Demonstatia ca Pastelul Sfarsit de toamna

8/14/2019 Demonstatia ca Pastelul Sfarsit de toamna

1/11


2/11

Tot asa va va face Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pefratele sau.

Este o parabola, deoarece:

este o naratiune independenta in cadrul discutiilor purtate deIisus cu apostolii, conform Evangheliei dupa Matei;

are semnificatie morala si religioasa, care dezvaluie un adevargeneral prin asemanarea acestuia cu un fapt real;Stapanul este Dumnezeu, robii sunt oamenii, datoriile sunt greselile oamenilor fata deDumnezeu; in timp ce Dumnezeu iarta oamenilor care se caiesc si se roaga greseli foartemari, oamenii nu sunt capabili sa-si ierte unii altora, din tot sufletul, greseli minore;Dumnezeu ii pedepseste, neprimindu-i in Rai, pe cei incapabili de iertare si care,condamnandu-si semenii, au aroganta de a se substitui judecatii Domnului.

imbraca adevarul intr-o intamplare luata din viata de toatezilele;Este folosit un exemplu comun pentru acea perioada istorica, a robilor datori.

transmite o invatatura;Oamenii trebuie sa fie toleranti, sa aiba intelegere unii fata de altii, sa caute sa se ajutereciproc.

Dragos Voda- legenda

Povestire dupa momentele actiunii

1. Situatia initialaDragos Voda, un roman destept si voinic din Maramures, pleaca intr-o buna zi la vanatoare,

cu o haita de caini.

2. Cauza actiunii

In niste codri mari, cainii dibuiesc un taur salbatic, cu niste coarne incovoiate, mare siputernic cum nu mai exista in prezent.

3. Desfasurarea actiuniiVanatorul si cainii sai pornesc in urmarirea fiarei. Expeditia se prelungeste (dureaza o zi si o

noapte), iar cainii cad morti de oboseala, unul cate unul. Numai o catea mai rezista cand, ajungandla malul unei garle, fiara se repede in apa sa o treaca inot.

4. Momentul culminantCateaua se arunca in apa fara sa ezite, insa, rapusa de oboseala, se ineaca.

5. Depasirea situatiei dificile

Dragos Voda, inversunat de moartea catelei, asvarle dupa bour ghioaga sa tintuita cu cuiede fier si il loveste drept in crestet, apoi il prinde, ii taie capul si il ia cu sine, in semn de biruinta.

6. Situatia finalaDragos devine stapan al acelui tinut, pe care il numeste Moldova, in memoria devotatei

cateluse, si stabileste ca simbol al noii domnii capul de bour.

Plan de idei

1. Dragos Voda, plecat la vanatoare, descopera urmele unui

taur salbatic.2. Urmarirea taurului este dificila si indelungata, iar majoritateacainilor de vanatoare au renuntat, de oboseala.


3/11

3. Cateaua Molda este singura care rezista pana la finalulurmaririi taurului.

4. Extenuata, Molda se ineaca in raul in care s-a aruncat inurmarirea taurului.

5. Dragos Voda ucide taurul.

6. Dragos Voda intemeiaza, in acel tinut, tara Moldovei, numitaastfel in memoria vitezei cateluse, si stabileste ca simbol alnoii domnii capul de bour.

George cel Viteazde Petre Ispirescu

George cel Viteaz este personajul principal din basmul popular cu acelasi titlu.Este tipul erouluigeneros, inteligent si curajos.Portretul sau se contureaza treptat, prin aprecierile autorului, referirile pe care le fac

la el alte personaje si din faptele si vorbele proprii.

Potrivit autorului, George, fiul de imparat, era un copilas dragalas, care a devenit untanar voinicut, cu inima curata, fara fatarnicie, apoi un imparat care a domnit in pace siliniste.

Potrivit calugarului, George era un copil frumos ca un ingeras.Pentru calfa, George reprezinta o amenintare, datorita priceperii sale, de aceea il

trimite in padurea neagra, unde se spunea ca exista o scorpie care omoara pe oricine trecepe acolo.

In ochii imparatesei, apare ca un leu, calare pe un soimulean sireap de manca foc, leittata-sau.

Prin faptele si vorbele sale, George se infatiseaza ca un om afectuos, respectuos,ambitios, perseverent, inteligent si viteaz.

El plange de durere cand moare capra care l-a hranit, salvandu-l de la pieire, suferaprofund si il ingroapa cu toata evlavia pe pustnicul care l-a crescut.

Dintr-un salbatic imbracat in piei de vulpe, ametit si speriat de larma orasului, devineun tanar ucenic iscusit si harnic.

George s-a luptat cu scorpia intr-un mod inteligent si-a pregatit apararea si aasteptat sa vada ce va face adversarul necunoscut, apoi a actionat iute, luand-o prinsurprindere.

