Delta Dunarii

5
Delta Dunarii este situata in partea de est a Romaniei si la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta in forma clasica a literei delta, avînd forma unui con plat cu varful în punctul de separare a bratelor fluviului în zona strâmtorilor dintre Orlovka si Isaccea. La est de acest punct, valea se largeste marcând delta propriu-zisa care, înainte ca fluviul sa se verse în Marea Neagra, se extinde pe o suprafata de 100 km lungime x 100 km latime, iar de aici se continua în interiorul marii pe o distanta de aproximativ 10-15 km. Fiind înconjurata la nord de Podisul Bugeacului, la vest de Podisul Dobrogei de Nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-est de Marea Neagra, zona de varsare a Dunarii se individualizeaza net ca ca unitate fizico-geografica aparte si este formata din Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre de la nordul si sudul deltei propriu-zise) si sectorul maritim din fata deltei. Sectorul maritim din fata deltei este zona în care se produce amestecul apelor fluviale cu cele marine. El se întinde în general pâna la izobatele de 20-25 m. Delta Dunarii, inclusiv zonele lacustre periferice se întinde în nord pâna la paralela de 46*42’ latitudine nordica (tarmul de nord al lacului Chitai), în sud pâna la 44*24' latitudine nordica (Gura Buhazului), spre vest pâna la 28*14' longitudine estica (tarmul de vest al lacurilor Ialpug si Cugurlui), iar înspre est pâna la 29*46' longitudine estica (gura bratului Noul Stambul). Delta Dunarii are o suprafata de aproximativ 564.000 ha dintre care 442.300 ha pe teritoriul României si 124.000 hectare pe teritoriul Ucrainei. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica principala este constituita din bratele fluviale Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, iar cea secundara este formata din sahale, gârle, canale, jepse si periboine. Sahalele sunt foste brate ale Dunarii, aflate în prezent într-un stadiu de colmatare. Gârlele, ca si sahalele sunt elemente de retea hidrografica naturala, caracterizate prin dimensiuni mult mai mici. Jepsele sunt elemente depresionare de forma alungita care au rol de retea hidrografica numai în timpul apelor mari. Periboinele sunt mici sparturi de litoral. Lacurile de delta, considerate tip aparte, pentru caracterul lor specific, se întâlnesc mai ales în zona deltaica dintre bratele principale.

description

Delta Dunarii

Transcript of Delta Dunarii

Delta Dunariieste situata in partea de est a Romaniei si la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta in forma clasica a literei delta, avnd forma unui con plat cu varful n punctul de separare a bratelor fluviului n zona strmtorilor dintre Orlovka si Isaccea. La est de acest punct, valea se largeste marcnd delta propriu-zisa care, nainte ca fluviul sa se verse n Marea Neagra, se extinde pe o suprafata de 100 km lungime x 100 km latime, iar de aici se continua n interiorul marii pe o distanta de aproximativ 10-15 km.

Fiind nconjurata la nord de Podisul Bugeacului, la vest de Podisul Dobrogei de Nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-est de Marea Neagra, zona de varsare a Dunarii se individualizeaza net ca ca unitate fizico-geografica aparte si este formata dinDelta Dunarii(inclusiv zonele lacustre de la nordul si sudul deltei propriu-zise) si sectorul maritim din fata deltei. Sectorul maritim din fata deltei este zona n care se produce amestecul apelor fluviale cu cele marine. El se ntinde n general pna la izobatele de 20-25 m.

Delta Dunarii, inclusiv zonele lacustre periferice se ntinde n nord pna la paralela de 46*42 latitudine nordica (tarmul de nord al lacului Chitai), n sud pna la 44*24' latitudine nordica (Gura Buhazului), spre vest pna la 28*14' longitudine estica (tarmul de vest al lacurilor Ialpug si Cugurlui), iar nspre est pna la 29*46' longitudine estica (gura bratului Noul Stambul).Delta Dunarii are o suprafata de aproximativ 564.000 ha dintre care 442.300 ha pe teritoriul Romniei si 124.000 hectare pe teritoriul Ucrainei.

Reteaua hidrograficaReteaua hidrografica principala este constituita din bratele fluviale Chilia, Sulina siSfantu Gheorghe, iar cea secundara este formata din sahale, grle, canale, jepse si periboine. Sahalele sunt foste brate ale Dunarii, aflate n prezent ntr-un stadiu de colmatare. Grlele, ca si sahalele sunt elemente de retea hidrografica naturala, caracterizate prin dimensiuni mult mai mici.Jepsele sunt elemente depresionare de forma alungita care au rol de retea hidrografica numai n timpul apelor mari. Periboinele sunt mici sparturi de litoral. Lacurile de delta, considerate tip aparte, pentru caracterul lor specific, se ntlnesc mai ales n zona deltaica dintre bratele principale.

