www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54

Depunerea cu afectațiune speciala. Condiții. Efecte în cazul obligațiilor reciproce

În actualul context economic, executarea silita a devenit, mai evident ca niciodata, o componenta esențiala a

procesului civil, întrucât reprezinta etapa finalizarii activitații procesuale și a realizarii obligațiilor din titlul

executoriu, atât de dorita de orice creditor. Pentru debitor însa, reprezinta ultima șansa pentru respingerea

acțiunilor creditorului sau pentru obținerea unui avantaj procedural. Interesele opuse ale celor doi actori

transforma procedura de executare silita într-o veritabila lupta de idei și de creativitate, mai ales în situația

existenței unor obligații reciproce. În continuare, vom arata cum poate fi utilizata, de catre debitor,

instituția depunerii cu afectațiune speciala, pentru a obține anumite efecte juridice în cazul obligațiilor

reciproce, și care ar putea fi argumentele creditorului în fața unei asemenea proceduri.

1.    Utilitatea instituției depunerii cu afectațiune speciala

Depunerea cu afectațiune speciala

1

  este un incident procedural

2

  utilizat de debitor sau de terțul garant, în

procedura de executare silita, ca instrument pentru a obține fie desființarea masurilor asiguratorii, aduse la

îndeplinire în mod silit, în baza unei autorizari prealabile a instanței, sau a celor a celor de executare silita, fie

suspendarea

3

eliberarii sumelor depuse de debitor pentru realizarea creanței creditorului. Deși rațiunea

legiuitorului a fost de a limita posibilitațile de tergiversare prin recurgerea la diferite mijloace dilatorii sau

nejustificate

4

, în practica s-a observat ca debitorul se folosește de aceasta instituție pentru a obține anumite

avantaje, mai ales atunci când titlul executoriu cuprinde obligații reciproce

5

.

Debitorul sau terțul garant se pot prevala, dupa caz, de aceasta masura fie (i) în cazul în care se platește întreaga

datorie, situație în care executorul judecatoresc va dispune desființarea masurilor asiguratorii sau de executare

silita, ca urmare a realizarii integrale a obligațiilor din titlul executoriu, fie (ii) în cazul în care se consemneaza

datoria la dispoziția executorului judecatoresc, când va interveni suspendarea de drept a eliberarii sumei în mâinile

creditorului, daca debitorul se opune eliberarii și formuleaza o contestație la executare.

De cele mai multe ori, aceasta din urma procedura este și cea mai des utilizata de debitor,  mai ales în situația unui

titlu executoriu cu obligații reciproce, pentru ca prin suspendarea de drept a eliberarii sumei depuse cu afectațiune

speciala, se obține amânarea eliberarii sumelor realizate prin urmarirea silita. Desigur, debitorul va avea pretenția

executarii obligației reciproce, chiar daca el așa cum vom arata, nu-și va fi realizat obligația de plata. În cazul plații

datoriei, care atrage realizarea integrala a obligației prevazute în titlul executoriu, desființarea actelor de executare

silita reprezinta un caz de încetare a executarii silite, potrivit art. 701 alin. 1 pct. 1 din C.pr.civ. și nu rezerva

page 1 / 5

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54

posibilitatea continuarii procedurii.  

2.    Natura juridica a depunerii cu afectațiune speciala

Așadar, depunerea cu afectațiune speciala are o natura juridica duala, în funcție de scopul avut în vedere de catre

debitor sau garant. În cazul în care debitorul urmarește desființarea masurilor asiguratorii sau a celor de

executare silita, depunerea cu afectațiune speciala reprezinta o modalitate de executare, asimilata din punctul de

vedere al naturii juridice unei plați, care stinge creanța, sub condiția admiterii cererii de desființare de catre

executorul judecatoresc. Pentru admiterea acestei cereri, executorul judecatoresc va verifica atât îndeplinirea

condițiilor de fond (depunerea întregii creanțe, la dispoziția executorului, momentul depunerii fața de procedura de

executare, lipsa oricarei opoziții la eliberare), cât și condiții de forma (depunerea dovedii de consemnare, existența

cererii de desființare a masurilor). Asupra cererii de desființare a masurilor, executorul judecatoresc se va pronunța

prin încheiere, care poate face obiectul contestației la executare, exercitata de partea interesata, de regula

creditorul.

În cazul în care debitorul sau terțul garant urmaresc suspendarea eliberarii sumei depuse cu afectațiune

speciala, în baza art. 720 alin. 4 din C.pr.civ., ca efect al formularii unei contestații la executare, depunerea cu

afectațiune speciala nu reprezinta o recunoaștere a debitului și nici un act de executare voluntara, ci o garanție

a solvabilitații debitorului sau a terțului garant. Dovada solvabilitații pentru întreaga creanța, indisponibilizata la

dispoziția executorului judecatoresc, reprezinta o garanție a creditorului ca se va putea îndestula din suma depusa,

dupa soluționarea definitiva a contestației la executare. Admiterea cererii de suspendare a eliberarii sumei depuse

este condiționata de existența unei cereri în acest sens, și de dovada introducerii unei contestații la executare.

