Degajari in diferite formatiuni din

Degajari in diferite formatiuni dinUP IV Valea Mare

CUPRINS

ARGUMENT

1.Caracteristicile fizico-geografice

1.1. Situaia teritorial administrativ

2.1. Condiii climatice

2.2. Condiii edafice

2.3. Caracteristicile vegetaiei

3. Lucrari de ingrijire.Degajarii in UP IV Valea Mare

3.1 Degajari in diferite formatiuni

3.2 Tehnica executarii

3.3Peroada de executare

3.4Varsta inceprii degajarilor si periodicitatea lor

3.5Degajarile partiale

4.Norme de Protectia Muncii La Lucrarile De Ajutorare A Regenerarilor Naturale Si Ingrijire A Arboretelor Tinere

ARGUMENT

Prin degajare se va ntelege lucrarea de ngrijire efectuata n stadiu de seminti i desiprin care se urmarete aprarea speciilor principale valoroase mpotriva speciilor secundare coplesitoare sau de o alta provenienta considerata necorespunzatoare.

n general,perioada manuala de executare a degajariilor corespunde intervalul cuprins ntre momentul nchiderii starii de masiv cnd se realizeaza creterea maxima n naltime i momentul apariiei elagajului natural la majoritatea exemplarelor din arboret.

n arboretele amestecate n care se executa degajarile tipice trebuie sa se creeze conditii de vegetatie ct mai bune,pentru speciile care sunt destinate sa formeze viitoarele arborete i prin aceasta,la proportionarea amestecurilor n sensul dorit.

Cand degajarile se executa n arborete care se afla n stadii de dezvoltare superioare,operatia se numeste degajare ntarziata.

Degajarile partiale se executa atunci cand din diferite motive,degajarea pe toata suprafata nu poate fi executata ntruct necesita un volum mare de forta de munca i mari cheltuieli.Cele mai des aplicate sunt degajarile n benzi latede (2-4 mm) n care caz laimea benzilor degajate este egala cu cea a interbenzilor nedegajate.

n moidiurile regenerate natural nu sunt necesare degajari n cele provenite din plantaii,spatiul initial (cca 3m cubi pentru fiecare puiet)asigura acestuia o bun dezvoltare pn la 7-8 ani, cnd nltimea arborelui ajunge la ca 1,5m.Degajarile urmaresc protejarea exemplarelor de molid de speciile coplesitoare pioniere(salcie capreasca,plop tremurator,mesteacan).Sunt deasemenea protejate foioasele instalate natural ca paltinul,frasinul,fagul,scorusul dar i rainoasele ca bradul i laricele.n general este necesar o singura degajare.

n amestecurile de fag cu rasinoasele se protejeaz rainoasele fata de fag care are o cretere mai rarpid,nu se reduce nsa participarea fagului sub 30-40%.Mai sunt degajate amestecurile de speciile pioniere copleitoare.n arborete au rol de agrement se mentin i exemplare de mesteacan.Se mai protejeaza exemplarele de paltin, frasin i scoru.n general sunt suficiente 1-2 degajari cu o periodicitate de 2-3 ani.

Prezena fagului n proporii de 30-40% este obligatorie de aceea el va fi meninut i promovat,evitndu-se formarea de arborete pure sau practic pure de molid.

n fgete n care n care nu s-au realizat lucrri de ngrijire a seminiurilor se recepeaz exemplarele vtamate i se extrag eventualii preexisteni.

n desiurile de fag pur,se extrag prin tiere de jos exemplarele provenite din lstari i seminuul neutilizabili se frnge vrful celor cu coroana, lbrtat,n funcie cu alte defecte sau vtmate.

