aIqJV euelf :pzecue+ eqLlrl urp orocnpe{

or-u?l!r :ilierlsnll

6 [0a f --'ia:rrda:nul11 Jp :t !'''

\

t

\NN.N-N Sil\N sXorlodornoag op ouDqMIIJET

Brols:[E

illtDlttd :rqi :

a^rltzod ra4Bcnpa alaluauBpunJ

Ni

https://www.libris.ro/descopera-aptitudinile-copilului-tau-albane-de-LIT978-606-33-4667-5--p13149586.html

?r utUna aeur ilifli rulI€ t€?Ce ?nseamnE si fii inteligent?Misurarea inteligentei?Teoria inteligentelor multi pleOpt inteligente

Ce umlosre ud ffiDezvoltarea propriilor talente

Cum si devii un adult echilibratCombaterea dificultltilor scolare prin

valorificarea punctelor forteDescoperirea resurselor de relaxare

Cresterea stimei de sine

Ob,reruil b d€ t€ 0l tdtlI nteligenta muzicalSiritmiciI nteligenta corporalS/kinestezicEI nteligenta verbali/lingvisticiI nteligenta vizuali/spatialiI nteligenta logicS/matematiciI nteligenta interpersonalSI nteligenta intrapersonaliI nteligenta naturalist5

Familiarizarea copilului cu buchetul siu de inteligenteGindeste-te si la buchetul tIu de inteligente!

7

8

10

12

14

ic

18

20

22

2426

27

283032

34363840424446

Cdtpuc ocurtfr

lnteligenta, stilDorinta de a miTentatia de a cn

Udd,burJutrrtr

lnteligenta mulnteligenta corllnteligenla vertlnteligenta vizuiInteligenla logilnteligenta intelnteligenta intilnteligenta natlActivititibogatActivititi de eui

'in conrluzie

Sibtiogrofre

0eapre outor

6L.mmn aJil$?c)

$oEffg.,

U'

lelr^a ep ligr',r'rryeiuetr;e1ur ur a1e8oq ligrr,rrrcy

glsrlernleu eiua8r;a1u JeJeuosraderlur eiuatr;e1u ;e;euosredrelur eiuaBr;a1u ;

PrrleuroleurTecrSo; eiuaBr;a1u ;g;eriedsTglenzra eiuatr;e1u ;

gcrlsr,rtur;Teleqre^ eiueBr;a1u ;psrzalseurl/e;e.rod.roc eiueBrlalu

;

etrrulrJ/elporznur eiua8r;a1u ;

npl ID al ap q"apn,

,,;r1ord" un eeJ, e ap erielualPrnseur e ap eiur.ro6

e.re;oc6 elrJelpur r( a.reie,rur op Inlrls ,eiua8r;a1u;

wtra ap lmQunm DfiaIpD

9VVV aiZ?ov8t9tvt.ZE

0t8Z

LZ

9ZVZ

ZZ

OZ

8t

LI

YL

C,I

0t8

L

82

9{

?/ZL

0/8999v9Z9

098S

9S

sg

vsZS

OS

6{.7

II

lnlrdo, ri-gruasqo ri,a

;nlcund plepor3ru lsoJeqcaJn aJe nu el erlru,rEtrn; er.ueu uuncard ecr

esseeqJo^ PS nes uoJo)

-orsed ag es 'ne1 tn;rue

irnildc

,,Cine este inteligent in clasa ta?" DacS pui aceastl intrebare copiluluitIu, sunt sanse mari s5-ti dea numele celor mai buni elevi din clasa lui.

Pentru multi copii, si chiar pentruadulti, un copil inteligent inseamnJ un

elev bun: are rezultate scolare bune,note bune, se implici, merge cu pli-cere la scoalS, p5rintii lui sunt relaxatic6nd vine vorba de lemele pentruacasi. De asemenea, le este greu sEinteleag5 de ce unii copii pot avea difi-cultiti in procesul de scolarizare

q)p

Rareori spunem despre un copi carese afl5 in dificu tate, chiar daci doar laciteva materii, c5 nu este inteligentDar adesea auzim: ,,nu e stud os", ,,ii e

greu sJ fac5 orice", cu alte cuvinle: nue la fel de inteligent ca majoritatea e e

vilor de v3rsta ui

'Poate copilul tEu stie si deseneze mult

mai bine dec6t cei de v6rsta lui, s5 mes-

tereascS cu maTe precizte, si creezepovesti si sI le spun5, s5 cSnte bine saus5 fie pasionat de un instrumenL muzi-

cal, poate se dovedeste a fi un talent'inn5scut la practicarea unui sport deechip5... E posibil sE fie cel pe carete bazezi cJ se va preocupa de copiiicare lipsesc si le va transmite temele,cel care se dovedeste a fi imbatabil laun joc de strategie, cel care estimeaziunde se poate descurca singur si cere

ajutor atunci cdnd considerd c5 estenevote...

