Decalaje şi regionale la orizontul anului 2010 · 5 Regiunea Nord - Vest furnizează peste 12% din...

1

Decalaje regionale la orizontul anului 2010

Obiectivul fundamental al politicilor de dezvoltare regională îl constituie reducerea disparităţilor teritoriale, realizarea unui echilibru între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone.

Un obiectiv al politicii regionale, specific acestei perioade, este acela de a facilita ajustările structurale şi sectoriale, susţinerea proceselor de restructurare şi relansare economică, refacerea şi stimularea capacităţii competitive a regiunilor, susţinerea proceselor de integrare europeană.

Majoritatea ţărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparităţi regionale şi, în consecinţă, aplică strategii şi politici de dezvoltare regională. Trebuie însă avut în vedere că dificultăţile generate de dezechilibrele regionale şi posibilităţile de rezolvare a acestora nu pot fi abordate fără a ţine seama de nivelul general de dezvoltare al fiecărei ţări.

Cele opt regiuni prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel economia regiunilor din sudul ţării (Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud – Vest Oltenia) este influenţată de evoluţia sectorului agricol, acesta deţinând în zonele respective ponderi importante de peste 15%, ceea ce face ca în anii cu condiţii vitrege pentru agricultură creşterea produsului intern brut să fie influenţată negativ. De asemenea, sunt regiuni cu un potenţial turistic important (zona Bucovinei în regiunea Nord – Est, litoralul şi Delta Dunării în regiunea Sud – Est, etc.), evoluţiile economice ale acestora fiind influenţate şi de nivelul de utilizare al acestui potenţial. O altă particularitate este reprezentantă de zonele în care industria extractivă avea un rol important (bazinul Văii Jiului din regiunea Sud – Vest Oltenia) şi a căror economie a fost afectată ca urmare a amplului proces de restructurare a sectorului minier.

1. Structura regiunilor şi particularităţile acestora Regiunea Nord – Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern

brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut regional (circa 15%), peste media naţională (circa 13%). In ceea ce priveşte industria principalele producţii sunt cele de cărbune, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. In cadrul industriei, ponderea cea mai mare o

2

are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria extractivă. Construcţiile participa cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6% media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată pe care o au în produsul intern brut serviciile „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” (circa 13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o contribuţie importantă în produsul intern brut regional o au ramurile „comerţ, hoteluri şi restaurante” (10%), „transport, depozitare, comunicaţii” (circa 9%) şi „tranzacţii imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” (peste 11%).

Regiunea Nord – Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai ridicată rată de ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi 14,9% servicii sociale) şi industrie şi construcţii cu 23,6%.

Regiunea Sud – Est participă cu aproximativ 12% la formarea produsului

intern brut pe total economie. In structură, agricultura are o contribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional (peste 17% faţă de o medie naţională de circa 13%). Industria regiunii participă cu circa 22 procente la realizarea PIB-ului. In această regiune se găsesc importante unităţi industriale cum sunt: combinatul siderurgic Sidex Galaţi, şantierele navale cu tradiţie din Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Mangalia, fabricile de celuloză şi hârtie Celhart Donaris – Brăila, combinatul petrochimic de la Năvodari, centrala nucleară de la Cernavodă. In cadrul industriei alimentare, principalele activităţi dezvoltate în regiune sunt: morărit şi panificaţie, vin şi băuturi alcoolice, prelucrarea laptelui şi a cărnii, zahăr, ulei, conserve de fructe, legume, peşte şi carne. Construcţiile din această regiune au o pondere în produsul intern brut regional (peste 7,5%) peste media naţională (6%). In ceea ce priveşte sectorul serviciilor ponderea acestora în produsul intern brut regional (circa 42%) se situează sub nivelul naţional (peste 45%). In cadrul serviciilor este de remarcat ponderea serviciilor din categoria „hoteluri şi restaurante”, cu peste 2,5% din produsul intern brut regional şi care situează regiunea Sud – Est pe primul loc (alături de regiunea Centru) într-un top al regiunilor, aceasta datorită potenţialului turistic de care beneficiază regiunea - litoralul şi Delta Dunării. De asemenea, o pondere mare, comparativ cu celelalte zone, o au în această regiune serviciile din categoria „transport, depozitare şi comunicaţii”, cu circa 11% în PIB – ul regional.

La nivelul acestei regiuni, în ultimii ani populaţia ocupată1 a înregistrat scăderi ca urmare a restructurărilor şi disponibilizării unui număr mare de personal. Începând cu anul 2005 aceasta s-a înscris pe un trend de creştere. Cele mai importante creşteri ale gradului de ocupare au fost înregistrate în judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea şi Vrancea.

1 Conform sferei de cuprindere dată de Balanţa Forţei de Muncă

3

Regiunea Sud – Est contribuie cu 12,1% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 13,8% din numărul total de şomeri înregistraţi.

Prin tradiţie, regiunea este o zonă agricolă cu o pondere a ocupării în agricultură de 35,3% (peste media naţională de 31,9%). Serviciile deţin 37,3% (serviciile comerciale 23,8% iar serviciile sociale 13,5%) iar industria şi construcţiile deţin 27,4%.

Regiunea Sud – Muntenia generează circa 13% din PIB –ul pe total

economie. In structură, agricultura are o contribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional. Industria regiunii participă cu circa 29 procente la realizarea PIB, mult peste media naţională (circa 25%), fiind una din cele mai ridicate contribuţii. In cadrul industriei acestei regiuni se regăsesc aproape toate activităţile industriale: extracţia şi prelucrarea petrolului şi gazelor naturale, a cărbunelui, a calcarului, argilei, nisipurilor şi a sării, prelucrarea produselor agroalimentare şi confecţionarea de produse textile, prelucrarea lemnului, fabricarea de maşini, echipamente şi mijloace de transport, producţia de utilaj petrolier şi chimic, producţia de frigidere şi congelatoare, producţia de automobile (Dacia şi Aro), producţia de energie electrică, termică, gaze, etc. Construcţiile au o pondere în produsul intern brut regional care depăşeşte uşor 5%. In ceea ce priveşte serviciile, cu 38% în produsul intern brut regional (mult sub nivelul naţional – peste 45%), situează regiunea Sud pe ultimul loc într-un top al regiunilor.

