Deșerturile calde din emisfera nordică

• -Definiție: Deșerturile sunt regiuni cu climă aridă, cu ploi extrem de puține, în care viața vegetală și animală este foarte redusă, iar populația foarte rară.

• –Localizare:- între 22° si 44° latitudine nordică -în sudul Americii de Nord

• Deșerturile Americii de Nord sunt împărțite în patru grupe: -Mojave, -Sonora, -Chihuahua, - Marelui Bazin

Deșertul Mojave

• -situat în SV SUA, ocupând partea de SE a Californiei• -situat la 1000-1800 m altitudine, între Deșertul Sonora și Al Marelui Bazin• -aici se află cel mai coborât punct din emsifera vestică, Death Valley cu o

adâncime de 82 m sub nivelul mării.• -anual cad 100-150 mm precipitații,iar temperaturile pot atinge vara până la

50 ° C.

• Flora: -cuprinde peste 1000 de specii de plante, cea mai importantă fiind Yucca brevifolia sau copacul lui Iosua

-specii reprezentative:-vegetația caracteristică acestei zone este reprezentată de plante suculente, specii mai răspândite fiind cactusul gigant(Carnegia gigantea),Opuntia, Ferocactus, Agave.

-lumânarea deșertului(Caulanthus inflatus)-ceai de mormon(Ephedra funerea)

-cactuși(Cholla cactus)-Iarba scorpionului este o plantă otrăvitoare

aparținând familiei Phacelia; ea apare anual în SV statului Utah, iar localnicii spun că emană un miros neplăcut asemănător cu cel al transpirației umane.

Phacelia crenulata

Ephedra funerea

• Fauna :-dintre speciile adaptate acestui mediu lipsit de apă și cu temperaturiridicate menționăm: -coyoții (canis latrans)- care se abțin de la băut apă timp îndelungat

-vulpea cu urechi lungi(Vulpes macrotis) -păsări precum ciocănitoare agavelor (Dryobates scalaris), Carpodacus mexicanus

care folosesc numai apa plantelor -rozătoare precum :-iepurele cu coadă neagră (Macrotolagus texensis)

-șobolani săritori ( Dipodomys și Perodipus) - șoarecele Neotoma (Neotoma albigula)

Neotoma albigula Dipodomys merriami Vulpes macrotis

Deșertul Sonora

• -se desfășoară în jurul nordului Golfului California, marcând granița dintre SUA și Mexic

• -precipitațiile variază între 70-150 mm pe an

• Flora: - cactuși (Opuntia basilaris, Stenocereus thurberi)-cactus saguaro (Pseudococcus longispinus)-arbuști de creozot (Larrea tridentata), salvie cu spini (Ambrosia dumosa)-agave (Ficus benjamina)-mesquite(Prosopis glandulosa)-copacul boojum(Cirio columnaris)-Yucca (Yucca filamentosa)

Fouquieria splendens Opuntia basilaris

Cirio columnaris

• Fauna: -coyoți(Canis latrans)-broaște țestoase (Gopherus agassizii)-șopârla gila (Heloderma suspectum)-liliacul fără coadă -șobolan cangur (Dipodomys merriami)

(Melanerpes uropygialis (Ciocănitoarea Gila)

Heloderma suspectum Gopherus agassizii

Deșertul Chihuahua• -al doilea ca mărime din America de Nord după cel al Marelui Bazin• -se întinde în partea NE a Mexicului, respectiv în partea central-sudică a

Statelor Unite ale Americii• -cantitatea anuală de precipitații este sub 250 mm

• Flora: -arbuști agava, yucca, ierburi-arbuști de creozot (Larrea tridentata)- arbuști mesquite (Prosopis glandulosa), Acacia constricta

• Fauna: -liliacul fără coadă -coyoți (Canis latrans)-vipera cu spate de diamant (Adamanteus crotalus)- șobolanul cangur-liliacul vampir (Desmodus rotundus)

Adamanteus crotalus Canis latrans

Desmodus rotundus

Deșertul Marelui Bazin• -este un ansamblu de bazine hidrografice, ale căror platorui montane acoperă

aproximativ 500 mii km².• -situat în vestul Statelor Unite ale Americii• -precipitațiile variază între 150-300 mm pe an

• Flora: -peisaj marcată de ariditate, cea mai mare parte este acoperit cu arbuşti adaptați la stres climatic.

