Demonstrati de Specii Literare (1)

7/25/2019 Demonstrati de Specii Literare (1)

http://slidepdf.com/reader/full/demonstrati-de-specii-literare-1 1/20

GENUL EPIC - OPERA EPICĂ

Definiţie:In genul epic, autorul se exprimă în mod indirect, prin intermediul personajelor, care suntantrenate în derularea unor evenimente, într-un anumit spaţiu şi timp.

Trăsăturile operei epice:► preenţ! unui n!r!tor:- dacă naraţiunea se face la persoana a IlI-a, naratorul este obiectiv, detaşat, neimplicat afectiv- dacă naraţiunea se face la persoana I, naratorul este subiectiv, implicat afectiv, fiind personaj(dacă ia parte la acţiune sau martor (dacă povesteşte ceea ce vede, dar nu ia parte la acţiune► preenţ! n!r!ţiunii ca mod de expunere specific► preenţ! person!"elor# !ersonajele pot fi clasificate în funcţie de diferite criterii"#. după locul ocupat în economia textului"

- principale- secundare- episodice$. după criteriul moral (aplicabil mai ales basmelor"- po%itive- negative► $erul!re! unor e%eni&ente (trăsătură care poate fi ilustrată prin pre%entarea pe scurt asubiectului, prin re%umat► preenţ! 'n te(t ! unor in$ici (cuvinte, structuri care fac trimitere la sp!ţiul şi ti&pulîn care se desfăşoară evenimentele.

)o$el• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului ,,Sobieski şi

românii” de Cost!c*e Ne+rui la genul epic.

Reol%!re:'n opinia mea, opera „Sobieski şi românii” de Cost!c*e Ne+rui aparţine genului epic,

în care autorul se exprimă în mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate înderularea unor evenimente, într-un anumit timp şi spaţiu.

'n primul rnd, se remarcă pre%enţa naraţiunii, ca mod de expunere dominant. )ceasta se face la persoana a IIl-a, implicând prezenţa unui narator obiectiv, detaşat, neimplicat afectiv.

'n al doilea rnd, apar personaje" regele Sobieski, atmanii !otoţki şi Iablonovski şi pl"ieşii, care sunt implicate în derularea unor evenimente. #astea polonez" a lui Sobieski traverseaz" $oldova, dup" ce fusese %nvins" de turci. In drum, a&unge la 'etatea (eamţului,care era p"zit" de câţiva oşteni. )egele se ot"r"şte s" o cucereasc" pentru a-şi restabili %ntr-ooarecare m"sur" mândria r"nit". !olonezii trimit un sol care s" le porunceasc" românilor s" p"r"seasc" cetatea, dar aceştia refuz" s" se predea f"r" lupt". *up" patru zile de asediu, cei

1



nou" moldoveni r"maşi %n viaţ" se ot"r"sc s" pun" cap"t b"t"liei şi ies din spatele zidurilor,%n primul moment, Sobieski intenţioneaz" s"-i spânzure, l"sându-se prad" furiei. +poi, sf"tuit de Iablonovski, apreciaz" vite&ia românilor şi %i elibereaz". )ceste acţiuni sunt plasate într-unanumit timp" „pe la sfârşitul lui septemvrie ” şi spaţiu" „z"ri pe sprânceana dealului...cet"ţuia (eamţului”.

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în genulepic.

,CI.A

Definiţie:,c*iţ! este specia genului epic în pro%ă, de dimensiuni reduse, în care puţine personaje suntantrenate în derularea unui episod unic şi semnificativ din viaţa personajului principal, într-untimp şi spaţiu limitate.

Trăsăturile sc*iţei:-specie a +enului epic-text în proă-apar puţine person!"e-!cţiune! este si&plă/ concentr!tă/ limitată la un sin+ur episo$ din viaţa personajului principal-ti&pul şi sp!ţiul sunt li&it!te

)o$el'n opinia mea, opera...................... /titlul0, de ........................... /numele

autorului0,este o sc*iţă, specie a genului epic în pro%ă, de dimensiuni reduse, în care puţine personaje sunt antrenate în derularea unui episod unic şi semnificativ din viaţa personajului

principal, într-un timp şi spaţiu limitate.'n primul rnd, apar puţine personaje" ............................................... /prezentarea persona&elor din te1tul suport0. )cestea sunt antrenate în derularea unui episod unic din viaţa personajului ......................................... /care este persona&ul principal02 ###################################################/rezumatul te1tului suport0.

'n al doilea rnd, spaţiul în care se desfăşoară evenimentele este restrns .........................../e1emple de indici de spaţiu0, iar intervalul de timp limitat la .............................. /%n ce interval de timp se desf"şoar" acţiunea0.

'n conclu%ie, trăsăturile pre%entate mai sus justifică încadrarea textului suport în speciasc*iţei.

• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului 0D-l Goe###1 de I#L#la specia sc*iţei.

Reol%!re:'n opinia mea, opera „*-l 3oe...” de I#L# C!r!+i!le este o sc*iţă, specie a genului epic în

pro%ă, de dimensiuni reduse, în care puţine personaje sunt antrenate în derularea unui episod unicşi semnificativ din viaţa personajului principal, într-un timp şi spaţiu limitate.

'n primul rnd, apar puţine personaje" 3oe, mamita, mam4mare, tanti $iţa,conductorul, tân"rul. )cestea sunt antrenate în derularea unui episod unic din viaţa personajului

2



3oe2 pentru a nu mai r"mâne repetent %nc" un an, mama, m"tuşa şi bunica ot"r"sc s"-l duc" pe 3oe la 5ucureşti, de 6 $ai. 'ei patru aşteapt" trenul şi, %ntre timp, copilul se arat"ner"bd"tor, ca apoi s" le &igneasc" pe femei %n timpul discuţiei pentru c" acestea nu pronunţau corect cuvântul „marinar”. 7renul soseşte %n gar" şi persona&ele %şi g"sesclocurile. 3oe insist" s" r"mân" pe coridor şi, %n ciuda sfaturilor binevoitoare ale unui tân"r,

scoate capul pe fereastr", pierzând p"l"ria %n care era prins biletul de c"l"torie. 'a urmare, laapariţia controlorului femeile sunt obligate s" pl"teasc" un nou bilet şi o amend". $ama%ncearc" s"-l certe pe b"ieţel, acesta se loveşte, reacţioneaz" e1agerat, dar ea %l alint"tratându-l cu ciocolat". $ai târziu, 3oe r"mâne %ncuiat %n toalet", pân" când este salvat deconductor. In ciuda %ncerc"rilor bunicii de a-l supravegea, 3oe trage semnalul de alarm",dar scap" de pedeaps", pentru c" doamnele %i acoper" greşeala. %n final, trenul a&unge, ciar dac" cu %ntârziere, la destinaţie.

'n al doilea rnd, spaţiul în care se desfăşoară evenimentele este restrâns la peronul g"rii şi la vagonul de tren, iar inter%!lul de timp limitat la câteva ore.