Suflet bun, George accepta ca ucenicul de la fierarie, ramas singur, sa-i fie tovaras,iar mai tarziu ii rasplateste loialitatea si destoinicia, facandu-l omul sau de incredere.

George, curajos, il salveaza pe vanatorul atacat de mistret, nestiind insa ca esteimparatul ales in locul tatalui sau. La petrecerea data in cinstea lui, unul dintre meseni ilrecunoaste, dupa margelele de la gat. Repus in drepturi, George organizeaza cu destoinicietreburile imparatiei, apoi planuieste salvarea mamei sale.

Si de aceasta data se arata chibzuit. Intai ii scrie capitanului talharilor, cerandu-i sa oelibereze, si numai dupa refuzul batjocoritor si amenintator al acestuia actioneaza siret,determinandu-l pe talhar sa capituleze fara lupta.

George cel Viteaz este un model de curaj de a infrunta si invinge soarta potrivnica.

Locul si timpul actiunii: imaginare-ritmul si durata intamplarilor neobisnuite, alerte;

actiunea se petrece pe doua taramuri diferitela curtea imparatului; in padurea neagra

supranaturalul intervine in actiunile erouluio pasarica il invata sa se scalde in sangele scorpiei ucise ca nici un rau sa nu se maiatinga de el

probelupta cu scorpia; ucenicia

ajutoare 39185tmx44mbu7yobiecte magice (sabia, buzduganul); animale (capra, pasarica); oameni (ucenicul,

pustnicul)

se desfasoara dupa o schema tipica


4/11

eroul pleaca in lume, unde se confrunta cu diverse pericole, revenind acasa cainvingator si cu experienta de viata

Personaje: modele morale opuse

personaj principal George personaje secundare scorpia, ucenicul personaje episodice - pustnicul, talharii, balaurul, fierarul,

imparatul, imparateasa personaje colective - oamenii

mb185t9344mbbu

- personaje fantastice balaurul, scorpiaLexic:

-formule fixe pentru marcarea etapelor naratiuniiinceput a fost odata ca niciodatafinal - incalecai p-o sa etc.- limbaj popularstarpitura de copil; pasamite; pe ici, pe colea;iaca sa ne tocmim; isi inchelbara un rand de

haine

- ordine neobisnuita a cuvintelor din enuntBucuria ce fu la curtea imparatului nu se poate spune.

Praslea cel voinic si merele de aur

caracterizare Praslea, adica fiul cel mic al imparatului, este tipul eroului inteligent si generos.Portretul sau se contureaza treptat, prin acumularea aprecierilor celorlalte personaje si a faptelor

proprii.Din raspunsul tatalui sau la rugamintea de a-l lasa si pe el sa incerce sa pazeasca pomul, reiese

ca aceea urma sa fie prima experienta majora din viata lui. Astfel, Praslea este numit mucos, incontrast cu fratii sai, voinici si deprinsi cu nevoile.

Praslea construieste un raspuns diplomatic pentru a-l indupleca pe imparat, care, in final,cedeaza.

Modul in care si-a pregatit si efectuat panda arata ca Praslea este perseverent, precaut siinventiv. Un detaliu ar putea indica de ce Praslea reuseste acolo unde ceilalti dinaintea lui au datgres: cititul cartilor, care imbogateste mintea si inalta sufletul.

Hotararea de a-l prinde pe hot face parte din felul de a fi al personajului sa nu lase lucrurileneterminate, sa inlature cauza raului.

Praslea este un model de ambitie: desi il cuprinde frica cand ajunge pe taramul celalalt si candvede palatele de aur in care locuia zmeul cel mic, sta o clipa pe ganduri, socoteste, se imbarbateazasi-si continua cautarea.

Faptele lui pe taramul celalalt (lupta cu zmeii, incercarea fratilor ale caror ganduri necurate leghicise, salvarea puilor zgripsoroaicei, intoarcerea pe pamant) intaresc trasaturi definitorii pentruPraslea: vitejie, istetime si bunatate.

Prevazator, Praslea nu merge direct acasa, ci se angajeaza ucenic la un argintar. Prin faptele saledeosebite si la insistentele fiicei mai mici de imparat, reuseste sa fie invitat la palat, unde, cu

ingeniozitate, dezvaluie cine este, isi recapata pozitia si obtine pedepsirea fratilor sai mai mari.Praslea este un personaj indragit pentru seninatatea, perseverenta, inteligenta, curajul sibunatatea sa.

ConversatieUn pitic si un catel,Pricajit ca vai de el,Stau de vorba la terasaCe mai zarva o sa iasaCand copiii or s-audaDespre batalia surdaCrancena si clar absurdaDintre melci si gandacei

Fluturasi si brotaceiPentru o zona mai curata,Mai spre soare amplasata,Cu verdeata si piscina,Liniste si bere fina.


