Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre noua mentalitate politica si sfarsitul ,,razboiului rece" Mihail Gorbaciov,care avea o viziune proprie,inovatoare in ceea ce priveste dezvoltarea Uniunii Sovietice,in plan intern si extern,a venit in fruntea Uniunii Sovietice in anul 1985. Noul concept vizat de Mihal Gorbaciov,pus la baza politicii externe sovietice,se numea ,,Noua mentalitate politica".Acest concept de asemenea releva o serie de probleme :depasirea cofruntarii ideologice cu Occidentul ,incetarea cursei inarmarilor,lichidarea armelor de distruere in masa,reducerea armamentelor,integrarea economiei sovietice in economia mondiala,precum si renuntarea la folosirea fortei.,,Noua mentalitate politica" a determinat in plan intern incetarea criticilor la adresa Occidentului,promovarea ideilor de cooperare,a unei societati dechise,introducerea economiei de piata.Mihal Gorbacio in plan extern a intreprins o politica de apropiere cu Occident,a incheiat tratate de limitare a armamentului,a indemnat statele socialiste sa recurga la propria ,,perestroika",precum si a efectuat numeroase vizite in statele occidentale. Pe data de 2-3 decembrie 1989,pe insula Malta,a avut loc intalnirea dintre Gorbaciov si Bush,in cadrul careia liderul sovietic a declarat ca nu va folosi forta pentru mentinerea regimurilor comuniste in tarile din ,,lagarul socialist:,afectat de miscari revolutionare si urmat de dezintegrarea regimurilor comuniste.Victoria dfortelor democratice din statele ,,lagarului socialist: a dus,la mijlocul anului 1991,la autodizolvarea CAER si OTV. Sistemul totalitar sovietic nu putea supravietui in conditiile unei democratii.Ideologia comunista de asemenea nu avea sansa sa supravetuiasca in conditiile pluralismului de idei.Odata ce statul totalitar se destrama,au fost create conditiile necesare pentru disparitia confruntarii supranumite ,,razboiul rece"

Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre proclamarea suveranitatii RSS Moldovenesti (23 iunie 1990) si razboiul din Transnistria. Creind premise pentru aparitia ideii de suveranitate nationala, politica reformatoare a liderului de la Kremlin:peretsroika si glasnost a provocat miscari nationale in toate republicile unionale inclusiv in RSS Moldoveneasca.Pe data de 25 februarie 1990 au avut loc primele elegeri democratice pentru Sovietului Suprem al RSS Moldoveneasca. Majoritatea voturilor fiind cistigate de Frontul Popular. Mircea Snegur, dupa alegeri, a fost ales presedinte al Sovietului Suprem, iar in septmbrie a devenit presedinte al republicii. Guvernul reformist , ce a preluat puterea in mai 1990 , a facut multe schimbari care nu au fost pe placul minoritatilor , inclusiv schimbarea numelui republicii din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca in Republica Sovietica Socialista Moldova si adoptarea la 23 iunie 1990 de Parlamentul republican a Declaratiei cu privire la suveranitatea Republicii Moldova. Liderii politici din Transnistria , nedorind sa recunoasca suveranitatea Republicii Moldova , au convocat la 2 septembrie 1990 in Tiraspol cel de al 11-lea congres extraordinar al deputatilor poporului de diferite niveluri la care se proclama o noua republica pe teritoriul Moldovei ,,Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Nistreana". La 3 septembrie 1990 , in vederea contracararii dezmembrarii teritoriale , cu mijloace pasnice, Sovietul Suprem al RSSM introduce in Republica institutia prezidentiala ca forma de guvernare , declarind ,,congresul" de la Tiraspol drept organ anticonstitutional , care genereaza incordarea situatiei social-politice. La 2 noiembrie 1990 , fortele separatistilor transnistreni trec la actiuni violente impotriva organelor consitutionale