Deep web

2
Despre Deep Web Motoarele de căutare sunt sursa principală pentru a descoperi noi siteuri atunci când căutăm o informație. Însă motoarele de căutare au o limită, pentru că ele reușesc să descopere doar o foarte mică parte din ceea ce se numește internet. Practic, prin căutări, doar zgâriem suprafața internetului. Majoritatea internetului rămâne ascuns pentru că așa este intenționat. Internetul este ca un iceberg care plutește și lasă la suprafață doar 10% din întregul lui volum. Internetul pe care utilizatorii obișnuiți îl accesează (blog-uri, portaluri, surse de știri, site-uri video etc.) se numește Surface Web sau Clear Web. Aici totul este la vedere și siteurile pot fi accesate prin intermediul motoarelor de căutare. Partea nevăzută a internetului se numește Deep Web. Aici găsim câte în lună și în stele, dar chestii care ar trebui să ne pună pe gânduri de vreme ce sunt ascunse. Originea Deep Web Deep Web are și el un început, mai exact în armata SUA care căuta să comunice cu cei de peste graniță, fără a fi detectați. Astfel în 1995 a apărut conceptul de ”onion routing”, iar mai târziu The Onion Router Project sau TOR. În 2004 proiectul TOR a fost făcut public și doi ani mai târziu a apărut serviciul care funcționează și azi și care reprezintă o poartă spre Deep Web Onion routing se bazează pe principiul trecerii unei adrese de IP prin mai multe noduri până să ajungă la site-ul pe care vrea să îl aceseze. Astfel, încercând să IP-ul sursă vei dai dintr-un nod în altul. Exxact ca și cum se desfac foile de ceapă. Site-urile care fac parte din Deep Web folosește un alt tip de criptare și folosește acest mod de a devia semnalul dintr-un nod în altul. Atfel browserele obișnuite nu sunt capabile să acceseze un astfel de site, pe care mai mult, nici nu îl poate indexa. Browser-ul de la Tor reușește să acceseze aceste site-uri cu adrese foarte încâlcite și cu extensia .onion. În cea mai mare parte Deep Web conține baze de date de la companii și de la instituții de stat. Sunt bazele de date din spatele site-urilor sau baze de date interne care sunt foarte masive și de cele mai multe ori conțin informații confidențiale. Crawler-ere motoarelor de căutare au accesul interzis aici și nu pot descoperi informații noi. Dar pe lângă baze de date mai sunt și site-uri care intenționat sunt ascunse privirilor și care pot fi accesate doar cu ajutorul unor browser-e speciale, cum este Tor. Numărul acestor site-uri este redus, până în 10.000. Majoritatea lor sunt asociate activității infracționale, de la droguri și arme până la video cu conținut explicit și ele formează zona numită Dark Web. Un fel de cartier rău famat al lui Deep Web. Printre cele mai cunoscute site-uri de pe Dark Web sunt Silk Road, Agora, și Evolution. Concepția generală este că Dark Web-ul nu adună lucrui tocmai bune. E drept că infractorii profită de această rețea ascunsă pentru a-și desfășura activitatea. Cu toate acestea există și o parte bună. Aici pot fi împărtășite anonim informații carei-ar pune în pericol pe cei care le publică dacă s-ar afla

Transcript of Deep web

Page 1: Deep web

Despre Deep Web

Motoarele de căutare sunt sursa principală pentru a descoperi noi siteuri atunci când căutămo informație. Însă motoarele de căutare au o limită, pentru că ele reușesc să descopere doar o foartemică parte din ceea ce se numește internet. Practic, prin căutări, doar zgâriem suprafața internetului.

Majoritatea internetului rămâne ascuns pentru că așa este intenționat. Internetul este ca un icebergcare plutește și lasă la suprafață doar 10% din întregul lui volum.

Internetul pe care utilizatorii obișnuiți îl accesează (blog-uri, portaluri, surse de știri, site-uri videoetc.) se numește Surface Web sau Clear Web. Aici totul este la vedere și siteurile pot fi accesate prinintermediul motoarelor de căutare.

Partea nevăzută a internetului se numește Deep Web. Aici găsim câte în lună și în stele, dar chestiicare ar trebui să ne pună pe gânduri de vreme ce sunt ascunse.

Originea Deep Web

Deep Web are și el un început, mai exact în armata SUA care căuta să comunice cu cei de pestegraniță, fără a fi detectați. Astfel în 1995 a apărut conceptul de ”onion routing”, iar mai târziu TheOnion Router Project sau TOR. În 2004 proiectul TOR a fost făcut public și doi ani mai târziu a apărut serviciul care funcționează șiazi și care reprezintă o poartă spre Deep Web

Onion routing se bazează pe principiul trecerii unei adrese de IP prin mai multe noduri până săajungă la site-ul pe care vrea să îl aceseze. Astfel, încercând să IP-ul sursă vei dai dintr-un nod înaltul. Exxact ca și cum se desfac foile de ceapă.

Site-urile care fac parte din Deep Web folosește un alt tip de criptare și folosește acest mod de adevia semnalul dintr-un nod în altul. Atfel browserele obișnuite nu sunt capabile să acceseze unastfel de site, pe care mai mult, nici nu îl poate indexa.

Browser-ul de la Tor reușește să acceseze aceste site-uri cu adrese foarte încâlcite și cu extensia.onion.

În cea mai mare parte Deep Web conține baze de date de la companii și de la instituții de stat. Suntbazele de date din spatele site-urilor sau baze de date interne care sunt foarte masive și de cele maimulte ori conțin informații confidențiale. Crawler-ere motoarelor de căutare au accesul interzis aiciși nu pot descoperi informații noi.

Dar pe lângă baze de date mai sunt și site-uri care intenționat sunt ascunse privirilor și care pot fiaccesate doar cu ajutorul unor browser-e speciale, cum este Tor. Numărul acestor site-uri este redus,până în 10.000. Majoritatea lor sunt asociate activității infracționale, de la droguri și arme până lavideo cu conținut explicit și ele formează zona numită Dark Web. Un fel de cartier rău famat al luiDeep Web.Printre cele mai cunoscute site-uri de pe Dark Web sunt Silk Road, Agora, și Evolution.

Concepția generală este că Dark Web-ul nu adună lucrui tocmai bune. E drept că infractorii profităde această rețea ascunsă pentru a-și desfășura activitatea. Cu toate acestea există și o parte bună.Aici pot fi împărtășite anonim informații carei-ar pune în pericol pe cei care le publică dacă s-ar afla

Page 2: Deep web

sursa. Este cazul lui WikiLeaks care a găsit această zonă a web-ului o portunitatea pentru a scoate laiveală anumite informații. Există chair și un program numit SecureDrop care este integrat cuserviciile Tor și care oferă anonimitate pentru cei dornici să publice infromații sensibile.

Probabil că deja v-am făcut curioși și ați dori chai să navigați puțin pe apele internetului ascuns.Vreau doar să vă avertizez cu nu totul e așa frumos precum pare.

Ca să accesați internetul ascuns, trebuie să descărcați browser-ul Tor, îl instalați și pe urmă căutațice vă interesează.

Surse: http://www.wired.com/2014/11/hacker-lexicon-whats-dark-web/http://www.ibtimes.com/meet-deep-web-inside-hidden-internet-lies-beyond-google-1725784http://en.wikipedia.org/wiki/Deep_Web

Articol de Oprescu Gabriel