5/11

Totul insa se sfarsesteC-un viraj luat nebunesteDe un prichindel blondiuAflat la primul raliu.

Domnu Trandafir

de Mihail Sadoveanu

caracterizare Personajul principal din povestirea cu acelasi titlu reprezinta invatatorul de tara din Moldova,

de la inceputul secolului trecut, evocat cu nostalgie de un fost elev recunoscator pentru educatiaprimita.Domnu Trandafir era un om bine facut, putin chel, cu ochi foarte blajini, mustata lunga si dinti lungi,cu strunga mare la mijloc.Era o persoana harnica, generoasa, blanda si cu multa dragoste pentru copii.

Talentul pedagogic si pasiunea pentru meseria sa sunt ilustrate prin modul diferit in care predadiversele lectii poeziile eroice prezentate cu voce tare si gesturi teatrale adecvate, povestile lui IonCreanga cu voce blanda, zambet linistit si cartea draga asezata in dreptul inimii pana cand se creaatmosfera potrivita pentru lectura.Cea mai importanta invatatura transmisa copiilor nu a fost insa cea impusa de programa scolara,gramatica sau aritmetica, ci cea morala. Domnu Trandafir le-a transmis elevilor sai bunatatea,

credinta in Dumnezeu si curatenia sufleteasca. I-a invatat, prin exemplu personal, sa fie harnici,primitori cu oaspetii, modesti si respectuosi fata de toti oamenii. Din fragmentul referitor la vizitaministrului si a inspectorului, reiese ca invatatorul se comporta demn si sigur pe sine in oricesituatie, ca un om cu constiinta datoriei implinite.

Elevul sau isi aminteste de domnu Trandafir cu duiosie si respect si il asociaza pe acesta cucopilaria sa luminoasa.

Chiar numele literar ales Trandafir sugereaza frumusetea si delicatetea sufleteasca, dar sioriginea Moldova.

Apropierea sufleteasca dintre invatator si copii a dainuit peste ani, dupa cum arata fostul sauelev prin aprecierea: ii era drag sa ne invete, si parca eram copiii lui asta am simtit-o totdeauna,cat am fost sub privegherea lui.

Posastiuc Serban

Clasa a V-a APraslea cel voinic si merele de aur

- rezumat -In basmul Praslea cel voinic si merele de aur, intamplarile se petrec intr-un ritm alert.Pentru ca nici un paznic nu a putut sa pazeasca merele de aur din gradina imparatului, fiii

acestuia se ofera sa pazeasca ei pomul. Insa nici fiul cel mare, nici fiul cel mijlociu nu reusesc saprinda hotul. Atunci, Praslea il roaga pe imparat sa-l lase sa incerce sa pazeasca si el pomul In celedin urma, imparatul incuviinteaza.

Spre deosebire de fratii sai, Praslea isi pregateste panda cu grija, astfel incat, dupa miezul noptii,desi cuprins de oboseala, reuseste sa ramana treaz datorita masurile de precautie luate si saraneasca un hot.

Dimineata, il bucura nespus pe imparat, cand ii duce merele pe o tipsie de aur.

Praslea este hotarat sa afle cine este hotul. In acelasi timp, invidiosi, fratii mai mari decid sa-lomoare.

Fara sa stie de gandurile necurate ale fratilor sai, Praslea porneste impreuna cu acestia incautarea hotului.

Mergand dupa urme, ajung la o prapastie in care doar Praslea se incumeta sa coboare.Ajuns pe taramul celalalt, Praslea salveaza trei fete de imparat, luptandu-se vitejeste cu zmeii

care voiau sa le ia de sotii cu forta.Fratii mai mari le ridica doar pe fetele de imparat si incearca sa-l ucida pe Praslea, insa acesta,

care intre timp si-a dat seama de intentia lor, leaga de franghie o piatra peste care isi pune caciula.Intr-adevar, fratii mai mari, crezand ca este Praslea, dau drumul franghiei.

Ajunsi acasa, cei doi se casatoresc cu fetele mai mari.Praslea reuseste sa iasa de pe taramul celalalt cu ajutorul unei zgripsoroaice careia i-a salvat

puii de balaur.

Ajuns pe pamant, Praslea, angajat ucenic la un argintar, indeplineste cerintele fetei de imparatcea mica: aduce furca cu caierul si fusul cu totul de aur, care toarce singura, o closca cu pui cu totulsi cu totul de aur.

La cererea fetei, Praslea este adus de mester la palat, unde este recunoscut de catre imparat siprimit cu mare bucurie si recunostinta de fata.


