DERIVAREA

4

Click here to load reader

Transcript of DERIVAREA

Page 1: DERIVAREA

DERIVAREA     1. Derivarea cu prefixe

  Prefixele sunt  sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un  cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba,  reaşeza

Clasificare:  •  După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:

-prefixe vechi (moştenite sau  împrumutate):   în-;  des-; stră-; ne-; răz-; etc.-prefixe neologice (noi): a-;  ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

  •  Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt:   - prefixe negative - care neagă  sensul cuvântului:   ne-; in-; i-;                                       neimportant, incomplet, ireal   - prefixe care exprimă  ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răz g ândi,  rescrie   - prefixe cu sensul "fără",  "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de  bază: des-;  dez-; de-; a-;   descompune,     dezorientat,     debloca, anormal   - prefixe cu sens de superlativ: ultra-;  supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-;   ultramodern,          supradimensionat,   exţraplat,      hipercorect,      arhiplin,  preafrumoasă, superelegant.

-prefixe cu sensul '"înainte": ante-;  pre-;   antebelic, prenume

-prefixe cu sensul  "după": post-;   postbelic

-prefixe cu sensul "împreună  cu": con-;  com-; co-;   conlucrare, compatriot, cooperare

-prefixe  cu sensul "împotrivă": anti-; contra-;   antirăzboinic, contraindicat

-prefixe cu sensul  "sub limită": hipo-; sub-/   hipoglicemie, subcutanat

-prefixe care  sugerează  corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios,  internaţional

-prefixe cu sensul "înăuntru": intra-   intramuscular, intravilan

-prefixe cu  sensul "peste": trans-   transoceanic, transport

-prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume

Page 2: DERIVAREA

  Atenţie!   Pentru a denumi camera de aşteptare  situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră ,  care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat  în limba română în această formă:   ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi  pentru un interviu.

Dubla  prefixare  constă în   adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe:   pădure - (a) împăduri - (a) re îm p ăduri;  frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - ne în fr unzit;

Atenţie!   • A  nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide:   aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-;  hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-;  omo-; orto-; poli; pseudo; tele-; etc.

  2. Derivarea cu sufixe

  Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate  după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic); frunziş (frunz+iş)

  Clasificarea sufixelor se poate face:

a)   din punct de vedere semantic (al sensului), deoarece  sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate:

- diminutivale, care  formează  cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât  cele obişnuite: -aş (copilaş), -cioară (mescioară), -el (băieţel), -ică (rămurică), -ioară (bolnăvioară), -uleţ (ursuleţ), -uş (bebeluş), - uţă (căsuţă) etc.  - augmentative, care formează  cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât  cele obişnuite:   -   an (băietan),  -andru (copilandru),   - oaie (căsoaie), -oi (măturoi,  băietoi) etc.

  -    pentru denumirea unei  colectivităţi (ajută  la formarea unor substantive colective): -  ărie (rufărie); -ăraie  (fumăraie), -et (brădet), -ime (tinerime), -iş (tufiş), -işte(porumbişte)  etc.   -   pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau   meseriaş): -    agiu (camionagiu), -ar (fierar), -aş (cosaş), -er (oier), -ist (fochist), -tor (judecător) etc.   - pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) - al (săptămânal), -ar (inelar), -aş(mărginaş), -at  (pistruiat), -bil (locuibil)   -   iu  (auriu),  -cios   (mâncăcios),  -os(lemnos) etc.   - pentru denumirea instrumentului: -  ar (cenuşar), -ător (tocător); -  niţă (zaharniţă) etc.   - pentru denumirea unei noţiuni  abstracte:    -   anţă  (cutezanţă),  -ărie (copilărie),   -   ătate (singurătate), -eală (greşeală),   -   ie  (sclavie), -ime (isteţime), -inţă(folosinţă), -ism (huliganism), -ură  (arsură) etc.   -pentru indicarea modalităţii  (sufixe adverbiale):   -eşte  (lumeşte),  -iş (grăpiş), -âş(tărâş) etc. 

Page 3: DERIVAREA

b) din punct de vedere morfologic, deoarece unele sufixe sunt  specifice anumitor părţi de vorbire:   - substantivale: -ar   (cronicar),    -ământ   (jurământ), -ătate (bunătate), -ătură  (învăţătură), -eală (ameţeală), -eaţă (dulceaţă) etc.   - adjectivale: -al (anual), -aş (nevoiaş), -bil (locuibil), -cios (mâncăcios), -esc(prietenesc), -iu  (cenuşiu), -ui (gălbui), -uriu (fumuriu), -os (lemnos) etc.   - verbale: -ăi (behăi),     -ăni    (clănţăni),    -iza (ironiza), -ui (a bubui) etc.   - adverbiale: -âş    (târâş),     -eşte   (româneşte),   -iş (pieptiş) etc.

  Atenţie!   Se pot forma serii derivate atunci când  baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină +  sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie   = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş

bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş

3. Derivarea parasintetică 

Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu  sufix şi cu prefix:

împădurit = îm + pădur + it ..............prefix   radical   sufix

  Atenţie!   • Derivarea  regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la  sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.   alint « (a) alinta; păr « pară; prun « prună;  îndemn « (a) îndemna; cuget « (a) cugeta; joc « (a) juca; cânt (subst.) «  cântec; descânt (subst.) « descântec etc.