'n conclu%ie, trăsăturile pre%entate mai sus justifică încadrarea textului suport în speciasc*iţei.

2A3ULA

Definiţie:2!4ul! este specia genului epic în versuri sau în pro%ă în care aspecte negative ale societăţiiumane sunt înfăţişate sub masca unei poveşti cu animale, cu scop morali%ator, didactic.

,tructur! co&poiţion!lă ! f!4ulei:I. te(tul propriu-is 5p!rte! n!r!ti%ă6 - o scurtă poveste alegorică în care sunt satiri%atedefecte umane cu scopul de a le îndrepta

II. &or!l! - o învăţătură care se desprinde din povestea propriu-%isă )or!l! poate fi" -e(plicită (apare la sfrşitul sau la începutul textului- i&plicită (se desprinde din mesajul textului fără a apărea în mod explicitTrăsăturile f!4ulei:III. specie a +enului epic

IV. text în %ersuri (presupune pre%entarea elementelor de versificaţie sau în proă

(presupune pre%entarea modurilor de expunere" naraţiunea, descrierea, dialogul şi funcţiile lorV. pre%enţa unor person!"e-!ni&!le/ sub masca cărora se !scun$ trăsături u&!ne

VI. intenţi! s!tirică - autorul critică defecte ale societăţii, ale oamenilor

VII. structur! co&poiţion!lă specifică: povestea propriu-%isă şi morala

)o$el

3



'n opinia mea, opera ............................../titlul0, de ................................ /numeleautorului0,este o fabulă, specie a genului epic în ................................... /versuri sau proz"0,în careaspecte negative ale societăţii umane sunt înfăţişate sub masca unei poveşti cu animale, cuscop morali%ator, didactic.

'n primul rnd, sunt pre%entate personaje-animale .........................../prezentarea

persona&elor din te1tul suport0 prin intermediul cărora autorulsatiri%ea%ă defecte umane cum ar fi" ............................................ /prezentarea tr"s"turilor umane satirizate0.

'n al doilea rnd, textul are o structură specifică" povestea-alegorie şi o morală. !ovestea pre%intă ......................................... /rezumatul te1tului suport0.+orala ....................................../citat0, ca finalitate didactică, trimite la ideeacă" ................................%nv"ţ"tura care se desprinde din te1t0.

'n conclu%ie, trăsăturile pre%entate mai sus justifică încadrarea textului suport în speciafabulei.

• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului „'âinele şi c"ţelul” de Gri+ore la specia fabulei.

Reol%!re:'n opinia mea, opera 'âinele şi c"ţelul” de Gri+ore Ale(!n$rescu este o fabulă, specie

a genului epic în versuri, în care aspecte negative ale societăţii umane sunt înfăţişate sub mascaunei poveşti cu animale, cu scop morali%ator, didactic.

'n primul rnd, sunt pre%entate personaje-animale" boul, dul"ul Samson şi c"ţelul Samurace, prin intermediul cărora autorul satiri%ea%ă defecte umane cum ar fi" demagogia,ipocrizia, dar şi naivitatea.

'n al doilea rnd, textul are o structură specifică" povestea-alegorie şi o morală. !ovestea prezint" iniţial discursul lui Samson, care susţine ideea egalit"ţii %ntre animale. '"ţelul Samurace %l crede şi i se adreseaz" cu admiraţie, ca unui frate mai mare. 8nervat, dul"ul %l ceart" şi %l &igneşte dezv"luindu-şi adev"ratele concepţii, conform c"rora egalitatea nu seaplic" tuturor. +orala ,„+ceasta %ntre noi adesea o vedem9:i numai cu cei mari egalitatevrem”, ca finalitate didactică, trimite la ideea c" %n societatea uman" egalitatea e1ist" doar lanivelul declaraţiilor, deoarece, %n realitate, cei puternici o ignor".

'n conclu%ie, trăsăturile pre%entate mai sus justifică încadrarea textului suport în speciafabulei.

4



NU7ELA

Definiţie:9ste specia genului epic în pro%ă, de dimensiuni medii, cuprinse între sc*iţă şi roman, în care

relativ puţine personaje sunt antrenate în derularea unor evenimente, ce surprind un singur fir narativ, un conflict centrat pe intrigă, într-un timp şi spaţiu reduse, accentul că%nd asupracomplexităţii personajului principal.

Trăsăturile speciei nu%elei:

► specie ! +enului epic► te(t 'n proă

► operă de $i&ensiuni &e$ii/ mai amplă dect sc*iţa şi mai scurtă dect romanul► preenţ! unui nu&ăr rel!ti% re$us $e person!"e8 !ccentul c!$e !supr!e%oluţiei co&ple(e ! person!"ului princip!l► preent!re! unui sin+ur conflict/ centrat pe intrigă, urmărit cu ajutorul unui

singur fir narativ► ti&pul şi sp!ţiul desfăşurării evenimentulor sunt rel!ti% re$use

)o$el

;n opinia mea, opera................./titlul0, de..................../numele autorului 0 este o nuvel",specie a genului epic %n proz", de dimensiuni medii, cuprinse %ntre sciţ" şi roman, %n carerelativ puţine persona&e sunt antrenate %n derularea unor evenimente, ce surprind un singur fir narativ, un conflict centrat pe intrig", %ntr-un timp şi spaţiu reduse, accentul c"zând asupracomple1it"ţii persona&ului principal. 'n primul rnd, personajele relativ puţine....... ......... ......( c!re sunt person!"ele6 sunt

antrenate în derularea unor evenimente, într-un spaţiu limitat ...................5c!re este sp!ţiul$esfă9urării !cţiunii6 şi într-o perioadă de timp relativ scurtă ....................(c!re este perio!$!$e ti&p 'n c!re se $esfă9o!ră !cţiune!6#

'n plus, accentul cade asupra complexităţii personajului principal ................5cine esteperson!"ul princip!l6 şi nu asupra acţiunii, fiindcă acesta este pre%entat în evoluţie, în strnsălegătură cu celelalte personaje .........................(pre%entarea protagonistului în desfăşurareaevenimentelor.

'n al doilea rnd, textul surprinde un singur conflict, între protagonist şi ...................... (cucine intră !cest! 'n conflict6, care se înc*eie în momentul în care ................... 5care este punctul culminant al desfăşurării acţiunii.

'n conclu%ie, trăsăturile pre%entate mai sus justifică încadrarea textului suport în specia

nuvelei.

5



• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului 0Două loturi1 deI#L# C!r!+i!le la specia nuvelei.

Reol%!re:'n opinia mea, opera 0Două loturi1 de I#L# C!r!+i!le este o nuvelă, specie a genului epic în

pro%ă, de dimensiuni medii, cuprinse între sc*iţă şi roman, în care relativ puţine personaje suntantrenate în derularea unor evenimente, ce surprind un singur fir narativ, un conflict centrat peintrigă, într-un timp şi spaţiu reduse, accentul că%nd asupra complexităţii personajului principal.