Asupra cererii de suspendare a eliberarii sumei depuse executorul se pronunța tot prin încheiere, care poate fi și ea

contestata, în temeiul art. 711 alin. 1 din C.pr.civ. raportat la 714 alin. 2 din C.pr.civ

6

.

3.    Condițiile

Depunerea cu afectațiune speciala este o procedura specifica executarii silite, urmare a punerii în executare a unui

titlu executoriu sau a încuviințarii unor masuri asiguratorii.

Debitorul si terțul garant au calitate activa în procedura depunerii cu afectațiune speciala. Cine are însa prioritate,

în condițiile obligațiilor garantate? Terțul garant poate fi un fidejusor, emitentul dintr-o garanție autonoma sau

titularul unei cauze de preferința. Niciunul dintre aceștia nu ar avea interesul de a depune datoria cu afectațiune

speciala, mai înainte ca  debitorul sa o faca, pentru ca ar suporta riscul insolvabilitații debitorului. Fiind un act

unilateral, liber consimțit, este de așteptat ca terțul garant sa nu aiba inițiativa unei astfel de acțiuni. 

În cazul inacțiunii debitorului, poate fi determinat terțul garant sa acționeze? În principiu nu, pentru ca

debitorul va suporta riscul actelor de executare, și nu terțul garant, cu excepția situației în care a fost demarata o

procedura de executare paralela, inclusiv împotriva acestuia din urma. Când va avea însa terțul garant interesul sa

acționeze? Evident, numai atunci când actele de executare silita vizeaza garanția și, implicit, patrimoniul sau,

moment din care are opțiunea depunerii cu afectațiune speciala. De la acest moment se naște și dreptul de regres

împotriva debitorului. 

Depunerea cu afectațiune speciala se va face prin consemnarea, la dispoziția executorului judecatoresc, a întregii

valori a creanței, incluzând debit principal, accesorii și cheltuieli de executare, și prezentarea dovezii de

consemnare. De asemenea, debitorul sau, dupa caz, terțul garant, va trebui sa precizeze daca se opune sau nu la

eliberarea sumei în mâinile creditorului. Lipsa unei opțiuni a debitorului în sensul eliberarii sau refuzului trebuie

interpretata în sensul unui acord tacit la eliberare.

Procedura depunerii cu afectațiune speciala poate fi realizata oricând între momentul începerii executarii silite și

page 2 / 5

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54

cel al adjudecarii bunurilor scoase la vânzare silita (art. 720 alin. 1 raportat la art. 862 din C.pr.civ.) ori cel al

indisponibilizarii sumelor din conturile debitorului sau terțului garant (art. 783 alin. 6 din C.pr.civ.). Daca ne

regasim însa în anumite cazuri particulare?

De exemplu, daca adjudecarea bunurilor nu stinge în întregime creanța, se va putea depune de catre garant la

executor, dupa adjudecare, diferența pâna la stingerea în întregime a creanței? În opinia noastra se va putea plati

diferența de datorie, dar nu prin invocarea instituției depunerii cu afectațiune speciala și nici a efectelor sale. Chiar

daca scopul executarii silite este realizarea dreptului din titlul executoriu, deci plata diferenței s-ar putea face

oricând, nu credem ca ar mai putea fi invocat beneficiul depunerii cu afectațiune speciala, și evident nici

desființarea actelor de executare silita. Odata depașit momentul adjudecarii la care se refera art. 720 alin. 1 din

C.pr.civ., depunerea cu afectațiune speciala nu ar mai putea atrage beneficiul desființarii actului de adjudecare,

pentru ca la acel moment terțul adjudecatar va fi dobândit deja un drept. În funcție de tipul de urmarire (mobiliara

sau imobiliara) și de modalitatea de plata a prețului (integrala, în rate), exista diferențe în stabilirea momentului

adjudecarii.

Într-o alta ipoteza, daca bunurile urmarite silit sunt supuse pieirii, iar vânzarea se va face de îndata, prin negociere

directa (art. 752 alin. 2 C.pr.civ.), ar mai putea fi posibila depunerea cu afectațiune speciala? Teoretic, da, ar fi mai

avantajoasa utilizarea acestei proceduri, deși timpul de reacție al debitorului sau terțului garant este mult mai

scurt. 

4.    Efectele depunerii cu afectațiune speciala

Dintre cele doua efecte ale acestei proceduri, desfiintarea masurilor asiguratorii ori de executare și suspendarea

de drept a eliberarii, ne vom opri asupra celei de-a doua, întrucât implica anumite aspecte particulare, de interes în

situația obligațiilor reciproce.