ale puterii din Dubasari, oras situat pe malul sting al Nistrului , inregistrindu-se primele victime umane. Pe data de 22 si 25 noiembrie 1990 , in pofida apelului Sovietului Suprem al RSSM catre populatia din stinga Nistrului de a nu participa la ,,Scrutinul" anuntat de separatisti in vederea constituirii ,,organului suprem" al autoproclamarii republicii , acesta totusi s-a intimplat. La 27 noiembrie 1990, la Tiraspol a avut loc sesiunea organizatorica a ,,sovietului suprem" anticonsitutional al autoproclamatei RSSM, iar in ziua urmatoare , in acelasi oras, a fost convocat ,,congresul deputatilor de toate nivelurile din raioanele nistrene". La 27 august 1991, Parlamentul a votat Declaratia de independenta a Republicii Moldova. Spre sfirsitul anului 1991 , in conditiile prabusirii URSS, au izbucnit conflicte violente intre fortele separatiste si autoritatile centrale moldovenesti au escaladat dupa ce, la 1 martie 1992, Republica Moldova a fost recunoscuta oficial membru ONU. Declansarea unui conflict armat , atacind in aceeasi zi un post de politie din Dubasari de catre fortele separatiste , conflictul a durat aproape 6 luni , in cadrul caruia republica separatista a fost sprijiinita nemijlocit de Armata a 14-a rusa. Astfel , la declansarea conflictului armat de pe Nistru , au contribuit cit influenta factorilor externi , precum si alti factori, neintelegerea beneficiilor societatii democratice, nerecunoasterea suveranitatii statului Republica Moldova , care si-a proclamat independenta in anul 1991

Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre miscarea de eliberare nationala din a doua jumatate a anilor 80 si proclamarea independentei Republicii Moldova Politica reformatoare a liderului de la Kremlin: perestroika si glasnost a provocat miscari nationale in toate republicile unionale,inclusiv in RSS MOldoveneasca, ce a luat amploare in a doua jumatate a anilor 80 ai secolului XX-lea.In RSS Moldoveneasca in primul rand se punea accent pe rentoarcerea la valorile nationale,in cadrul renasterii nationale,si de asemenea cunoastrea adevarata a neamului prin obtinerea drepturilor politice si cetatenesti.Miscarea democrata a avut rolul primordial in miscarea,ce a fost creata la 3 iunie 1988,de asemenea si cenaclul ,,Alexei Mateevici,care au inautat cererea de a proclama limba materna si revenirea la alfabetul latin.Un rol important in cadrul miscarii date,l-a avut si aparitia formatiunilor politice care nu venerau monopolul politic al Partidului Comunist.Frintul Popular a fost creat la 20 mai 1989,odata cu acesta formulandu-se si obiectul suveranitatii nationale. Marea Adunare Naional de la 27 august 1989a fost o ntrunire ce s-a inut in Piaa Victoriei din Chiinu (n prezent,Piaa Marii Adunri Naionale), n contextul micrii de renatere naional de la sfritul anilor '80 dinRSSM. n cadrul adunrii a fost cerut declararealimbii romneca limb de stat n RSSM, precum i trecerea lagrafia latin. Sub impulsul Marii Adunri Naionale, peste dou zile, pe 29 august 1989, s-au deschis lucrrilecelei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care a durat pn pe 1 septembrie. n rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenii din Sovietul Suprem, deputaii romnofoni au reuit s impun limba romn ca limba de stat i adoptarea alfabetului latin. Discuiile cele mai aprinse au avut loc pe 31 august, cand s-a votat i cea mai mare parte a legislaiei privitoare la limba de stat i alfabet. Ulterior, ziua de 31 august a fost declaratsrbtoare naionaln Republica Moldova. Alegerile din 25 februarie,apoi din 10 martie 1990 au actionat anume in directia materializarii ideii de suveranitate.Parlamentul Moldovei a adoptat la 27 aprilie 1990 ,,Legea privind drapelul de stat-tricolorul".La 