Din punct de vedere al ocupării regiunea a avut un trend descendent până în anul 2005 când s-au înregistrat creşteri în 6 din cele 7 judeţe componente.

Regiunea Sud Muntenia contribuie cu 14,0% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 17,8% din numărul total de şomeri înregistraţi.

Si în această regiune s-au dezvoltat activităţile din agricultură cu o pondere a ocupării de 39,8%. Serviciile deţin 32,2% (serviciile comerciale 20,3% şi serviciile sociale 11,9%), iar industria şi construcţiile deţin 28%.

Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe

total economie de aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni agricultura are un rol important, cu o pondere de circa 18%. De asemenea, industria are o pondere însemnată în economia regiunii, furnizând circa 30% din produsul intern brut regional. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: metalurgia neferoasă (producţia de aluminiu), industria electrotehnică (Electroputere SA Craiova – locomotive, material rulant), industria constructoare de maşini şi tractoare agricole, industria chimică, industria uşoară (textile şi încălţăminte), materiale de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară. Construcţiile au o pondere peste media naţională (6%), situându-se în jurul a 6,5% din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor, cu o contribuţie în PIB-ul regiunii de numai 39%, mult sub media naţională (peste 45%), sunt de

4

remarcat serviciile de „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” cu o contribuţie de circa 12% şi „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu peste 9%.

Ca urmare a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate populaţia ocupată a înregistrat scăderi continue până în anul 2005, când în majoritatea judeţelor regiunii s-au înregistrat creşteri cu excepţia judeţului Gorj care se menţine pe trend descrescător datorită restructurărilor din industria extractivă.

In anul 2005 regiunea Sud – Vest contribuia cu 10,1% la ocuparea totală şi deţinea 14,0% din numărul total de şomeri înregistraţi.

Agricultura reprezintă una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, ponderea ocupării în agricultură fiind de 42,1%, pe locul doi după regiunea Nord - Est. Serviciile deţin 32% (serviciile comerciale 18,9% şi serviciile sociale 13,1%) iar industria şi construcţiile deţin 25,9%.

Regiunea Vest furnizează peste 10% din produsul intern brut pe total

economie. In structură, agricultura regiunii participă cu circa 14% la realizarea produsului intern brut regional. Industria cu o pondere de peste 25% în PIB-ul regiunii, uşor peste media naţională, este reprezentată de următoarele domenii: ramuri cu pondere mai mare: industria alimentară, maşini şi echipamente electrice, mijloace pentru transportul feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, confecţii, tricotaje şi încălţăminte. De asemenea, în regiune se întâlnesc şi alte ramuri industriale cum sunt: industria extractivă, siderurgică, metalurgică. Construcţiile au o pondere în produsul intern brut regional care depăşeşte uşor 5%. In această regiune sectorul serviciilor are o pondere importantă furnizând circa 45% din produsul intern brut. Pe tipuri de servicii sunt de remarcat următoarele: ramura „comerţ, hoteluri şi restaurante” şi „transporturi, depozitare comunicaţii” cu circa 10% din PIB-ul regiunii. De asemenea, de remarcat, cu o pondere însemnată, sunt „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu circa 14% din PIB, una din cele mai ridicate în comparaţie cu celelalte regiuni.

Populaţia ocupată a regiunii a înregistrat creşteri în toate judeţele, cea mai mare în judeţul Timiş (+3,1%) - judeţ care deţine şi cea mai mare pondere în total ocupare la nivel naţional (3,8%).

Ponderea ocupării din agricultură, reprezintă 26,7%, industria şi construcţiile deţin 34,5% iar serviciile 38,8% (serviciile comerciale 24,7% şi 13,6% serviciile sociale).

Regiunea Vest contribuie cu circa 10% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 7,6% din numărul total de şomeri înregistraţi.

5

Regiunea Nord - Vest furnizează peste 12% din produsul intern brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii participă cu 13% la realizarea produsului intern brut regional. In ceea ce priveşte industria, aceasta are o pondere de circa 26%, peste nivelul naţional. Principalele activităţi industriale dezvoltate în regiune sunt: industria uşoară (textile, confecţii, piele şi încălţăminte), industria alimentară (băuturi alcoolice şi răcoritoare, ), produse chimice, maşini, utilaje, bateriile de acumulatori cu plumb, radiatoarele din aluminiu, sârmele din oţel, cablurile şi conductorii electrici, cheresteaua şi produsele din lemn, celuloză, hârtie, sticlăria pentru menaj, porţelan, faianţă, maşini şi aparate electrice, industria metalurgică, energie electrică, termică, gaze, etc. Construcţiile au o pondere de numai 5%. In această regiune serviciile au un rol important, furnizând peste 45% din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor sunt de remarcat cele din categoria „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu o pondere de circa 13% şi „comerţ, hoteluri şi restaurante ” cu circa 11%. In această regiune este de evidenţiat şi contribuţia sectorului financiar-bancar şi de asigurări care reprezintă aproximativ 2% din PIB.

Regiunea Nord – Vest este o regiune cu un potenţial de muncă ridicat, populaţia ocupată care deţine 13,5% din totalul ocupării a înregistrat creşteri în toate judeţele, cele mai importante în Bistriţa Năsăud (3,5%) şi Sălaj (3,0%), care, fiind declarate Zone Defavorizate prin facilităţile acordate investitorilor, au creat noi locuri de muncă.