Fagul poate forma arborete pure sau cu foarte puine specii de amestec (n general molid i brad la limita superioar,paltin i gorun la limita inferioar),uniforme pe mari ntinderi i uneori lipsite de subetaj i subarboret.Fagul are capacitatea de a-si lrgi coroana dac este pus n lumin.Datorit faptului c fagul suport umbrirea,se poate dezvolta i sub masiv. 1.Caracteristicile fizico-geografice

1.1. Situaia teritorial administrativ

Din punct de vedere administrativ, pdurile ce alctuiesc U.P. IV Valea Mare, sunt situate pe raza localitii Bistra.

n tabelul urmtor sunt redate vecintile i limitele unitii de producie pe puncte cardinale:

Puncte cardinaleVecintiLimite

NORDO.S. Someul Rece

O.S. TurdaCulmea Cpna

Culmea Picioragului

Culmea Muntele Mare

ESTO.S. Baia de ArieCulmea Neteda

Culmea Lupanului

Culmea Neagului

SUDO.S. CmpeniRul Arie

VESTUP III Valea BistreiCulmea Bieti

Culmea Smida din Vale

Limitele teritoriale ale acestei uniti se sprijin n toate cazurile pe limite naturale evidente (culmi, ruri ).

Fondul forestier ce compune UP IV Valea Mare este constitut din 9 trupuri de pdure situate n patru mari bazinete cu scurgere direct n bazinul Valea Mare i apoi n Rul Arie. Situaia lor se prezint astfel :

n cuprinsul UP IV Valea Mare ,n afara fondului forestier proprietae public , mai sunt mici suprafee ocupate cu vegetaie forestier, situate pe praiele din afara perimetrului fondului naional, precum i pe piunile situate n partea din amonte a unitii de producie. Suprafaa acestor pduri este nesemnificativ, nsumnd circa 30-40 ha, care, n majoritate formeaz zone de protecie a praielor i piunilor.

Conform Legii 18/1991, locuitorilor din comuna Bistra le-au fost atribuite pduri n suprafa de 164,6 ha .Aceast suprafa ieit din fondul naional proprietate public a fost operat n "Evidena micrilor de suprafa ", urmnd ca suprafeele ce vor fi distrbuite n continuare, dup aceast dat, s fie operate de ctre Ocol n aceai eviden a noului amenajament.

1.Caracteristicile fizico-geografice

1.1. Situaia teritorial administrativ

Din punct de vedere geografic, unitatea de producie i protecie este situat n zona Munilor Apuseni de Nord, masivul Gilu-Muntele Mare, n bazinul Arieului, respectiv n bazinul Valea Mare.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul se ncadreaz n inutul Carpailor Apuseni, subinutul munilor cristalini, grupa districtelor de muni mijlocii, dezvoltai pe isturi cristaline i magmatogene.

Unitatea geomorfologic predominant este versantul, mai puin aprnd lunca i platoul.Configuraia terenului este de regul ondulat, mai rar frmntat sau plan.

Din punct de vedere altitudinal fondul forestier se ntinde ntre 540m (156P,160S ) i 1710m (87C,94C ), altitudinea medie fiind circa 1250-1300m.Principalele vrfuri perimetrale sunt : Certejii Bistrei-1071m, Vf. Poienii-1168m, Vf. La Bogdanu-1646m, Vf. Picioragului-1686m, Cetera Fumarului-1758m, Vf. Dobrinu-1800m, Vf. Muntele Mare-1827m, Vf. Filii-1767m, Vf. Duba-1632m, Vf. Pojere-1436m, Dmbul Tislu-1056m, Vf. Hlcilor-1059m.

Expoziia general a teritoriului este complex, fiind determinat de direcia de scurgere a principalelor cursuri de ap care alctuiesc bazinul Valea Mare. Expoziia general este sud-vestic. Reeaua hidrografic a determinat i alte expoziii care corespund n general direciei sud-est i nord-vest. Din datele prelucrate pe calculator rezult c cea mai mare frecven o au expoziiile parial nsorite-63 , urmate de cele nsorite-21% i umbrite 16% .

nclinarea teritoriului nregistreaz valori diferite, ncepnd cu cele moderate (7%) pn la foarte repezi (14%) i chiar deosebit de repezi (3%), dar predomin nclinrile repezi (ntre 16-30g)-76% .Pericolul accentuat de eroziune pe terenurile cu nclinare foarte repede i deosebit de repede, a determinat msuri speciale de gospodrire. Asemenea arborete au fost ncadrate n grupa I-a funcional, fiind supuse regimului de conservare.

