STUDII PRIVIND ELABORAREA UNUI PROIECT DE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Proiect IRD

~Depozitarea deseurilor. Situatia depozitelor conforme si neconforme in Romania~

Stdenti: Crucianu Catalina-Petruta Ivanescu Mihaela-Gabriela Grupa: 742

CUPRINS

1. Depozitarea deseurilor2. Proiectarea depozitelor de deseuri 3. Construirea depozitelor de deseuri4. Exploatarea depozitelor de deseuri5. Inchiderea depozitelor de deseuri6. Monitoring-ul post-inchidere si reconastructia ecologica a zonei afectate de depozitarea deseurilor7. Legislatia privind depozitarea deseurilor8. Concluzii

1. Depozitarea deseurilor Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran,. In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza: depozite pentru deseuri periculoase (clasa a); depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b); depozite pentru deseuri inerte (clasa c).

Pana in prezent, in practica mondiala ca si in tara noastra, predomina evacuarea reziduurilor menajere, in asa zisele ' gropi de gunoi ', care de fapt sunt niste gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale, fie rezultate in urma unor descopertari de teren sau cariere de constructie .In ultimul timp aceste gropi din jurul localitatilor urbane raman tot mai putine, iar distanta pana la cele ce au mai ramas este din ce in ce mai mare si deci si cheltuielile cu transportul reziduurilor colectate se maresc. De aceea se mai folosesc si alte terenuri care nu sunt in totalitate gropi sau maidane, terenuri mai putin fertile pentru agricultura,din care o parte sunt amenajate in asa fel incat depozitarea reziduurilor menajere sa se faca pe vertical, in adancime si inaltime, raportate la nivelul suprafetei terenului respectiv. Din aceasta cauza locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poarta denumirea si de rampe sau halde, iar depozitarea reziduurilor, dupa modul in care se asigura protectia mediului inconjurator, poarta denumirea de depozitare simpla sau depozitare controlata .

1. Tipuri de depozitare1.1. Depozitarea simplaDepozitarea simpla consta in descarcarea simpla, neorganizata a reziduurilor menajere pe maidane, in diverse gropi, foste cariere, sau pe alte terenuri, fara a se lua unele masuri speciale pentru protectia mediului inconjurator .Acest sistem de depozitare, este sistemul cel mai larg folosit, pentru ca este si cel mai ieftin, mai comod, dar si cel mai neigienic. Substantele organice existente in componenta reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adapostire si inmultire a tot felul de insecte, muste si sobolani. In acelasi timp, resturile alimentare prin continutul lor atrag turme de porci si alte animale (oi) care, consumandu-le odata cu microorganismele infestate, se pot imbolnavi si pot raspandi diferite boli si la populatie.Aceste sistem de colectare simpla este recunoscut ca periculos pentru igiena publica, este inestetic si raspandeste mirosul neplacut. Cand bate vantul din directia acestor depozite ajung odata cu mirosul urat, tot felul de hartii, textile, plastic si praf pana in localitatea apropiata. Aceste depozite simple este cazul sa dispara si sa devina depozite de reziduuri controlate, acceptate pe plan mondial.1.Depozitarea controlataDepozitarea controlata este folosita din ce in ce mai mult in lume si ramane inca sistemul principal de depozitare si neutralizare de reziduuri menajere pana cand sistemele de prelucrare a reziduurilor menajere, in scopul selectarii si valorificarii materialelor refolosibile si a energiei potentiale, se vor dezvolta si vor castiga prioritate in aplicare, dar si atunci vor mai fi anumite depozite pentru 'refuzuri' care apar chiar si in urma incinerarii ( cenusa) .Pentru alegerea amplasamentului rampei de gunoi se va tine seama de urmatoarele conditii : distanta fata de periferia centrelor populate - 1000 m; pozitia rampei fata de vanturile dominante; evitarea zonelor in care se pot produce inundatii .In functie de tehnologia adoptata, realizarea rampelor de depozitare controlate, se pot utiliza urmatoarele procedee: rampe de depozitare controlate obisnuite (fara executarea unor prelucrari speciale ale reziduurilor) ; rampe de depozitare controlate compactate; rampe de depozitare controlata a reziduurilor, in prealabil macinate.Inainte de inceperea depozitarii se decupeaza stratul vegetal, care sa fie folosit la acoperirea finala a unui depozit mai vechi sau sa fie depozitat in apropiere pentru acoperirea finala a depozitului . Aducerea reziduurilor si descarcarea pe teren, depozitul urmand sa ocupe o suprafata mica, strict necesara pentru operatiile de imprastiere (repartizarea pe zone), eventual compactate. Umplerea locului de depozitare prin inaintarea frontala sau inelara, fiecare nou strat de reziduuri de 0,25 - 0,3 m urmand sa fie inceput din acelasi loc ca si precedentul.Se vor efectua amenajarile indicate in studiul hidrogeologic privind protectia apelor subterane si de suprafata si santuri de garda pentru protectia reziduurilor impotriva scurgerii apelor meteorice care ar putea veni din amonte, de pe versanti si eventualele indiguiri ale rampei de depozitare .Suprafata de teren trebuie sa fie impartita in parcele de 1000 - 10000 mp. , in functie de cantitatea zilnica de reziduuri care se depoziteaza..Reziduurile trebuie sa fie depozitate in straturi de 1,5 - 2m. inaltime separate prin straturi intermediare de material inert, in grosime de 0,2 - 0,3 m .Reziduurile sa fie descarcate cat mai aproape de locul de depozitare de unde sa fie imprastiate si compactate cu buldozerul zilnic, atingand inaltimea de 1,5 m - 2 m , dupa care se acopera cu material; inert, 0,2 - 0,3 m. Zilnic se va amenaja ca depozit o suprafata corespunzatoare inaltimii de 1,5 - 2 m. strat de reziduuri .Dupa depozitarea ultimului strat de reziduuri se face acoperirea finala cu un strat de pamant vegetal de 0,6 - 1,2 m. grosime imprastiat si compactat cu aceleasi mijloace care sunt folosite pentru reziduuri .Rampele de depozitare ale reziduurilor trebuie sa fie imprejmuite cu garduri demontabile care trebuie sa limiteze, de regula, suprafetele pe care se face depozitarea pe o perioada de 1 - 2 ani. Depozitul trebuie sa fie dotat cu tractoare pe senile echipate cu lama cu buldozer pentru imprastiat si compactat zilnic. Pentru o buna exploatare a rampelor de depozitare controlate este necesar sa se realizeze drumuri de acces corespunzatoare si grupuri de exploatare care sa cuprinda: cantar bascula, remiza pentru tractoare, depozit pentru scule, depozit de carburant pentru tractoare, grup sanitar cu spalator si WC, aparate de stins incendiile, depozit de nisip.RAMPA ECOLOGICA CHIAJNA-RUDENI este prima si singura rampa ecologica de depozitare a deseurilor municipale (menajere si industriale) din Municipiul Bucuresti, care detine Autorizatie integrata de mediu (nr. 15/31.03.2006) si este incadrata in categoria "depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi", cu o capacitate de depozitare totala de 4.500.000 mc.Depozitul ecologic permite depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice, cu respectarea normelor de protectie a mediului si a normelor igienico-sanitare legale, amplasamentul acesteia fiind precis determinat, si asigura etansietate pentru prevenirea oricaror exfiltratii catre panza freatica prin captusiriea fundului de depozit cu materiale speciale, respectiv geomembrane.Depozitul este compartimentat in mai multe celule de depozitare, in care operatiunea se realizeaza etapizat. Pe masura umplerii unei celule se amenajeaza urmatoarea celula, iar la umplerea celulei se incepe captusirea exterioara cu mai multe straturi, inclusiv geomembrana si cu depunerea unui strat final vegetal care se inierbeaza si se cultiva cu arbusti pentru redarea in circuitul vegetativ normal. Fractiunea lichida care patrunde in interiorul depozitului in timpul exploatarii, sau la partea exterioara a depozitului dupa captusirea finala, sunt eliminate printr-un sistem de drenaj special.Facilitatile oferite de Rampa Ecologica sunt : drumul de acces exterior, de la soseaua principala de centura pana la depozit - are 2 benzi de 3,5 metri si este betonat imprejmuirea cu gard de 2 metri inaltime pentru prevenirea acccesului persoanelor straine sau animalelor in incinta paza la acest obiectiv este asigurata permanent cu personal specializat si cu monitorizare si supraveghere video platforme de cantarire a deseurilor : este amenajata o cabina de control si doua platforme de cantarire : una la intrare si una la iesire a autovehiculelor care transporta deseuri. drumul interior de la intrarea in incinta la celula de depozitare, unde este amenajata o platforma de descarcare betonata utilaje pentru sistematizarea si compactarea deseurilor : buldozer, incarcator frontal, compactor specializat. sediu administrativ si utilitatile necesare : apa curenta, incalzire, canalizare, energie electrica, vestiare, dusuri platforma betonata in suprafata de 800 mp pentru parcare si spalare auto spatiu de depozitare a materialului antiderapant (sare, nisip) bazin de depozitare a irigatului (fractiunea lichida drenata din interiorul celulelor de depozitare) si statia de tratare echipament de presare/balotare a deseurilor sortate la locul de depozitare