;n primul rând, persona&ele relativ puţine2 <efter !opescu, soţia sa, c"pitanul !andele,comisarul =urţureanu, ţig"ncile, şeful de la minister, sunt antrenate %n derularea unor evenimente, %ntr-un spaţiu limitat la casa domnului !opescu, $aalaua >arfurigiilor, sediul ministerului şi cel al <oteriei şi %ntr-o perioad" de timp relativ scurt"2 apro1imativ o zi.

;n plus, accentul cade asupra comple1it"ţii persona&ului principal <efter !opescu şi nuasupra acţiunii, fiindc" acesta este prezentat %n evoluţie, %n strâns" leg"tur" cu celelalte persona&e. !ersonalitatea acestuia se contureaz" de la momentul iniţial, când caut" disperat şi furios biletele de loterie pierdute, la incursiunea pe care o face %mpreun" cu prietenii s"i %n

cartierul ţig"ncilor, la b"taia pe care o primeşte de la acestea, la %ntâlnirea cu şeful de laminister, pân" la g"sirea biletelor şi la criza de nervi din <oterie, când %şi d" seama c" acesteasunt „viceversa”.

;n al doilea rând, te1tul surprinde un singur conflict, %ntre protagonist şi soţie, ţig"nci sauşef, care se %nceie %n momentul %n care descoper" c" %n realitate nu a câştigat nimic şi %şi pierde minţile.

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în specianuvelei.

&+)/01

Definiţie:

Ro&!nul este specia genului epic în pro%ă, de mari dimensiuni, în care numeroase personajesunt antrenate în derularea unor evenimente, cu o intrigă complicată, în care pot apărea maimulte conflicte, desfăşurate pe mai multe planuri, în jurul unui nucleu, într-un timp şi spaţiuample.

Trăsăturile ro&!nului: specie a +enului epic

text în proă pre%enţa a nu&ero!se person!"e pre%enţa mai &ultor conflicte şi a mai &ultor pl!nuri n!r!ti%e/

conturate în jurul unui nucleu acţiunea se desfăşoară într-un sp!ţiu %!st şi într-un inter%!l $e ti&p !&plu

6



)o$el ;n opinia mea, opera............./titlul0, de..................( numele autorului0, este un roman,

specie a genului epic în proză, de mari dimensiuni, în care numeroase personaje sunt antrenateîn derularea unor evenimente, cu o intrigă complicată, în care pot apărea mai multe conflicte,desfăşurate pe mai multe planuri, în jurul unui nucleu, într-un timp şi spaţiu ample.

'n primul rnd, numeroase personaje.................... 5c!re sunt person!"ele6 sunt antrenate înderularea unor evenimente, într-un spaţiu vast............... (care este spaţiul desfăşurării acţiunii 9i 'ntr-un inter%!l $e ti&p !&plu #####..........................(care este perioada de timp în care sedesfăşoară acţiunea.

'n plus, este vorba despre o desfăşurare epică amplă, în care..................... (reu&!tulte(tului6#

'n al doilea rnd, textul surprinde mai multe conflicte, între protagonist i ..........................ș

5 cu cine intră !cest! 'n conflict6/ care se înc*eie în momentul în care .................................

5 c!re este punctul cul&in!nt !l $esfă urării !c iunii6#ș ț

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrearea textului suport în specia

romanului.• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului 03!lt!+ul1 de

)i*!il ,!$o%e!nu la specia romanului.

Reol%!re:

'n opinia mea, opera 03!lt!+ul1 de )i*!il ,!$o%e!nu este un roman, specie a genului epicîn pro%ă, de mari dimensiuni, în care numeroase personaje sunt antrenate în derularea unor evenimente, cu o intrigă complicată, în care pot apărea mai multe conflicte, desfăşurate pe maimulte planuri, în jurul unui nucleu, într-un timp şi spaţiu ample.

În primul rând, apar numeroase personaje persona&ul principal ?itoria <ipan@ persona&esecundare2 soţul disp"rut, (ecifor, fiul 3keorgiţ", ciobanii 'alistrat 5ogza şi Aie 'uţui,

precum şi persona&e episodice2 $inodora, fiica ?itoriei, preotul *aniil, baba $aranda, prefectul +nastase 5almez, angiii *avid, *onea, Iorgu ?asiliu, 7oma etc. !cestea sunt antrenate în derularea unor evenimente, într-un spaţiu vast de la $"gura 7arc"ului, prin 5icaz, '"lug"reni, >"rcaşa, spre 5orca, 'ruci şi ?atra *omei, pân" la Sabasa şi Sua, şi într-un interval de timp amplu, marcat de s"rb"tori creştine, de la Sâmedru, la s"rb"torilesolstiţiului de iarn", la Sfinţii $ucenici din martie şi pân" %n aprilie, momentul debutului unui nou an pastoral2 ,, +poi ne ducem dincolo la Bi&ia, ca s" vorbim cu baciul +le1a şi s" nealc"tuim cu el pentru %ntoarcerea oilor c"tr" munţi...”.

În plus, este vor"a despre o desfăşurare epică amplă, %n care ?itoria <ipan, %mpreun" cu3eorgiţ", porneşte %n c"utarea soţului ei, care plecase toamna la *orna pentru a cump"raoi şi nu se mai %ntorsese. *up" o investigaţie f"cut" cu abilitate şi inteligenţ", femeia %i g"seşte

pe ucigaşii lui (ecifor şi %i pedepseşte. În al doilea rând, te#tul surprinde mai multe conflicte, %ntre protagonist" şi asasini, %ntre ea

şi autorit"ţile statului, dar şi %ntre 3keorgiţ" şi lumea pe care o descoper" de-a lungul drumului maturiz"rii, conflicte care se înc$eie în momentul în care feciorul, devenit b"rbat,%mplineşte r"zbunarea, omor"ndu-l pe 'alistrat 5ogza.

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în specia romanului.

7



GENUL DRA)ATIC - OPERA DRA)ATICĂ

Definiţie:

'n +enul $r!&!tic autorul se exprimă in mod indirect, prin intermediul personajelor, caresunt antrenate în derularea unor evenimente, înti-un anumit timp şi spaţiu, creaţia literarăavnd ca mod de expunere dominant dialogul şi fiind destinată repre%entării scenice.

Trăsăturile operei $r!&!tice:A# Din punctul $e %e$ere !l conţinutului/ opera dramatică";#Are unele trăsături si&il!re cu oper! epică:

preenţ! person!"elor# !ersonajele pot fi clasificate în funcţie de diferite criterii"-după locul ocupat în economia textului"

!# principale4# secundare

c# episodice-după criteriul moral (aplicabil mai ales basmelor"!# po%itive4# negative

$erul!re! unor e%eni&ente (trăsătură care poate fi ilustrată prin pre%entarea pe scurt asubiectului, printr-un re%umat

preenţ! 'n te(t ! unor in$ici (cuvinte, structuri care fac trimitere la sp!ţiul 9i ti&pulîn care se desfăşoară evenimentele

#. Are unele trăsături p!rticul!re: &o$urile $e e(punere specifice sunt" $i!lo+ul/ &onolo+ul şi uneori !p!rteul (replică

spusă aparte cuiva, cuvinte spuse pe scenă, de un personaj, ca pentru sine. !re%enţaacestor moduri de expunere implică apariţia ele&entelor $e or!lit!te ! stilului: verbe şiforme pronominale la persoana a Il-a singular şi plural, construcţii în ca%ul vocativ,verbe la modul imperativ, interjecţii, puncte de suspensie, exclamaţii şi interogaţii, plăcerea enumeraţiei etc.