Teritoriul acestei uniti de producie face parte din bazinul hidrografic Arie, ru n care se vars Valea Mare, n al crui bazin se afl teritoriul unitii. Reeaua hidrografic este bogat i este format din urmtoarele cursuri de ap : Valea Devii, Valea Filii i Valea Neagului.

Regimul hidrologic al acestor cursuri de ap este echilibrat, cu fluctuaiile obinuite din perioada topirii zpezii sau cele din perioadele cu ploi ndelungate sau de secet prelungit. Alimentarea cu ap este pluvio-nival (70%) i subteran (30%).

2.1. Condiii climatice

Teritoriul acestei uniti de producie se afl situat n zona climei boreale (Dfk-Koppen), caracterizat prin ierni friguroase i umede, cu temperatura lunii celei mai reci sub -4C i cu temperatura celei mai calde luni peste 10C. Cantitatea de ap din precipitaii este mai mare dect cea pierdut prin evapotranspiraie.

Pentru a caracteriza din punct de vedere climatic zona aflat n studiu, am fcut apel la datele meteorologice nregistrate la staia meteo Cmpeni .

Temperaturile cele mai sczute se nregistreaz n luna ianuarie (-4C), iar cele mai ridicate n iulie 18-19C.

Perioada de vegetaie este de 166 zile, suficient pentru buna dezvoltare a speciilor forestiere n u.p.IV Valea Mare.

Data medie a primei ninsori 15 noiembrie;

Data medie a ultimei ninsori 9 aprilie;

Data medie a primului strat de zpad 26 noiembrie;

Data medie a ultimului strat de zpad 3 martie.

Precipitaiile atmosferice din cuprinsul acestei uniti au o valoare anual de 910 mm.Regimul precipitaiilor atmosferice au valori mai mici n cursul lunilor de iarn i cu valori mai mari n cursul primverii-verii (mai-august). Cantitatea precipitaiilor din perioada de vegetaie nsumeaz 535 mm.

De asemenea de menionat este i faptul c regimul precipitaiilor prezint i o mare variabilitate pe vertical (altitudinal) ca i regimul termic de astfel.

Cantitatea medie anual de precipitaii crete odat cu creterea altitudinii. De asemenea, intensitatea precipitaiilor este diferit, caracterul de torenialitate fiind mai frecvent ntlnit la altitudini mai mari.

n consecin, meninerea unei consistene pline, mai ales acolo unde terenul este accidentat sau prezint nclinri accentuate este o condiie esenial pentru ca ecosistemele forestiere respective s reziste n faa viiturilor create de astfel de ploi toreniale.

Din datele nscrise pe hrile climatologice rezult c n zon s-au semnalizat i zile n care vntul a btut cu viteze de 11-15 m/s i chiar mai mari . Cu toate acestea nu s-au semnalat dect doborturi de vnt izolate, n special n arboretele artificiale de molid.

2.2. Condiii edafice

Condiiile de pedogenez din aceast unitate sunt definite de cteva trsturi caracteristice :

Procesele de pedogenez sunt dominate de regimul termic al etajului, difereniat n raport cu altitudinea local. n multe situaii aceste procese au stat i sub influena direct a materialului parental, ca i vegetaia existent. n acest fel, modificarea regimului termic, sub aciunea conjugat a formelor de relief i a diversitii materialului parental a condus la zonarea altitudinal a solurilor.

