Delfiniisuntmamiferecetaceemarine nrudite cubaleneleimarsuinii(Phocoena phocoena). Exist n jur de 40 de specii de delfini n 17 genuri diferite. Delfinii variaz ca dimensiune de la 1,2 m i 40kg (delfinii Maui), ajungnd pn la 9,5 m i 10 tone (orca saubalena uciga).Delfinii sunt rspndii n ntreaga lume, n special n apele puin adnci din zonele de coast. Sunt animale carnivore, hrnindu-se cu pete icalmari. FamiliaDelphinidaeeste cea mai mare din ordinul Cetacea, fiind i relativ recent.Cuprins[ascunde] 1Originea numelui 2Descriere 2.1Anatomie 2.2Fiziologie 2.3Somnul 3Taxonomie 4Evoluie 5Specii de delfin din fauna Romniei 5.1Delphinus delphis 5.2Tursiops truncatus 6Referine 7Bibliografie 8Legturi externeOriginea numelui[modificare|modificare surs]Denumirea provine din greaca veche (delphs - delfin),[1]cuvnt nrudit cu - delphys (buric).[2]Prin urmare, numele acestui animal poate fi interpretat ca pete cu buric.[3]Descriere[modificare|modificare surs]Anatomie[modificare|modificare surs]Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat notului rapid. nottoarea puternic i ajut la propulsie n timp ce aripioarele pectorale i sistemul muscular al cozii asigur controlul direciei. Aripioara dorsal, n cazul speciilor care au o asemenea aripioar, contribuie la meninerea stabilitii n timpul notului.Dei variaz n funcie de specie, culorile delfinilor se ncadreaz ntr-un tipar de baz compus din tonuri de gri, de obicei cu partea dorsala de culoare mai nchis.Creierul delfiniloreste mare i foarte complex; i este diferit dup structur de cele ale majoritii mamiferelor terestre.[4]Delfinii se pot recupera rapid de la rnile suferite (cum ar fi mucturi derechin) i doar n foarte rare cazuri pot cpta oinfecie.[5]Fiziologie[modificare|modificare surs]Perioda degestaiela delfini variaz de la o specie la alta; la speciaSotalia fluviatilisea dureaz 1112 luni,[6]iar laorceste de circa 17 luni.[7]De obicei, femela nate un singur pui de 5060 cm.[8]Delfinii cresc ncet i ajung la o durat de via de 2030 de ani.Somnul[modificare|modificare surs]n general delfinii dorm doar cu o emisfer acreieruluiodat, apoi cu cealalt, astfel meninndu-i contiina necesar pentru a se respira i a veghea de posibiliprdtorisau alte primejdii.[9][10][11][12]n captivitate, s-a observat c delfinii pot intr n somn total, stare n care ambii ochi le sunt nchii i individul nu reacioneaz la stimuli externi. n acest caz respiraia este automat i unreflexde btaie din