Pe activităţi, structura ocupării din regiune relevă procesul de dezindustrializare şi reagrarizare a acesteia. Astfel, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 35,0%, industria şi construcţiile deţin 29,2% iar serviciile 35,8% (serviciile comerciale 22,2% iar serviciile sociale 13,6%).

Regiunea Centru produce peste 12% din produsul intern brut pe total

economie. Agricultura acestei regiuni are cea mai scăzută pondere (cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov) comparativ cu celelalte regiuni, contribuind cu aproximativ 12% la realizarea produsului intern brut regional. In această regiune, industria are un rol semnificativ generând peste 30% din PIB-ul regiunii, ceea ce reprezintă cel mai înalt nivel, mult peste media naţională (circa 25%). Principalele activităţi industriale dezvoltate în regiune sunt: construcţii de maşini (camioane, tractoare - Braşov), industria chimică, industria alimentară, confecţii textile, încălţăminte, ciorapi, producţia de mobilă, porţelan, sticlă, maşini unelte şi aparatură casnică (Cugir), exploatări miniere, instrumente muzicale, etc. Construcţiile au o pondere de aproximativ 5%. In ceea ce priveşte sectorul serviciilor acesta contribuie cu circa 43% la realizarea produsului intern brut regional. Este de remarcat ponderea mare pe care o au, în această regiune, serviciile din categoria „hoteluri şi restaurante”, peste 2,5% din PIB, cunoscut fiind potenţialul turistic al regiunii. De asemenea serviciile din

6

categoria „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” au o pondere importantă, de circa 12%. In această regiune este de evidenţiat şi contribuţia sectorului financiar-bancar şi de asigurări care reprezintă aproximativ 2% din PIB.

Populaţia ocupată care deţine 12% din totalul ocupării a fost în continuă scădere la nivel de regiune şi în majoritatea judeţelor componente, urmare a restructurărilor industriale din regiune dar în uşoară revenire începând cu anul 2005.

Pe activităţi, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 26,7%, industria

şi construcţiile deţin 34%, iar serviciile 39,3% (serviciile comerciale 24,9% şi serviciile sociale 14,4%) peste media la nivel naţional (39,1%). Braşovul şi Sibiul deţin cele mai mari ponderi ale ocupării din industrie şi construcţii (38%).

Regiunea Bucureşti - Ilfov are cea mai mare contribuţie la realizarea

produsului intern brut pe total economie, de circa 20%. Regiunea Bucureşti – Ilfov prezintă o structură total diferită faţa de cea a economiei naţionale şi a celorlalte regiuni. Astfel, în cadrul regiunii ponderea agriculturii este foarte mică, de numai 1%. In ceea ce priveşte industria, cu mai puţin de 20% din PIB-ul regional, se situează sub media naţională. Principalele activităţi industriale sunt: maşini unelte, lacuri şi vopsele, preparate din carne, încălţăminte, anvelope şi articole din cauciuc, baterii de acumulatoare, aparate şi instrumente de măsură şi control, mobilier, aparatură medicală, industria alimentară, jucării şi jocuri, medicamente, etc. Construcţiile în regiunea Bucureşti – Ilfov au o pondere de peste 7%. Serviciile deţin în această regiune o pondere de peste 60% în produsul intern brut, mult peste nivelul naţional şi apropiate de modelul statelor europene, unde acest sector joacă un rol important. Cea mai mare parte a activităţii financiar-bancare este concentrată în această regiune, acest tip de servicii participând cu aproximativ 6% la realizarea PIB –ului regional. Celelalte tipuri de servicii au următoarele ponderi în produsul intern brut: comerţ circa 13%, hoteluri şi restaurante 2,5%, transporturi, depozitare, comunicaţii peste 13%, tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor circa 17%, iar serviciile învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare peste 11%.

Regiunea Bucureşti este singura regiune a ţării în care serviciile, care la nivel naţional deţin 39,1% din totalul ocupării, generează cele mai importante locuri de muncă, ajungând la 64,0% (44,2% servicii comerciale şi 19,8% servicii sociale) din ocuparea totală a regiunii. Industria şi construcţiile deţin 31,5% iar agricultura 4,5%.

7

2. Decalaje regionale la orizontul anului 2010 Pentru perioada următoare la nivel de regiune, estimările privind evoluţia

produsului intern brut indică evoluţii superioare mediei naţionale în regiunile cu un nivel mai scăzut de dezvoltare (Nord – Est, Sud, etc.) şi ritmuri egale sau sub nivelul naţional în regiunile cu un grad de dezvoltare mai ridicat. Evoluţiile anuale ale produsului intern brut regional sunt susţinute de creşterea volumului de activitate în toate domeniile. Sunt totuşi de remarcat evoluţiile din construcţii, cu un ritm mediu anual de peste 10% în toate regiunile. De asemenea, sectorul serviciilor va susţine creşterea economică a fiecărei regiuni, ritmul mediu anual în perioada 2007 – 2010 depăşind 6%, dar dat fiind capacităţile existente industria rămâne sectorul care prin ritmuri diferite de creştere contribuie la tendinţa de apropiere.

Această evoluţie a creşterii economice la nivel de regiune nu conduce la modificări semnificative a ponderii regiunilor în produsul intern brut naţional pe termen mediu, diferenţele fiind 0,1-0,2 puncte procentuale, unele regiuni menţinându-şi ponderea actuală (Sud, Sud – Vest Oltenia, Nord – Vest). Astfel, la orizontul anului 2010, Bucureştiul rămâne, în continuare, cu contribuţia cea mai importantă (21%), regiunile Sud, Nord - Vest şi Centru cu ponderi cuprinse între 12 şi 12,5%, iar regiunile Nord - Est şi Sud – Est vor furniza 11,9%, respectiv 11,4% din PIB-ul pe ansamblul economiei.