!cţiune! se $e%oltă 'n "urul conflictului $r!&!tic# )cesta presupune pre%enţa unor forţe opuse. xistenţa unui obstacol între aceste forţe determină, prin ciocnirea lor,naşterea unei cri%e sau a unui de%ec*ilibru, care urmea%ă a fi re%olvate. fectul cri%eieste tensiunea interioară, numită tensiune $r!&!tică/ care declanşea%ă un lanţ deevenimente, orientat către o soluţie. 2ituaţia dramatică presupune, aşadar, posibilitateaunei re%olvări. 3nd aceasta nu există, dramaticul se transformă în tragic.

3# Din punctul $e %e$ere !l for&ei/ se remarcă următoarele trăsături particulare ale opereidramatice.

;# 'n desc*iderea textului apare o listă cu nu&ele person!"elor şi cu preciări pri%in$ocup!ţi! !cestor!#

<# 4extul dramatic este structur!t 'n !cte 9i scene#

Reţine: Actul este o subdivi%iune autonomă a piesei de teatru, delimitată de o ridicare şi ocoborre a cortinei. 5e la un act la altul se pot sc*imba decorul sau coordonatele temporale,

8



marcndu-se astfel trecerea timpului.

,cen! este o subdivi%iune a unui act în piesa de teatru, delimitată fie de plecarea sau intrarea unui personaj, fie de modificarea locului sau a timpului acţiunii. !rin extensie, scen! repre%intă oscurtă etapă în desfăşurarea piesei, în care este pre%entată o singură întmplare, într-un cadruspaţio-temporal nesc*imbat.

'naintea fiecărei replici este in$ic!t nu&ele person!"ului care o rosteşte.=.Intervenţia directă a autorului apare doar în in$ic!ţiile $e re+ie/ care se mai numesc $i$!sc!lii#

Reţine: Di$!sc!liile sunt indicaţii ale autorului6 acestea apar între parante%e şi sunt adresateregi%orului şi actorilor care urmea%ă să pună în scenă piesa. le conţin sugestii referitoare latrăsăturile fi%ice şi morale ale personajelor sau la decor (pre%entate prin intermediul descrierii, precum şi pasaje narative ce redau întmplări care nu au loc pe scenă sau care pre%intăcomportamentul personajelor.

,PECII DRA)ATICE

CO)EDIA

Definiţie:9

Co&e$i! este specia genului dramatic în versuri sau în pro%ă, în care sunt înfăţişate personaje, caractere, moravuri sociale etc., într-un mod care strneşte rsul, avnd final fericit şiun sens morali%ator.

Reţine: 5enumirea de 0co&e$ie1 provine din termenii greceşti %omos (ospăţ sau procesiuneveselă cu care se terminau dionisiacele şi ode (cntec, avnd semnificaţia de cântec în timpul %omosului7. timologia plasea%ă originea comediei în cntecele rituale greceşti înc*inate %eului5ion8sos. &ionisiacele - serbări în cinstea %eului 5ion8sos - se terminau cu o procesiune veselă,numită %omos, în timpul căreia se cnta şi se dansa.

Trăsăturile co&e$iei:

specie ! +enului $r!&!tic 'n %ersuri sau 'n proă prin conţinut şi prin modul de re%olvare a conflictului, comedia se su4su&e!ă co&icului

Co&icul este o categorie estetică, a cărui sursă constă în de%voltarea unui contrast, sancţionat printr-o gamă de reacţii morale, de la compasiune la dispreţ, şi provocnd o reacţie afectivăspecifică, de la %mbet la rsul în *o*ote.

Tipuri $e co&icxistă diferite tipuri $e co&ic:#.Co&icul $e &or!%uri - efectul surprinderii contrastului dintre aparenţa pe care o afişea%ă

membrii societăţii şi ceea ce sunt şi gndesc aceştia$.Co&icul $e c!r!cter - efectul surprinderii contrastului dintre ceea ce vor să pară şi ceea ce

sunt în realitate personajele9.Co&icul $e nu&e:.Co&icul $e situ!ţie - efectul unor răsturnări de situaţie produse prin diferite procedee

9



comice"- >uipro>uo-ul (eroarea de a lua pe cineva drept altcineva sau un lucru drept altul- păcălitorul păcălit- lu&e! pe $os etc.

;. Co&icul $e li&4!" - efectul apariţiei diferitelor mijloace" pronunţarea greşită a unor termeni, lipsa de proprietate a termenilor (întrebuinţarea greşită, nepotrivită a cuvintelor,

sensurilor etc., valorificarea polisemiei unor termeni, contradicţia în termeni, confu%ia paronimică, nonsensul, truismele, anacolutul, clişeele de limbaj (ticurile verbale

2e remarcă sensul &or!li!tor: castigat ridendo mores7 (prin râs se îndreaptă moravurile'.

In funcţie de tipul de comic dominant în text, co&e$iile se cl!sifică în"

co&e$ii $e c!r!cter (în care accentul cade asupra tipologiei înfăţişate şi asupracaracterului repre%entativ al unui personaj

co&e$ii $e situ!ţii sau $e intri+ăco&e$ii $e &or!%uri (care surprind modul de viaţă, moravurile unei epoci

)o$el

;n opinia mea, opera............../titlul0, de................... /numele autorului0, este o comedie,specie a genului dramatic în versuri sau în pro%ă, în care sunt înfăţişate personaje, caractere,moravuri sociale etc., într-un mod care strneşte rsul, avnd final fericit şi un sens morali%ator. 'n primul rnd, ca în orice operă dramatică, modul de expunere specific este dialogul, îndesc*idere apare o listă cu numele personajelor CCCCC.(două e#emple 0, textul estestructurat în .................................... (câte acte conţine opera0 acte, care conţin câte ................/câte scene conţine fiecare act0 scene, înaintea fiecărei replici este indicat numele personajuluicare o rosteşte............./citat %n care se transcrie o astfel de replic" ' şi se remarc"

pre%enţa didascaliilor, ca modalităţi de intervenţie directă a autorului .......................5$ouăe(e&ple6#

'n plus, apar personaje.................. 5c!re sunt person!"ele6 şi un conflictdramatic ..................... (ce forţe sunt !ntren!te 'n conflict 9i cu& e%olue!ă/pe scurt/ !cest! '.venimentele sunt plasate într-un cadru spaţio-temporal, marcat prin indici specifici" ###############(exemple de indici de timp şi de spaţiu.