Astfel n partea inferioar a etajului climatic montan (subetajul fgetelor i amestecurilor) predomin procesul de decarbonatare, debazificare, argilizare, cu formare de mull slab acid la acid, formare de complexe humico-argilo-ferice, cu o migrare slab la puternic a argilei i a hidroxidului feric i cu procese slabe de pseudogleizare. Solurile predominante n aceste situaii sunt cele brune eumezobazice i foarte rar brune luvice.

n etajul climatic montan mijlociu (zona amestecurilor de rinoase cu fag), procesele pedogenetice sunt similare cu cele de mai sus, dar intensitatea proceselor este mai mare, predominnd formarea moderat de argil i pstrarea ei, formarea i acumularea de humus acid, din formele mull acid i moder, mai rar humus brut. n aceast zon predomin formele de eumezobazic, dar i cele brun acide.

n etajul climatic superior (zona molidiurilor), procesele de pedogenez au o intensitate mai mare, cu acumulare mai accentuat a humusului acid, din formele de mull acid, moder i chiar humus brut. n aceast zon predomin solurile brune acide, iar la limita superioar a lor apare solul brun feriiluvial (sol brun podzolic).

2.3. Caracteristicile vegetaiei

Prezentarea cadrului natural ca i al vegetaiei forestiere din aceast unitate de producie a fost nsoit de interpretri adecvate, att n ceea ce privete condiiile speciale de mediu, ct mai ales, implicaiile acestora asupra vegetaiei forestiere. De cte ori a fost cazul, s-a insistat asupra influenei exercitate de factorii de mediu asupra vegetaiei i mai ales asupra modului de gospodrire a pdurilor n ansamblul lor. n mod deosebit s-a insistat i asupra gradului de favorabilitate sau caracterelor limitative pentru vegetaia forestier a diverilor factori climatici (temperatur i precipitaii).

Arboretele din aceast unitate de producie i protecie se situeaz n dou etaje fitoclimatice, i anume :

etajul montan de molidiuri FM3 - 77%

etajul montan de amestecuri FM2 - 23%

3. Lucrari de ingrijire.Degajarii in UP IV Valea Mare3.1 Degajari in diferite formatiuni

Degajarile sunt cele mai frecvente si mai importante lucrari de ingrijire ale arboretelor care au ajuns in stadiul de desis.

Cu ajutorul lor se urmareste crearea conditilor favorabile de crestere pentru anumite specii de valoare, protejate a acestora impotriva altora mai putin valoroase dar mai repede crescatoare in tinerete , de dozare a amestecurilor, iar in arbortele pure de protejare a exemplarelor valoroase din samanta fata de actiunea coplesitoare a lastarurlor, semintisurilor preexistente inutilizabile sau a arborilor preexistenti.

In cazul cand din cauza neexecutarii la timp a degajarilor s-au format doua etaje distincte, unul superior de specii coplesitoare si altul inferior compus din specii de valoare (situatie prezenta mai ales la munte), extragerea elementelor coplesitoare se face in cateva reprize (2.3) distante intre ele 2-3 ani, pentru a nu compromite semintisul de viitor, instalat in etajul inferior.

Degajarea de preexistentii ramsi se face fie prin extragerea acestora fie, in cazul vatamarilor semintisului sunt prea mari, prin secuire ( decojirea de jur imprejur a trunchiului pe latimea de 5 -15 cm)

Neexecutarea la timp a degajarilor poate duce la pierderi in calitatea si valoarea masei lemnoase produse mai ales in arboretele de amestec une speciile de valoare pot fi coplesite in cele din urma diminuate speciile mai putin valoroase .

De aceea, nu trebuie sa se astepte pana cand starea de masiv se incheie pe intrega suprafata de regenerat, ci sa se execute degajari in orice grupe sau ochiuri in care s-a realizat aceasta stare.

Degajari in arboretele de molid prevenite din plantati spatiul de creshtere initiala asigura o buna dezvoltare a puietilor pana la 7 -8 ani cand arboretul ajunge la inaltimea de 1,0 -1,5 m si nuamrul exemplarelor la haectar este de 3500-4000.

Degajari incep din faza de semintis pentru a preintampina coplesirea bradului de specii de foioase invadatoare(salcie capreasa, mesteacan, plop)

Degajari incep cat mai timpuriu in stadiile de semintis si de desis pentru a preintampina evolutii nedorte ale amestecului de specii existente.