6/11

Praslea le povesteste parintilor sai intamplarile prin care a trecut si hotarasc impreuna capedeapsa pentru fratii cei mari sa vina de la Dumnezeu.Fratii cei mari nu trec proba cu sagetile si mor, iar Praslea se casatoreste cu fata cea mica si, dupamoartea tatalui sau, domneste in pace multi ani.

XX X

Elemente caracteristice basmului

Timpul si locul actiunii fantastice, un univers in care totul este posibil; intamplarile se petrec indoua lumi diferite pe pamant si pe lumea cealalta;Intamplari imaginare; se deruleaza dupa o schema caracteristica tuturor basmelor; majoritateasunt probe pe care trebuie sa le treaca eroul; intotdeauna binele invinge raul; actiunea estealcatuita din mai multe episoade (situatie initiala, cauza care determina actiunea, peripetiile eroului,depasirea situatiei dificile, situatia finala);

Personaje au puteri supranaturale; reprezinta modele morale opuse: personajul principaleste intotdeauna eroul pozitiv; personajele episodice apar intr-un singur moment al basmului si seimpart in ajutoare si adversari ai eroului (zmei, zgripsoroaica);Limbaj popular; contine expresii specifice care marcheaza inceputul, derularea si finalul basmului;Figuri de stil cel mai frecvent folosite sunt inversiunile, epitetele, comparatiile si repetitiile.Se observa repetarea unor cifre magice (3 baieti de imparat, 3 fete de imparat, 3 zmei, 3 mere deaur, 3 probe).

SERBAN POSASTIUC

elev

Data si locul nasterii: 9 noiembrie 1989, Giurgiu, RomaniaInaltime: 1,51 mRezultate scolare: premiul I in clasele I IV; media 9,13 in primul semestru din clasa a V-a;Limbi straine studiate: engleza, franceza, germana si japoneza;Sporturi practicate: baschet, la Clubul Sportiv Scolar nr. 6 Bucuresti; participare la campionatulnational si la Cupa Capitalei; fotbal, ciclism;Hobbyuri: jocuri pe calculator, masini, dinozauri, colectie de reviste auto si stiintifice, muzicaclasica;

Autori preferati: Ion Creanga, Joanne K. Rowling, Daniel Defoe si Stephen ColeMuzica: Beethoven, Mozart, Bach, Chopin; Abba, Andre, 3 Sud-Est.

Posastiuc SerbanClasa a V-a A

Dan BarbilianDan Barbilian s-a nascut la 19.03.1895, la Campulung Muscel, in judetul Arges, si a incetat din viatala 11.08.1961, la Bucuresti.Dupa clasele primare si gimnaziale facute in provincie, a urmat cursurile liceelor Gh. Lazarsi MihaiViteazul din Bucuresti.Dupa bacalaureat (1941), s-a inscris ca student la sectia de matematica a Facultatii de Stiinte dinBucuresti. Si-a intrerupt studiile din cauza razboiului, fiind un timp cantonat pe Prut, ca elev al Scoliide geniu.

A debutat ca poet (cunoscut sub pseudonimul Ion Barbu) in 1918, cu poezia Fiinta, publicata inrevista Literatorul a lui Al. Macedonski.In anul urmator, si-a inceput colaborarea la Sburatorul, prezentat elogios de Eugen Lovinescu.Sporadic, a semnat in Umanitatea, Cuvantul liber, Revista noua si Viata romaneasca.In acelasi timp, a redactat primele lucrari de matematica, luandu-si licenta in 1921.A plecat in Germania, la Gottingen, pentru a-si pregati teza de doctorat, dar s-a lasat cuprins cutotul de demonia literara.S-a stabilit la Tubingen, impreuna cu Tudor Vianu, apoi la Berlin, unde l-a intalnit pe Al. A. Philippide.Din 1924, a predat matematica la Giurgiu si Bucuresti, ocupand, totodata, postul de asistentuniversitar.A promovat examenul de doctorat in 1929, cu teza Reprezentari canonice ale adunarii functiiloripereliptice.A publicat versuri in Contemporanul, Revista noua, Viata literara, Cetatea literara si altele.

Aparitia volumuluiJoc secund, in 1930, comentat de criticii cei mai autorizati ai timpului, a

fost considerata de poet o lichidare a trecutului literar.In 1932, a ocupat prin concurs un post de conferentiar la Facultatea de Stiinte, sectia

matematica, a Universitatii din Bucuresti.S-a ocupat de fundamentarea axiomatica a geometriei, de studiul cunoscutelor spatii

Barbilian.


7/11

A luat parte la numeroase congrese de matematica si a fost invitat de Universitatile dinHamburg, Gottingen si Viena sa tina prelegeri si conferinte.