Cea dintâi observație este ca suspendarea de drept nu opereaza cu privire la întreaga executare silita, ci numai cu

privire la eliberare sumei depuse cu afectațiune. Ar putea deci executorul sa instituie noi masuri de executare silita,

de exemplu prin poprire, ținând cont ca cele anterioare au fost desființate ca efect al depunerii cu afectațiune

speciala? Cel puțin teoretic, nu exista nicio interdicție. Executorul ar avea posibilitatea de a continua efectuarea de

acte de executare (prin instituirea unor noi popriri sau instituirea unui sechestru asupra unor bunuri) și dupa

depunerea cu afectațiune speciala, cu mențiunea ca ar trebui sa justifice necesitatea continuarii executarii și sa se

limiteze, cel mult, la instituirea masurilor. Depașirea acestei limite, prin indisponibilizarea unor sume prin poprire

sau vânzarea la licitație urmare a sechestrului, ar fi în mod evident nelegale, întrucât, fața de depunerea cu

afectațiune speciala, aceste venituri și bunuri supuse executarii nu ar putea fi considerate necesare executarii,

potrivit art. 629 alin. 1 din C.pr.civ.

Cea de-a doua observație este ca depunerea cu afectațiune speciala poate produce efecte numai daca sunt

îndeplinite condițiile legale de valabilitate a operațiunii, respectiv existența unei opoziții la eliberare și

înregistrarea  unei contestații la executare.

În masura îndeplinirii acestora, eliberarea sumelor depuse este suspendata de drept. Aceasta suspendare este

asemanatoare celei prevazute în reglementarea anterioara de art. 570 alin. 2 din vechiul C.pr.civ., cu deosebirea ca

suspendarea de drept a eliberarii sau distribuirii sumei rezultate din executare era urmarea întocmirii proiectului de

eliberare sau distribuire, contestat de cel nemulțumit. În cazul de fața, suspendarea opereaza ca urmare a depunerii

sumei urmarite, la dispoziția executorului judecatoresc, fiind un beneficiu acordat debitorului sau terțului garant

pentru soluționarea contestației la executare.

Pronunțarea executorului judecatoresc cu privire la eliberare, exclusiv competent material sub acest aspect, se va

putea face numai dupa încetarea starii de suspendare, respectiv numai dupa ce instanta a dat o hotarâre definitiva

page 3 / 5

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54

asupra contestatiei respective

7

. Încetarea starii de suspendare și admiterea ulterioara a cererii de eliberare atrage

efectuarea acestei operațiuni exclusiv în favoarea creditorului pe seama caruia s-a facut consemnarea.

Contestația la executare îmbraca, în practica, diferite forme de exercițiu, în funcție de obiectul acesteia: contestația

la executare prin care se solicita lamurirea înțelesului, întinderii sau aplicarii titlului executoriu (contestația la

titlu), contestația la încheierea de admitere a cererii de învestire cu formula executorie, contestație împotriva

actelor de executare și a încheierilor executorului judecatoresc (includem aici contestația la încuviințarea executarii

silite). 

Hotarârile ce vor fi pronunțate cu privire la fiecare dintre aceste contestații necesita o atenta analiza cu privire la

momentul ramânerii definitive, ca o condiție pentru încetarea starii de suspendare.

Hotarârea ce se va pronunța în contestația la titlu este supusa acelorași cai de atac ca și cea în legatura cu care s-a

solicitat, dupa caz, lamurirea înțelesului, întinderii sau aplicarii titlului executoriu. În masura în care constituie deja

un titlu executoriu, înseamna ca hotarârea inițiala este executorie sau definitiva, potrivit art. 633 din C.pr.civ.

Așadar, și hotarârea din contestația la titlu va avea aceleași caracteristici, ceea ce însemna ca starea de suspendare

a eliberarii sumei depuse va înceta de la data pronunțarii hotarârii din contestație.

Hotarârea ce se va pronunța în contestația la încheierea de admitere a cererii de învestire cu formula executorie

(inclusiv privitoare la anularea acesteia pentru neîndeplinirea condițiilor legale, potrivit art. 711 alin. 3 din

C.pr.civ.), fie ca aceasta este formulata pe cale separata sau într-o contestație la executare obișnuita, va ramâne

definitiva la soluționarea apelului declarat împotriva acestei hotarâri. Așadar, starea de suspendare nu va putea

înceta mai înainte de aceasta data.

În cazul contestațiilor la executare ordinare, momentul ramânerii definitive a hotarârii asupra contestației este cel

al soluționarii apelului împotriva hotarârii primei instanțe, data de când executorul judecatoresc va putea dispune

cu privire la eliberarea sumei depuse cu afectațiune speciala.

