DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR VERNACULAR _ Considerat cel mai tradi ional si mai r spndit mod de a construi, vernacularul constituie, chiar n perioada contemporan , cca. 90 % din fondul construit la nivel mondial. _ Repetatele crize ale energiei din sec. XX, au atras aten ia specialistilor asupra faptului c industria construc iilor este consumatorul a cca. 50% din energia mondial . _ Arhitec ii sunt n c utarea unor solu ii care s permit reducerea consumurilor energetice printr-o proiectare durabil - green design . _ Arhitectura vernacular constituie o important surs documentar , avnd n vedere faptul c , pe parcursul secolelor, mesterii anonimi au reusit s construiasc durabil, cu minimum de resurse. DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR VERNACULAR Folosit pentru prima data n anul 1839 n Marea Britanie, conceptului de arhitectur vernacular i-au fost asociate diverse sintagme asociate sensului pe care termenul latin vernaculus l are, acela de nativ: arhitectur primitiv , arhitectur indigen , arhitectur anonim , arhitectur f r arhitec i, arhitectur popular , arhitectur f r pedigree , arhitectur tradi ional , arhitectur r neasc . Arhitectura vernacular desemneaz arhitectura realizat de constructori f r o preg tire de specialitate, f r proiect desenat, dar n deplin acord cu necesit ile materiale si spirituale ale beneficiarilor, cu mediul natural si tradi iile culturale ale comunit ii. DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR VERNACULAR _ Timp de aproape un secol, pn spre mijlocul secolului al XX-lea, elementele definitorii ale arhitecturii vernaculare au constituit subiect al preocup rilor specialistilor etnologi sau sociologi, care au privit cl dirile vernaculare mai curnd ca obiecte de studiu etnografic dect ca monumente de interes arhitectural. _ Deceniile 3-4 ale sec. XX, aduc n aten ia specialistilor si a publicului un num r crescnd de construc ii si ansambluri vernaculare locuin e, biserici, instala ii de tehnic tradi ional , odat cu constituirea primelor muzee n aer liber din Europa. DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR VERNACULAR _ Momentul major n reconsiderarea valorilor arhitecturii vernaculare l-a constituit realizarea de c tre Bernard Rudolfsky unei expozi ii de fotografii la Muzeul de Art Modern din New York n anul 1964, nso it de lucrarea Arhitectura f r arhitec i : o scurt introducere n arhitectura f r pedigree . _ Expozi ia, bazat pe o impresionant colec ie de fotografii artisice, nefundamentate pe studii de caz, a avut un mare suuces, cel mai important rezultat fiind acela al constientiz rii de c tre specialisti si public a valorilor fenomenului vernacular. DEFINIREA CONCEPTULUI DE ARHITECTUR VERNACULAR _ Pn spre sfrsitul deceniului 6 al sec. XX, o serie de studii au fost realizate, n diverse locuri din lume, accentundu-se asupra valorilor func ionale, structurale si plastice ale arhitecturii vernaculare recent redescoperite.

_ 1976 marcheaz debutul activit ii CIAV Comitetul Interna ional pentru Arhitectur Vernacular , organism specializat al Comitetului Interna ional pentru Monumente si Situri al UNESCO ICOMOS. _ Interesul crescnd pentru studiul arhitecturii vernaculare a culminat, n anul 1997, cu publicarea Enciclopediei arhitecturii vernaculare, coordonat de reputatul profesor Paul Oliver de la Oxford, lucrare de referin , cuprinznd materiale realizate de peste 800 de specialisti de pe cinci continente. PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ Profesor la Scoala de Arhitectur din Bucuresti, unul dintre cei mai sensibili cunosc tori ai valorilor arhitecturii vernaculare din Romnia, arhitectul George Matei Cantacuzino aprecia: _ Am spus cndva c ranul romn este cel mai bun arhitect. El a dat toate indica iile de felul cum trebuie armonizat o locuin romneasc cu mediul geografic climatic si social, sensibilitatea lui a dat tema formelor.[1] _ [1] G. M. Cantacuzino, Izvoare si popasuri, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1977, p. 370 _ [2] Idem, p. 372 PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA r neasc r mne ca un mare nv mnt, c ci _ Arhitectura rii, ea a creat atmosfera plasticii ea a unificat aspectul romnesti si a fost o expresie unitar a acestui neam, ca si limba romneasc .[2] _ Satul e cea mai frumoas podoab a p mntului romnesc. n el se g sesc toate premisele civiliza iei noastre. Prin felul , cu aspectu-i de gr din , satul lui de a se pierde n verdea romnesc afirm acea n elegere a naturii si acea no iune sensibil a vie ii care se resfrnge n toate artele noastre populare... _ Ceea ce caracterizeaz peisajul romnesc e lipsa lui de ostentativitate. Omul se afirm discret prin belsugul naturii, cu o oaresicare cuvioas umilin .[1] _ [1] Idem, p. 356 PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ ranul romn reuseste propor iile casei sale cu aceeasi cu care albina reuseste n executarea alveolelor siguran sale....Artele populare, a c ror forma ie se pierde n adncul preistoriei, gndite, visate si executate de un num r incomensurabil de genera ii, fac parte integrant din chiar nsusirile rasei.... r neasc variaz numai pentru a se potrivi cu clima _ Casa sau cu materialele regiunii. De aceea, casele de la munte