'n al doilea rnd, prin conţinut şi prin modul de re%olvare a conflictului, textul se subsumea%ăcategoriei estetice a comicului. 2unt pre%ente mai multe modalităţi de reali%are" ............5preent!re! tipurilor $e co&ic c!re !p!r 'n te(t" comicul de situaţie ................. 5e(e&ple6/comicul de moravuri ................... (exemple, comicul de caractere ..................#5e(e&ple6/comicul de nume .........................5e(e&ple şi comicul de limbaj, reali%at prin" ..............................5&i"lo!ce $e re!li!re6#

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în speciacomediei.

10



• Re!lie!ă o co&punere 'n c!re să !r+u&entei !p!rtenenţ! te(tului scrisoare pierdută7 $e I.1. 3aragiale l! +enul $r!&!tic#/ speci! co&e$ie#

Reol%!re:

'n opinia mea, opera 0O scriso!re pier$ută1 de I#L# C!r!+i!le este o comedie, specie agenului dramatic în pro%ă, în care sunt înfăţişate personaje, caractere, moravuri sociale etc., într-

un mod care strneşte rsul, avnd final fericit şi un sens morali%ator.

'n primul rnd, ca în orice operă dramatică modul de expunere specific este dialogul, îndesc*idere apare o listă cu numele personajelor" ?tef!n Tipătescu/ prefectul "u$eţului/ N!eC!ţ!%encu/ !%oc!t/ textul este structurat în p!tru acte, care conţin cte nouă/ p!ispreece/ 9!pte9i/ respecti%/ p!ispreece scene/ înaintea fiecărei replici este indicat numele personajului care orosteşte" TIPĂTE,CU: ,ă-&i !fli ce scriso!re e !i! 9i $e cine e %or4!1 şi se remarcă pre%enţadidascaliilor, ca modalităţi de intervenţie directă a autorului" 0@OE 5ie9in$ $in $re!pt! &isterios9i co4orn$ repe$e ln+ă el61#

;n plus, apar persona&e pe care autorul le numeşte persoane şi un conflict dramatic %ntre

cele dou" facţiuni ale aceluiaşi partid2 pe de o parte, grupul 7ip"tescu, 7raanace, >arfuridi, 5rânzovenescu, şi pe de alt" parte grupul 'aţavencu, Ionescu, !opescu. <a %nceput, primul grup pare s" piard" şansele de a-şi impune candidatul, pe >arfuridi, din cauza scrisorii de amor compromiţ"toare pentru cuplul 7ip"tescu-Doe 7raanace@ Doe pierde scrisoarea care este g"sit"şi folosit" ca obiect de şanta& de c"tre „adversarul politic”, (ae 'aţavencu. In momentul %n careabilul Daaria 7raanace este gata s" %l contracareze pe 'aţavencu, de la „centru” este impusdrept candidat +gamemnon *andanace.

8venimentele sunt plasate %ntr-un cadru spa- ţio-temporal, marcat prin indici specifici2 „%ncapitala unui &udeţ de munte” şi „%n zilele noastre”.

'n al doilea rnd, prin conţinut şi prin modul de re%olvare a conflictului, textul se subsumea%ă

categoriei estetice a comicului. 2unt pre%ente mai multe modalităţi de reali%are" comicul desituaţie (dat de pierderea şi găsirea repetată a scrisorii, de ipostaza în care se află aţavencu,aceea de păcălitor păcălit, de faptul că &andanac$e îi confundă pe )ipătescu şi )ra$anac$e' ,comicul de caracter *apare ca urmare a contrastului între ceea ce vrea să pară, de e#emplu, +a$aria )ra$anac$e, un ramolit încornorat şi naiv, şi ceea ce este în realitate în politicătrebuie să ai puţintică... diplomaţie7, comicul de nume (aţavencu - se poate referi la o caţă7, persoană stridentă şi brfitoare, dar şi la o caţaveică7, *aină cu două feţe, trimiţând lademagogie, principala sa trăsătură de caracter'. 'omicul de limba& este savuros la 3aragiale şirepre%intă efectul utili%ării unei game largi de mijloace" pronunţarea greşit" a unor termeni ("ampir, soţietate, prinţipuri', folosirea unor ticuri verbale *ai puţintică ră"dare...', a

confuziei paronimice (ple"icist pentru plebiscit7, renumeraţie în loc de remuneraţie7, acontradicţiei %n termeni (/ trecute fi#', a truismelor *0 soţietate fără prinţipuri, va să zicăcă nu le are'.

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în speciacomediei.

11



3ALADA POPULARĂ

Definiţie:

3!l!$! popul!ră este specia genului epic în versuri, aparţinnd literaturii populare, creaţieanonimă, orală, colectivă, sincretică, în care se împletesc elemente lirice şi dramatice şi în care

sunt pre%entate întmplări din trecut, din viaţa poporului, cu personaje puţine, cu caractere opuse,în%estrate cu însuşiri fi%ice şi morale excepţionale, avnd o acţiune şi o intrigă simple.

C!r!cteristicile operelor popul!re:

c!r!cter or!l - creaţia se transmite prin viu grai, din generaţie în generaţie, circulnd învariante c!r!cter !noni& - nu mai este cunoscut numele creatoruluic!r!cter colecti% - la finali%area creaţiei folclorice contribuie, de-a lungul timpului, maimulţi indivi%i, care, prelund textul, îl îmbogăţesc cu propria vi%iune artistică c!r!cter sincretic - la actuali%area creaţiei populare contribuie mai multe arte" literatura,mu%ica, mimica şi gestica etc.

Trăsăturile 4!l!$ei:

specie a +enului epic text în %ersuri/ în care ele&entele $e %ersific!ţie sunt specifice liter!turii popul!re:structură astrofică, monorimă sau rimă împerec*eată, măsură scurtă şi egală, ritm tro*aic pre%enţa ele&entelor lirice 9i $r!&!tice care se împletesc cu firul epic person!"e puţine cu caractere opuse, de tip prot!+onist-!nt!+onist/ în%estrate cu 'nsu9irifiice 9i &or!le e(cepţion!leo !cţiune 9i o intri+ă si&ple în funcţie de subiectul pe care îl tratea%ă, baladele sunt de mai multe tipuri"

!# f!nt!stice (2oarele şi luna7, Iovan Iorgovan74# le+en$!re (+eşterul +anole7c# eroice (3onstantin <rncoveanu7$# *!i$uce9ti (4oma )limoş7e# păstore9ti (+ioriţa7f# f!&ili!le (=*iţă 3ătănuţă7

apar elemente de %oc!4ul!r popul!r: cuvinte cu formă populară, expresii (locuţiuni populare, regionalisme, diminutive cu valoare afectivă se remarcă ele&ente $e or!lit!te ! stilului: verbe şi forme pronominale la persoana a Il-asingular şi plural, construcţii în ca%ul vocativ, verbe la modul imperativ, interjecţii, punctede suspensie, exclamaţii şi interogaţii, proverbe şi %icători, formele pronominale -&i şi -ţi îndativul etic (ca mărci ale afectivităţii, plăcerea enumeraţiei etc.