23 iunie 1990 Parlamentul a adoptat ,,Declaratia cu privire la suveranitatea RM".In zilele zilele de 26-28 iunie 1991, la Chisinau a avut loc Conferinta Internationala privind ,,Pactul Ribbentrop- Molotiv si consecintele sale pentru Basarabia". La 27 august 1991 la Chisinau a fost convocata Marea Adunare Nationala,la care au participat de peste 600 000 de reprezentanti au tuturor raioanelor si oraselor Moldovei. Problema fundamental pus n dezbatere era proclamarea independenei Republicii Moldova. Delegaii la For au votat Propunerile Alianei Naionale pentru Independen 16 Decembrie, constituit dup cea de-a doua Mare Adunare Naional care proclamase un an n urm independena naional, adresate Parlamentului.Apoi a fost votat Moiunea Marii Adunri Naionale adresat Parlamentului i Apelul ctre popoarele i statele lumii.Ultimul document citit i aprobat de Marea Adunare Naional a fost Declaraia de Independen a Republicii Moldova, care imediat dup aceasta a fost votat, nominal i unanim, de ctre Parlamentul RM.Cea de-a treia Mare Adunare Naional a dat natere statului independent i suveran, unitar i indivizibil Republica Moldova

Revolutiile de la 1848-1849 in Tarile Romane:general si specific.Motto:,,Revoluia Romn a fost un act politic major care a venit parc de nicieri, i care tot ntracolo ne duce!definiieaforistic"( Octav Bibere) Revoluiile de la 1848 au dat semnalul deteptrii naionalismului european, fiind cunoscute de aceea i sub denumirea de "primvara popoarelor". Dei nbuite, revoluiile de la 1848 au fixat pe termen lung obiectivul crerii statelor naionale n Europa.Sistemul Sfintei Aliante,care si-a asumat angajamentul sa suprime miscarile sociale,revolutionare si orice miscare spre feromare,a provocat un val de nemultumiri.In ajunul 1848,Europa era determinata de miscari sociale si nationale,care isi revendicau dreptul dreptul elementar la viata,libertate,autodeterminare nationala.De asemenea,problemele sociale (abolirea privilegiilor feudale,solutionarea problemelor sociale ale muncitorilor si abolirea iobagiei) si-au gasit reflectarea intr-un sir de programe ale revolutiilor europene. Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscrie in seria evenimentelor revolutionare din Europa de la jumatatea secolului al XIX-lea.Evenimentele revolutionare care se vor declansa succesiv din Tarile Romane au profunde cauze interne preluate de la revolutia europeana ca un model.Numerosi studenti romani si moldoveni aflati la Paris au participat activ la revolutia franceza din 1848. Revolutia de la 1848 din Tarile Romane se va desfasura separat,pe provincii : In Moldova va izbucni mai intai,apoi in Transilvania si in sfarsit,in Tara Romaneasca.n principatele romne cauzele care au stabilit nceperea revoluiei au purtat caracter att de ordin extern ct i intern. Cauzele interne au fost: relaiile feudale, dorina de a nltura relaiile capitaliste, monopolul Otoman, ascenderea nemulumirii poporului. Premisele externe au fost: dominaia Habsburgilor, introducerea protectoratului rus, suzeranitatea otoman, regimul regulamentar n ara Romneasca din 1831 i n Moldova din 1832.In Transilvania,Banat si Bucovina situatia era mult mai complicata,datorita conflictelor interetnice,sperantelor romanilor vor viza,in primul rand,emanciparea lor politica,in cadrul unui Imperiu habsburgic refacut pe baze liberale,in final ei elaborand planul edificarii unei ,,Romanii austrice: plasata sub suzeranitatea imparatului. Adunarea populara de la Iasi,din 27 martie/8 aprilie 1848 tinuta in sala hotelului Petersburg,marcheaza inceputul miscarii propriu-zise. n Moldova, micarea revoluionar a avut un caracter panic, ea mai fiind denumit n epoc irevolta poeilori s-a concretizat printr-o petiie n martie1848i