Deşi până în anul 2010 nu se întrevăd modificări structurale semnificative, totuşi două tendinţe sunt de subliniat:

• ca urmare a ritmurilor susţinute de creştere a valorii adăugate brute din construcţii, ponderea acestora în produsul intern brut regional se situează pe un trend ascendent, în anul 2010 având valori cuprinse între 7,8% în regiunea Sud şi 10,7% în regiunea Sud – Vest;

• serviciile îşi vor spori şi ele ponderea în produsul intern brut al fiecărei regiuni, depăşind, la orizontul anului 2010, pragul de 40% din PIB în toate regiunile, ajungând chiar la aproximativ jumătate din PIB în regiunea Nord – Est (49%) şi Nord – Vest (49,5%). In regiunea Bucureşti Ilfov nivelul sectorului terţiar în PIB va depăşi 65% în 2010;

Indicele de disparitate a produsului intern brut pe locuitor faţă de total ţară, la orizontul anului 2010, va arăta că ierarhia actuală se va păstra. Regiunea Bucureşti va devansa, de peste 2 ori nivelul PIB- ului pe total economie. Totuşi, în cazul unor regiuni se constată o uşoară îmbunătăţire a indicelui (regiunea Nord – Est de la 0,678 în 2006 la 0,685% în 2010).

8

Indicele de disparitate al PIB/locuitor faţă de media naţională (=100)

2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord - Est 0,700 0,678 -0,022 0,685 0,007 Regiunea Sud - Est 0,889 0,874 -0,015 0,869 -0,005 Regiunea Sud Muntenia 0,815 0,818 0,003 0,820 0,003 Regiunea Sud - Vest Oltenia 0,838 0,829 -0,009 0,830 0,001 Regiunea Vest 1,026 1,168 0,142 1,147 -0,021 Regiunea Nord - Vest 0,930 0,951 0,021 0,947 -0,004 Regiunea Centru 1,071 1,050 -0,021 1,045 -0,004 Regiunea Bucureşti - Ilfov 2,068 2,008 -0,060 2,012 0,003

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică

Îmbunătăţirea discrepanţei faţă de nivelul naţional se regăseşte şi în ceea

ce priveşte indicele de disparitate interregional al produsului intern brut pe locuitor dintre regiuni şi regiunea cu valoare minimă – regiunea Nord – Est. Se constată o uşoară reducere a decalajului, aceasta ca urmare a unei creşterii economice regionale superioare în regiunile mai puţin dezvoltate.

Indice de disparitate interregional al PIB/locuitor:

Regiune/nivel minim (Nord – Est) = 100 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Sud - Est 1,271 1,290 0,019 1,268 -0,021 Regiunea Sud Muntenia 1,165 1,206 0,041 1,197 -0,009 Regiunea Sud - Vest Oltenia 1,197 1,222 0,025 1,211 -0,011 Regiunea Vest 1,467 1,723 0,256 1,674 -0,049 Regiunea Nord - Vest 1,329 1,403 0,074 1,383 -0,020 Regiunea Centru 1,531 1,548 0,017 1,526 -0,023


Tabelul de mai sus arată faptul că în anul 2006 indicele de disparitate

(regiuni/regiune nivel minim) s-a înrăutăţit în comparaţie cu toate regiunile, dar la orizontul anului 2010 comparativ cu anul 2006 aceste decalaje vor înregistra reduceri uşoare.

Estimările privind forţa de muncă la nivel regional, la orizontul anului 2010, au avut în vedere disparităţile încă existente, dar cu un trend descendent, datorate dezvoltării economice diferenţiate din interiorul regiunilor.

9

Pentru populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului decalajele regionale au

fost în uşoară scădere, de la 1,6 în anul 2003 la 1,5 în 2006 valorile maxime înregistrându-se în regiunea Nord – Est (care deţine circa 15% din totalul ocupării) iar valorile minime de către regiunea Vest (cu circa 10% din totalul ocupării la nivel naţional). Reducerea decalajelor s-a datorat şi faptului că în anul 2005 gradul de ocupare a înregistrat creşteri în toate regiunile ţării.

Avându-se în vedere dezvoltarea viitoare a regiunilor, prin proiectele ce vor fi promovate pe plan local în zonele defavorizate sau mai slab dezvoltate, la nivel regional, pentru perioada următoare se estimează creşteri ale populaţiei ocupate pentru toate regiunile ţarii.

Au fost prognozate creşteri peste media naţională (1,5%) pentru regiunile Nord – Est (1,9%) şi Bucureşti (6,5%) şi sub medie pentru celelalte regiuni.

În ceea ce priveşte indicii de disparitate faţă de media naţională, se

remarcă faptul că în intervalul 2000 – 2006 aceştia s-au redus în majoritatea regiunilor (cu excepţia regiunilor Nord - Vest şi Bucureşti care devansează nivelul naţional de 0,5 respectiv de 3,1 ori) şi se prevede o tendinţă de stabilitate sau uşoară reducere a acestora.

Forta de munca in perioada 2006 - 2010

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Tot

al ta

ra

Nor

d - E

st

Sud

- Est

Sud

Sud

- Ves

t

Ves

t

Nor

d - V

est

Cen

tru

Buc

ures

ti

- mod

ifica

ri r

ocen

tual

e -

1

2

3

4

5

6

7

- % -

Populatia ocupata civila la sfarsitul perioadeiNumarul mediu de salariatiRata somajului inregistrat in anul 2010

10

Indice de disparitate a ocupării faţă de media naţională

media naţională = 1 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006

Regiunea Nord-Est 0,164 0,150 -0,014 0,148 -0,002 Regiunea Sud -Est 0,126 0,123 -0,004 0,123 -0,001 Regiunea Sud Muntenia 0,150 0,142 -0,007 0,141 -0,001 Regiunea Sud -Vest Oltenia 0,111 0,102 -0,009 0,101 -0,001 Regiunea Nord -Vest 0,095 0,099 0,005 0,099 0,0 Regiunea Vest 0,136 0,135 -0,003 0,135 -0,001 Regiunea Centru 0,122 0,119 -0,001 0,118 -0,001 Regiunea Bucureşti 0,097 0,129 0,031 0,136 0,007


Din punct de vedere al disparităţilor interregionale indicii prezintă

reduceri importante atât pentru intervalul 2000 – 2006 cât şi la orizontul anului 2010 (regiunea cu nivel minim fiind regiunea Nord - Vest).