Cele mai importante lacuri de delta se gasesc n zona cuprinsa ntre bratul Chilia si Razelm. Ele sunt: Tatanir, Furtuna, Matita, Merhei, Babina, Trei Iezere si Bogdaproste n Ostrovul Letea, Obretinul taiat de Canalul Sulina, Gorgova, Isacova, Rosu, Puiu si Lumina n Ostrovul Sf. Gheorghe iar n Ostrovul Dranov lacul cu acelasi nume. Suprafata lor nu depinde dect n mica masura de variatia nivelului apelor Dunarii.

Lagunele maritime sunt foste golguri barate de cordoane litorale, avnd nca legatura cu marea. In afara de cele mai mari, respectiv Razelm, Golovita, Zmeica, si Sinoe.Mlastinile sunt suprafete acoperite permanent sau aproape permanent cu apa, dar aceasta nu este suficient de adnca, astfel nct sunt invadate de stuf si vegetatie de balta. Japsele sunt acele depresiuni alungite, cu un relief aproape plat, lipsite aproape complet de neregularitatii, dar avnd o sectiune transversala concava.

FluviulDunarese desparte n trei brate principale de la nord spre sud, dupa cum urmeaza: Bratul Chilia, Bratul Sulina, si bratul Sf. Gheorghe. La nivel scazut al fluviului, acestea transporta 60%, 21%, si respectiv 19% din apele Dunarii, iar la nivel ridicat, 72%, 11% si 17%. In perioada de crestere a apelor, din cauza insuficientei capacitati de transport a ntregului volum de apa pe cele trei brate de varsare.

Avnd o asemenea suprafata, Delta Dunarii este, ca marime, a doua din Europa dupa Delta Volgai (18.000 km2), fiind urmata de cea a Padului (1.500 km2).In delta fluviala predomina prafuri, argile, mluri si turbe. Este caracteristica prezenta foarte redusa nisipurilor, pe cand in delta fluvio-maritima predomina nisipurile organice.

Din totalitatea elementelor fizico-geografice, morfo-hidrografice este aceea care exprima cel mai bine specificul fizico-geografic al zonei de varsare a Dunarii. Acest lucru este cu att mai evident, cu ct nsasi raionarea fizico-geografica se suprapune evident peste raionarea morfo-hidrografica.a)Caracterizarea morfo-hidrografica generala. Zona de varsare a Dunarii este din alcatuita patru mari subunitati:1. Delta propriuzisa, ntre zona lacustra Ialpug-Catlabug-Chitai si complexul lagunar Razelm-Sinoe (383 000 ha).2. Zona lacustra Ialpug-Catalpug-Chitai, la nord de bratul Chilia (86 000 ha).3. Complexul lagunar Razelm-Sinoe, inclusiv grindul Chituc (95 000 ha).4. Setorul maritim din fata delteiCele mai adnci, dispuse de asemenea dispersat, se ntlnesc n anafoarelede pe bratele principale. Astfel, pe bratul Chilia patul albiei coboara la -36m, pe bratul Tulcea la -34m, pe Sulina -18m, iar pe bratul Sf. Gheorghe sub -26m.b)Elementele morfo-hidrografice. Delta Dunarii este un adevarat mozaic de elemente morfo-hidrografice. In cadrul acestora se deosebesc doua mari categorii: 1) pozitive (grindurile fluviale, cordoanele litorale, grindurile maritime complexe, litoralul deltei) si 2) negative.

Sectorul maritim din fata deltei se ntinde pe o fsie lata de 10-15 km, aproximativ pna la izobatele 20-25 m. Din punct de vedere morfologic este o cmpie litorala submersa, sector marginal prelitoral al platformei continentale din nord-vestul bazinului Marii Negre.Circulatia apelor se face n special sub influenta vnturilor si este caracterizata att de prezenta unor curenti a caror directie generala este de la nord-est spre sud-vest, ct si de existenta unor curenti turbionari la sudul proeminentelor litoralului deltei.

Delta Dunarii, ca unitate fizico-geografica aparte, se individualizeaza si din punct de vedere climatic. Elementele climatice fiind generate n special de radiatia solara si circulatia atmosferica, prezinta caractere specifice datorita att existentei marilor ntinderi de apa, ct si vecinatatii cu marea.Delta Dunarii se gaseste ntr-o zona de interferenta a traseelor de deplasare a maselor de aer, care se formeaza deasupra Oceanului Atlantic, bazinul Mediteranean si continentul Eurasiatic. Caracterul continental al climei devine mai putin predominant, pe masura apropierii de litoral.

Caracterizarea anotimpurilorIarna este relativ calduroasa, temperaturile medii din cea mai friguroasa luna (ianuarie) fiind n jur de -10 grade.Primavara (martie - aprilie) este uscata si racoroasa. Incalzirea se manifesta uneori din februarie, nsa temperaturile medii pozitive se stabilesc abia n martie. Temperaturile pot urca deseori ziua pna la 20-25 grade C, iar o data cu invazia maselor de aer rece, pot scadea sub -10 grade C.Vara esta calda si secetoasa. Incepe de obicei n luna mai si se termina la sfrsitul lunii septembrie. In mai temperatura medie este de +15 grade C, dar sunt nregistrate si raciri provocate de trecerea fronturilor reci, temperatura cobornd uneori pna la +5 grade C.Toamna ncepe n octombrie si dureaza pna la nceputul celei de-a doua jumatate a lunii decembrie. Temperatura se ridica ziua pna la 20 grade C, a doua jumatate a toamnei este ploioasa si racoroasa, temperatura aerului scade sub 15 grade C.