Cea din urma observație se refera la condițiile în care i-ar putea fi restituite debitorului sau terțului garant sumele

depuse cu afectațiune speciala. Admiterea contestației la executare și desființarea titlului executoriu, a încheierii de

încuviințare a executarii silite, sau constatarea nelegalitații încheierii de învestire cu formula executorie constituie

elemente pentru admiterea cererii creditorului de restituire a acestei sume. De asemenea, daca au fost demarate

doua proceduri de executare silita, una împotriva debitorului și una diferita împotriva terțului garant, realizarea

creanței prin urmarirea cu prioritate a bunurilor terțului garant va conduce la încetarea executarii silite asupra

debitorului, cu consecința restituirii catre debitor a sumelor depuse cu afectațiune speciala. În acest caz, terțul

garant are un drept de regres asupra debitorului, și ar putea avea interes pentru pastrarea sumelor la dispoziția

executorului, situație în care ar avea posibilitatea formularii unei cereri de intervenție în procedura de executare

demarata împotriva debitorului.

5.    În cazul suspendarii eliberarii sumei depuse cu afectațiune speciala, ar mai putea fi executata o

obligație reciproca?

În cazul prevazut de art. 676 din C.pr.civ.

8

, daca titlul executoriu cuprinde, pe lânga o obligație de plata, cu

privire la care a fost depusa valoarea creanței urmarite silit, cu afectațiune speciala, și o obligație de a face, ce ar

trebui executata în același timp cu prestația debitorului, aceasta din urma ar mai putea fi executata în timpul

suspendarii eliberarii sumei depuse?

Textul de lege indicat condiționeaza, în mod cumulativ, executarea prestației reciproce de oferirea propriei

prestații de catre debitor, adica de plata sumei depuse cu afectațiune speciala,  și de primirea efectiva a acestei

page 4 / 5

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2014-11-17 18:43:54

plați de catre creditor sau de dovada întârzierii în care se regasește creditorul în primirea plații.

Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinita.

Așa cum am aratat, depunerea cu afectațiune speciala nu reprezinta o plata, ci o garanție de solvabilitate.

Distribuirea sumei în mâinile creditorului se va face sub condiția respingerii contestației la executare, printr-o

hotarâre definitiva.

Nici condiția primirii efective a plații, sau a întârzierii creditorului în primirea sa, nu este îndeplinita. Primirea

efectiva a plații se va realiza numai în momentul ajungerii sumelor depuse în contul creditorului, urmare a

distribuirii. Cum o astfel de distribuire nu se va face pâna la  respingerea contestației la executare, printr-o hotarâre

definitiva, rezulta ca simpla depunere a sumei consemnate, la dispoziția executorului, nu îndreptațește debitorul sa

obțina executarea obligației reciproce. Așadar, executarea obligației reciproce poate avea loc doar la momentul

primirii efective, de catre creditor, a sumei depuse cu afectațiune speciala.

În orice caz, și asupra cererii de executare a obligației reciproce se pronunța tot executorul judecatoresc învestit cu

procedura de executare silita, iar încheierea prin care este soluționata cererea debitorului poate fi contestata,

potrivit art. 711 alin. 1 din C.pr.civ. raportat la art. 714 alin. 2 din C.pr.civ.

6.    Concluzie

Așadar, se pot face destul de multe interpretari cu privire la o instituție care, la prima vedere, ar parea ca este una

menita sa aduca simplificarea procedurii de executare silita. Ea însa poate fi utilizata de debitor ca o pârghie în

scopul complicarii procedurii de executare, în cazul existenței unor obligații reciproce, pe care debitorul urmarește

sa le execute înaintea realizarii creanței creditorului asupra sa.

1

  A se vedea art. 720-721 din C.pr.civ.

2 

A se vedea E. Oprina, Depunerea cu afectațiune speciala în reglementarea adusa de noul Cod de procedura civila, Revista Româna de Executare Silita nr.

4/2010, p. 37-47.

3

  A se vedea G. Boroi, Incidente care împiedica, sting ori amâna executarea silita în procesul civil, Curierul Judiciar, nr. 4/2003, p. 122.

4

  A se vedea E. Oprina, I. Gârbuleț, Tratat teoretic și practic de executare silita, Vol. I, Ed. Universul Juridic, 2013, p. 526.

5

  A se vedea art. 676 din C.pr.civ.

6

  A se vedea modificarile Legii nr. 138/2014.

7

  A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedura civila, ed. Universul Juridic, 2013, Vol. III, p. 308.

8

  Când executarea depinde de o contraprestatie, ce rezulta din acelasi titlu executoriu si urmeaza sa fie facuta de creditor în acelasi timp cu prestatia

debitorului, executarea va putea fi facuta numai dupa ce creditorul a oferit debitorului propria prestatie sau dupa ce a facut dovada cu înscris ca debitorul a

primit-o ori este în întârziere cu primirea ei.

page 5 / 5