Indice de disparitate interregional al ocupării

regiune/nivel minim(Nord – Vest) =1 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord-Est 1,731 1,514 -0,234 1,502 -0,012 Regiunea Sud -Est 1,333 1,243 -0,106 1,241 -0,002 Regiunea Sud Muntenia 1,583 1,430 -0,148 1,423 -0,008 Regiunea Sud -Vest Oltenia 1,172 1,027 -0,148 1,020 -0,007 Regiunea Vest 1,437 1,363 -0,103 1,363 0,000 Regiunea Centru 1,290 1,203 -0,079 1,197 -0,006 Regiunea Bucureşti 1,020 1,297 0,263 1,373 0,076


In perioada 2003 - 2005 numărul mediu de salariaţi a înregistrat creşteri

în majoritatea regiunilor. Exceptând regiunea Bucureşti unde creşterile numărului de salariaţi sunt

mult peste media naţională, se constată că decalajele dintre celelalte regiuni se menţin constante, raportul dintre regiunile cu cel mai mare număr de salariaţi (Centru şi Nord – Vest) şi regiunea cu valori minime (Sud – Vest) fiind de 1,5 pentru întreaga perioada analizată.

Numărul mediu de salariaţi va creşte în perioada 2006 – 2010 în toate cele opt regiuni, având în vedere pe de o parte, creşterea economică prognozată, iar pe de altă parte măsurile active de creştere a numărului locurilor de muncă.

11

Creşteri peste media naţională (7,8%) s-au estimat pentru regiunile Nord – Vest (7,6%), Vest (13,3%) şi Bucureşti (19,8%).

Disparităţile teritoriale sunt completate de menţinerea discrepanţelor din punct de vedere al şomajului, chiar dacă acest fenomen a cunoscut în ultimii ani o reducere importantă, de la 6,2 puncte procentuale în anul 2003 la 4,6 puncte procentuale în 2006.

Regiunile cu cea mai ridicată rata a şomajului au fost Nord – Est (în anul 2004) şi Sud – Vest (în 2003, 2005 şi 2006), cea mai scăzută rată înregistrându-se în regiunea Bucureşti pentru întreaga perioada 2003 - 2006.

Pentru toate cele 8 regiuni, pentru perioada 2007 – 2010, au fost prevăzute scăderi atât ale numărului de şomeri cât şi a ratei şomajului.

Din punct de vedere al câştigului salarial mediu net, discrepanţele dintre regiuni (exceptând regiunea Bucureşti unde salariile sunt mult peste media naţională) au început să se reducă de la 1,17 decalajul câştigului salarial mediu net din regiunea cea mai dezvoltată (regiunea Sud-Vest) peste cel din regiunea cu nivelul minim (regiunea Nord-Est) în anul 2003, la 1,10 în anul 2006, acestea continuând să se menţină şi al nivelul anului 2010.

In privinţa regiunii Sud - Vest se remarcă faptul că judeţul Gorj ridică nivelul salariului peste medie şi aceasta datorită zonei miniere de pe teritoriul acestuia.

Pentru intervalul 2007 – 2010 au fost estimate creşteri ale câştigului salarial mediu net în toate cele 8 regiuni, cu ritmuri cuprinse între 10,5% şi 13,2%

Indicii de disparitate ai câştigului salarial mediu net s-au redus în majoritatea regiunilor cu excepţia regiunilor Nord – Est, Vest, Nord – Vest şi Bucureşti în intervalul 2000 – 2006 şi se prevede o îmbunătăţire a acestuia până în anul 2010.

Indice de disparitate ai câştigului salarial faţă de media naţională

media naţională = 1 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006

Regiunea Nord-Est 0,865 0,883 0,018 0,896 0,013 Regiunea Sud -Est 1,014 0,927 -0,087 0,910 -0,017 Regiunea Sud Muntenia 0,971 0,955 -0,016 0,946 -0,009 Regiunea Sud -Vest Oltenia 1,058 0,964 -0,094 0,944 -0,020 Regiunea Nord -Vest 0,955 0,972 0,017 0,945 -0,027 Regiunea Vest 0,894 0,912 0,018 0,901 -0,011 Regiunea Centru 0,922 0,886 -0,036 0,883 -0,003 Regiunea Bucureşti 1,286 1,323 0,036 1,343 0,020


12

Din punct de vedere al disparităţilor interregionale indicii prezintă de asemenea îmbunătăţiri. În acest caz regiunea cu nivel minim a fost Nord - Est în perioada 2000 – 2006 respectiv regiunea Centru în anul 2010 .

Indice de disparitate interregional al câştigului (regiune/nivel minim)

(regiune nivel minim = 1) 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord-Est 1,000 1,000 - 1,015 0,015Regiunea Sud -Est 1,172 1,049 -0,123 1,030 -0,019Regiunea Sud Muntenia 1,122 1,081 -0,041 1,071 -0,010Regiunea Sud -Vest Oltenia 1,223 1,091 -0,132 1,069 -0,023Regiunea Nord -Vest 1,103 1,100 -0,003 1,070 -0,030Regiunea Vest 1,033 1,032 -0,001 1,020 -0,012Regiunea Centru 1,066 1,003 -0,063 1,000 -0,003Regiunea Bucureşti 1,487 1,497 0,010 1,520 0,023


Procesul de reducere a discrepanţelor dintre zonele dezvoltate şi cele

rămase în urmă este unul de durată şi se realizează cu paşi mici. Chiar dacă ritmurile creşterii economice sunt superioare în zonele cu un nivel scăzut de dezvoltare, totuşi economiile regiunilor dezvoltate nu stagnează ci se situează şi ele pe un trend ascendent aceasta reflectându-se în intensitatea reduceri decalajelor. Din acest motiv, diminuarea disparităţilor teritoriale trebuie să reprezinte o componentă esenţială a Strategiei postaderare.

