Zonele cu trafic rutier intens arata o acumulare crescuta de metale grele, care desi nu intotdeauna ating pragul de alerta, prin efectul sinergic manifestat pot duce la diminuarea microflorei solului, aparand astfel organisme specifice capabile sa supravietuiasca. Variatiile care apar in decursul anilor

pot fi decrise prin variatia indicelui biologic de activitate in calculul caruia intervine activitatea enzimatica a florei microbiene, activitate care scade cu cresterea gradului de poluare. Planul de lucru a laboratorului APM Satu Mare are inclus in structura studiul unor zone cu problematica speciala din municipiu, si zona rampei de gunoi. Groapa de gunoi a orasului Satu Mare are o suprafata de 29 ha si este situata la iesirea din municipiu, in intravilanul acestuia, pe locul unei foste caramidarii. Fenomenul de levigare pe verticala are loc datorita acumularii de ape pluviale in perimetru si a stratului de apa freatica aflat la mica adancime. Datorita faptului ca inca nu a fost instituita integral selectarea deseurilor menajere, iar cele industriale sunt depozitate impreuna cu cele menajere, impactul asupra mediului este deosebit. Aceasta pe de o parte si datorita faptului ca in imediata vecinatate a perimetrului studiat se afla gospodarii particulare, creandu-le disconfort si contribuind la raspandirea bolilor, insectelor si rozatoarelor, iar pe de alta parte exista posibilitatea infestarii apelor subterane ce ajung in fantanile populatiei din zona (care utilizeaza aceste ape in scop menajer) si a apelor care ajung la frontul de captare a apei municipiului Satu Mare , care este situat la o distanta de cca 1500 m fata de rampa de gunoi. In urma analizelor fizico-chimice si microbiologice de sol se poate afirma ca mediul are o incarcare organica mare, obtinandu-se valori crescute ale humusului si continut crescut de azot, fosfor si potasiu, ceea ce favorizeaza dezvoltarea unei microflore bogate in sol. Concentratiile metalelor totale, in general, nu depasesc limitele normale propuse de Institutul de Agrochimie. In concluzie, in zona rampei de gunoi se constata degradarea calitatii aerului, a solului si panzei freatice, indicatorii determinati depasind valorile normale propuse de standardele in vigoare Poluare sonora Un alt factor de poluare, in special in aglomerari urbane este poluarea sonora. Reteaua de monitorizare a Agentiei pentru Protectia Mediului cuprinde in municipiul Satu Mare 272 de puncte de masurare, acestea fiind amplasate in zona podurilor, a nodului feroviar, a drumurilor cu circulatie intensa si a parcurilor. Intensitatea zgomotului variaza in functie de perioada zilei, atingand apogeul la orele de varf in circulatie. Problemele de depasiri frecvente a limitei maxime admise de 60 - 70 dB(A) este in zona podurilor, unde poate atinge chiar 80 - 90 dB(A). De asemenea, pe drumurile intens circulate, in special in intersectii, se obtin valori crescute de 80 dB(A),

provocand si efecte de trepidatii a locuintelor din zona. Parcurile reprezinta un punct de recreere, perdeaua de vegetatie oferind o protectie relativa impotriva poluarii sonore.