sunt ntotdeauna cl dite mai cu grij , avnd lemn si piatr la ndemn , pe cnd cele de la ses sunt f cute din lut. Casa si modific aspectul numai n atingere cu mahalalele, lund o nf isare s r c cioas si stngace, ca un ran mbr cat n haine nem esti . PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ n ce const farmecul unui sat romnesc ? _ n primul rnd, el este expresia unei vesnice tinere i. Prin faptul c este executat din materiale care nu-i asigur o durat secular , satul este ntr-o perpetu primenire. Gospodinele, n fiecare prim var , si albesc casele, dnd cu albastru n jurul ferestrelor si. Cteodat , cu un ros c r miziu, pe stlpii prispei. Dup cteva luni de la cl direa casei, sindrilele acoperisurilor usoare iau o culoare argintie, care variaz cu cerul zilelor de var , ca si s lciile si plopii. _ [1] Idem, p. 155 PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ Constituindu-se ca semn al prezen ei omenesti n natur , ca expresie a universului interior al omului, arhitectura caracterizeaz individualitatea comunit ii[1] ilustrndu-i simultan comanda social , posibilit ile materiale si tehnice si, nu n ultimul rnd, gradul de sensibilitate artistic . _ Casa ranului este cl dit parc n func ie de lumin , si albul varului nu oboseste ochiul, pentru simplul motiv c streasina prispei sau a cerdacului arunc mereu o umbr odihnitoare asupra zidurilor v ruite. Adnca poezie ce eman dintr-un sat romnesc provine din faptul c aici comorile nu sunt dect sufletesti. Tradi ia se exprim printro vesnic renastere si o vesnic izbnd ...ca si natura.[1] _ [1] Constantin Joja, Sensuri si valori reg site, Bucuresti, 1981, pag. 22 PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ n condi iile societ ii tradi ionale, casa se construia n colaborare nemijlocit cu primul s u ocupant, purtnd nsemnul nevoilor si al aspiran ilor familiei sale, ceea ce conferea locuin ei via , un suflet ini ial. Genera iile urm toare dac au folosit spa iul de locuire mostenit, s-au adaptat acestui cadru deja creat. _ Asa cumnici o celul nu tr ieste singur , izolat , locuin a se integraz unui sistem de intercondi ion ri, materiale si spirituale, care dau caracterul specific fiec rei comunit i umane fie c este o uli ntr.un sat, fie c este o ntins arie geografic . n fiecare moment, locuin a apare ca un limbaj prin intermediul c ruia oamenii de aceeasi cultur comunic ntre ei.

PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ Locuin a tradi ional romneasc , att de organic integrat sitului, coreleaz tr s turile acestuia cu exigen ele vie ii proprietarilor s i. Si desi nici un architect nu a participat la ridicarea caselor r nesti, calit ile lor intrinseci, rezultate din sinteza experien ei constructive a multor genera ii, le confer actualitate n preocup rile acelor arhitec i contemporani care si-au propus s repersonalizeze locuin ele individuale. PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ Monumentele de arhitectur vernacular selec ionate de specialisti, dup criterii riguros stiin ifice, ca fiind reprezentative pentru o zon etnografic sau pentru o perioad istoric si care au fost transferate n muzeele n aer liber, constituie puncte de referin cu deosebit valoare de document. Valen a documentar a acestora rezid att n calit ile lor intrinseci, ct si n faptul c , devenind exponate, sunt expuse unui regim de conservare-restaurare care le protejeaz de eventuale modific ri sau deterior ri pe care le-ar fi putut suferi n teren, fie din cauza condi iilor naturale, fie din neglijarea cl dirilor vechi, n favoarea celor noi. PATRIMONIU DE ARHITECTUR VERNACULAR DIN ROMNIA _ Muzeele etnografice n aer liber din Romnia, sinteze ale patrimoniului de arhitectur vernacular rural din diferite zone ( Sec ia n aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Maramuresean din Sighetu-Marma iei ) sau de pe ntreg teritoriul rii ( Muzeul Na ional al Satului Dimitre Gusti din Bucuresti), ca si cele cu profil thematic (Muzeul Pomiculturii si Viticulturii din Golesti, ComplexulMuzeal ASTRA din Sibiu), constituie, prin numeroasele lor monumente, o serioas surs documentar .