In privinta activitatii de sortare a deseurilor la locul de depozitare, ne angajam si la urmatoarele obligatii specifice : sa detinem spatii special amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor, inclusiv pentru anvelope, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare sa evitam formarea de stocuri de deseuri ce urmeaza sa fie valorificate, precum si de produse rezultate in urma valorificarii, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezinta riscuri de incendiu fata de vecinatati sa folosim, pentru sortarea deseurilor, tehnologii si instalatii care indeplinesc conditiile legale privind functionarea acestora sa ne ingrijim de depozitarea reziduurilor rezultate din procesul de sortare a deseurilor.Spatiile in care se desfasoara activitatea de sortare la locul de depozitare, raspund urmatoarelor conditii: dispun de o platforma betonata cu o suprafata suficienta pentru primirea deseurilor si pentru depozitarea temporara a materialelor reciclabile sunt prevazute cu cantar electronic de cantarire a autovehiculelor, cu transmisia si inregistrarea datelor la dispecer si cu verificarea metrologica in termenul de valabilitate vor avea, optional, cantare de banda in cazul in care transportul deseurilor sortate se realizeaza pe banda rulanta sunt prevazute cu un sistem de colectare a apelor uzate rezultate din procesul tehnologic de sortare si spalare au instalatie de spalare si dezinfectare au instalatii de tratare a apelor uzate, conform normativelor in vigoare, sau sa existe posibilitatea de transportare a acestora la o statie de epurare a apelor uzate sunt prevazute cu puncte de prelevare a probelor apelor uzate colectate permit depozitarea temporara, separata, a fiecarui tip de deseu sortat au posibilitatea de acces in fiecare zona a depozitului fara a exista posibilitatea de contaminare reciproca a diferitelor tipuri de deseuri exista grupuri sanitare si vestiare conform normativelor in vigoare sunt dotate cu instalatie de iluminat corespunzatoare, care sa asigure luminanta necesara asigurarii activitatii in orice perioada a zilei au prevazute instalatii de detectie si de stins incendiul au prevazute instalatii de presare si balotare pentru diferite tipuri de materiale reciclabile,Apele uzate care nu respecta caracteristicile impuse de operatorul de alimentare cu apa si de canalizare nu vor fi deversate in emisari sau in reteaua publica de canalizare.Operatiunile descrise mai sus, realizandu-se in incinta Rampei Ecologice Chiajna, sunt aprobate de catre autoritatile care gestioneaza.

Gropile de gunoi sunt o componenta vitala a oricarui sistem bine proiectat de G.D.S.O.(Gospodarire a Deseurilor Solide Orasenesti). Ele sunt ultimul de depozitare a DSO (Deseuri Solide Orasenesti) dupa ce au fost aplicate toate celelalte variante de GDSO. In multe cazuri, groapa este ultima varianta aflata la dispozitie dupa colectarea DSO.

Depozit de deseuri

Infigura prezentata mai sus putem observa un depozit traditional de deseuri care este format din:La baza:-Stratul de argila cu permeabilitate specifica,-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului si impermebilizarea acestuia,-Tevile de colectare a levigatului.In interior avem tevi pentru colectarea gazuluiLa suprafata depozitul este izolat nisip, argila si in functie de zona, acesta poate fi acoperit cu pamant fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural posibil.In afara de aceste aspecte trebuieasigurate urmatoarele utilitati:alimentarea cu apa potabila,alimentarea cu energie electrica,conectarea la reteaua telefonica,amenajareaspatiilor verzi cu rol peisagistic si de protectie.Lucrari de terasamente pentru sectoarele de depozitare:decoperta pe 0,70 m;scarificarea, nivelarea si compactarea bazei depozitului;asigurarea umpluturii de pamant cu grosimea de 1,5 - 2,5 m, necesara pentru a asigura o distanta minima de 1,00 m fata de nivelul maxim al panzei freatice;umpluturicompactate de pamanturi argiloase cu kmax=10-9in baza depozitului (0,50 m grosime minim) si in digurile perimetrale. Rezerva de pamantpentru acoperire periodica si/sau inchiderea finalaa depozitului.Rezerva minima de 200 m3pentru stingerea unui eventual incendiu.Deoarece practica a dovedit ca gropile mari de gunoi au impact indeosebit asupra apelor freatice, tendinta actuala este aceea de revenire la gropile de dimensiuni mici. Se au in vedere masuri de izolare a acestora cu straturi impermeabile, cu materiale sintetice si colectare infiltratiilor. Se impune transportul infiltratului la statiile de epurare a apelor uzate si recircularea ulterioara a apei in groapa de gunoi.Amplasarea gropilor de gunoi trebuie sa tina cont pe de o parte de impactul pe care il pot avea asupra asezarilor urbane situate in vecinatate (mirosul neplacut), iar de alta parte de costul transportului de la locul de colectare.Groapa de gunoi este varianta cea mai putin eficienta de recuperare a materialelor, intrucat deseurile sunt de obicei bine amestecate in momentul sosirii acolo, iar costul transportului materialului la groapa a fost deja asumat.In orice caz, daca este de dorita compostarea la groapa si/sau este permisa activitatea de culegere/pre-prelucrare a deseurilor,sortarea deseurilor trebuie sa aiba loc in zona din apropierea portii, sau a celei de descarcare si nu langa celule de functiune. Aceasta reduce riscurile create de utilajele pentru culegatori.De asemenea, in acest fel se reduce cantitatea de material depus in groapa si se prelungeste durata de serviciu a amenajarii.Acolo unde culegerea deseurilor face parte din politica adoptata, procesul poate fi gestionat cel mai bine prin acordarea de autorizatii pentru reducerea de materiale sau pentru realizarea operatiilor de compostare la fata locului.Acolo unde sunt folosite utilaje mecanice in exploatarea gropii, activitatea de culegere a deseurilor trebuie restransa la amenajari separate pentru recuperarea materialelor reciclabile, sau trebuie interzisa complet in amplasament.Politica de recuperare a deseurilor trebuie stabilita in faza de proiectare a amenajarii, astfel incit sa se poata asigura alternative pentru muncitorii care sunt dislocati si impiedicati sa-si desfasoare activitatea de recuperare si sa se stabileasca proceduri de exploatare sigura a operatiilor de la groapa de gunoi.Datorita costurilor initiale scazute ale depozitelor deschise din cauza lipsei de competente si utilaje, aceste amplasamente sunt obisnuite in tarile in curs de dezvoltare. Ele comporta riscuri semnificative pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu, mai ales pe masura ce compozitia deseurilor devine mai complexa in tarile in curs de dezvoltare.Costurile de remediere ale acestor amplasamente pot depasi cu usurinta costurile lor totale de investitii si exploatarea pe toata durata de serviciu. Apele subterane impurificate nu mai pot fi readuse vreodata la starea lor initiala pentru a putea fi utilizate, iar alte efecte daunatoare asupra mediului pot necesita decenii pentru a fi reduse.Depozitele deschise atrag numeroase pasari care se hranesc din deseuri, aceste pasari devenind vectori de boli mai importanti decit mustele si rozatoarele.Practica depozitelor deschise de gunoaie constituie o dilema pentru orasele si localitatile mai sarace si mai mici din tarile in curs de dezvoltare: neindoielnic aceasta metoda nu este o practica sanatoasa.Adeseori managerii sunt pusi in situatia sa inchida depozitele deschise si sa construiasca gropi de gunoi amenajate. Amplasarea poate fi una dintre cele mai dificile actiuni in realizarea gropii de gunoi.

2. Proiectarea depozitelor de deseuri Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate se evalueaza in functie de prognozele de dezvoltare a localitatilor; caracteristicile amplasamentului in raport cu eficienta economica (dimensiuni, durata de functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta ecologica (cerinte legate de protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi realizate; posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului se evalueaza in functie de natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii, planurile de dezvoltarea pe termen lung etc.