printr-un program n august 1848. Petiiunea Proclamatiunea cuprindea 35 de puncte i a fost redactat, de catreVasile Alecsandri, la o ntrunire a tinerilor revoluionari moldoveni care a avut loc la hotelulPetersburgdinIai, cu tirea domnitoruluiMihail Sturdza, n data de 27 martie. Aceasta "petiiune a boierilor i notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorit atitudinii rezervate a principelui Sturdza, care era presat de prezenta trupelor ruse la grani. Simind pericolul unei micri i n Moldova, sub influena celor de afar, domnitorul nsui le-a cerut petiia. Cu toate c memoriul lor nu cuprindea dect reforme moderate, mai mult de ordin administrativ i cultural, n conformitate cuRegulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor micrii. Acetia urmau s fie trimii nTurcia, ns au reuit s-i cumpere pe cei care trebuiau s-i treac Dunrea (una dintre persoanele care au jucat un rol definitoriu a fost Maria Rosetti, care "mergea pe talvegul Dunrii cu copilul n brae i cu pungile de galbeni" pentru a-i elibera pe cei czui prizonieri), ajungnd laBrila. De aici au reuit s plece nTransilvania, de unde au trecut nBucovina.n vara lui 1848 se aflau n Bucovina - i mai ales nCernui- circa 50 de fruntai ai tineretului revoluionar moldovean, printre care:Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta,Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adugat iMihail Koglniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. n august 1848 este redactat un program n 36 de puncte, care a fost publicat de Koglniceanu sub titlul "Dorinele partidei naionale din Moldova". Acest program se deosebea radical de petiia din martie, fiind mpotriva Regulamentului organic i a protectoratului arist. Se cereau, printre altele: egalitate politic i civil, instruciune gratuit, mproprietrirea ranilor i se ncheia cu o dorin arztoare:unirea Moldovei cuMuntenia.n ara Romneasc, revoluia s-a bucurat de mai mult succes dect nMoldova, deoarece tinerii revoluionari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au ncercat traducerea ideilor n fapte. n acest scop i-au atras n tabra lor pe intelectualii mai de seam din acea vreme, precum i o parte a administraiei i armatei.7 iunie 1848 Craiova:Gheorghe Magheru,Nicolae BlcescuiCostache Romanescualctuiesc, n ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluionar.9 iunie 1848: De teama unor conflicte armate se hotrte citireaproclamaiei revoluionarelaIslaz, un mic port la Dunre din Romanai pentru c doi dintre cei mai importani membri ai clubului revoluionar craiovean conduceau destinele n Romanai. Este vorba deIoan Maiorescu(fusese numit prefectul judeului) i capitanul Nicolae Pleoianu ai crui dorobani primiser ordin s se deplasase dinCraiovala Islaz.Bibescuordonase paza tuturor porturilor pentru a aresta, imediat dup debarcare, agitatori revoluionari venii de la Paris. Sub oblduirea lui Ioan Maiorescu i Nicolae Pleoianu va fi organizat de ctrePopa apc, o mare adunare popular la Islaz. 11 iunie 1848, Bucureti: tiind c a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semneaz, la Bucureti, proclamaia de la Islaz care va deveni noua constituie. A doua zi, ruii au protestat prin consulul lor i au ameninat c vor invada ara. n aceste condiii,Gheorghe Bibescuabdic. Guvernul provizoriu revoluionar se deplaseaz nti la Craiova pentru a nltura grupul care l sprijinea pe Bibescu.15 iunie 1848: Guvernul provizoriu se afla nc la Craiova. nsoit de o oaste alctuit din dorobanii aflai sub comanda lui Nicolae Pleoianu, crora li se altur numeroi rani, guvernul provizoriu revoluionar pleac spre Bucureti.n aceeai zi, are loc o ntrunire la vrf ruso-turc la Istanbul. n timp ce turcii priveau cu neutralitate evenimentele din ara Romneasc, ruii care