3.2 Tehnica executarii

Pentru executarea degajarilor, se parcurge aboretul in care urmeaza sa se execute lucrarile si se controleaza starea exemplarelor ce apratin speciilor de valoare.Pentru degajari, se taie se frange numa exemplare care impiedica dezvoltarea exemplarelor dorite si se lasa neatinse acelea care nu stanjenesc, fie pentru ca au inaltimi mai mici, fie pentru ca formeaza buchete separate.Pentu degajari, deci se executa executarii de aparat si nu extragerea tuturor exemplarelor din jur, care se pot dovedi foarte folositoare pentru viitorul arboretului.Cu ocazia dgajariilor, se retrag din arboret si preexistentii nefolosotori, care au rams neextrasi in urma lucrariilor de ingrjire a semintisurilor chiar daca apartin speiilor de valoare intrucat dauneaza tineretului din jurul lor.Protejarea speciilor valoroase si tinerea in frau a speciilor coplesitoare se realizeaza prin taierea sau frangerea varfurilor ori a ramurilor coplesitoare la 20 -30 cm sub nivelul varfului exemplarelor valoroase .

Prin degajari nu se cauta, deci, executare de distrus ci protejarea unui numar cat mai mare de exemplare valoroase.

Speciile coplesitoare nu se taie de jos pentru a nu se dezgoli solul si a nu se intrerupe masivul abia inchis.

In urma aplicarii degajarilor arboretului raman practic de aceeasi densitate.

Inainte de aplicarea degajarilor diferentile mari pe verticala se datoreaza nu numai ritmulu diferit de crestere in inaltime a specilor componente ci uneori si existentei lastarilor repede crescatori in primi an semintisurilor preexistente si mai ales arborilor preexistenti, ramasi in urma lucrarilor de exploatare, considerat ca nevalorosi.

Extragerea preexistentilor de mari dimensiuni se va face cu multa grija, perioada optima pentu aceasta lucrare fiind iarna pe zapada.

Degajarile sunt de cea mai mare importanta in arboretele amestecate. Neexecutarea lor la timp se poate solda cu reducerea procentului speciilor de valoare si deci cu scaderea valorr arboretelor.

In arboretele pure de foioase, degajarile se preocupa de extragerea lastarilor, indeosebi a celor proveniti din tulpini ale arborilor mai varsnici, a unor preexistenti si a elementelor dominate cu craci groase si coroane labartate(aborilupi).

Degajarile se executa, in arboretele aflate in stadiu de desis, ori de cate ori sunt necesare, indiferent daca s-a realizat sau nu starea de masiv pe intrega suprafata. Ele se executa in fiecare grupa dau ochi de tineret, in care sunt prezente relatii de concurenta intre specii sau indivizii apartinand aceleasi specii.

Lucrariile care se executa dupa ce arboretul a depasit starea de desis poarta numele de degajari intarziate.

In acest caz, degajarea se executa prin taierea de jos a speciilor pionere coplesitoare iar materialul lemnos este nevalorificabil.

Executarea degajarilor necesita un consum mare de forta de munca si de fonduri care se pot compensa numai partial de materialele rezultate. De aceea au incput sa se aplice procedee dinamice cum sunt : degajarea aviochimica pe intrega suprafata in arboretele care molidul situat sub specii de foiase (mesteacan, salcie capreasca, plop tremurator etc.) insumeaza cel putin 1500 de exemplare la hectar, disptribite uniform, pentru ca dupa uscarea foioaselor sa nu ramna goluri mari in arboret in terenuri nu prea accidentate si pe suprafete mai mari(peste 10 ha). degajarile chimice pe o parte a suprafetei de parcurs, care se aplica mai des. Ele se executa in benzi ochiuri, grupe de arbori sic and speciile de degajat, sunt raspandite neuniform si constau in stropi sau tratare cu aerosoli.

Divitalizarea cioatelor imediat dupa exploatare sau pana cel mai tarziu cand lastarii ating 2-3 m inaltime in cazul in care exista pericolul coplesirii prin lastari.

