Cocaina sau "praful alb" produce, dupa folosire, o stare euforica (stare de bine, veselie) si afecteaza direct sistemul nervos

Cocaina sau "praful alb" produce, dup folosire, o stare euforica (stare de bine, veselie) i afecteaz direct sistemul nervos central. Se administreaz pe diferite ci: oral, nazal (cea mai frecvent), inhalatorie, intravenoas. Aceast ultim variant este cea mai periculoas, mai ales cnd este combinat cu heroina. Administrat intranazal, cocaina induce, dup aproximativ 3-5 minute, euforie, o stare de putere, de curaj, care atinge apogeul cam dup 20-30 minute i dureaz aproximativ o or. Printre celelalte efecte ale sale se numr accelerarea ritmului cardiac, creterea tensiunii arteriale i a temperaturii corpului. Ultimele dou efecte pot fi mortale n cazul unei supradoze.

Cei care fumeaz cocain pot dezvolta afeciuni pulmonare severe sau necroz hepatic (distrugerea celulelor ficatului). De asemenea, la consumatorii cronici apar disfuncii sexuale: brbaii pot fi afectai n timp de impoten i ginecomastie (mrimea n volum a snilor); femeile sufer de tulburri ale ciclului menstrual i scderea libidoului.

Marijuana (canabis sau hai) se consum, de obicei, sub forma igaretelor, dar destul de des i intravenos, n combinaie cu heroin. In general, consumatorii de marijuana tind s foloseasc mai multe droguri odat.

Fumatul marijuanei induce o stare de irealitate, de plutire ce dureaz aproximativ 2-3 ore dup inhalare. Este alterat capacitatea de orientare n timp i spaiu iar sistemul cardiovascular este grav afectat: tahicardie (batai accelerate ale inimii), dureri cardiace - mai ales la cei care sufera de o boala cardiaca. Capacitatea pulmonara scade in timp din cauza iritatiei bronhiilor.

Consumul cronic de marijuana poate duce la infertilitate in randul barbatilor, iar supradozele de marijuana, ca si cele de cocaina, produc tremur, convulsii, delir, midriaza (pupile dilatate), halucinatii, agresivitate.

Foarte frecvent, la consumatorii care isi injecteaza droguri intravenos, apare infectia cu virusul HIV (SIDA) datorata faptului ca folosesc in comun aceleasi seringi, cu ace murdare de sange injectat. O alta explicatie ar fi imunosupresia pe care o induce consumul ambelor droguri (sistemul imunitar al organismului este slabit si nu mai poate lupta cu agentii infectiosi, in cazul de fata cu virusul HIV).

Cei care se drogheaza constant se adapteaza la efectele negative ale drogurilor si simt nevoia de a-si mari continuu doza care ii face sa se simta bine. La un moment dat, insa, poate atinge doza letala si moare.

Intreruperea consumului cronic de droguri este urmata de sevraj, o stare de rau general fizic si psihic, mergand pana la depresie. De aceea, o persoana dependenta de droguri va ajunge sa faca absolut orice pentru a-si procura doza obisnuita. La inceput, fura banii din casa, apoi vinde obiecte ale familiei urmand ca ulterior sa fure de la persoane straine. Va abandona viata sociala, nu va putea sa-si urmeze studiile sau sa mearga la serviciu. In timp, va parasi familia de la care primea numai reprosuri si care "nu-l intelegea", se va alatura altor consumatori, "prieteni" cu aceleasi preocupari.

Recuperarea unei astfel de persoane si reinsertia in societate si in familie este foarte dificila, la ea contribuind o intreaga echipa formata din familie, prieteni adevarati, medici, psihologi.

Este bine de stiut catre ce poate evolua un simplu act de curiozitate sau de teribilism - pentru ca, de obicei, asa incepe consumul de droguri: incerci o data, la indemnul unui prieten, te simti bine pe moment si vrei sa repeti experienta. Totul e sa ai forta sa te opresti la timp...