urmreau cucerirea strmtorilor Bosfor i Dardanele i extinderea imperiului artist n Balcani, gsete revoluiile romne un bun prilej de rencepere a ostilitilor. Ruii declar c nu vor tolera un focar revoluionar la grania imperiului lor.30 noiembrie 1848: n ajunul intrrii n Craiova a primei divizii otomane, evaluat la 10 000 de ostai i comandat de Hussein-Paa, sute de steni din jurul Craiovei i locuitori ai oraului, inarmai cu puti, sulie, topoare i coase, au ntmpinat trupele strine, neinnd seama de superioritatea numeric covritoare a acestora. Rezultatul a fost din nou defavorabil romnilor. Revoluia fusese nvins. n Transilvania revoluia romneasc a avut un caracter preponderant naional. La data de 3-5 mai, pe o cmpie ntins de la Blaj, a avut loc adunarea Cmpialibertii (participnd n jur de 40.000 de oameni). Petiia prezenta cerine de ordin social, economic i politic, manifestndu-se dorina maselor de oameni de a se uni cu Moldova i ara Romneasca. Efectul petiiei a fost stopat de btlia dintre maghiari i rui de la 13 august de lng satul Siria, care s-a sfrit cu victorie contra revoluiei. Dominaia absolutismului habsburgic s-a instaurat din nou n Transilvania. Deci, dup prerea mea revoluia romn din 1848 nu a avut un rol hotrtor i decisiv. Da, au fost tiprite petiiuni n toate cele 3 principate, ns nici una nu s-a sfrit cu succes. Poate au fost nscrise mici schimbri, ins nu radicale.Toutusi,in urma revolutiei din 1848-1849,a avut multe consecinte prozitive precum :inlaturarea protectoratului strain si deplina autonomie interna a tarii,emanciparea si improprietarirea clacasilor cu despagubirea proprietarilor,desgiintarea privilegiilor,adunare legislativa formata cu reprezentantii tuturor categoriilor sociale,constitutie,drepturi politice egale pentru toti locuitorii.Totodata a fost inaintata ideea crearii unui stat unic national.

Impactul regimului fanariot asupra evolutiei politice si socio-economice a Tarilor Romane.Motto: ,,Dominatia romaniei de catre Imperiul Otoman,a reprezentat o etapa grea si ravasitoare a principatelor romane"(Octav Bibere) Regimul fanariot, expresia politic a regimului dominaiei otomane, a nlocuit sistemul politic tradiional din rile romne, a eliminat boierimea pmntean din funciile-cheie, a modificat funciile eseniale ale statului, cum a fost cea extern, de aprare, desfiinnd armata.Introducerea regimului fanariot in Moldova si Tara Romaneasca a fost replica Portii la situatia internationala ivita la sfarsitul secolului al XVII-lea prin inlaturarea Imperiului otoman din Europa Centrala,incorporarea Transilvaniei in Imperiul Austriac si recunoasterea prin pacea de la Karlowitz (1699),a facut din Principate avanposturile sale cele mai amenintate.In 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca.Nicolae Mavrocordat,domn si in perioada anterioara,a fost chemat sa inaugureze noua epoca fanariota. Modificarile intervenite afecteaza institutiile fundamentale,domnia,cele adiacente ei,sfatul domnesc,in general sistemul administrativ-politic. Sultanii otomani au fcut presiuni pentru alegerea domnilor de-a lungul mai multor secole, chiar dinsecolul al XV-lea,astfel domnii au fost numiti direct de Poarta,din randul familiilor influente,Mavrocordat,Ipsilanti,dar si dintre romani,fara asentimentul tarii,prin derogari de a formulele procedurale traditionale de alegere. De exemplu,Constantin Mavrocordat a ajuns s fie numit de nu mai puin 10 ori pe tronul unei dintre cel dou principate. Domnitorul era dator diferiilor creditori, sau chiar sultanului nsui. Cu toate acestea, instituiile centrale otomane urmreau s pstreze controlul asupra celor dou principate fr a le exploata iraional. Astfel,Ahmed al III-lea a pltit o parte din suma datorat de Nicolae Mavrocordat, pentru