Operarea in depozit

Reprezinta totalitatea operatiunilor care se efectueaza in rampa sanitara de deseuri.1.Accesul in depozit:se face numai pt masinile apartinand firmelor care au contract cu rampa sanitara.In contractul de preluare si depozitare sunt scrise cant. ce se depoziteaza zilnic(ce intra),suma deseurilor,compozitia medie a acestora,cantitatea efectiva pe masina. Periodic se fac determinari privind compozitia deseurilor,caract. deseurilor si gradul de toxicitate. Nu sunt admise in depozite decat numai in conditii speciale deseurile periculoase. Acceptarea ac. tip de deseuri se poate face daca la rampa sanitara exista;incinerator pt deseuri periculoase sau compartiment pt aceste deseuri.

2.Cantarirea deseurilor se face prin diferenta pe cantare bascula.

3.Descarcarea deseurilor se poate face direct in celulele de depozitare sau in buncare special amenajate pt descarcare. La descarcare directa exista 2 variante:a) intrarea masinilor in compartimentul propriu-zis pe o rampa de acces si descarcarea in depozit;b) descarcarea pe benzi transportoare care trimit deseurile in depozit.In cazul buncarului de orimire,deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care extrag partile reciclabile,fie prin compactarea si asezarea deseurilor.4.Operarea in compartimente consta in asezarea deseurile,compactarea acestora si acoperirea la sfarsitul zilei cu un strat de pamant sau de material steril. 5.Varianta de depozitare in balotiAvantaje:-o mai mare stabilitate; -o manipulare mai usoara; -un volum mai mare de depozitare pe aceeasi suprafata(o densitate mai mare).

Dezavantaj:-sunt impiedicate procesele de descompunere aeroba.Operarea propriu-zisa in depozit se face separate pe compartiment.pe masura ce un compartiment se umple se pregateste compartimetul urmator.

Alegerea amplasamentului Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei analize pluricriteriale care cuprinde: criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de dispunere a straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane; distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea de inundabilitate a zonei; folosinta terenului; clasa de seismicitate; criterii legate de pericole de alunecare, tasare; criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte obiective; regimul precipitatiilor; criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10 ani); distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati etc.); criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj; accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura; existenta in zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare. Continutul proiectului

Proiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face parte, trebuie sa contina toate datele si informatiile necesare referitoare la fiecare etapa din ciclul de viata al depozitului. Ca date generale, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la: natura si provenienta deseurilor ce urmeaza a fi depozitate; cantitatile de deseuri - corelat cu durata de functionare si capacitatea maxima a deponiei; tehnologiile de tratare a deseurilor inainte de depozitare si / sau in incinta depozitului, daca este cazul. Pentru faza de constructie, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:

infrastructura depozitului, echipamentele si instalatiile componente, amplasarea acestora in cadrul incintei, precum si caile de acces; asigurarea utilitatilor; modul de realizare a bazei si a peretilor laterali ai depozitului materiale folosite si caracteristici tehnice ale acestora, incluzand stratul de impermeabilizare natural (grosime, coeficient de permeabilitate, mod de realizare), stratele geosintetice (geomembrane, geotextile), sistemul de drenare a levigatului; realizarea sistemului de colectare, tratare si eliminare a levigatului; realizarea sistemului de colectare si evacuare (eventual recuperare) a gazului de depozit.

Pentru faza de exploatare, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:

procedura de acceptare a deseurilor la depozitare; modul de operare cuprinzand metoda de depozitare utilizata, nivelarea si compactarea, acoperirea zilnica, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea si eliminarea levigatului, colectarea si evacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente mobile si spatiile destinate intretinerii acestora, instructiuni privind depozitarea anumitor tipuri specifice de deseuri (materiale pulverulente, obiecte voluminoase, deseuri foarte usoare, respectiv urat mirositoare); auto-monitorizarea tehnologica; auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului; masuri de siguranta pentru prevenirea incendiilor si a exploziilor, inclusiv planul de interventie in caz de accidente sau avarii; masuri de protectia muncii si pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare; sistemul de paza si supraveghere.

Pentru faza de inchidere si monitoring post-inchidere, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la: cota finala de depozitare; modul de realizare a acoperirii finale materiale si caracteristici tehnice ale acestora, inclusiv modul de evacuare a gazului de depozit; auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului; masuri de siguranta pentru prevenirea incendiilor si a exploziilor, inclusiv planul de interventie in caz de accidente sau avarii; date privind posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului. 3. Construirea depozitelor de deseuri Un depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii si echipamente fixe principale: poarta de acces si sistem de paza si supraveghere; echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati mici de deseuri; facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator; drumuri interioare; zone pentru depozitarea deseurilor; instalatii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit; garaje, ateliere si spatii de parcare pentru utilaje; echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor; birouri administrative si constructii sociale. Aceste facilitati trebuie amplasate, in functie de rolul pe care il au si de caracteristicile specifice fiecarui depozit (marimea si tipul, perioada de operare stabilita, cantitatea de deseuri, frecventa de transport, cerintele legale si cele ale autoritatii competente), astfel incat sa asigure o exploatare optima.

Calea de acces si sistemul de paza si supraveghere Proiectarea si construirea portii si a drumului principal de acces se realizeaza in functie de o serie de factori, cum ar fi: numarul vehiculelor de transport deseuri si frecventa cu care acestea intra in depozit, marimea si tipul vehiculelor, caracteristicile drumului public din care se face accesul la depozit. Sistemul de paza si supraveghere este destinat sa impiedice patrunderea in depozit a persoanelor neautorizate. Sistemul de paza si supraveghere poate cuprinde: porti si garduri confectionate din materiale corespunzatoare, prevazute cu mecanisme sigure de inchidere si mentinute in stare buna de functionare; se recomanda o inaltime minima a gardului de 2 m si o suprainaltare din sarma ghimpata; imprejmuirea perimetrala va fi inspectata periodic de catre o persoana desemnata; sistem video cu camere de supraveghere; sistem de paza si securitate asigurat de persoane competente, special instruite in acest scop; sistem de alarmare sonora si luminoasa in caz de patrunderi neautorizate. Componentele sistemului de securitate se stabilesc pentru conditiile specifice ale fiecarui amplasament. Echipamentul de cantarire Depozitul trebuie sa fie prevazut cu echipament de cantarire atat pentru vehiculele incarcate care intra in depozit, cat si pentru cele descarcate care parasesc depozitul. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui singur echipament de tipul platforma de cantarire, sau cu doua echipamente montate in paralel, pe sensul de intrare, respectiv pe cel de iesire. Platforma de cantarire trebuie sa aiba o capacitate acoperitoare pentru toate tipurile de vehicule care pot fi utilizate pentru transportul deseurilor (50 tone greutate bruta). Se pot utiliza fie platforme de cantarire la nivelul solului, incastrate in sosea, fie platforme suprainaltate la cca. 35 cm fata de nivelul solului, fixe sau mobile, acestea din urma avand avantajul ca pot fi mutate daca este nevoie. Platformele de cantarire moderne pot fi racordate la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor cantitative si calitative ale incarcaturii de deseuri. Pentru primirea unor cantitati mai mici de deseuri se utilizeaza alte tipuri de echipamente specifice. Facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator Echipamentele pentru verificarea deseurilor sunt amplasate intr-o zona special destinata inspectiei, prelevarii de probe si laboratorului pentru analize. Drumurile interioare Drumurile interioare principale au caracter semi-permanent. Deoarece caracteristicile lor trebuie sa indeplineasca anumite standarde, construirea lor va fi bine planificata, astfel incat sa poata fi utilizate timp cat mai indelungat, iar costurile necesare pentru noi investitii sa fie cat mai reduse. Drumurile interioare temporare au o durata scurta de utilizare, ele facand legatura intre drumurile interioare principale si zona de depozitare. In general, aceste drumuri sunt construite din deseuri de materiale de constructii aduse pentru depozitare pe amplasamentul respectiv. Deoarece in aceste zone apar probleme de compactare si tasare diferentiata, drumurile temporare vor fi desfiintate inainte de depunerea altor deseuri pe zonele respective. Zonele pentru depozitarea deseurilor Amenajarea initiala a zonelor pentru depozitarea deseurilor cuprinde doua operatii de baza: impermeabilizarea bazei si a marginilor depozitului; realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului

Impermeabilizarea depozitelor de deseuri Alegerea sistemului optim de impermeabilizare se face, pentru fiecare caz in parte, tinand seama de o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt: natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate; conditiile hidrogeologice si natura suprafetei amplasamentului; solicitarile ce pot aparea in timpul exploatarii; natura si caracteristicile materialului utilizat. Sistemul de impermeabilizare trebuie sa asigure atat etanseitatea intregului depozit, cat si: stabilitate chimica si termica fata de deseurile depozitate si fata de solul de dedesubt (inclusiv fata de umezeala si activitatea microorganismelor); rezistenta mecanica la eforturile care apar in timpul constructiei si in timpul exploatarii; rezistenta la fenomenele meteorologice (inlcusiv la inghet, la temperaturi ridicate si la raze ultraviolete); stabilitate dimensionala la variatiile de temperatura; rezistenta la imbatranire, elasticitate suficienta si rezistenta la rupere. Solutia de impermeabilizare trebuie sa tina seama de caracteristicile naturale ale amplasamentului ales, si in mod special de conditiile geologice si hidrogeologice care formeaza bariera geologica. Se considera ca bariera geologica indeplineste conditiile necesare pentru impermeabilizare daca ea are urmatoarele caracteristici: grosime 1 m, coeficient de permeabilitate (k) 10-7 m/s pentru depozitele de deseuri inerte; grosime 1 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri nepericuloase; grosime 5 m, k 10-9 m/s pentru depozitele de deseuri periculoase. In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite in mod natural, bariera geologica va fi completata cu un strat de argila sau alt material natural cu proprietati echivalente. Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat polimeric format din geomembrana, geotextile si straturi de drenare, astfel incat impermeabilizarea cuvetei depozitului va avea o structura de tipul celei prezentate in figura de mai jos.