• -Ierburi diferite ale familiei Poaceae sunt frecvente Elymus , Sporobolus, Oryzopsis , Stipa , Poa , Agropyron , Pleuraphis , etc. Printre erbaceele cu flori se includ genul Astragalus , brumărele , Calochortus , Castilleja , Lupinus , Sphaeralcea şi diverse Asteraceae .

• -arbuşti tipici sunt tufişul de salvie, Mormon. Există doar yucca ocazional şi cactuși foarte puţini.

• - este caracterizată de formațiuni vegetale cu pelin (Artemisia tridentata), graminee efemere (Bouteloua aristoides)

• -în zonele înalte apar specii de pin (Pinus longaeva) • -mahon de munte(Cercocarpus montanus)• -ienupăr (Juniperus communis)

Cercocarpus montanusJuniperus communis

Artemisia tridentata

Pinus longaevaAstragalus

• Fauna: - rozătoare : șobolanul cangur, iepure cu coada neagră• -cele mai frecvente mamifere sunt iepurii de câmp (Lepus californicus)

precum și coyoții şi veveriţe (veverițe minimis sau minore Tamia , Spermophilus townsendii)

• -mamifere mari sunt pume și cerbi• -dintre păsări menționăm cicocârlii cu coarne ( Ermophila alpestris)• -reptile : salamandra tigrată (Ambystoma tigrinum), șarpe de vest cu

clopoței (Crotalus oreganus lutosus)- fiind singurul șarpe veninos din regiune.

Ambystoma tigrinum , Spermophilus townsendii Ermophila alpestris

Caractere adaptive:• -ierbivorele rumegătoare beau apă la un anumit interval de timp , fără să

sufere din această cauză(antilope,cămile, gazele). Unele nu beau deloc apă, procurând-o din plantele suculente cu care se hrănesc;

• -animalele dirune care trăiesc la suprafață (șopârle, insecte) au picioare lungi care le țin mult deasupra solului înfierbântat;

• -animalele au culori deschise pentru a nu putea fi observate, decât în mișcare;• -hrana puțină a obligat animalele la polifagie: fenecul și șacalul consumă

rozătoare, insect și plante, gazelele pe lângă vegetale mai mănâncă și lăcuste;• -rozătoarele rezistente la deshidratare își sapă galerii în tulpinile cactușilor cu

care se hrănesc;• -arbuștii sunt dotați cu rădăcini adânc înfipte în sol pentru a putea ajunge la

rezervele de apă;• -plantele sun prevăzute cu frunze mici și ramuri scurte pentru a reduce

transpirația;• -transformarea frunzelor în țepi (la cactacee) contribuie la reducerea

pierderilor de apă acumulată în tulpini.

Bibliografie 1.Pop Ioan, (1977) Biogeografie ecologică, vol. I, Editura Dacia Cluj-Napoca2.Pop Ioan, (1979) Biogeografie ecologică, vol. II, Editura Dacia Cluj-

Napoca3.Mititiuc Mihai,(1976) Curs de biogeografie , partea I-a, Centrul de

multiplicare al Universității Al. I. Cuza Iași4.http://mojavedesert.net/overview/a03.html5.http://en.wikipedia.org/wiki/Mojave_Desert6.http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertul_Mojave7.http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertul_Sonora8.http://www.gds.ro/Util%20si%20placut/2006-11-07/

Desertul+Chihuahua+-+cel+mai+mare+din+America+de+Nord9.http://en.wikipedia.org/wiki/Chihuahuan_Desert