Ce valoare acorzi acestor abilit5ti alecopiluluitEu?

La fel cum fiecare copiliimbrace singur la virste dil

mod si in acelasi moment. Cmaturiza, si fie

DacI copilul t5u are mai rrscSdere dec6t fratele sau sor

s5 citeasc5 bin

in aceste domenii poate c

AbilitsIile copilt

ObservS-1i copilul. Afli c,

Ce ;tie si faci foarte bin

Ceiiplace si faci

Ict

NU ES

E

'arp riptlnrsrp 'uedncoerd 'unlsn8 ec pUV';n;rdoc 1i-gruesqq

nau lrllnlldor ailigllllqv

e e iet1,qo - .

etsa e) e]ep .. .ala: ri ,n8ueTPdLr.r 1so a-r -.Pl lrqPtPqrr r .'oleLUol eJr[rsL:-,. :r rdo.l ep eo'-^.^^ ^-l ^^ ^ dJcJ du

ldJ c - :

oP l-rod. l'r- rluoler J^ !

r

llnJ IJoLL^..nPS ou19 eluPl :: : - -o70el) ps (J :ie.u Ps lnl Pl :.

11ntL oZoLo Sf

qfuUaed rWt

ac odgqp A

'rnl eselc urP r^ala run(rnlnlrdoJ aJPqerlu ets

nldurs r{ rnd ernqarl ec eleod rruouroP alsale ul.

'ecrleLlaleur e1 aLualgotd eane eA Pf, nes autq ef,sPallf, es

plepororu t1i e,r nu pr puLUeasur nu elsre^ t(eaace el tnl elos nes alolPr1 letraP araPPss

ap rnlnldeouof, ealluedeJs el nPs 1rlrl e; rig+lncArp allnLU reLU are n^el;nlrdoc e:e6

'arpllolzap ap urll lnrtdotd aJp rataJf, aJPf,aS ti'eztlnleules e ntluad tue ap toutf, ri tcezenop ap ato^au aJp Inlata.l]'luau-toLU r(e;ece ur ri por-l

r(elace ur nJcnl un aiar,ut es arpls ur luns riol nu'alr.ra1rp alsJeA el -rnButs ace-rqulras es nes af,upupu..r es'ecseaqrort es'e8teeuu es eielur lrdoc alecag uJno loJ e-l

PleJ Ps eznJar e)

;e n.rlued

lrr5rP eileoj elsa e)

;igrln:grp ore ePun 1iPl1,rr1aY

FreJ Fs ereld rr eX

aurq eueo, FreJ Es erli e3

ple.rale.rd rnl eelelr^rlfv

9JervEsecv eleoos e'l

DacI ti se pare c5, in general, copilul tiu se plictiseste in clas5, pentrucI ceea ce invati este prea usor, sau daci, dimpotrivi, are dificultlti,pentru ci este prea greu, firi ?ndoialS ti se va face propunerea de ,,a-ltesta'1

Persoanele care au obtir

excelente pot avea panprofesionalS, emotionailalE dezastruoasS; dimp

persoane diagnosticate r

tate", ca urmare a unuivor bucura de un succtdeosebit si de o viat5 drnioasJ si de rnvidiat.

Psihologul si educatorul Alfred Bineta dezvoltat primele teste privind coe-ficientul de inteligent5 (lQ) la lnceputul secolului XX. El pornea de la ideeacI inteligenta se poate cuantifica.,,lnteligenta este cea care imi eva -lueazi testele", explica el.

Aceste teste se vor a fi obiective, traducind inteligenta printr-un numbr.ldeea initial5 eTa aceea de a puteadetermina, cu ajutorul lor, care dintreelevii din ciclul primar prezintE riscul dea inregistra un esec scolar.