In functie de natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate, implicit de gradul de etansare dorit, impermeabilizarea se poate realiza prin: etansare simpla prin geomembrana; etansare simpla prin geocompozit cu strat mineral etans; etansare combinata cu geomembrana si material argilos; etansare dubla cu geomembrana; etansare combinata, dubla sau tripla, cu geomembrana si material argilos.

La partea superioara a taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corespunzator, pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a impiedica alunecarea acesteia.

Modul de ancorare a geomembranei la partea superioara a taluzului Materialele geosintetice (geomembrane si geotextile) utilizate pentru amenajarea depozitelor de deseuri trebuie sa aiba anumite caracteristici de baza prin care sa se asigure indeplinirea anumitor exigente specifice: exigente functionale legate de indeplinirea functiilor pentru care sunt utilizate; exigente constructive legate operatiile de constructie si de amplasare in teren, care trebuie sa nu afecteze caracteristicile functionale; exigente de durabilitate legate de faptul ca materialul trebuie sa-si pastreze caracteristicile functionale pe toata durata de exploatare a depozitului. Realizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului Sistemul de drenare si evacuare a levigatului este format din: strat de pietris; sistem de drenuri absorbante si colectoare. Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului (panta, distanta intre conducte etc.) va fi stabilit de catre proiectant, in fiecare caz in parte, in functie de conditiile specifice fiecarui amplasament (relief, regimul precipitatiilor, tipul deseurilor depozitate). Zonele pentru depozitarea deseurilor vor fi imprejmuite cu santuri de garda pentru colectarea apelor meteorice; acestea vor fi epurate si / sau eliminate de pe amplasament impreuna cu levigatul. Instalatiile pentru tratarea levigatului Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului in limite admisibile pentru evacuarea in sisteme de canalizare sau in ape de suprafata. Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in timp si in functie de natura si cantitatea deseurilor depozitate, iar proiectarea si construirea instalatiilor pentru tratare trebuie sa tina cont de aceste aspecte. Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a levigatului facandu-se in functie de: cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritatea competenta; caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului; alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalatii de tratare proprii, posibilitatea evacuarii levigatului in influentul unei statii de epurare orasenesti, costul aplicarii diferitelor metode de tratare etc. In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru indepartarea urmatorilor impurificatori: compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili; compusi toxici organici sau anorganici; amoniac si ioni nitrat; sulfuri; compusi volatili urat mirositori; materii solide in suspensie. Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare: tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prelungita pentru eliminarea azotului (nitrificare / denitrificare); un sistem eficient si putin costisitor care poate servi ca faza de pretratare inaintea deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este lagunarea; tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-precipitare, ultrafiltrare, evaporare. In anumite cazuri, in functie de scopul urmarit, pot fi aplicate si alte procedee fizico-chimice: stripare cu aer pentru eliminarea amoniacului; adsorbtie pe carbune activ pentru indepartarea urmelor de compusi organici; osmoza inversa pentru eliminarea particulelor in suspensie sau coloidale, a azotului amoniacal, a metalelor grele si a materiilor dizolvate. In functie de conditiile locale specifice si de caracteristicile levigatului (daca acestea se incadreaza sau nu in limitele stabilite de normele legislative in vigoare), acesta poate fi deversat direct sau colectat local si apoi transportat in influentul unei statii de epurare orasenesti. Instalatiile pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit

Aceste instalatii au rolul de a asigura colectarea controlata a gazului de fermentare care se formeaza, pentru o perioada lunga de timp, in toate depozitele ce contin deseuri biodegradabile. In urma descompunerii anaerobe a deseurilor se formeaza gazul de depozit (gaz de fermentare), cu o putere calorica de 5000 6000 kcal/m3 si o compozitie in care predomina CH4 (54 %) si CO2 (45 %) si la care se adauga mici cantitati de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri, urme de compusi organici. Cantitatile de gaz de depozit pot varia semnificativ atat in cazul aceluiasi depozit, in timp, in functie de o serie de parametri (varsta depozitului, tipul deseurilor depozitate, modul de operare etc.), cat si de la un depozit la altul. Procesul de migrare a gazului din masa de deseuri este influentat de: concentratia gazelor din sol, distributia gradientilor de presiune, proprietatile fizico-chimice ale straturilor de deseuri, ale materialului de acoperire si ale solului. In cazul in care gazul format nu este evacuat controlat din depozit, migrarea si acumularea acestuia pot prezenta o serie de riscuri, printre care: pericol de incendiu prin auto-aprindere;degajare de mirosuri neplacute si de compusi toxici (hidrogen sulfurat, compusi organo-fosforici, alte substante organice nesaturate); afectarea componentei biologice a solului, prin reducerea concentratiei de oxigen; pericol de explozie, prin posibila aparitie a acumularilor de gaz in vecinatatea zonelor rezidentiale; cresterea acumularilor de gaze ce contribuie la efectul de sera. Evacuarea controlata a gazului de depozit este necesara atat pentru evitarea aparitiei riscurilor mai sus mentionate, cat si pentru valorificarea metanului, in cazul in care aceasta este rentabila. Modul de evacuare a gazului de depozit depinde de conditiile specifice fiecarui depozit si de scopul urmarit (arderea controlata a gazului sau utilizarea acestuia). De obicei se utilizeaza tehnici de ventilatie pasiva puturi de gaz, drenuri de gaz, transee de ventilatie, bazate pe migrarea gazului catre punctele cu presiune scazuta. Ventilatia activa se realizeaza prin pomparea gazului colectat prin puturi sau drenuri; aceste tehnici sunt recomandate in cazul depozitelor mari, in care inaltimea depunerilor depaseste 8 m. Captarea si evacuarea gazelor Materia organica fermentabila care se depune in rampa sferei procesului de descompunere.Procesele care sunt:aerobe si anaerobe si care include fenomene fizice,chimce si biologice sau microbiologice.In urma ac. procese i-a nastere:apa,subst minerale si gaze. Din subst minerale cel mai frecvent intalnite sunt SiSO2,CaCO3,oxizi metalici,Fe2O3,MnO2,K2O,CO,CO2. In aceste gaze domina metanul,amoniacul si hidrogenul si se gasesc si alte hidrocarburi gazoase:etan,butan,pentan.Acest amestec gazos are 2 caractere importante ,poate sa aiba putere calorifica ridicata:1)este un amestec combustibil;2)produce poluare atmosferica si duce la fenomenul de sera.