Degajari pe suprafete reduse

In regenerarile naturale, in care inchiderea masivului se realizeaza treptat degajarile se vor executa partial, in functie de conditiile existente.

De asemenea in amestecurile uniforme cum sunt plantatiile, degajarile se executa numai pe benzi cu latime de 1-3 m, in jurul randurilor cu specii principale.

Mijloace In mod curent se folosesc mijloace mecanice: cosoare, topoare, cutite, precum si foarfeci cu amplificatoare de forta de diferite tipuri.

In cazul degajarilor intarziate se folosesc, de la caz la caz si in functie de dotare urmatoarele unelte: cosoare, topoare, foarfeci cu amplificare de forta care sa faca fata usor sectiunii de taiere de pana la 40-45 mm (la foioase tari) fierastraie manuale.

La efectuarea degajarilor se pot folosi, cu prudenta si metode chimice. In arboretele in care materialul lemons prevenit din degajari si degajari intarziate nu este valorificabil, lucrarile pot fi effectuate cu arboricide.

3.3Peroada de executare

Degajarile trebuie executate numai in timpul cand arboretul este infrunzit. Nu este indicat ca degajarile sa fie executate in timpul zilelor prea calduroase si in perioadele secetoase. Trebuie preferate perioadele din timpul verii nu prea calde si cu cerul acoperit, mai ales pentru primele degajari.

Nu este indicate efectuarea degajarilor nici la inceputul perioadei de vegetatie, cand lujerii proaspat crescuti, fragili se rup sau se ranesc cu multa usurinta prin lovire, indeosebi la brad.

Epoca cea mai indicata pentru executarea degajarilor este intre 15 august si 30 septembrie. In luna octombrie nu sunt indicate degajari intrucat lujerii insuficient lignificati ai exemplarelor degajate sunt afectati de ger cu mai mare usurinta daca sunt complet descoperiti.

Periodicitatea degajarilor labradete este de 2-3 ani, ele efectuandu-se in tot cuprinsul anului cu exceptia periadei de primavera la pornirea vegetatiei cand lujerii, din cauza fragiliatii lor, se rup cu usurinta.

Periodicitatea degajarilor la amestecuri de fag cu rasinoase este de 1-3 ani, efectul maxim obtinandu-se atunci can dele se executa in perioada de vegetatie incepand cu luna iulie.

Momentul aplicarii degajarilor depinde de compozitie specifica a arboretului si de conditiile stationale. Mai ales in arboretele de foioase este indicat ca lucrarile sa se execute o perioada de vegetatie intrucat se pot recunoaste mai bine diferitele speci si se poate aprecia mai just raportul dintre ele.

Nu este indicate executarea degajarlor la incputul perioade de vegetaite cand lujeri tineri tineri se rup sau se ranesc cu multa usutrinta sau nici toamna cand lujeri degajati pot suferi de ingheturi timpuri.

Epoca optima pt degajari chimice in arboretele de molid invadate de specii coplesitoare este primavara devreme, cand specile coplesitoare au inceput sa inverzeasca, iar molidul nu a intrat inca in vegetatie.

3.4Varsta inceprii degajarilor si periodicitatea lor

Acestea sunt determinate de asemena de insusiriile speciilor componente shi de conditiile stationare. Cu cat acesti factori determina o crestere si o diferentiere mai rapida si deci pericolul coplesirii speciilor valoroase este mai mare , degajariile incep mai devreme shi se executa mai des.

In general periodicitatea degjarilor este de 1 3 ani. In sleauri lucrarile incep mai devreme de la varsta de 2 -3 ani si se repta anual sau de 2 ori pe an: in arboretele de fag cu rasinoase degajarile inceo mai tarziu cand arboretele are 5 -7 ani, iar periodicitate este mai mare 2 -3 ani.

3.5Degajarile partiale

Se executa atunci cand, din diferite motive, degajarea pe toata suprafata nu poate fi executata intrucat necesita un volum mare de forta de munca si mari cheltuieli.