a scdea presiunile fiscale asupra populaiei de rnd.Atenia fanarioilor s-a concentrat att pe ocuparea celor mai bune posturi pe care le putea oferi imperiul, ct i pe ocuparea tronurilor din Moldova i Muntenia, care erau nc ri bogate i, chiar mai important, se bucurau de un statut de autonomie (n ciuda faptului c trebuiau s plteasc untributcavasali ai otomanilor). Muli greci au gsit un teren propice afacerilor lor n Principatele Romne, mult mai avantajos prin comparaie cu cel din Turcia i cu dificultile pe care le ntmpinau negustorii n Imperiul Otoman, la fel ca i un teren de afirmare a puterii lor politice crescnde. Muli dintre fanarioi au intrat n rndurileboierimiivalahe i moldoveneti prin aliane matrimoniale.Dei mai rar, n perioada fanariot au aprut i domnii ale unor principi locali. Aceast situaie a determinatelenizareadiscutabil a unor familii boiereti romneti: familia Callimachi(numele originalClmaul) i familiaRacovi, aceast aciune fiind fcut pentru a penetra nucleul Fanarului i pentru a le crete ansele de a ocupa tronul i, mai trziu, pentru a i menine poziiile. Epoca fanariot a fost caracterizat de la nceput prin politici fiscale excesive, dictate att de nevoile otomane, ct i de ambiiile domnitorilor, care fiind contieni de statutul lor fragil, cutau s-i plteasc creditorii ct mai repede, dup care ncercau s se mbogeasc ct nc se mai aflau la putere. Pentru a sadisface nevoile crescnde ale Porii i pentru a-i asigura beneficii personale, domnitorii fanarioi au iniiat politici dure de taxare a populaiei, adus rapid n stare de srcie lucie.Efectele dezastruoase ale domniilor unora dintre fanarioi au fost n contrast cu realizrile i proiectele altora, ca n cazul domniilor lui Constantin Mavrocordat (care a abolitiobgian 1746 n Muntenia i n 1749 n Moldova) sau a luiAlexandru Ipsilanti, (care a ncercat s reformeze legislaia i s introduc salarizarea funcionarilor publici, ntr-un efort de stopare a folosirii din fondurile publice a unor sume exagerate pentru ntreinerea administratorilor greci sau pmnteni n condiiile n care, n acea perioad, se ajunsese s fie mai profitabil s deii o funcie oarecare dect s ai moii). ntroducerea codului de legi relativ modern ale lui Ipsilanti,Pravilniceasca condic, a fost primit cu rezisten ndrjit de boieri.ncercrile de reform a domnitorilor se loveau de cele mai multe ori de conservatorismul boierilor din Divan. Documentele timpului arat c n jur de 80% din cei care ocupau un loc nDivanerau membri ai familiilor vechi boiereti romneti. Boierii locali ncercau s pstreze neschimbate ornduielile economice i sociale vechi, care le erau favorabile, mpotrivindu-se unor reforme precum cea a lui Alexandru Ipsilanti, fcnd n plus presiuni pentru diferite scutiri de taxe i impozite. DupTratatul de la Kuciuk-Kainargi(1774), Rusia a primit dreptul s intervin n favoarea supuilor otomani de religie ortodox, iar presiunile politice otomane au nceput s fie mai puin eficiente. Poarta a fost obligat s fac unele concesii, dac dorea s pstreze controlul economic i strategic asupra celor dou principate: tratatul oprea orice cretere viitoare a tributului i, ntre 1774 i 1830, obligaiile fiscale ale celor dou principate au sczut de la 50.000 la 20.000guldenipentru Muntenia i la doar 3.100 guldeni pentru Moldova. n perioada imediat urmtoare semnrii tratatului, Rusia s-a folosit la maxim de noile prerogative ctigate. Astfel, demiterile luiConstantin Ipsilanti(n Muntenia) iAlexandru Moruzi(n Moldova) de sultanulSelim al III-lea, (cerute de ambasadorulfrancezn Turcia, Horace Franois Bastien, ca rspuns la temerile parial ntemeiate fa de o conspiraie prorus la Bucureti), au reprezentat unmotiv de rzboipentrurzboiul ruso-turcdin1806-1812. (Ipsilanti a fost renscunat