De la Alfred Binetincoace, aceste testeau evoluat, si cercet5torii continu5 si ledezvolte. Astizi existi WPPSll, pentrucopiii cu v3rste cuprinseintre 2 si 6 ani,si WlSC2, pentru copiii incep6nd de lascoala primarJ pinS la 17 ani.

r Wechsler Preschoo and Primary Scale ofnte igence Sca a de nte igen[i Wechs er pentru

Copii de Gridin ti sr Scoa i Primari (n red )'Wechs er ntel gence Sca e for Chi dren (n red )

Acesle teste au fost dezvo tale aml ocu seco u ui XX de un psihologamerican, David Wechsler, si continu5

s5 fie reajustate periodic Ele mlsoarirnteligenta verbal5, 'in specia vocabu-larul si capacilatea de intelegere, abilitatea de a rationa si de a gandL logic

,.:5'=,.], .t'.].,-ll,','':].

Daco rezulrate e resrulri te pol d utasJ tr facr o idee privind parcursul scolaral copilulur, ele nu pot oferi o imaginede ansamblu asupra vietii sa e viitoare

Cel mai important estesE eviti cu orice pret asocierea

copilului t5u cu un num5r.Priveste-lca pe un tot unitar,

apreciaz5 ceea ce ii place sJ facS siface bine, incurajeazi-l in totce intreprinde, indiferent cIe legat de scoal5 sau de alte

activitSti.

' nl PJs,lp^ oP luns nu aipl lldol eP pspP

o,rlur.aurq Lpul plLllls es ?s lldol un ?l alpod

Pr-d o. 'o-PJrn Jl-d :^l nutt lr oie'ur ;rdor e.r?lag ec 1n1de1 Jluttuo anqat

aLUnue olpluol-lo o lnrJelur pnl p nrlued nps piuatadet o eogrlsnI

e nrluad eesapp 'e1e1reln8et olprolsonr alrsoloJ or?nurluol ur luns f 1 elsel

lp pr^u ep ( eseoru

our.rs tlnpo ep gie,r o ap ( trqasooP

leuo sa3ord sorlns un eP pJnlnq lo^05 .lnTsfs f 1 rnun e a-P.uJn P' '..o1pllirl " pulU e: eleorlsouSe p eueosted

ollnLU '?ArrlodLu p leseonlls?zoP plel

!r.lr% nes eleuorioL-ua 'eleuo salotdgier,r o ep e1led ea,re 1od eluoorxe

N1 unroos lnurlqo nP elpc oleuPos.rad

allp ap nes e;eoci ap teBPo luaJo1r pu r'epur.rda.r1u

1o1 ur ;-ezeele:ncur 'aurq ,ri eoel es ece;d rr ac eaa2 ezr

're1un 1o1 un ad ec ;-a1i='.reLUnu un nc ne1 rn;n;d

eeJarcose ie.rd acr.ro nc litalse luelodul leur pf l

-/

orEolrA eles rrjern e.rdnse

eur8puur o rJeJo 1od nu aiire;oo( lnsrncred pur,rud aaelnle 1od ol rnlnlsal aiaj

IW|'cr3o; rpueB e ep ri euc':i

-rqe 'are8e;eiur ap eata,:-nqPtroA lerceds ur 'e;ec-eereoseur e13 'crpoued a:ePnurluoo r{ '-re;sqce1,1 pr-.e

Soloqrsd un ep XX rnlnrcPl alello^zoP tsoJ ne a

l-e" ap eaJaundoJd a ttligr;ncrlrp ore 6elulo(

nJluod tese;c ur alia,sq

at

Howard Gardner, n5scut ia 1943 iaAmerica, esle profesor la UniversitateaHarvard, specializat in psihologia cognrtrvJ El a sludiat in mod specia pacienti care au suferit leziuni cerebralesr a aJUns a concluzia ci exist5 o leg5turS'inlre loca izarea eziunii si abi itJtr epierdute sau diminuate

La cererea unei fundatii olandeze, es-a lansat mai apoi in cercetJri privind potentialul uman, ceea ce ladeterminat sJ redefineasc5 inteligentauman;, si anume, ci nu avem doar ointeligentS, ci opt, c5 ele suntin pose-sia noastri si le putem dezvoJta pe totparcursulvietii.