13

SINOPTIC privind prognoza regională în perioada 2007 - 2010

- modificări procentuale faţă de anul anterior -

2005 2006 2007 2008 2009 2010 PRODUS INTERN BRUT Total economie 4,1 7,7 6,5 6,3 5,9 5,8 NORD - EST 3,6 6,1 6,8 6,6 6,4 6,3 SUD - EST 0,9 6,9 5,5 6,3 6,1 6,0 SUD 1,6 7,5 6,1 6,3 6,1 6,0 SUD - VEST 1,5 9,0 6,4 6,0 5,9 5,8 VEST 5,1 8,4 6,1 6,0 5,7 5,6 NORD - VEST 2,9 6,6 6,1 6,1 5,8 5,7 CENTRU 3,2 9,5 6,6 5,9 5,4 5,3 BUCURESTI 10,3 7,7 7,6 6,6 6,0 5,9 din care valoarea adăugata in : INDUSTRIE Total economie 2,3 6,9 5,8 5,5 5,4 5,4 NORD - EST -1,4 2,0 4,5 6,5 6,4 6,4 SUD - EST -0,5 5,5 5,5 6,0 5,9 5,9 SUD 7,0 8,0 6,0 6,2 6,1 6,0 SUD - VEST 2,3 9,5 7,0 5,5 5,4 5,5 VEST 6,5 8,0 4,0 5,0 4,9 5,0 NORD - VEST -1,8 3,5 4,0 5,0 4,9 5,0 CENTRU 2,0 12,5 8,0 4,8 4,7 4,8 BUCURESTI 3,3 4,5 6,0 5,5 5,3 4,9 AGRICULTURA Total economie -18,7 3,3 3,0 3,2 3,5 3,5 NORD - EST -7,0 3,5 3,2 3,5 3,8 3,8 SUD - EST -22,8 4,2 2,9 3,3 3,6 3,6 SUD -23,5 3,9 2,8 3,6 3,9 3,9 SUD - VEST -21,3 3,0 3,0 3,2 3,3 3,3 VEST -19,5 2,5 3,1 3,0 3,3 3,3 NORD - VEST -13,8 2,5 3,0 3,1 3,4 3,4 CENTRU -20,6 3,0 3,0 3,0 3,2 3,2 BUCURESTI -30,0 0,8 0,8 1,1 0,7 0,1 CONSTRUCTII Total economie 9,8 19,4 17,2 11,0 10,5 10,5 NORD - EST 1,5 25,0 25,0 12,0 11,2 11,2 SUD - EST 2,0 15,5 7,0 11,5 11,0 11,0 SUD 8,0 17,0 11,0 12,0 10,7 10,7 SUD - VEST 8,3 31,0 13,0 11,0 10,5 10,5 VEST 14,6 35,0 20,0 11,0 10,5 10,5 NORD - VEST 15,0 30,0 20,0 11,2 10,8 10,8 CENTRU 16,0 25,0 8,0 11,0 10,5 10,5 BUCURESTI 13,5 2,6 26,8 9,6 9,5 9,5

14

2005 2006 2007 2008 2009 2010 SERVICII Total economie 9,4 7,3 6,6 6,5 6,0 5,8 NORD - EST 9,0 6,5 7,0 6,6 6,3 6,1 SUD - EST 9,5 6,7 6,5 6,5 6,0 5,8 SUD 6,5 6,9 7,0 6,3 6,0 5,8 SUD - VEST 7,4 6,6 6,2 6,1 6,0 5,8 VEST 10,0 6,5 6,3 6,3 5,8 5,6 NORD - VEST 7,5 6,3 6,5 6,5 6,0 5,8 CENTRU 8,0 6,8 6,7 6,4 5,7 5,5 BUCURESTI 12,6 9,2 6,4 6,7 5,9 5,8 Export FOB - mil. Euro Total economie 22255 25850 30200 35100 40500 46400 NORD - EST 1840,7 1714,4 2000 2300 2640 2950 SUD - EST 3163,2 3454,9 4100 4755 5500 6250 SUD 2722,2 3479,4 4050 4730 5500 6300 SUD - VEST 1393,2 1766,1 2050 2320 2610 2900 VEST 3487,1 3964,3 4700 5500 6400 7300 NORD - VEST 2499,8 2972,4 3400 3950 4500 5050 CENTRU 2420,2 3057,6 3600 4200 4750 5350 BUCURESTI 4728,6 5440,9 6300 7345 8600 10300 Import CIF - mil. Euro Total economie 32569 40746 49780 58400 67500 77030 NORD - EST 1889,2 1808,4 2200 2500 2840 3150 SUD - EST 3376,2 3836,5 4800 5550 6300 7050 SUD 3393,7 4337,6 5250 6150 7000 7850 SUD - VEST 853,9 1092,7 1400 1650 1900 2150 VEST 3422,6 4020,2 4900 5750 6700 7600 NORD - VEST 3122,0 4074,7 5000 5850 6700 7600 CENTRU 3757,4 5066,5 6100 7150 8200 9200 BUCURESTI 12754 16509,4 20130 23800 27860 32430 Deficit - mil. Euro Total economie -10314 -14896 -19580 -23300 -27000 -30630 NORD - EST -48,5 -94 -200 -200 -200 -200 SUD - EST -213 -381,6 -700 -795 -800 -800 SUD -671,5 -858,2 -1200 -1420 -1500 -1550 SUD - VEST 539,3 673,4 650 670 710 750 VEST 64,5 -55,9 -200 -250 -300 -300 NORD - VEST -622,2 -1102,3 -1600 -1900 -2200 -2550 CENTRU -1337,2 -2008,9 -2500 -2950 -3450 -3850 BUCURESTI -8025,4 -11068,5 -13830 -16455 -19260 -22130