► în mediul popular, versurile baladei se cntă sau sunt recitate cu acompaniamentul unui

instrument, de aici şi denumirea de 0cntec 4ătrnesc1#

12



)o$el

'n opinia mea, opera...............( titlul ' este o baladă, specie a genului epic în versuri,

aparţinnd literaturii populare, creaţie anonimă, orală, colectivă, sincretică, în care se împletescelemente lirice şi dramatice şi sunt pre%entate întmplări din trecut, din viaţa poporului, cu personaje puţine cu caractere opuse, în%estrate cu însuşiri fi%ice şi morale excepţionale, cu oacţiune şi o intrigă simple.

'n primul rnd, apar pu ine personaje ..........................ț 5 c!re sunt person!"ele6/ dintre care seeviden ia%ă protagonistul ...................................(ț B i atunci antagonistul ................................(ș

, în%estrate cu însu iri excep ionale ...................................(ș ț ce 'nsu iriș e(cepţion!le !uperson!"ele6. )cestea sunt antrenate în derularea unei acţiuni simple 5reu&!tul te(tului6#

'n al doilea rnd, firul epic se împleteşte cu elemente lirice" ...................... 5fi+uri $e stil:

$ouă-trei e(e&ple8 i&!+ini !rtistice: $ouă-trei e(e&ple 0 şi dramatice" ...............5preenţ!$i!lo+ului/ tensiune! $r!&!tică '.

'n plus, în text se remarcă elemente specifice operei de factură populară" .......................5ele&ente $e %ersific!ţie/ $e %oc!4ul!r popul!r/ $e or!lit!te ! stilului6#

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în specia baladei populare.

• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa tex tului )ioriţ! laspeci! 4!l!$ei popul!re#

Reol%!re:'n opinia mea, opera )ioriţ! este o baladă, specie a genului epic în versuri, aparţinnd

literaturii populare, creaţie anonimă, orală, colectivă, sincretică, în care se împletesc elementelirice şi dramatice şi sunt pre%entate întmplări din trecut, din viaţa poporului, cu personaje puţine, cu caractere opuse, în%estrate cu însuşiri fi%ice şi morale excepţionale, cu o acţiune şi ointrigă simple.

13



GENUL LIRIC - OPERA LIRICĂ

Definiţie:'n genul liric, autorul îşi exprimă în mod direct sentimente, trăiri, crend imagini artistice

cu ajutorul figurilor de stil. >ocea autorului în textul liric este repre%entată de eul liric.

Trăsăturile operei lirice:► preenţ! eului liric/ este explicită dacă se face simţită prin"- &ărci le(ico-+r!&!tic!le !le eului liric:9. verbe la persoana I, singular şi plural:. forme pronominale la persoana I, singular şi plural- &ărci !le rel!ţiei eu liric-interlocutor:;. verbe la persoana a Il-a, singular şi plural?. forme pronominale la persoana a Il-a, singular şi plural

@. construcţii în ca%ul vocativA. verbe la modul imperativB. interjecţii#C. puncte de suspensie##. exclamaţii şi interogaţii- dacă !p!r &ărci le(ico-+r!&!tic!le/ pre%enţa eului liric este e(plicită- dacă nu !p!r &ărci le(ico-+r!&!tic!le/ pre%enţa eului liric este i&plicită► e(pri&!re! unor senti&ente/ trăiri► preenţ! i&!+inilor !rtistice (vi%uale, auditive, olfactive etc.► preenţ! fi+urilor $e stil (figurile de stil sunt mijloace artistice caracteri%ate prin

diversitate şi forţă expresivă, menite să nuanţe%e stările sufleteşti şi să conture%e imaginileartistice► preenţ! unor &o$uri $e e(punere specifice (monologul liric, descrierea

)o$el'n opinia mea, opera ................................. (titlul', de ............................ (numele

autorului',aparţine genului liric, în care autorul îşi exprimă în mod direct sentimente, trăiri,crend imagini artistice cu ajutorul figurilor de stil.

'n primul rnd, apar mărci lexico-gramaticale ale pre%enţei eului liric ........................(e#emple'1a2e relaţiei eu liric-interlocutor ...............................(e#emple', iar poetul îşi exprimăsentimentele .......................... (ce sentimente se degajă din te#t'.

'n al doilea rnd, se remarcă imagini ardstice vi%uale ........................../e1emple09 )uditive ....................../e1emple09 olfactive .......................... /e1emple0, create cu ajutorulfigurilor de stil" .................................../numirea a E-F figuri de stil diferite, ilustrate cua&utorul citatelor0.

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în genul liric.

14



• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului „!este vârfuride )i*!i E&inescu la genul liric.

Reol%!re:'n opinia mea, opera „!este vârfuri” de )i*!i E&inescu aparţine genului liric, în care

autorul îşi exprimă în mod direct sentimente, trăiri, crend imagini artistice cu ajutorul figurilor

de stil.'n primul rnd, apar mărci lexico-gramaticale ale pre%enţei eului liric" verbul la persoana

I, „%ntorn”, şi formele pronominale de persoana I, 05sufletu6-ii1/ 05ini&!6-&i1/ 0pentrumine”, precum şi mărci ale relaţiei eu liric-interlocutor" interogaţia retorică „*e ce taci...G”,construcţia în ca%ul vocativ" „dulce corn”. !oetul îşi exprimă sentimente de melancolie, detristeţe pentru trecerea ireversibil" a timpului şi de dor adânc, nemângâiat pentru iubireacare, probabil, s-a pierdut %n negura anilor, sentimente potenţate de cântecul dulce şi profund al cornului.

'n al doilea rnd, se remarcă imagini artistice vi%uale" „!este vârfuri trece luna”, „ramuri de arin” şi auditive" „$elancolic cornul sun"”, „'odru-şi bate frunza”, create cuajutorul figurilor de stil" epitete" „/bate0... lin1/ „/sufletu-mi0 nemângâiet”, epitete în inversiune" „melancolic... /sun"0”, „dulce /corn0”, repetiţii" „$ai departe, mai departe9$ai %ncet, tot mai %ncet” şi interogaţia retorică" „*e ce taci...G”

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în genulliric.

PA,TELUL

Definiţie:

P!stelul este specia genului liric în versuri, în care este descris un tablou din natură, în culoricalde, faţă de care sunt exprimate impresiile şi sentimentele autorului.

Trăsăturile speciei p!stelului:- specie a +enului liric- text 'n %ersuri- este o $escriere !rtistică a unui peisaj surprins într-un anumit anotimp sau moment al %ilei- ca descriere se caracteri%ea%ă prin apariţia a nu&ero!se su4st!nti%e 9i !$"ecti%e şi a puţinor%er4e/ 'n &!"orit!te $e st!re

- creionarea tabloului de natură se reali%ea%ă 'n culori c!l$e- se remarcă preenţ! fi+urilor $e stil 9i ! i&!+inilor !rtistice/ predominant vi%uale- sunt exprimate i&presiile/ senti&entele !utorului în legătură cu peisajul descris

)ermenul de pastel a fost utilizat iniţial în artele plastice, unde denumea o pictură pe temanaturii, realizată în culori pale, calde.