In 1942 a fost numit profesor.

1.Poezia univers al visului de copil

Multe din poeziile lui Mihai Eminescu reinvie universul copilariei.Unele evoca locurile unde si-a petrecut poetul primii ani din viata, hoinarind prin paduri si culcandu-se langa izvoare, cum isi va aminti mai tarziu:

Fiind baiat, paduri cutreieramSi ma culcam adesea langa isvor.

Din locurile copilariei, poetul a retinut cateva elemente, care revin permanent in poezia sa dedragoste codrul si izvorul.

Vino-n codrul la isvorulCare tremura pe prundUnde prispa cea de brazdeCrengi plecate o ascund.Alteori, codrul e mai mic, un crang, cu lac si tei infloriti.E-un miros de tei in cranguriDulce-i umbra de rachiti

Si suntem atat de singuriSi atat de fericiti!In Freamat de codru, cantecul pasarilor, sunetul izvoarelor, teii infloriti, toata natura participa

la regretul pentru sfarsitul dragostei poetului din cursul verii. O imagine delicata este aceea aizvorului care a pastrat amintirea piciorului tinerei fete:

Se intreaba trist isvorul:

Unde mi-i craiasa oareParul moale, despletindu-si,Fata-n apa mea privindu-si,Sa m-atinga visatoare

Cu piciorul?

Il incantau, desigur, dupa cum rezulta din poezia Trecut-au anii,povesti si doine, ghicitori,

eresuri, auzite de la batranii din sat.Dragostea si natura sunt inseparabile in poezia lui Eminescu. Povestea teiului, varianta la

Fat-Frumos din tei, are la baza o intamplare auzita de poet in copilarie, despre o fata de boier fugitain lume cu un flacau de taran.

Craiasa din povesti din poezia cu acelasi nume e o zeita a padurii.In Povestea codrului, codrul este personificat intr-un imparat cu stema de luna, soare si

luceferi. El are curteni din neamul cerbilor si mii de supusi. Iepurii sunt crainici, privighetorile tinorchestra, furnicile alcatuiesc armata. Poetul viseaza intoarcerea la starea de inocenta primara inacest decor de basm:

Hai si noi la craiul, draga,Si sa fim din nou copii,

Ca norocul si iubireaSa ne para jucarii.Reconstruirea artistica a locurilor copilariei si exploatarea lirica a povestilor si legendelor

auzite in copilarie au contribuit la crearea universului imaginar unic al poeziei eminesciene.

Vizita de Ion Luca Caragiale

Caracterizarea personajului principal, Ionel

Ionel, personajul principal din schita Vizita , de Ion Luca Caragiale, reprezinta tipul copiluluirasfatat, obraznic.Portretul lui se contureaza din datele furnizate de narator (vizitatorul), de mama sa, doamnaPopescu, precum si din faptele si vorbele proprii. Actiunea este foarte concentrata. In loc sa

povesteasca, Caragiale isi surprinde personajele vorbind, dialogand.In introducere, naratorul informeaza ca Ionel este un copilas foarte dragalas de vreo opt anisori, fiulunei bune prietene de-ale sale, doamna Popescu, si al domnului Popescu, mare agricultor.Naratorul foloseste deseori ironia cand face referire la Ionel. Un exemplu este cel in care aparepersonajul episodic femeia batrana care pregateste cafeaua. In timp ce doamna Popescu ii


8/11

povesteste musafirului ca isi petrece cea mai mare parte din timp pentru a-i face educatie lui Ionel,acesta este pe punctul de a rasturna masina de gatit.Doamna Popescu il considera pe Ionel un strengar, destept. Se poarta cu el cu multa dragoste sitandrete, este foarte mandra de el si incapabila sa-i refuze ceva ori sa-i aprecieze corect faptele.

Ionel este neastamparat, lipsit de bune maniere (bate toba si sufla in trambita, asurzindu-lpe musafir, se joaca cu mingea, rasturnand cafeaua vizitatorului, ii toarna acestuia dulceata insosoni), nepoliticos (i se adreseaza musafirului cu tu), inconstient de gravitatea faptelor sale (oataca cu sabia pe femeia care aducea tava cu cafele si isi raneste mama, fumeaza).

Cu toate acestea, Ionel este un personaj simpatic, ca si domnul Goe, pe care publicul roman

l-a indragit si l-a transformat intr-un nume pentru a descrie toti copiii alintati si obraznici.

S-a nascut la 30.01.1852, la Haimanale, judetul Prahova, si a incetat din viata la09.06.1912, la Berlin, in Germania.