Este important de mentionat ciGardner si a desf5surat cercet5rilestudiind sute de oameni din toatecu turile si clasele socia e De asemenea a studiat cazul persoane or cu abilit5ti exceptionalein unele domenii, darcu abrlit5tr extrem de imitatein altele

Howard Gardner a schimbat radicaldefinitia conceptului de inteligent5,oferindu i trei componente.

Componenta 1: Ansamblul de abr it5trcare ii permit unui rndrvrd s5 rezolveprobleme inti nite in viata de zi cu zi

Componenta 2: Capacitatea de a creaun produs concret sau de a presta oactivitate profesionalS caTe are valoareintr o anumit5 culturJ

Componenta 3: Capacitatea de aidentifica probleme si de a g5si solutrila acesle probleme, care, mai ales, si ipermitS unui individ s5 dobandeasc5nor cunostrnte,

Conform acestei definrtrr, inte igentanu esle un subiect clasat; conceptul seafli intr o continu5 dezvollare si estegreu de m5surat

Aceast5 nou5 viziune a inteligentei teinviti pe tine, ca p5rinte, s5 tr schimbrperspectiva alat asupra propriilor capa-crtlti, c3t si asupra celor ale copilu ui t5u

v-t .Op, Cd-tr l -.,a-aTe.te n o ,'

166r,i. p661p o.6 "

-

u condiud a^ '

decSt tinulinch s --

-'o

,rou aiur](oun3 csapueqoP es er(lJnsundsPl lnef,

es ri ueqaJlur und ruJ-es ereld ruur nes rsatnu(tqo ttuotlloP oc ul ig eluauoduJos ,i

"'edrqce o cnpuof, es'enautf ep gluB uue es'lcetqo rnun zauoricaluol PS :a1dwax1

zereoleA oP zoaJc es arels ul na luns ol:z elueuoduo3 *

"lcorqo un

rede: es'edrLlce ur zerf,nl es'er3o1ouqa1 tsosoloJ es'alnc;ec zenloo1a e5:a1dcuax3

Ltz n) z ep rriar, a;eua;qord ^lozar

es 1rr-rrad rull rigrrl;rqe a3

Jaupjgg pelallrnl DU0al ujoJu0, e]]ul

ale]ua3r olur oJeot e1lo,rzap (-es

elruurad es t e nrqued'rolezundsetoc 1uI-uds ag es nqarl e,t ere]eau ep a1e1:edet

punq o eqrp es erpd erpc lLdo: un'pouautasp

a6 riel,^rgrp e;,rdo.o L, \tL)Jr tnlri teteotpurnrpuj eqer8ep l?LU $ p ap erirpuoo nt'ier,r rr8erlul;n8unl e-ep en;o,te aleod 'r oti

lp lor ur aq 're uue3 Inlxatuor u eg 'ateie,r-uJ e r]gqnogrp eudueJur elpr lrdo: u1-'1

'np rnlnlrdoc ole rolar ucn-edec rolrudord erdnse r=rqurtlos rj-gs 'eluueC - 'e1 reiueSrlelur e aunrzl E

'J?.iir

else r( eJellolzep pnur:uc

es lnldecuoc lleselc lreiclejueSrlelur'rrirugap raisar

-a:

ersPePUeqoP PS Pt^rPur rtt-es 'se1e rput 'atec 'au.le1qrrrinJos rse3 e ep r( ouraitcce op eelelroede3 :g e

-elnllnf !:"rerpolPA eJp eletr elPuolsajco elserd p op nes lerruo:eorl e op eelelrcede3:7 e

'tz n) E ep eiern ur alrLlejo^lozoJ PS PrAtPUt toUG lis

llPlrlrqP oP InlquJPsuv :l E

a;et a;eiu ralardarluud p-rpu.lnu as ngs ?urruoperd alaunprep re L]r 'so uoLU.rp poLlJ un-.rlue1e1ua3;e1u, e1eo1 r]lo,nzep i gs aqsapzeolu03 of poo3 oluelrodu-r op oJpl luns olpol pl r( lola]ua3r;elul p o q

_reror o pJSrxa nu Pl praPlsuos JeuPlPS

La ?nceput, Howard Gardner a definit sapte tipuri de inteligente, lacare a adiugat un al optulea, inteligenta ,,naturalist5", in 1996. Ela definit o serie de criterii care au permis si fie considerati ,,inte-ligentS" ceea ce denumim noi calitate, aptitudine, abilitate sau talent.