15

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Populaţia ocupată civila la sfârşitul anului - mii persoane

TOTAL ROMANIA 8390,4 8435,0 8455,0 8480,0 8500,0 8520,0 NORD - EST 1265,6 1278,3 1284,3 1288,1 1288,8 1289,4 SUD - EST 1028,2 1033,2 1033,8 1034,1 1034,2 1034,3 SUD 1188,9 1190,1 1190,1 1190,7 1191,9 1193,1 SUD - VEST 857,1 857,1 857,1 857,7 858,4 858,8 VEST 834,9 836,2 837,4 839,5 842,4 845,0 NORD - VEST 1145,5 1145,5 1146,1 1149,5 1151,4 1153,2 CENTRU 1008,1 1008,1 1008,6 1010,6 1012,6 1014,7 BUCURESTI 1062,1 1086,5 1097,7 1109,8 1120,3 1131,5

Populaţia ocupata civila la sfârşitul anului TOTAL ROMANIA 1,8 0,5 0,2 0,3 0,2 0,2 NORD - EST 1,0 1,0 0,5 0,3 0,1 0,1 SUD - EST 0,6 0,5 0,1 0,0 0,0 0,0 SUD 0,5 0,1 0,0 0,1 0,1 0,1 SUD - VEST 1,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 VEST 2,0 0,2 0,2 0,3 0,4 0,3 NORD - VEST 1,8 0,0 0,1 0,3 0,2 0,2 CENTRU 0,1 0,0 0,1 0,2 0,2 0,2 BUCURESTI 8,3 2,3 1,0 1,1 1,0 1,0

Populaţia ocupata civila medie - mii persoane TOTAL ROMANIA 8152,5 8185,0 8210,0 8235,0 8255,0 8275,0 NORD - EST 1235,8 1229,6 1225,9 1225,9 1227,2 1228,4 SUD - EST 1009,7 1009,7 1010,2 1011,7 1013,2 1014,8 SUD 1164,0 1161,7 1160,5 1161,5 1162,5 1163,4 SUD - VEST 837,6 834,2 833,4 833,4 833,8 834,2 VEST 804,2 812,2 813,1 814,5 816,1 817,8 NORD - VEST 1107,3 1107,3 1107,9 1110,1 1112,3 1114,5 CENTRU 981,8 976,9 976,9 977,9 978,4 978,8 BUCURESTI 1012,1 1053,3 1082,2 1100,0 1111,6 1123,0

Populaţia ocupata civila medie TOTAL ROMANIA 0,8 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 NORD - EST -0,6 -0,5 -0,3 0,0 0,1 0,1 SUD - EST 0,0 0,0 0,1 0,2 0,2 0,2 SUD -0,5 -0,2 -0,1 0,1 0,1 0,1 SUD - VEST -1,2 -0,4 -0,1 0,0 0,1 0,1 VEST 1,4 1,0 0,1 0,2 0,2 0,2 NORD - VEST -0,2 0,0 0,1 0,2 0,2 0,2 CENTRU -0,8 -0,5 0,0 0,1 0,1 0,1 BUCURESTI 9,3 4,1 2,7 1,7 1,1 1,0

16

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Numărul mediu de salariaţi - mii persoane


Numărul mediu de salariaţi TOTAL ROMANIA 2,0 1,2 1,8 1,7 1,6 1,2 NORD - EST 0,6 1,7 0,4 0,3 0,2 0,1 SUD - EST 0,9 1,0 0,5 1,0 1,1 0,5 SUD 0,1 0,5 0,3 0,3 0,4 0,3 SUD - VEST -0,5 0,1 0,5 0,5 0,6 0,6 VEST 2,5 2,0 3,4 2,7 2,5 2,0 NORD - VEST 0,6 0,5 1,5 2,0 2,0 1,3 CENTRU -1,5 0,0 1,0 1,2 1,1 1,0 BUCURESTI 10,0 3,0 5,2 4,0 3,4 2,9

Câştigul salarial mediu net - lei TOTAL ROMANIA 746 855 1019 1147 1267 1370 NORD - EST 663 755 889 1010 1129 1228 SUD - EST 702 793 938 1043 1155 1246 SUD 716 817 978 1092 1207 1296 SUD - VEST 734 824 964 1089 1199 1293 VEST 718 831 982 1099 1210 1295 NORD - VEST 679 780 929 1032 1144 1234 CENTRU 661 758 885 1003 1121 1210 BUCURESTI 977 1131 1345 1525 1692 1839

Câştigul salarial mediu net TOTAL ROMANIA 24,6 14,6 19,2 12,6 10,5 8,1 NORD - EST 22,3 13,9 17,7 13,5 11,9 8,7 SUD - EST 20,5 12,9 18,3 11,2 10,8 7,9 SUD 23,7 14,0 19,7 11,7 10,5 7,4 SUD - VEST 21,2 12,3 16,9 13,0 10,1 7,9 VEST 20,7 15,8 18,2 11,9 10,1 7,0 NORD - VEST 22,3 14,8 19,1 11,0 10,9 7,9 CENTRU 20,5 14,6 16,8 13,3 11,8 8,0 BUCURESTI 32,7 15,8 18,9 13,4 11,0 8,7

17

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Câştigul salarial real


Şomeri - mii persoane TOTAL ROMANIA 523,0 460,5 460,0 455,0 450,0 440,0 NORD - EST 92,3 82,9 82,6 81,4 79,9 78,6 SUD - EST 70,4 61,3 62,4 61,7 61,9 60,8 SUD 93,1 81,2 81,7 80,9 79,5 78,1 SUD - VEST 68,9 64,3 63,4 62,6 62,6 61,7 VEST 45,3 35,5 35,6 34,8 34,9 33,6 NORD - VEST 48,1 42,9 43,7 43,6 42,7 41,0 CENTRU 79,1 67,0 65,4 65,0 64,4 62,9 BUCURESTI 25,8 25,4 25,1 25,0 24,2 23,1