ZiaristA lucrat la publicatiile Ghimpele, Alegatorul liber, Unirea democratica, Romania

libera, Timpul, Constitutionalul, Universul.In 1877 a redactat singur, in intregime, saptamanalul umoristic Claponul.In perioada august septembrie 1877, impreuna cu publicistul Frederic Dame, a

scos ziarul Natiunea romana, care si-a incetat insa aparitia dupa publicarea unei stirifalse despre caderea Plevnei.

In 1893, impreuna cu A. Bacalbasa, a scos revista umoristica Moftul roman.In 1894 a editat, impreuna cu Ioan Slavici si George Cosbuc, revista literara Vatra.DramaturgA scris comediile O noapte furtunoasa (1878), Conul Leonida fata cu reactiunea

(1879), O scrisoare pierduta (1884), D-ale carnavalului(1885).In comedii, sunt criticate moravurile vietii politice si familiale burgheze de la

sfarsitul secolului trecut (necinstea, incultura, orgoliul).

Momente si schiteSe aseamana cu piesele de teatru prin fondul lor dramatic si comic.

Critica educatia familiala (Domnul Goe, Vizita, Bubico), destramarea familiei (Micieconomii, Tren de placere), superficialitatea presei (Reportaj, Ultima ora, Groaznicasinucidere din strada Fidelitatii) si incompetenta didactica (Un pedagog de scoala noua).

In momente si schite, Caragiale a creat cateva personaje tipice memorabile

copilul prost crescut, bucuresteanul, amicul.Importanta operei lui I.L. CaragialeI.L. Caragiale este creatorul limbajului dramatic in literatura romana.Scriitor de valoare universala, a fost tradus, in timp, in toate limbile de larga

circulatie franceza, engleza, italiana, spaniola, germana, dar si in maghiara, sarba,bulgara si altele, piesa O scrisoare pierdutajucandu-se pe toate meridianele, din Frantain Argentina, din Germania in Japonia si Egipt.

Gellu NaumS-a nascut in Bucuresti, la 01.08.1915.

Poet, prozator si traducator roman.

Opera carti pentru copii Cel mai mare Gulliver,1958; Cartea cu Apolodor, 1959,

A doua carte cu Apolodor, 1964. traduceri din engleza, franceza, germana (Diderot, Prevert, Kafka).

Emil Garleanu

S-a nascut la 05.0.1878, la Iasi; a murit la 02.07.1914, la Campulung-Muscel.Prozator si jurnalist roman.ViataA intrat de timpuriu in miscarea Samanatorul, sub influenta careia si-a desfasurat prima parte aactivitatii literare.A debutat la revista ieseanaArhiva.A fost redactor la revista samanatorista Fat-Frumos si colaborator la Convorbiri critice.

A participat activ la infiintarea Societatii Scriitorilor Romani, al carei presedinte a fost.OperaA debutat cu volumul Batranii (1905), in care sunt evocati boieri de vita veche, patriarhali si visatori,superiori lumii noi, burgheze, care i-a ruinat.


9/11

Un alt volum, Nucul lui Odobac (1910), dezvolta tot o tema samanatorista: disparitia taranimiipatriarhale si a obiceiurilor traditionale.Cea mai cunoscuta opera a lui Emil Garleanu este Din lumea celor care nu cuvanta (1910), in care arelatat, cu duiosie, intamplari alegorice din viata gazelor, pasarilor, animalelor si plantelor.Alte volume:

Cea dintai durere (1907); 1877 schite de razboi (1908); Trei vedenii (1910);

Amintiri si schite (1910).George Toparceanu

S-a nascut la 20.03.1886 si a murit la 07.05.1937, la Iasi.Poet, prozator si jurnalist literar roman.ViataA studiat la Facultatea de Litere din Bucuresti, dar nu si-a luat diploma.A fost un functionar marunt pana in 1911, cand a fost angajat secretar de redactie al revistei

Viata romaneasca, din Iasi.In timpul primului razboi mondial, a fost luat prizonier pe frontul bulgaresc si a petrecut 2 ani

(1916 1918) intr-un lagar.In 1918 a scos la Iasi, impreuna cu Mihail Sadoveanu, revista Insemnari literare.Cand, in 1920, reapare Viata romaneasca, a preluat functia de redactor-sef.In 1926 a obtinut Premiul National de poezie, iar in 1936 a fost ales membru corespondent al

Academiei.Opera

Mihai EminescuMircea EliadeMichael Ende

Fisa de lecturaI. Informatii generaleAutor George Toparceanu s-a nascut la 20.03.1886, a murit la 07.05.1937, Iasi; poet, prozator si

jurnalist literar; in 1926, a castigat Premiul National de poezie; in 936, a fost ales membrucorespondent al Academiei;

Titlu poezia Rapsodii de toamna face parte din volumul Balade vesele (ulterior numit Balade

vesele si triste), aparut in 1916;Tipul textului literar, poezie.II. Informatii despre continutul lucrarii

Nota definitorie a poeziei este imbinarea de umor si sentimentalism. Poetul privestecu simpatie si intelegere dramele fiintelor marunte.In versurile de mai sus, poetul reda zbuciumul provocat in universul necuvantatoarelor de

apropierea toamnei (O boare a furat de prin ponoare puful papadiilor; Solzii frunzelor marunte s-au zburlit pe ramura).