15



7!sile Alecs!n$ri este considerat cre!torul p!stelului 'n liter!tur! ro&nă/ prin intermediulciclului de poe%ii intitulat 3asteluri# Te&ele pe care acesta le abordea%ă în ciclul 3asteluri sunt"succesiune! !noti&purilor *4ama, 5erul, 6ania, 7ezul iernei, 0aspeţii primăverii, 6fârşit detoamnă', &uncile !+ricole *3lugurile, 6âmănătorii, 6ecerişul', peis!"ul n!t!l $e l! )irce9ti*6erile la 7irceşti, 8unca din 7irceşti', peis!"e e(otice *7andarinul, 3astel c$inez'.

)o$el'n opinia mea, opera ..........................Htitlul0, de ............................Hnumele autorului0,

este un pastel, specie a genului liric în versuri, în care este descris un tablou din natură, în culoricalde, faţă de care sunt exprimate impresiile şi sentimentele autorului.

'n primul rnd, apar mărci lexico-gramaticale ale pre%enţei eului liric ......................./e1emple09 ale rela iei eu liric- interlocutor ț #######################/e1emple, iar poetul creează imaginiartistice vi%uale ....................../e1emple09 auditive ........................./e1emple09 olfactive ................................. /e1emple0, cu ajutorul figurilor destil" ........................ /numirea a E-F figuri de stil diferite, ilustrate cu a&utorul citatelor0.

'n al doilea rnd, textul este o descriere, deoarece se remarcă numeroase substantive iș

adjective ....................................../ e1emple din te1t0 i pu ine verbe, majoritatea deș ț

stare ...............................( e1emple din te1t0.'n plus, această descriere a unui tablou de natură, în culori calde, surprins în ..................../%n ce anotimp sau moment al zilei este surprins, cu prezentarea unui câmp semantic

care &ustific" afirmaţia0, se creionea%ă în versuri, avnd o structură ................... /de strofesau astrofic"0, măsură scurtăDlungă, egalăDinegală de ...........silabe, rimă ........... şiritm ...................

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în specia

pastelului..

• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului „Iarna” de

7!sile Alecs!n$ri la specia pastelului.Reol%!re:

'n opinia mea, opera „Iama” de 7!sile Alecs!n$ri este un pastel, specie a genului liric înversuri, în care este descris un tablou din natură, în culori calde, faţă de care sunt exprimateimpresiile şi sentimentele eului liric.

'n primul rnd, apare, ca marcă lexico-gramaticală a relaţiei eu liric-interlocutor,interjecţia „iat"”, iar poetul creea%ă imagini artistice vi%uale" „lungi troiene c"l"toare”, „soarele... se prevede printre nori”, „se v"d satele perdute sub cl"bucii albi de fum şiauditive" „voios r"sun" clincete de zurg"l"i”, create cu ajutorul figurilor de stil" epitetul dublu" „/soarele0 rotund şi palid”, epitetele în inversiune" „cumplita /iarn"0, mândra /ţar"0”, „doritul /soare0”, metaforele" „troiene c"l"toare”, „ai ţ"rii umeri dalbi”, „zale argintie”, comparaţiile" „fulgii... ca un roi de fluturi albi”, „soarele... se prevede printre nori ca un vis de tinereţe printre anii trec"tori”, „plopii... ca fantasme albe”.

16



'n al doilea rnd, textul este o descriere, deoarece se remarcă numeroase substantive şiadjective" „cumplita iarn"”, „norii de z"pad"”, „lungi troiene c"l"toare”, „fiori de geaţ"”, „anii trec"tori”, „%ntinderea pustie”, „satele perdute sub cl"bucii albi de fum” şi puţine verbe,majoritatea de stare" „se %mbrac"”, „se prevede”, „se v"d”, „%nceteaz"”.

'n plus, această descriere a unui tablou de natură, în culori calde, surprins în anotimpul

preferat de autor, i!rn!: „norii de z"pad", „fulgii zbor”, „ziua ninge, noaptea ninge...”, „tot ealb...”, „iat-o sanie uşoar"”, se creionea%ă în versuri, avnd o structură de patru catrene,măsură lung", egal", de silabe, rimă %mpereceat" şi ritm troaic.

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în specia pastelului.

DOINA

Definiţie:Doin! este specia genului liric în versuri, aparţinnd literaturii populare, creaţie anonimă, orală,colectivă şi sincretică, în care sunt exprimate sentimente profunde" de dor, de dragoste, de jale,de înstrăinare etc.

C!r!cteristicile operelor popul!re:-c!r!cter or!l - creaţia se transmite prin viu grai, din generaţie în generaţie, circulnd în variante- c!r!cter !noni& - nu mai este cunoscut numele creatorului- c!r!cter colecti% - la finali%area creaţiei folclorice contribuie, de-a lungul timpului, mai mulţiindivi%i, care, prelund textul, îl îmbogăţesc cu propria vi%iune artistică

- c!r!cter sincretic - la actuali%area creaţiei populare contribuie mai multe arte" literatura,mu%ica, mimica, gestica etc.

Trăsăturile speciei $oinei:-specie a +enului liric- text 'n %ersuri/ în care ele&entele $e %ersific!ţie sunt specifice liter!turii popul!re:structură !strofică/ &onori&ă sau ri&ă '&perec*e!tă/ &ăsură scurtă 9i e+!lă/ rit& tro*!ic- sunt exprimate senti&ente puternice# în funcţie de sentimentele pe care le exprimă, doinelesunt de mai multe tipuri" de dor, de jale, de dragoste, de cătănie (armată, de *aiducie, deînstrăinare etc.

- apar ele&ente $e %oc!4ul!r popul!r: cuvinte cu formă populară, expresii (locuţiuni populare,regionalisme, diminutive cu valoare afectivă- se remarcă ele&ente $e or!lit!te ! stilului: verbe şi forme pronominale de persoana a Il-asingular şi plural, construcţii în ca%ul vocativ, verbe la modul imperativ, interjecţii, puncte desuspensie, exclamaţii şi interogaţii, proverbe şi %icători, formele pronominale -&i şi -ţi în dativuletic (ca mărci ale afectivităţii, plăcerea enumeraţiei etc.- în mediul popular, doina se cntă pe o &elo$ie tără+ăn!tă/ 'n te&po l!r+ .

17



)o$el'n opinia mea, opera............................./titlul0 este o doină, specie a genului liric în

versuri, aparţinnd literaturii populare, creaţie anonimă, orală, colectivă şi sincretică, în care suntexprimate sentimente profunde.

'n primul rnd, apar mărci lexico-gramaticale ale pre%enţei eului liric" verbe la persoana

I" .........................( e1emple ' şi forme pronominale de persoana I" ..................................( e1emple ' ale rela iei eu liric- interlocutor ț #######################/e1emple, iar poetul creea%ă imaginiartistice vi%uale ....................../e1emple09 auditive ........................./e1emple09 olfactive ................................. /e1emple0, cu ajutorul figurilor destil" ........................ /numirea a E-F figuri de stil diferite, ilustrate cu a&utorul citatelor0.