de generalulMihail Miloradoviciimediat dup intrarea trupelor ruse n Muntenia).Astfel de aciuni a inaugurat o perioad de protectorat ruses n cele dou principate, care a culminat cu administraiaRegulamentului Organicdinanii 1830.Principatele Dunrenecptaser o mare importan strategic odat cu izbucnirea serieirzboaielor napoleonienei nceputuldeclinului Imperiului Otoman, de ndat ce statele europene au nceput s fie ngrijorate deexpansiunea ruseasc ctre sud, (manifestat printre altele de anexareaBasarabiein1812). n cele dou principate au fost deschise mai multe oficii consulare, care urmreau evoluiile relaiilor ruso-otomane, consulate care au avut un impact indirect asupra economiiei locale, diplomaii oferind protecie i statutul desudiiafaceritilor aflai n competiie cubreslelelocale. Constantin Mavrocordat (1730-1769) care a domnit alternativ in Moldova si Tara Romaneasca a inceput,avand si aprobarea Portii,aplicarea programului de reorganizare a institutiilor fiscale,administrative si judiciare in spiritul ideii de rationalizare a statului.Formulate in germene in marele hrisov din 1741,reformele,aplicate succesiv in cele doua tari,au avut in vedere realizarea unei monarhii moderate prin puteri intermediare si corpuri constituite in cadrul adunarilor de stari,ceea ce marturiseste o apropiere nu de despotismul luminat,ci de absolutismul luminat care a colaborat cu starile.Reorganizarea vizeaza sistemul fiscal in sensul asigurarii stabilitatii masei taranesti si sporirea competentei statului in reglementarea raporturilor de proprietate.Reformele sociale din tarile romane au prefigurat alte initiative similare din Europa Centrala si Rasariteana. Programul reformelor,cu toate derogarile si incalcarile Portii,si-a dovedit viabilitatea in a doua jumatate a secolului,fiind reluat de principii Fanariotii in ultima treime a secolului si la inceputul celui urmator.Alexandru Ipsilanti a facut un nou efort de reorganizare,reintroducand termene fixe de plata la perceperea birului,fapt ce a contribuit la prosperitatea tarii.Incercarea de separare a justitiei de administratie,crearea de noi instante judecatoresti si opera de codificare a semnificat un evident progres pe calea modernizarii statului.Mai mult,datorita reformelor aplicate succesiv de Constantin Mavrocordat intr-o tara si alta,s-a stabilit o unitate intre cele doua principate exprimate si prin inlaturarea celor doua steme pe scutul domnitorului. Rolul jucat de domnitorii fanarioi n revoltele grecilor de dup1820(Vedei i:Rzboiul de independen al Grecie) i haosul provocat de micareaFilik Eterian Moldova i Muntenia, ca iinsureciacondus deTudor Vladimirescun1821, au dus la ncetarea numirii de domnitori din rndul familiilor fanariote. n primvara lui 1822, de laBucuretiiIaiau fost trimise delegaii pentru a cerenaltei Poaridomni pmnteni. Din aceste delegaii au fcut parte printre alii:Ioni Sandu Sturdza, un cobortor al luiVlad epe,Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatuluiGrigore Alexandru Ghicaal Moldoveii vorniculIordache Rcanu, viitor membru indivanul domnescal Moldovei. Aceast aciune a adus nMoldova, dup lunga perioad fanariot, din nou un domn pmntean n persoana luiIoni Sandu Sturdza i nMunteniapeGrigore al IV-lea Ghica. Relevante pentru relaiile ncordate dintre boieri i domn a fost compromisul dintre cererilepandurilorolteniai lui Vladimirescu i preteniileregeneiboiereti de la Bucureti, care ncerca s blocheze ascensiunea luiScarlat Callimachi, ultimul domn fanariot din Muntenia. Domniile luiIoni Sandu Sturzan Moldova i a luiGrigore al IV-lea Ghican Muntenia au fost primele domnii pmntene, ntrerupte rapid ns de ocupaia rus din timpul rzboiului ruso-turcdin 1828-1829 i de perioada de dominaie arist care a urmat.