Prinlre criteriile folosite pentru adefini fiecare rnteligent5, putem sJenumerSm: o corespondent5 cu ozoni re ativ bine ocalizatJ in creier;

ex slenta unoT persoane caTe audezvoltat aceastS Lnleligent5 a un nivel

e,ceoIonal: e.islenta -r'u. sisLemsimbolic specific fiecirei inte igente

lati o defi nitie a 6ec5reia

MuzicalS/ritmici

A-

Verbali/linovisticio

VizualS/spalial5As3-

LogicS/matematici

I nterpersonali

Arlntrapersonali (in

Pn

Natu ralisti

lnteligen!a

Corporali/kinestezici

:':: i 11=.;,'1 ,1 ,Sistemul scoiar sr socr

in general, rJ ;:.T,;:,:;:;r.r,: inteligenfar rnteligentaatici.

Jn:i;rJ:::r;".,Do:ta i^r:

' " :: :'"1r, : i.j u l n * r *:*l*,t "o"j'.L'.?,:.:'="."1",,.,

" ru nctie)^ _ _-_,,ro1 rrt f LJ[(ue aceste douJ inteligente.

'eiueBrlelur roreroL l-..u.ralsrs rnun eiuelsrx=lo^ru un e; eiueBr;e1ur e-s=a

ne OJPs eueOsted )a-

'lualel nes alelrltqe 'eu-alu!" pleJoPtsuof, alJ11 '966L ur

",e+srleJnle; 'eiua8r;e+ut ep undr

:eiua8r;e1ur arturp eroJeceg e erirugep o e1e;

'elelueuala eztue8ro e'ecgrse;c o e'e,uesqo o e

'ero;dxe o e'a8alaiur o e'e1{eounc o e'ernleu Pl ltqtsuas gVPlsrlernleN

'r;eier8 urp eierur e'alrqezrleal o^tlletqo eundotdri-etlunceie ap nes elrine: ep eqJo^ o ec luoroJtPut)

aiuauadxa e;rudord urp rienur es lrqedec g e 'e1(eounc e1 ye;euos.rede.rlu 1

'ri;e;rolec alrigrr;rqe

ri a;rig1r1ec ad rzezeq a1 es r1{ e'edrtlce ur rzerrnl gs r1( e'dnt8un-rJur lnoo1 rseB rf-e'a1ug1det(e'a;rrior-ua'ale1uaut1uas

aBa;aiur e; e 'eztledura e 'rjle;rac nc euoticetalut y

e;euos.red.relu;

'ola Inl lPl

ri elarlrc nc ro(n e;3uoIe'ect8o1 eratueu o-t1ur euoriet yerrlPuralPul

7ecr3o1

'elenzl^ pruoLure e1 r( uo;nc Pl ltqtsuasg e'nrieds ur oJpluerro eare e'alcerlsqe turBeurr eerc ri-y

p;eriedsTe;enzr1

'elolur^nc 'ln!-equll giuunin nr rsolo1e 'ru.rudxa el es r1{ e'a1ut,tnc uud elunpueE euuudxa ri-y

a9rrlsrAdurl/PlPqraA

'lr1rP1

iuurs ee,re e'crleueuepur g e'eiuun(n nc;ndroo rso;o1 ri-yprtzelsau l)7e;e.rod.ro3

'ligluouos e;'rrPo;ar-ue1 'e;ecrznuu ri ectr-u1t.t r.inlcnJls e; 'eleuns pl lrqrsuos $ VerrurlrJ/elerrznw

"'ep eelelrredef euureesuleiuatrlelu;

^:Jr{PLUolPt!:- _:_

u"jll"tr,,i rll, .:_ ,

Desenati int {ele multiple

Spr'linindu-vJ pe definitiile precedente, realizati o reprezentare vizualS a fiecJrei

intelige nte.

in Stat"l" Unite, teoprimiti in lumea edula publicarea cirtii lui(,,Cadrele mintii"), in

in Franta, cartea a ap5,Bruno Hourst, initiatcmoi bund invdtore, a pbon ploisir d'opprendre1997, si s-a strlduit cdescoperitl ln lumeaapoiin domeniul antre

Doar de un deceniumai multi profesori. picatori vor si o puni inror demersurilor educ;