Limbajul este simplu, versurile sunt scurte, iar ritmul alert.Figurile de stil frecvent utilizate sunt:

Personificare - o boare a furat ; un salcam privi; solzii frunzelor s-au zburlit;Epitete - Un salcam mandru; frunze marunte;Comparatie - Un salcam mandru ca o flamura.

Sfarsit de toamnaPastelul Sfarsit de toamna, de Vasile Alecsandri,are ca tema sentimentele de tristete simelancolie provocate de venirea toamnei si apropierea iernii.In prima strofa, este conturat tabloul plecarii pasarilor calatoare cocostarci, randunele, cocori.Succesiunea de verbe, toate la timpul trecut (parasit-au, au fugit, pribegit-au), creeaza sentimentulde tristete provocat de aceasta despartire, culminand cu exprimarea sentimentului dejalnic dor.Aversiunea poetului fata de iarna, anotimp asociat mortii, reiese din numirea acesteia prin expresia

zile rele.In strofa a doua, este conturat, in contrast cu inaltul cerului, tabloul sosirii toamnei pe pamant:disparitia vegetatiei si producerea brumei. Versurile dezvaluie nostalgia poetului dupa zileleluminoase si verdeata verii.Strofa a treia revine la descrierea semnelortoamnei in vazduh: carduri de cocori zboara pe un cerinnorat, cu un soare palid.Ultima strofa descrie, combinand planurile celest si terestru, apropierea iernii: ziua scade, noaptea

se mareste, bate un vant rece, anuntand crivatul si nelinistind animalele (boii, caii, cainii).Din tot acest tablou, se detaseaza omul. Daca pe tot parcursul pastelului a strabatut, discret,

prezenta sa prin sentimentele exprimate - , in final apare ca fiinta superioara care cugeta laevolutia fenomenelor de necontrolat din jurul sau. Pare ca se gandeste, in tihna, in fata focului, latrecerea timpului pentru natura (succesiunea anotimpurilor) si pentru sine (curgerea anilor). De


10/11

altfel, Vasile Alecsandri a scris pastelurile dupa varsta de 40 de ani, trecand de la poezii de dragostela poezii descriptive.Figurile de stil cel mai des intalnite sunt:

Inversiunea : a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verdecampie;

Enumerarea : cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc; Epitet :jalnic dor,vesela verde campie trista, vestezita, lunca ruginita; Comparatia : frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc ca

frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.Alternanta descrierii prezentei toamnei pe cer si pe pamant, precum si raportul echilibrat intresubstantive si verbe confera armonie versurilor.Posastiuc SerbanClasa a V-a A

Vasile Alecsandri- s-a nascut in 1818, la Bacau, si a murit in 1890, la Mircesti;

A studiat la Paris, impreuna cu un grup de tineri din care faceaparte si viitorul domn Alexandru Ioan Cuza.

In 1840, este numit director al Teatrului din Iasi, impreuna cuM. Kogalniceanu si C. Negruzzi.

A avut un rol important in revolutia din martie 1848 de la Iasi. A fost ministru de Externe sub Cuza.

- poet, prozator si dramaturg;

A scris nuvele, note de calatorie (O calatorie in Africa), comedii(Cucoana Chirita la Iasi, Cucoana Chirita in provincie), drameistorice (Despot Voda).

In poeziile patriotice, a sustinut ideea unirii (Hora Unirii) si apremarit vitejia ostasilor angajati in lupta pentru independenta(volumul Ostasii nostri).

- reprezentant de seama al generatiei de scriitori de la mijlocul secolului al XIX-lea;Mihail Sadoveanu: Incepand din preajma anului 1840, vreme de jumatate de veac, V. Alecsandri aintrupat in sufletu-i generos si a exteriorizat cu marele-i talent toate aspiratiile neamului nostru.- admirator al folclorului national, a alcatuit culegeri de literatura populara;

Culegerea Poezii poporale, balade (cantice batranesti) adunatesi indreptate de V. Alecsandri, aparuta in 1852, include, intrealtele, baladele Miorita si Toma Alimos.

