7/26/2019 Demografia Mexicului

1/4

Demografa Mexicului

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Acest articol sau seciune are mai multe probleme. Putei s contribuii larezolvarea lor sau s le comentai pe pagina de discuie. Pentru autor, consultaipagina de !ndrumri.

"alitatea in#ormaiilor sau a exprimrii trebuie !mbuntit. Marcat din mai$%&%.

'rebuie pus() !n #ormatul standard. Marcat din mai $%&%.

Are bibliografa incomplet sau inexistent. Marcat din mai $%&%.

*u +tergei eticetele !nainte de rezolvarea problemelor.-n timpul secolului /, populaia Mexicului abia dac se dubla. Aceast tendinaa continuat !n timpul primelor dou decade ale secolului +i incluviv, larecensm0ntul din &1$% s2a !nregistrat o pierdere de circa $ milioane de locuitori.3enomenul poate explica de ce din timpul deceniului &1&% p0n !n &1$% a avutloc 4evoluia mexican.

4ata de cre+tere a crescut drastic !ntre deceniile &15% +i &16%, c0nd ara a auns

s !ntregistreze indici de cre+tere mai mari de 57 (&18%2&16%). Populaiamexican s2a dublat !ntr2o sut de ani +i !n acest ritm se a+teapt ca pentru anul$%%% s fe &$% milioane de mexicani. -nainte de aceast situaie, guvernul#ederal a creat "onsiliul *aional al Populaiei ("9*AP9), cu misiunea de astabiliza politica de control a natalitii si de a realiza investigaii desprepopulaia rii. Msurile luate au avut rezultate spectaculoase +i rata de cre+terea sczut p0n la &,: !n perioada &1182$%%%. ;perana de via a trecut de la 5:de ani !n &618 la

7/26/2019 Demografia Mexicului

2/4

4oo. Acest ultim ora+ este unul din cele ce prezint o rat de cre+tere a populaieicea mai mare din ar, ca urmare a industriei turistice a "ancunului, ceconcentreaz 8%7 din populaia ora+ului Cuintana 4oo.

/ndigeniimodifcare E modifcare sursF

Pe de alt parte, populaia vorbitoare de limbi indigene (unicul criteriu menionat!n metodologia /*>G/ pentru a contabiliza poporul indigen din ar) a sczut de la&

7/26/2019 Demografia Mexicului

3/4

amestecatO, sau a+a cum zicea os? @asconcelos "aldern (&1$8), un Ocreuzet altuturor raselorO at0t naional c0t +i rasial.

De+i nu este o statistic ofcial pentru identitile etnice ale rii, un procentamare a populaiei este #enotipic mixt.

Politica predominant primului secol de via independent a Mexicului era puinrasist. Dup trium#ul revoluiei, mai muli g0nditori au considerat c Mexicul erao naiune mixt din punct de vedere cultural, +i atunci politicile sociale s2au diriats asimileze indigenii !n cultura naional. "onsecinele au #ostN reducerea !ntermeni absolui +i relativi a persoanelor ce vorbesc limbi indigene.

"riteriul pe baza limbii a #ost utilizat pentru a determina numrul indigenilor dinar. "u toate acestea, acest criteriu a #ost criticat, deoarece identitatea etnicnu este dat de identitatea lingvistic precum spunea Guillermo Bonfl Batalla !nM?xico pro#undo.

"i#rele o#erite de /nstitutul *aional de Geografe, ;tatistic +i /n#ormatic +i"omisia *aional pentru Dezvoltare a Popoarelor /ndigene (!nainte /nstitutul*aional /ndigen, /*/) sunt !n opoziie. Pentru prima dat, populaia indigen este

!n ur de :7 din total, c0t +i pentru /*/, proporia oscileaz !ntre &%7 si &J7. Pesite2ul Qeb al "*D/ ci#ra o#erit de instituie este de &%.$$% indigeni !n ar !nanul $%%%, care reprezentau circa &&7 din populaia mexican. "riteriileangaailor de la "*D/ pentru calcul includ, !n a#ara celor lingvistice, locul deorigine, identitatea etnic a unuia sau a ambilor prini, ipoteza individual aidentitii indigene, printre altele.

"*D/ recunoa+te doar :8 de grupuri etnice indigene distincte reciproce pe baza

criteriului lingvistic. "ele mai mari ast#el de grupuri sunt nRuatl, maSa,zapoteco, mixteco, otomi +i pur?peca. 'oate acestea sunt descendente alevecilor mesoamericanilor. Grupurile mai mici sunt kiliQa, a+ezat la nord de Baa"ali#ornia +i lacandn !n "iapas, cu aproape &%% de integrani.

Privind imigraia !n Mexic, principalele comuniti strine cu puternic prezen !nteritoriul naional de muli ani se !ntlnesc comunitile de americani, spanioli,germani, italieni, cubanezi, #rancezi, cinezi, ru+i, libanezi, evrei, rromi, aponezi,peruani, coreeni, flipinezi, greci, irlandezi, austrieci, unguri, polonezi, belgieni,

portoricani, sirieni +i turci. Dintre comunitile strine recent aprute pe teritoriulMexicului se disting comunitile provenite din Argentina, "olumbia, Guatemala,

7/26/2019 Demografia Mexicului

4/4

Tonduras, ;alvador, "anada, IruguaS, >cuador, "osta 4ica, Bolivia, Brazilia,*icaragua, Panama, @enezuela, 4epublica Dominican, "ile, Taiti, ParaguaS,>lveia, 9landa +i ;uedia.

aratF

v U d U m

Mexic V Mexicani V =imba spaniol

aratF

v U d U m

Demografa Americii de *ord

"ategoriiN Demografe dup riGeografa Mexicului