In aceste situatii este recomandabil ca sa se execute totusi, macar pe portiuni restranse astfel raspandite in cuprinsul arboretului incat sa cuprinda mai multe exemplare, dintre care vor fi selectionati arborii de valoare. Aceaste suprafete vor avea forma patrata dreptunghilara sau circulara si alterneaza, cu portiuni unde nu s-au executat degajari. Aceste portiuni vor fi acoperite cu timpul de exemplarele de valoare din suprafetele degajate, care vor avea o crestere in inaltime mai mare decat arboretul neingrijit din suprafetele pe care nu s-au executat degajari.

Dintre procedeele aplicate pana in present, mai convenabile sunt degajarile in benzi. Cea mai simpla varianta a acestui procedeu prevede aplicarea pe teren a unor benzi in care se executa alternand cu benzi in care nu se executa degajari.(interbenzi)

In cazul in care latimea benzilor este egala cu a interbenzilor suprafetelor degajate reprezinta 30 % din suprafata parcursa.

S-au facut degajari in u.a.11 iar specia principala este molid.

In cadrul UP IV Valea Mare s-au facut degajari in urmatoarele u.a uri:

21G; 81A; 48B; 65C.4.Norme de Protectia Muncii La Lucrarile De Ajutorare A Regenerarilor Naturale Si Ingrijire A Arboretelor Tinere

In timpul executarii lucrarilor de ajutare a regenerarilor naturale, normele de protectie a muncii prevad:

unelte manuale( foarfecele, cosoarele) trebuie sa aiba partile taietoare bine ascutite manerele potrivite cu mana lucratorului sa nu fie defecte; foarfecele trebuie sa se inchida bine.

Lamele uneltelor manuale( sape, cazmale, sapaligi etc) trebuie sa fie netede bine ascutite fara defecte si fixate rigid in cozi;

Pentru evitarea accidentelor prin taerea cracilor uscate din arbori, se interzice orice activitate pe timp de vant sau furtuna, in situatia cand s-a executat ultima taiere.

La lucrarile de ingrijire a arboretelor(degajari, curatari, ) se vor folosi unelte taietoare (fierastraie, foarfeci, seceri, topoare, s.a.) in buna stare, ascutite si bine fixate in cozi.

Este interzis a se folosi unelte cu cozi sau manere sparte.

Lungimea cozilor uneltelor trebuie potrivite cu talia muncitorului. Cozile si manerele trebuie aiba o grosime normala si sa fie netede pentru a nu produce zgarieturi sau bataturi.

Deplasarea muncitorilor in teren in lucru in cadrul postatei se face la distanta de 2-3 m unul fata de altul la degajari, si la 3-5 m la curatiri.

Cand lucrarile de ingrijire se sxecuta mecanizat, muncitorii ce deservesc utilajele respective(motounelte) trebuie sa posede calificarea corespunzatoare si sa aplice normele de protectie specifice utilajului exploatat.

La aplicarea procedeelor si mijloacelor chimice de degajare, depresaj si curatire muncitorii care executa lucrarea sunt obligati sa poarte ecipament de protectie. In timpul manipularii substantelor, acestia nu au voie sa manance sa bea sa fumeze, iar la terminarea lucrului trebuie sa se spele bine cu apa si sapun pe fata si pe maini.

La lucrarile cu substante chimice nu vor fi folositi tineri sub 18 ani, femei gravide sau care alapteaza, cei cu rani deschise sau persoane suferinde de ficat si plamani, precum si alcoolici.

La lucrarile de elogaj facute la inaltimea de peste 2 m, muncitorii vor avea ochelari de protectie iar la cele efectuate la inaltime de peste 4 m, urcarea se face pe scari si muncitorii vor purta casti de protectie si centuri.

Bibliografie

Amenajament ocol Valea Arisului

Norme tehnice pentru ingrijirea si conducerea arboretelor

Indrumatorul padurarului

Sivilultura cls. A XI - XII

PAGE 13