Incinerarea deseurilor menajere

Incinerarea =procesul de neutralizare prin arderea deseurilor la temp de 850-1100 grade C in instalatii speciale numite incineratoare.Avantaje:-distrugerea totala si definitive a germenilor patogeni aflati in deseuri;-distrugerea unor substante toxice care ard la temp sub 1000 grade C;-micsorarea volumului deseurilor cu 70-75%.Prin incinerare rezulta o cenusa care reprezinta 25-30% din volumul initial.Cenusa rezultata este in general inerta,stabile si sterile.Staiile de incinerare functioneaza o perioada lunga d timp 25-50 ani(poate si mai mult). Daca sunt proiectate corespunzator pot fi retehnologizate,automatizate.Pt. exploatare necesita un nr redus de personal cu o calificare nu prea inalta(medie)ocupa suprafete relative restranse deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de deseuri. Drept urmare se reduce cheltuielile de transport.;-se poate recupera energia din deseurile incinerabile(hartie,plastic,lemn,oase,organice,namoluri.)Dezavantaje:-costul incinerarii este mai ridicat decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei recuperate;-sunt necesare instalatii destul de complexe si costisitoare pt epurarea gazelor rezultate la ardere;-sunt necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt racier si mai ales pt disperia gazelor in atmosfera(gazelle trebuie sa iasa cu temp de 25 grade C,adica admisibil atmosferei sis a fie car mai inalte cosurile);-pt expunerea gazelor se fol apa care in urma proceselor de hidrociclonare se uzeaza.-cantar,buncar de primire a deseurilor,incineratorul cu anexele sale,grup social.Calculul incunerarii pt proiectarea statiilor de incinerae se calc 3 categ de elem:I) 1) caract fizico chim ale deseurilor in care intra:-continutul in elem combustibile respectiv C,H,N,O,S(care intervin inm ardere).Calculul se face pe baza compozitiei medie a deseurilor; 2)Calculul umidit:W=mi-mu/mi*100 (%) unde:mi=masa initiala,mu=masa uscata,W=umiditatea; 3)Calcul densitatii:se calc densitatea aparenta si cea a subs in f-ctie de compozitia pe categ de deseuri si de densitatea specifica a fiecarui tip de deseu(medie ponderata a densitatilor);

II) Calculul parametrilor termo-tehnici:1) puterea calorifica interioara: se calc in mai multe moduri :- ca medie ponderata a puterii calorifice a componentilor Pc=P1*n1+P2*n2...Pn*nn/n1+n2...nn, unde P1, P2, Pn=puterea calorifica a componentilor, P=0 pt comp care nu ard (metale ,caramida) dar intra la numitor. n1 n2 nn=continutul desurilor in compusi 1,2,3....n;- pe baza de formule empirice;-metode grafica (cea mai utilizata); 2) cantit de aer de ardere;3) cant de aer necesar in exces(cantit teoretica);4) cant de combustibil suplinentar necesar pt a aduce deseurile la minim 1500Kcal/kg.

III) Elem geometrice ale instalatiei:1) supraf gratarului de ardere;2) volumul cvamerei de ardere;3) volumul bazinului de racire a cenusei;4) inaltimea cosului de fum.

IV)Calcule constructive: calculul fundatiei, calculul peretilor, etc. De calculat: puterea calorifica, densitatea, umidit, supraf gratarului de ardere,volum de aer in exces,inaltimea cosului de fum

Compostarea deseurilor industriale: este procedeul de neutralizare a deseurilor prin fermentare si transformarea lor intr-un ingrasamant natural numit compost. Compostarea are loc datorita prezentei microorganismelor aerobe si anaerobe in deseurile fermentabile => fermentarea poate fi aeroba sau anaeroba. Descompunerea substantelor organice usor degradabile face parte din circuitul materialului organic in natura. In urma descompunerii mat.organic=>substante solide, apa, gaze. Substantele solide si apa sunt preluate de plante si transformarea prin mai multe verigi prin fotosinteza in materie organica. Compostarea este o etapa intermediara,dirijata in descompunerea materiei organice. Etape: 1) etapa initiala in care incepe descompunerea in care are loc o incalzire treptata a deseurilor si o inmultire a bacteriilor care produc descompunerea.2) etapa fermentarii propriu-zise(termogeneza) are loc la o temperatura 40-700 si dureaza de la 2-3 zile pana la 10 zile in functie de temperature mediului inconjurator,de umiditatea deseurilor,de cantitatea de material organic,de metoda de compostare.3) etapa finala in care variaza proprietatile compostului si compozitia,dar variatia este relative lenta.

Factorii de care depinde procesul de compostare: 1) compozitia deseurilor in special continutul in material fementabil.2) sortarea si prelucrarea deseurilor inainte de fermentare. Pentru o mai buna eficienta a compostarii se recomanda indepartarea din deseuri a fractiunilor nefermentabile. Se recomanda maruntirea deseurilor.3) continutul in oxigen are influenta asupra calitatii compostului si a fenomenului dominant de descompunere. Prin descompunere aeroba=>compusii usor asimilabili de catre palnte si valorosi. Pentru descompunere anaeroba substantele rezultate sunt mai greu accesibile plantelor si pot fi chiar patogene. Fermentarea aeroba are loc la tempertura de 70-750, gemenii patogeni mor. Fermentarea anaeroba: 40-500, rezista germenii patogeni.4) temperatura mediului inconjurator,cand temperatura este ridicata sunt favorizate fenomene aerobe si descompunerea este mai rapida. Temperaturile scazute incetinesc descompunerea si favorizeaza fenomenele anaerobe. Deficitul de apa incetineste si chiar blocheaza fermentarea pentru ca microorganismele care produc descompunerea au nevoie de apa.

Tehnologii de compostare: sistem gospodaresc, sistem industrial. Compostarea in sistem gospodaresc se face pt. fiecare gospodarie in parte, separate cu un minim de dotare constand din o platforma betonata sau cu mixture bituminoasa sau pamant argilos bine batatorit o rigola pt. colectarea scurgerii de pe o platforma; o faza septica pt. evacuarea scurgerii; unelte pt. amestecarea deseurilor, pt. rasturnare si pt.reglarea umiditatii. Compostarea consta in asezarea deseurilor in siruri de gramezi si rasturnarea periodica a gramezii lor pt. o buna aerare. Compostarea in sistem industrial: 3 procedee:sistem deschis,sistem partial inchis, sistem inchis. Sistemul deschis se aseamana ca tehnica cu sistemul gospodaresc, dotarile sunt mult mai mari, se lucreaza in sistem industrial. Sistemul partial inchis este alcatuit din 2 parti:-o parte in care se face fermentarea in sistem inchis izolat, fie in santuri, fie in tuburi metalice.Dupa 3 pana la 7 zile, deseurile fermentate in sistem inchis sunt scoase pe platforme pt. continuarea fermentarii in sistem deschis. In prima etapa are loc un proces accelrat de descompunere ce reduce durata totala a compostarii cu 15-20 zile. Partea deschisa a sistemului este cu comopstare in sistem deschis. Sistemul inchis este alcatuit din constructii total izolate, fata de mediu si prevazute cu instalatii pt. reglarea umiditatii, reglarea temperaturii, colectarea gazelor de descompunere si uneori cu modalitati de initiere a fermentarii cu ajutorul unor maiele sau prin reglarea unor proprietati cum ar fi pH-ul, raportul carbon-azot, raportul carbon-fosfor. Alcatuirea unei statii de compostare: cabina portar; cantar; buncar de primire a deseurilor; instalatii de sortare si prelucrare a deseurilor;platforma de compostare;instalatii anexe pt. apa, aer cald, ingrasaminte, bacterii si ciuperci, captare gaze; platforma de maturizare a compostului; ciururi de sortare; depozite pt.compostul grosier, mediu,fin; rampade desfacere; cladirea administrativa; grup sanitar si de dezinsectie. Avantaj: transformarea deseurilor in ingrasaminte.Dezavantaj: cost ridicat.

Garajele, atelierele si spatiile de parcare pentru utilaje Aceste dotari sunt necesare pentru a asigura buna functionare a echipamentelor mobile utilizate pentru operarea depozitului de deseuri. Echipamentele mobile cuprind in general: buldozere pot fi dotate cu diferite tipuri de lame si senile profilate pentru deplasarea, omogenizarea si compactarea deseurilor; sunt utilizate atat pentru depozitarea efectiva a deseurilor, cat si pentru alte activitati de mentinere a bunei functionari a depozitului; incarcatoare au avantajul ca pot circula si pe alte drumuri in afara celor din incinta depozitului si sunt utilizate in general in depozite mici, in care predomina deseurile din constructii; compactoare cu role sunt utilizate pentru maruntirea si omogenizarea deseurilor, reducerea spatiilor libere dintre acestea si realizarea unei suprafete relativ netede si stabile; screpere sunt utilizate pentru excavarea si transportul materialului de acoperire; excavatoare hidraulice sunt utilizate in principal la amenajarea depozitului, dar si in cursul exploatarii, pentru amenajarea noilor zone de descarcare a deseurilor. Echipamentul auxiliar cuprinde: tractoare, remorci, basculante, instalatii pentru distributia apei si a combustibililor, perii pentru curatarea drumurilor, instalatii de pompe si conducte. Alegerea echipamentului necesar se face tinand cont de: amplasarea si modul de operare al depozitului; cantitatea si tipul deseurilor depozitate; densitatea ce trebuie obtinuta in urma compactarii deseurilor; tipul de acoperire si materialul utilizat; cerinte tehnico-economice; cerinte referitoare la securitatea muncii operatorilor. In cazul depozitelor de dimensiuni mari, reparatiile utilajelor si echipamentelor se realizeaza in ateliere proprii. Acestea trebuie sa fie proiectate si construite astfel incat sa se asigure: iluminare, incalzire, ventilatie si alimentare cu apa corespunzatoare; suficient spatiu pentru manevrarea utilajelor pe orizontala si verticala; bancuri de lucru si spatii pentru depozitarea uneltelor; spatii de stocare amenajate in conformitate cu normele legale pentru buteliile de gaz si alte substante toxice si periculoase; facilitati de protectie impotriva incendiilor; sistem de securitate pentru impiedicarea accesului neautorizat.