'n al doilea rnd, sentimentul dominant este cel de .................. /ce sentiment predomin"0, fiind vorba, deci, despre o doină ........................ /ce tip de doin" reprezint"te1tul suport0, aşa cum o sugerea%ă şi construcţiile ................................/prezentareaconstrucţiilor din câmpul semantic al sentimentului dominant0.

'n plus, în text se remarcă elemente specifice operei de factură populară" .......................

/elemente de versificaţie, de vocabular popular, de oralitate a stilului0.'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în specia

doinei.

• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului „$"i b"diţ", floare dulce la specia doinei.

Reol%!re:'n opinia mea, opera „$"i b"diţ", floare dulce” este o doină, specie a genului liric în

versuri, aparţinnd literaturii populare, creaţie anonimă, orală, colectivă şi sincretică, în care suntexprimate sentimente profunde.

'n primul rnd, apar mărci lexico-gramaticale ale pre%enţei eului liric" verbe la persoanaI" „a şg"si”, „aş duce” şi forme pronominale de persoana I" „la noi”, „/inimii0 mele”, iar poetulcreea%ă imagini artistice vi%uale" „te-aş r"s"di-n gr"din"”, „te-aş face stog %n prag”, cu ajutorulfigurilor de stil" metafore" „floare dulce”, „morişca de argint” şi paralelismul sintatic" „:i te-aş%mbl"ti cu drag9:i te-aş m"cina m"runt”.

'n al doilea rnd, sentimentul dominant este iubirea, fiind vorba, deci, despre o doin" dedragoste, aşa cum o sugerea%ă şi construcţiile" „b"diţ", floare dulce”, „te-aş %mbl"ti cu drag”, „te-aş da inimii mele”.

'n plus, în text se remarcă elemente specifice operei de factură populară" elemente deversificaţie"

structura astrofic", monorima, m"sura scurt" de F- silabe şi ritmul troaic,elemente de vocabular popular" diminutivul cu valoare afectiv"2 „b"diţ"”, „stog”, „te-aş%mbiaţi”, „s" se stâmpere”, „&ele” şi elemente de oralitate a stilului" construcţia în ca%ul vocativ" „floare dulce”, formele pronominale de persoana a Il-a" „te/-aş r"s"di0 şi punctele de suspensiedin final. 'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în speciadoinei.

18



,PECII LIRICE

I+/01

Definiţie:

ste specia genului liric, în versuri, în care este exprimată în mod solemn preţuirea faţă dedivinitate, de eroi, de o personalitate, de o idee sau faţă de un eveniment deosebit.

Denu&ire! speciei este de origine grecească (gr. $mnos şi înseamnăcântec de "iruinţă7.

In secolul !l BlB-le!/ epoca în care s-au format cele mai multe state, imnul a căpătatsemnificaţia de cntec sole&n/ care exprimă idealurile de unitate naţională a popoarelor.

Trăsături !le speciei i&nului:

► specie ! +enului liric► te(t 'n %ersuri► ton!lit!te! sole&nă► e(pri&!re! !$&ir!ţiei 9i ! preţuirii f!ţă $e $i%init!te/ f!ţă $e eroi etc#► conţine, de obicei, o in%oc!ţie

)o$el

'n opinia mea, opera ......................5titlul6/ de ................... ( nu&ele !utorului6 este un imn,specie a genului liric, în versuri, în care este exprimată în mod solemn preţuirea faţă dedivinitate, de eroi, de o personalitate, de o idee sau fată de un eveniment deosebit.

'n primul rnd, apar mărci lexico-gramaticale ale pre%enţei eului liric" verbe la persoana I"...................................................... 5e(e&ple6 şi forme pronominale la persoana I" 5e(e&ple6 ale

relaţiei eu liric-interlocutor...........EEE.5e(e&ple6/ iar poetul creea%ă imagini artistice vi%uale...................................................... 5e(e&ple6/auditive ................................... 5e(e&ple6/ olfactive...................................................... 5e(e&ple6/ cu ajutorul figurilor de stil"....(nu&ire! ! =-Ffi+uri $e stil $iferite/ ilustr!te cu !"utorul cit!telor6#

'n al doilea rnd, se remarcă tonalitatea solemnă a demersului liric, pre%enţa invocaţiei................................................ 5cit!t6 şi exprimarea sentimentelor de admiraţie şi de preţuire faţăde ...........................................5f!ţă $e cine s!u ce sunt e(pri&!te !ceste senti&ente"

................................................5construcţii c!re să su+eree preenţ! !cestor sentimente6# 'n plus, este vorba despre un text în versuri, cu o structură ............, rimă ..............,

ritm .............. şi măsură...........'n conclu%ie, trăsăturile pre%entate mai sus justifică încadrarea textului suport în specia

imnului.

• &eali%ea%ă o compunere în care să argumente%i apartenenţa textului 0I&n lui ?tef!ncel )!re1 de 7!sile Alecs!n$ri la specia imnului.

Reol%!re:'n opinia mea, opera I&n lui ?tef!n cel )!re1 de 7!sile Alecs!n$ri este un imn, specie a

genului liric, în versuri, în care este exprimată în mod solemn preţuirea faţă de divinitate, de eroi,de o personalitate, de o idee sau faţă de un eveniment deosebit.

;n primul rând, apar m"rci le1ico-gramaticale ale prezenţei eului liric2 verbele la

19



persoana I" suntem”, „depunem &ur"mânt”, „s-avem” şi forma pronominal" la persoana I" „noastre”, iar poetul creeaz" imagini artistice vizuale2 „la poalele 'arpaţilor ”, „%n cer apunesoarele” şi auditive2 „cu secu- lii şoptesc”, cu a&utorul figurilor de stil2 invocaţiile2 „#J :tefan,erou sfântJ”, „#, soare-nving"tor” , metaforele2 „lumini cu raze splendide”, „umbr"- eroic"”, „negura trecutului”, comparaţiile2 „'arpaţii te p"zesc, ca sentinele falnice” şi epitetele2 „sublima/-ti glorie0”, „aprigii /p"gâni0”, „sacru /dor0”.

'n al doilea rnd, se remarcă tonalitatea solemnă a demersului liric, pre%enţa invocaţiei" 0O/?tef!ne###1 şi exprimarea sentimentelor de admiraţie şi de preţuire faţă de Do&nitorul c!rerepreintă c! o e&4le&ă )ol$o%!: 0erou !l ro&nilor1/ 0erou sfnt1/ 0so!re-n%in+ător1# In plus, este vorba despre un text în versuri, cu o structură de strofe $e cte H %ersuri/ rimă 'ncruci9!tă/ ritm i!&4ic şi măsură scurtă/ e+!lă/ $e -H sil!4e#

'n conclu%ie, trăsăturile mai sus pre%entate justifică încadrarea textului suport în speciaimnului.

20

Demonstrati de Specii Literare (1)

Documents

Transcript of Demonstrati de Specii Literare (1)