- cele mai importante volume de poezii: Pasteluri, Doine si lacramioare, Ostasii nostri.Posastiuc SerbanClasa a V-a A

Sfarsit de toamnaPoezia face parte din volumul Pasteluri, de Vasile Alecsandri, creatorul acestei specii literare.Pastelurile descriu mici tablouri de natura inspirate din lunca Siretului. Au ca tema

exprimarea, cu simplitate, a starilor sufletesti ale poetului in fata frumusetii naturii. Majoritatea secaracterizeaza prin optimism si contin detalii gingase ori note de umor.

Cele mai numeroase sunt dedicate iernii (Iarna, Gerul, Viscolul, Sania,Miezul iernii, La gura sobei, Bradul, Sfarsitul iernei).

Primavara este intampinata cu bucurie in suflet in poeziile Oaspetiiprimaverii, Cucoarele, Noaptea, Dimineata, Tunetul.

Unele pasteluri au ca tema muncile campului: Plugurile, Samanatorii,Secerisul, Cositul.

Numeroase pasteluri au fost inspirate de locul de creatie de la Mircesti :Serile la Mircesti, Lunca din Mircesti, Malul Siretului.

Natura Orientului este descrisa in Mandarinul si Pastel chinez.Majoritatea Pastelurilorau fost publicate in revista Convorbiri literare, in anii 1878-1875. Au

aparut in volum in 1875. Criticul literar George Calinescu l-a comparat pe V. Alecsandri cu pictorulNicolae Grigorescu, apreciind ca Pastelurile aduc in literatura romana o poezie noua, in care

predomina tehnica picturala.


11/11

Pastelul Sfarsit de toamna, creat in 1868, descrie, cu tristete si melancolie, ultimele zile de

toamna si apropierea iernii.Dragostea poetului fata de natura strabate de la primele cuvinte: oaspetii caselor noastre,

cum sunt numite pasarile calatoare cocostarcii si randunelele.Natura este surprinsa in diversele sale forme de existenta, alternand, echilibrat, planurile celest siterestru. Tabloul de toamna cuprinde carduri de pasari calatoare care migreaza, campii vestejite,lunca acoperita de bruma, copaci goliti de frunze, cerul intunecat de nori negri, care acoperasoarele.

Apropierea iernii este descrisa prin expresii cum ar fi:zile rele, nouri negri plini de geruri,precum si in ultima strofa:

Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare!Vantul suiera prin hornuri raspandind infiorare.Boii rag, caii rancheaza, cainii latra la un loc.Din tot acest tablou, se detaseaza omul. Daca pe tot parcursul pastelului a strabatut, discret,

prezenta sa prin sentimentele exprimate - , in final apare ca fiinta superioara care cugeta laevolutia fenomenelor de necontrolat din jurul sau. Pare ca se gandeste, in tihna, in fata focului, latrecerea timpului pentru natura (succesiunea anotimpurilor) si pentru sine (curgerea anilor). Dealtfel, Vasile Alecsandri a scris pastelurile dupa varsta de 40 de ani, trecand de la poezii de dragostela poezii descriptive.

Figurile de stil prezente in poezie sunt:

Comparatia : frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc ca

frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc; din tuspatru parti a lumei seridica-nalt la ceruri, ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri;

Enumerarea : cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc; Repetitia : iarna vine, vine; Inversiunea : a lor cuiburi, lung zbor, al nostru jalnic dor, vesela verde

campie, grozavii nori; Epitet : vesela verde campie, lunca ruginita, corbi iernatici, grozavii nori.

Cuvintele care denumesc ori fac referire la sentimentul de tristete, de melancolie apar de

mai multe ori in poezie: jalnic dor, campia trista, omul trist.In poezie, predomina substantivele si adjectivele, fiind o descriere. Verbele sunt la timpul

trecut, cand este vorba de plecarea pasarilor calatoare, la prezent, in strofele a II-a si a III-a, care

descriu transformarile petrecute in natura.Sfarsit de toamna este o poezie plina de armonie, in care maretia si frumusetea naturii capata

contur prin forta cuvantului.Figuri de stil

Antiteza opozitia dintre doua cuvinte, fapte, personaje, ideiExemplu: Ea bogata, eu saracVreme trece, vreme vine,Toate-s vechi si noua toate Comparatie alaturarea a doi termini, cu scopul de a se releva trasaturile asemanatoareExemplu: frunzele cad, zbor in aer si de crengi se dezlipesc ca frumoasele iluzii dintr-un sufletomenesc; din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt la ceruri, ca balauri din poveste, nouri negri plinide geruri;Enumeratie prezentarea detaliata a faptelor

Exemplu: cocostarci si randunele; frunzele cad, zbor, se dezlipesc;Epitet rezulta din alaturarea unui adjectiv, adverb pe langa un substan

Demonstatia ca Pastelul Sfarsit de toamna

Documents

Transcript of Demonstatia ca Pastelul Sfarsit de toamna