Echipamentul pentru curatarea rotilor vehiculelor Un depozit de deseuri trebuie sa fie dotat cu echipamente pentru curatarea rotilor vehiculelor de transport al deseurilor, atunci cand acestea parasesc amplasamentul si intra pe drumul public. Metodele de curatare a rotilor pot fi uscate sau cu apa, alegerea variantei optime facandu-se in functie de caracteristicile specifice fiecarui amplasament. Constructiile sociale Birourile administrative si constructiile sociale vor fi amplasate la distanta fata de zona de acces si descarcare a vehiculelor ce transporta deseuri. Constructiile sociale trebuie sa cuprinda: vestiare; toalete, spalatoare si dusuri; sala de mese; bucatarie pentru prepararea hranei (in cazul depozitelor cu numar mare de angajati); cabinet de prim ajutor. 4. Exploatarea depozitelor de deseuri Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare reprezinta un mecanism complex, constituit din mai multe etape. Operatorul depozitului va realiza inregistrarea datelor referitoare la: cantitatea si caracteristicile deseurilor primite, sursa, data livrarii, alte informatii considerate relevante. In cazul depozitelor zonale pentru deseuri nepericuloase, aceste informatii vor fi disponibile si in format electronic. Modul de exploatare a unui depozit de deseuri Modul specific de exploatare utilizat de catre operatorul depozitului depinde de natura deseurilor acceptate si de specificatiile autorizatiei de mediu, tinand cont de: starea fizica a deseurilor; conditiile meteo din momentul depozitarii; cerinte speciale pentru evitarea riscurilor. Metode de depozitare / descarcare Metoda de depozitare propriu-zisa se alege in functie de o serie de factori specifici fiecarui caz in parte, dintre care determinanti sunt topografia si geologia terenului si adancimea apei subterane

Activitatea de descarcare propriu-zisa a deseurilor se supune unor reguli stricte, printre care: restrictionarea numarului de vehicule in zona de descarcare; necesitatea ca lucratorii din zona de descarcare sa poarte uniforme de protectie, in culori vizibile si usor de identificat; interdictia de a fuma in zona de descarcare; necesitatea de a urma proceduri specifice in cazul vehiculelor supra-incarcate sau care pot deveni instabile atunci cand parti componente ale lor se pun in miscare. Nivelarea si compactarea Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practica avand mai multe avantaje: creeaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari de deseuri in unitatea de volum; reduce impactul determinat de imprastierea gunoaielor pe diferite suprafete, proliferarea insectelor, a animalelor si pasarilor si aparitia incendiilor; minimizeaza fenomenele de tasare pe termen scurt. Deseurile sunt imprastiate omogen pe toata suprafata celulei de depozitare si apoi sunt compactate. In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat se va calcula un grad de compactare optim, astfel incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de formare si evacuare a levigatului si a gazului de depozit. Datele de literatura sugereaza ca o valoare a densitatii deseurilor compactate de 0,8 t/m3 este optima pentru desfasurarea normala a proceselor de biodegradare in deseurile menajere. In cazul in care autorizatia de mediu a depozitului prevede conditii de stabilizare accelerata, gradul de compactare va fi foarte redus sau chiar zero, aplicandu-se alte metode pentru minimizarea proliferarii daunatorilor si a imprastierii deseurilor. Acoperirea zilnica Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic. Acoperirea zilnica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate ridicate, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor. Materialul folosit pentru acoperire poate fi sol obisnuit (eventual de la excavarile efectuate amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie. Exista si alte variante de materiale de acoperire, cum ar fi: folii groase de plastic; filme de plastic nerecuperabile; tesaturi din fibre, geotextile; spume; pasta de hartie; deseuri de gradina maruntite. Natura si grosimea stratului de acoperire se stabilesc in functie de o serie de criterii, printre care: necesitatea ca stratul de acoperire sa poata fi strabatut de fluxul de levigat, respectiv de cel de gaz de fermentare; necesitatea ca stratul de acoperire sa nu ocupe un volum prea mare din depozit, ceea ce ar reduce volumul util al acestuia. Acoperirea finala a depozitului trebuie sa asigure 3 probleme:-sa impiedice iesirea gazelor din depozit;-sa impiedice patrunderea apelor din precip in depozit;-sa asigure colectarea si evacuarea apelor din depozit provenite din precip dupa inchiderea depozitului. Evacuarea gazelor prsupune un strat f poros pt colectarea gazelor de nat minerala, si aeratoare in atm sau sunt conduse la o conducta colectoare. Impiedicare patrunderi apei din precip se face printrun strat impermeabil care poate fi mineral(argila) sau din geosintetice sau chiar combinate. Drenarea apelor din precip se face printr-un strat drenant putand fi din geotextila sau strat mineral(pietris)(desen) unde:1) strat de colectare gaze dak din materialele minerale sau deseuri iunerte(zguri,cenusi sintetizante);2) geotext de protectie a geomembranei sau geotext de separare a impermeabilizarii din argila.3) geomembr de impermeabilizare (stratul 3 poate sa fie si din argila=40-50 cm);4) stratul drenant evacueaza apa din precipit cazute pe depozit;5) geotextil de separare;6) pam vegetal;

Calculul drenajului Calculul debitului de drenaj,Qd=este dat de suma debitelor,Qdr=Qp+Qn+Qdes I)Qp=qp*S (l/s),qp=2.8*KN/T (l/s ha) ;II)Qp=0.116*SKIqn=debit din namoluri Qn determinat experimental;qp=debit din precipitatii.Qn=10%Qp;Qdes=50%...40%Qzi.O parte din apa din deseuri este consumata de microorganiosmele in timpul descompunerii materie organice.

Delimitarea zonelor de lucru Delimitarea zonelor de lucru se poate face in doua moduri: prin celule de descarcare: se realizeaza pereti despartitori intre care sunt depozitate deseuri; are dezavantajul ca necesita material inert suplimentar pentru construirea peretilor, iar acestia pot impiedica circulatia normala a gazului si a levigatului; prin marcaje temporare: metoda este foarte simplu de aplicat, dar necesita un control strict, pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara zonei de lucru. Auto-monitorizarea tehnologica Auto-monitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor unui depozit de deseuri: drumul de acces si drumurile din incinta, impermeabilizarea, sistemele de colectare si evacuare a levigatului si a gazului de depozit, alte dotari existente (sortare, compostare, incinerare). De asemenea, se va urmari gradul de tasare, precum si stabilitatea depozitului. Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectate a tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor de accidente pentru mediu si sanatatea umana. Un alt aspect important al activitatii de monitoring tehnologic il constituie controlul intrarilor de deseuri. Documentele ce insotesc transporturile de deseuri trebuie sa fie verificate in scopul stabilirii incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia de mediu. In functie de tipul de deseuri si / sau daca exista indoieli cu privire la caracteristicile deseurilor, vor fi efectuate prelevari de probe si analize fizico-chimice si biologice pentru verificarea conformitatii cu prevederile autorizatiei de mediu si / sau cu documentele insotitoare. In caz de neconformare vor fi aplicate procedurile stabilite prevazute de autorizatia de mediu. Toate rezultatele verificarilor si ale eventualelor neconformari vor fi inregistrate sistematic si arhivate intr-un mod accesibil. Asigurarea stabilitatii depozitului, atat in perioada de exploatare, cat si dupa inchidere, reprezinta un factor esential. Corpul propriu-zis al depozitului trebuie construit intr-un asemenea mod incat sa asigure stabilitatea mecanica a straturilor de deseuri unele fata de altele si in relatie cu zonele invecinate. Aceste aspecte trebuie abordate inca din faza de proiectare, pe baza analizei caracteristicilor mecanice ale solului pe amplasamentul vizat si in functie de tipurile de deseuri depozitate. Calculele de stabilitate trebuie revizuite periodic si, daca este cazul.. Conditiile pentru o tasare uniforma sunt de obicei realizate prin nivelarea si compactarea deseurilor si prin asezarea corecta a straturilor de acoperire. Totusi, proiectantul depozitului trebuie sa tina cont de posibilitatea aparitiei unor tasari diferentiate si sa stabileasca masuri de prevenire, cum ar fi: grosimi suplimentare de material de acoperire pentru anularea tasarii diferentiate sau pentru a permite indepartarea de material de acoperire daca tasarea nu atinge cotele prognozate. Auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta Auto-monitorizarea emisiilor, in faza de exploatare a unui depozit de deseuri, are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor etc.).