VegetatiaIn Delta Dunarii, conditiile biologice deosebit de favorabile create de prezenta permanenta sau aproape permanenta a apei, face ca vegetatia sa se dezvolte luxuriant. Predominanta elementului acvatic atrage dupa sine o dezvoltare predominanta a vegetatiei de balta ndeosebi a vegetatiei palustre dure, din care caracteristic pentru Delta Dunarii este n primul rnd stuful.Intr-adevar aici se gaseste cea mai compacta suprafata stuficola de pe glob (aproximativ 240 000 hectare).

Prezenta si dezvoltarea vegetatiei sunt n directa dependenta de variatia n timp si spatiu a regimului hidric. De aceea n Delta Dunarii, ntre repartitia vegetatiei si cea a elementelor morfo-hidrologice exista deseori o vizibila concordanta. De asemenea, ghiolurile, mlastinile, japsele, grindurile fluviatile, litoralul sau sectorul marin din fata delte, constituind biotopuri si biocenoze aparte, au fiecare dintre ele o vegetatie specifica.

Vegetatia din Delta Dunarii este n general de trei categorii: acvatica, palustra si de uscat.1. Vegetatia acvatica se afla n grupa complexelor de biotopi de grle, mlastini si lacuri. Ele ocupa portiunile cele mai adnci ale depresiunilor din acest sector al deltei.Dintre plantele submerse, cele mai frecvent ntlnite sunt diferitele specii de Potamogeton, bradis, srmulita sau vrjoaica, coada calului, otratel, formatiuni de caracee si altele. Plantele submerse au o larga dezvoltare att n ghioluri si grle putin adnci, ct si n mlastini.Dintre plantele cu frunze plutitoare, cel mai frecvent ntlnite sunt nufarul alb si nufarul galben, plutnita, ciulini de balta, broscarita, rizacul etc. Plantele cu frunze plutitoare sunt raspndite att n ghioluri ct si pe marginea grlelor si canalelor.2. Vegetatia palustra, este caracteristica pentru zonele mlastinoase; ea este dezvoltata cu precadere n delta dintre zona lacustra Ialpug-Catlabuc-Chitai si complexul lagunar Razelm-Sinoe. In cadrul acestei vegetatii predomina stufarisurile, ea fiind formata n principal din stuf, papura, pipirig, rogoz etc.3. Vegetatia de uscat. Vegetatia de uscat din Delta Dunarii este de mai multe feluri: paduri amestecate (paduri de sleau), paduri de salcii pasuni si culturi agricole.

FaunaCa si vegetatia, fauna Deltei Dunarii este deosebit de bogata. Numeroaselor specii ale faunei locale li se adauga numeroasele elemente ihtiologice marine patrunse n apele deltei pentru ecloziune si hrana, ct si numeroasele specii de pasari migratoare, deoarece prin aceasta regiune trec cinci cai principale de migratie. Datorita conditiilor biologice favorabile, ct si a unei relative izolari, se gasesc aici multe specii de pasari care n alte regiuni de pe glob ori au disparut tiganusul, gasca cu gatul rosu, lopatarul etc, ori sunt pe cale de disparitie cormoranul pitic, pelicanul alb si pelicanul cret, pasarea ogorului etc. Bogatia de fauna se manifesta si n mediu acvatic si pe uscat, datorndu-se att ntrepatrunderi apei cu uscatul, ct si a vecinatatii apelor Dunarii cu cele marine.

Stiuca Delta Dunarii

Cea mai importante categorie de fauna, ntlnita n Delta Dunarii este fauna piscicola, remarcabil de bogata n specii, cuprinznd 75 de specii. Majoritatea sunt specii de apa dulce (n numar de 44), celelalte fiind specii migratoare care apartin faunei din Marea Neagra si care trec prin Delta Dunarii n special n timpul perioadei de migratie.

Cam 30% din specii sunt exploatate prin pescuitul comercial intensiv, dezvoltat foarte mult n ultimii 20 de ani. Ca urmare a "transformarilor" (regularizari si adaptari ale cursurilor de apa, poldere etc.) care au avut loc n ultimele decenii n jurul si n interiorul Deltei Dunarii, marea majoritate a populatiilor de pesti sunt ntr-o situatie critica si deosebit de critica.

PasarilePasarile reprezinta una dintre cele mai mari bogatii faunistice a Deltei Dunarii, unde n terenurile umede, lucii de apa, zone mlastinoase, marile ntinderi ale cmpurilor de stuf si apadurilor de sleau, ofera arii extinse de hranire si cuibarit pentru populatiile de pasari din zona de varsare a Dunarii. Aceste zone, desi reduse n mod considerabil fata de ntinderile lor de odinioara, sunt nca destul de vaste n comparatie cu marea majoritate a celorlalte terenuri umede din Europa.