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare. Urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit se efectueaza pe sectiuni reprezentative ale depozitului.

Valorile obtinute in urma masuratorilor vor fi comparate cu cele prevazute de normele legislative in vigoare. Controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului se realizeaza prin: inregistrarea datelor meteorologice pentru stabilirea cantitatii de precipitatii, a domeniului de temperatura si a directiei dominante a vantului; analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata se vor preleva probe din puncte situate amonte, respectiv aval de depozit, pe directia de curgere a apei; analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane se vor preleva probe din foraje de monitoring situate amonte (1 foraj), respectiv aval de depozit (2 foraje); determinarea concentratiilor indicatorilor specifici in aerul ambiental din zona de influenta a depozitului; determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol, in zona de influenta a depozitului. Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu vor fi comparate cu cele prevazute de normele legislative in vigoare. Analizele si determinarile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare. Aspecte privind protectia muncii si paza contra incendiilor Toate activitatile legate de exploatarea unui depozit de deseuri se vor desfasura in conformitate cu prevederile legale referitoare la normele de protectia muncii si paza contra incendiilor. Vor fi angajate ca operatori in cadrul unui depozit de deseuri numai persoane cu calificare corespunzatoare. Instructajul pentru protectia muncii se face la angajare si apoi periodic. Constructiile si instalatiile, in special cele in cadrul carora sunt stocate sau / si utilizate materiale inflamabile sau combustibile, vor fi realizate si exploatate in conformitate cu normele legislative si standardele tehnice pentru paza contra incendiilor. In functie de natura deseurilor acceptate si de dimensiunile depozitului, precum si in conformitate cu prevederile legale, operatorul depozitului poate asigura functionarea in cadrul acestuia a unei unitati PSI. 5. Inchiderea depozitelor de deseuri Sistemul de acoperire trebuie sa realizeze o izolare a masei deseurilor fata de apele pluviale si, in acelasi timp, in cazul deseurilor biodegradabile, sa asigure o umiditate optima in interiorul masei de deseuri, care sa favorizeze descompunerea materiei organice. In ceea ce priveste gazul de depozit, sistemul de acoperire trebuie sa asigure atat prevenirea patrunderii aerului in masa de deseuri, cat si evacuarea controlata a gazului de fermentare printr-un sistem de conducte si puturi. Sistemul de acoperire a unui depozit de deseuri este format din: strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil); strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit; strat de impermeabilizare (argila geomembrana); strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; strat de sol vegetal.

Figura 11. Schema sistemului de acoperire a unui depozit de deseuri Sol vegetal Caracteristicile materialelor din care este realizat stratul de acoperire se stabilesc in functie de: natura si cantitatea deseurilor depozitate pe amplasament, conditiile de mediu natural, gradul necesar de reducere a riscurilor pentru toti factorii de mediu, utilizarea ulterioara a terenului. In plus, pentru asigurarea tuturor conditiilor pentru mentinerea stabilitatii si integritatii stratului de acoperire, se va tine cont si de urmatoarele aspecte: posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate a deseurilor la limitele dintre celule sau la contactul cu peretii depozitului, in special in cazul depozitarii deseurilor municipale biodegradabile se va proiecta realizarea de grosimi suplimentare de material de acoperire sau de margini neregulate pentru compensarea tasarilor prognozate; necesitatea ca profilul final al depozitului sa respecte anumite conditii referitoare la panta suprafetelor (in corelatie si cu natura deseurilor depozitate) si la incadrarea in peisaj. La baza taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corect, pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a realiza o izolare corespunzatoare a masei de deseuri. Figura 12. Modul de ancorare a geomembranei la baza taluzului 6. Monitoring-ul post-inchidere si reconstructia ecologica a zonei afectate de depozitarea deseurilor Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze monitorizarea post-inchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu competenta (minimum 30 ani). Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana. Sistemul de monitoring post-inchidere cuprinde: determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale levigatului; determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale gazului de depozit; inregistrarea datelor meteorologice; analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata; analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; determinarea concentratiilor indicatorilor specifici in aerul ambiental din zona de influenta a depozitului; determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol, in zona de influenta a depozitului; urmarirea topografiei depozitului. In tabelele urmatoare sunt prezentati principalii indicatori ce trebuie urmariti in cadrul activitatii de monitoring post-inchidere.

Incheierea procesului de reconstructie ecologica a unui depozit de deseuri se stabileste pe baza unor criterii de evaluare, printre care: criterii referitoare la calitatea levigatului: aspecte privind distanta depozitului fata de ape subterane si de suprafata, conditiile de calitate stabilite pentru acestea, atenuarea potentialului poluant al levigatului prin parcurgerea unor roci nesaturate sau prin diluarea in apele subterane sau de suprafata; criterii referitoare la productia de gaz; criterii referitoare la tasare: aspecte privind tasarea deseurilor sub propria lor greutate si ca rezultat al transformarilor chimice si fizice suferite in depozit, precum si stabilitatea pe termen scurt si lung (stabilirea factorului de siguranta la rupturi sau alunecari). Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face tinand seama de conditiile si restrictiile specifice impuse de existenta depozitului acoperit, in functie de stabilitatea terenului si de gradul de risc pe care acesta il poate prezenta pentru mediu si sanatatea umana. DEFINITII deseuri municipale = deseuri menajere de la populatie + deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii + deseuri din gradini si parcuri + deseuri din piete + deseuri stradale + deseuri voluminoase. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte cu exceptia ambalajelor din deseurile industriale si a codurilor 15 02 02 si 15 02 03; 20 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat. fractie organica = fractie biodegradabila namol orasenesc = namolul rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regaseste la codul: 19 08 05 Namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere deseuri din constructii si demolari = deseuri rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente, in urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de transport. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regaseste la codul: 17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate) deseuri municipale periculoase = detergenti si dezinfectanti + vopsele, lacuri si diluanti + baterii si acumulatori uzati + pesticide si ierbicide + alte chimicale + becuri si tuburi fluorescente + echipamente electrice si electronice + medicamente. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 20 01 13 Solventi 20 01 14 Acizi 20 01 15 Baze 20 01 17 Substante chimice fotografice 20 01 19 Pesticide 20 01 21 Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur 20 01 23 Echipamente abandonate cu continut de CFC (clorfluorocarburi) 20 01 26 Uleiuri si grasimi, altele decat cele specificate la 20 01 25 20 01 27 Vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continand substante periculoase 20 01 29 Detergenti cu continut de substante periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice si citostatice 20 01 33 Baterii si acumulatori inclusi in 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortati continand aceste baterii 20 01 35 Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi 20 01 37 Lemn cu continut de substante periculoase deseuri de productie = deseuri rezultate direct din procesele de productie. In HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, categoria de deseuri mentionate mai sus se regasesc la codurile: 02 Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor cu exceptia codului 02 01 06 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICIM Bucuresti 19 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor 03 Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hartie, hartiei si cartonului 04 Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila 05 Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor 06 Deseuri din procese chimice anorganice 07 Deseuri din procese chimice organice 08 Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice 09 Deseuri din industria fotografica 10 Deseuri din procesele termice 11 Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa 12 Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice 13 Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi 14 Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti 15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si mbracaminte de protectie, nespecificate n alta parte cu excepia ambalajelor din deeurile municipale 16 Deseuri nespecificate in alta parte cu excepia codurilor 16 04 i 16 10 19 Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial cu excepia codului 19 08 05

7. Legislatia privind depozitarea deseurilor

CERINE GENERALEpentru toate clasele de depozite de deeuri1. Cerine generale la amplasarea i proiectarea unui depozit1.1. Cerine generale pentru amplasarea unui depozit1.1.1. Amplasarea unui depozit de deeuri se face inndu-se seama de planurile de urbanism general i de planurile de urbanism zonal.1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmtoarei scheme:1.1.2.1. Faza preliminar1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deeuri n urmtoarele zone:a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru ap; excepiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dac din verificrile n fiecare caz rezult c amplasamentul este corespunztor;b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;c) zone ce se constituie n arii naturale protejate i zone de protecie a elementelor patrimoniului natural i cultural;d) zone de protecie a surselor de ap potabil sau zone izolate temporar, prevzute n acest scop de autoritile competente, zone cu izvoare de ap mineral sau termal cu scop terapeutic;e) n excavaii din care nu este posibil evacuarea levigatului prin cdere liber n conductele de evacuare plasate n afara zonei de depozitare;f) zone portuare, zone libere.1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ine seama de:a) condiiile geologice, hidrogeologice, pedologice i geotehnice de pe amplasamentul depozitului i n zonele imediat nvecinate;b) poziionarea fa de zonele locuite existente sau planificate; distana de protecie fa de corpul depozitului trebuie s fie de cel puin 1.000 m pentru depozitele de deeuri nepericuloase i periculoase; construciile individuale vor fi luate n considerare separat;c) poziionarea n zone seismice sau n zone active tectonic;d) poziionarea n zone n care pot aprea alunecri de teren i cderi de pmnt n mod natural, respectiv n care exist posibilitatea apariiei acestor fenomene n urma exploatrilor miniere n subteran sau la suprafa.1.1.2.1.3. Amploarea investigaiilor geologice, pedologice i hidrogeologice depinde de condiiile specifice fiecrui amplasament i de clasa de depozit ce intenioneaz s se realizeze. n fiecare caz se va avea grij s existe posibilitatea unei investigaii a terenului de fundare pn la o adncime destul de mare.1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie s aib stabilitatea necesar pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel nct s nu apar deteriorri ale sistemului de impermeabilizare la baz i s nu fie periclitat stabilitatea corpului depozitului.1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate:a) se definete clasa de depozit care se intenioneaz a se realiza;b) se identific i se inventariaz amplasamentele acceptate;c) se analizeaz amplasamentele, n funcie de clasa de depozit i de tipurile de deeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparaii pluricriteriale;d) amplasamentul considerat, n urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizrii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic n conformitate cu prevederile legale n vigoare prin ntocmirea studiului de evaluare a impactului, dup care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obinerea acordului/acordului integrat de mediu;e) autoritatea competent analizeaz Raportul la studiul de evaluare a impactului i a soluiei de proiectare i stabilete, dup consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului n funcie de care se ia decizia realizrii obiectivului.1.1.4. Distanele minime de amplasare fa de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentraiilor de poluani n atmosfer, estimate n cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului i sntii.1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt: Criterii geologice, pedologice i hidrogeologice:a) caracteristicile i dispunerea n adncime a straturilor geologice;b) folosinele actuale ale terenurilor i clasa de fertilitate, evaluarea lor economic, financiar i social pentru populaia din zon;c) structura (caracteristici fizico-chimice i bacteriologice), adncimea i direcia de curgere a apei subterane;d) distana fa de cursurile de ap, fa de albiile minore i majore ale acestora, fa de apele stttoare, fa de apele cu regim special i fa de sursele de alimentare cu ap;e) starea de inundabilitate a zonei;f) aportul de ap de pe versani la precipitaii. Criterii climatice:a) direcia dominant a vnturilor n raport cu aezrile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluani n atmosfer;b) regimul precipitaiilor. Criterii economice:a) capacitatea depozitului i durata de exploatare;b) distana pe care se efectueaz transportul deeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;c) necesitatea unor amenajri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utiliti). Criterii suplimentare:a) vizibilitatea amplasamentului;b) accesul la amplasament;c) topografia terenului.1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai n cazul n care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condiiilor menionate anterior sau al msurilor de remediere care trebuie luate respect legislaia de mediu n vigoare.1.2. Cerine generale la proiectarea i realizarea unui depozit1.2.1. Proiectul depozitului trebuie s respecte urmtoarele:a) dimensiunile depozitului trebuie s fie corelate cu volumul total de deeuri ce urmeaz a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipal ori zonal;b) perioada de exploatare s fie de minimum 20 de ani.1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie s prezinte:a) natura i proveniena deeurilor care urmeaz s fie depozitate;b) cantitile de deeuri care vor fi eliminate final prin depozitare;c) tehnologiile de tratare a deeurilor nainte de depozitare i/sau n incinta depozitului;d) modul de realizare a bazei depozitului, adic: modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza i taluzurile interioare ale digurilor de protecie); modul de protecie a sistemului de impermeabilizare; sistemul de drenare, colectare, epurare i evacuare a levigatului, apelor pluviale i a apelor exfiltrate;e) sistemul de colectare, nmagazinare i valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlat a gazelor de depozit;f) organizarea tehnic a depozitului, utilitile;g) instruciunile de exploatare a depozitului;h) procedura de nchidere a depozitului;i) sistemul de control i de supraveghere a depozitului;j) msurile de siguran n timpul exploatrii, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea i combaterea exploziilor i planul de intervenie n caz de accidente sau avarii ntr-un depozit;k) msuri pentru asigurarea condiiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecie;l) msuri de protecie a muncii.Soluia tehnologic care va fi adoptat este opiunea proiectantului, n limita prevederilor prezentei hotrri i a cerinelor Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor, adoptat prin Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004, acesta asumndu-i rspunderea c depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu i pentru sntatea populaiei.1.2.3. Dup atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizat acoperirea final cu continuarea aciunii de captare a gazelor de depozit i a drenrii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.1.3. Cerine generale pentru impermeabilizarea depozitelor1.3.1. n vederea proteciei solului i a apei subterane i de suprafa, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecie i acoperiul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluiile de impermeabilizare se stabilesc de ctre proiectant astfel nct depozitul s rspund cerinelor prezentei hotrri, inclusiv ale anexelor.1.3.2. Un depozit trebuie s fie amplasat i proiectat astfel nct s satisfac condiiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane i/sau de suprafa i a asigura colectarea eficient a levigatului n conformitate cu seciunea 2.1 Controlul apei i gestiunea levigatului; aceasta se realizeaz prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului n timpul fazei de exploatare/active i prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioar n cursul fazei pasive/postnchidere.1.3.3. Bariera geologic este creat de condiiile geologice i hidrogeologice de sub i din vecintatea unui depozit i trebuie s confere o capacitate suficient de atenuare i prevenire a unui potenial risc ecologic pentru sol i apa subteran.Bariera geologic a bazei i taluzurilor depozitului va consta ntr-un strat mineral care satisface cerinele de permeabilitate i grosime cu un efect combinat din punct de vedere al proteciei solului, apei freatice i de suprafa cel puin echivalent cu cel rezultat din urmtoarele condiii: depozit pentru deeuri periculoase: K 1,0 x 10^-9 m/s; grosime 5 m; depozit pentru deeuri nepericuloase: K 1,0 x 10^-9 m/s; grosime 1 m; depozit pentru deeuri inerte: K 1,0 x 10^-7 m/s; grosime 1 m.1.3.4. Metoda folosit pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafaa analizat i pentru tot amplasamentul, trebuie s fie metod standardizat sau recunoscut internaional.1.3.5. Acolo unde bariera geologic nu satisface n mod natural condiiile menionate anterior, ea poate fi completat n mod artificial i ntrit prin alte mijloace care s realizeze o protecie echivalent.O barier geologic construit nu trebuie s fie mai subire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).1.3.6. n afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie s fie prevzut cu o impermeabilizare artificial care ndeplinete cerinele de rezisten fizico-chimic i de stabilitate n timp, corespunztoare condiiilor de etanare cerute, i cu un sistem etan de colectare a levigatului pentru a se asigura c acumularea de levigat la baza depozitului se menine la un nivel minim.

8. Concluzii

In trecut, gestionarea deseurilor nu era o problema bine pusa la punct in tara noastra. Depozitele de deseuri, asa-numitele gropi de gunoi erau neacoperite, neizolate la baza. Asadar, se permitea apelor pluviale sa raspandeasca poluantii din corpul depozitului de deseuri in terenul natural si in ape, gazelor din masa deseurilor sa fie raspandite in atmosfera fara a fi filtrate, respectiv deseurilor sa fie raspandite in afara locului de depozitare de catre vant sau animale.Urmatorul pas a fost acela de a acoperi depozitele de deseuri cu un strat de suprafata impermeabil si impenetrabil, astfel incat sa nu mai existe un contact nociv pe viitor intre deseuri si mediul inconjurator. Gazele emanate de deseuri sunt colectate sau filtrate si eliberate in aer iar apele pluviale sunt colectate de pe amplasament si deversate in mod controlat in apele naturale.Urmand exemplul tarilor mai avansate, incepem sa construim impermeabilizari la baza, inainte de depunerea deseurilor, astfel incat levigatul care curge din masa deseurilor sa nu mai poata patrunde in teren, ci sa fie colectat si tratat. In completarea lucrarilor ingineresti, vin eroii de zi cu zi care colecteaza separat deseurile si participia la actiunile de reciclare.