Şomeri TOTAL ROMANIA -6,3 -12,0 -0,1 -1,1 -1,1 -2,2 NORD - EST -13,1 -10,2 -0,3 -1,4 -1,8 -1,7 SUD - EST -6,9 -12,9 1,7 -1,0 0,2 -1,7 SUD -1,6 -12,8 0,6 -1,0 -1,7 -1,7 SUD - VEST 0,3 -6,7 -1,3 -1,3 0,0 -1,4 VEST -10,7 -21,6 0,5 -2,3 0,0 -3,5 NORD - VEST -1,3 -10,7 1,9 -0,4 -2,0 -4,0 CENTRU -7,2 -15,3 -2,3 -0,7 -0,9 -2,3 BUCURESTI -8,1 -1,5 -1,3 -0,4 -3,1 -4,3

Rata şomajului TOTAL ROMANIA 5,9 5,2 5,2 5,1 5,0 4,9 NORD - EST 6,8 6,1 6,1 6,0 5,9 5,8 SUD - EST 6,4 5,6 5,7 5,6 5,6 5,5 SUD 7,3 6,3 6,4 6,3 6,2 6,1 SUD - VEST 7,4 6,9 6,8 6,7 6,7 6,6 VEST 5,1 4,0 4,0 3,9 3,9 3,8 NORD - VEST 4,0 3,6 3,6 3,6 3,5 3,4 CENTRU 7,3 6,2 6,1 6,1 6,0 5,9 BUCURESTI 2,4 2,3 2,2 2,2 2,1 2,0

18

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea NORD – EST

- modificări procentuale -

Total regiune Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

2005 Creşterea reală a PIB 3,6 7,8 2,2 0,6 6,7 -0,8 6,0 PIB / Locuitor - euro 2531,7 3162,3 1788,5 2816,8 2534,8 2418,1 1949,4 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 1,0 -0,2 0,8 2,0 0,8 0,2 2,7 Numărul mediu de salariaţi 0,6 -1,9 -2,6 3,8 0,0 0,1 2,4 Rata şomajului - % 6,8 6,3 6,2 7,2 5,6 6,0 10,1 Câştigul salarial mediu net 22,3 22,4 25,0 23,1 19,9 21,3 21,3

2006 Creşterea reală a PIB 6,1 5,2 7,3 5,2 7,5 6,4 6,7 PIB / Locuitor - euro 3051,7 3789,4 2194,5 3324,2 3108,9 2921,4 2381,9 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 1,0 0,0 0,9 2,1 0,6 0,5 2,0 Numărul mediu de salariaţi 1,7 0,2 -0,4 4,0 1,3 -0,5 5,0 Rata şomajului - % 6,1 5,7 5,3 6,3 4,7 4,6 11,2 Câştigul salarial mediu net 13,9 13,5 14,6 14,6 13,4 14,6 12,7

2007 Creşterea reală a PIB 6,8 6,3 5,6 6,6 8,2 8,0 5,1 PIB / Locuitor - euro 3653,8 4519,7 2608,7 3946,4 3782,6 3528,4 2824,8 Populaţia ocupata la la sfârşitul anului 0,5 0,0 0,3 1,0 0,3 0,2 1,0 Numărul mediu de salariaţi 0,4 0,0 0,2 0,9 0,3 0,1 1,0 Rata şomajului - % 6,1 5,7 5,2 6,3 4,6 4,6 11,3 Câştigul salarial mediu net 17,8 18,0 19,2 17,3 18,3 18,0 16,2

2008 Creşterea reală a PIB 6,6 6,1 7,2 6,1 6,9 6,8 7,1 PIB / Locuitor - euro 4235,1 5215,3 3043,0 4553,9 4399,4 4100,7 3292,7 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,3 0,1 0,2 0,5 0,2 0,1 0,8 Numărul mediu de salariaţi 0,3 0,1 0,2 0,4 0,3 0,1 1,0 Rata şomajului - % 6,0 5,6 5,1 6,2 4,5 4,5 11,2 Câştigul salarial mediu net 13,5 11,4 12,6 13,7 17,4 13,7 12,6



19

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea SUD – EST


Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

2005 Creşterea reală a PIB 0,9 -0,5 3,4 2,5 -0,4 -3,4 0,3 PIB / Locuitor - euro 3231,7 2843,3 2746,3 4463,3 3046,5 2860,0 2499,6 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,6 3,5 -0,8 0,7 -0,1 1,0 0,6 Numărul mediu de salariaţi 0,9 5,4 -2,7 -1,4 1,8 4,8 3,5 Rata şomajului - % 6,4 6,8 7,4 5,6 8,3 6,0 4,0 Câştigul salarial mediu net 20,5 16,6 21,4 24,8 18,5 15,6 19,5

2006 Creşterea reală a PIB 6,9 7,9 7,7 7,2 6,4 5,6 5,9 PIB / Locuitor - euro 3935,2 3508,3 3377,7 5423,5 3695,5 3439,7 3011,9 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,5 1,5 -0,4 0,9 0,0 0,7 0,5 Numărul mediu de salariaţi 1,0 2,2 -0,5 -0,5 1,6 3,2 3,3 Rata şomajului - % 5,6 6,3 7,1 5,4 7,5 5,8 3,7 Câştigul salarial mediu net 12,9 13,2 12,3 13,5 12,3 13,5 12,2

2007 Creşterea reală a PIB 5,5 4,6 5,5 5,8 5,3 4,9 6,5 PIB / Locuitor - euro 4663,4 4138,2 4014,0 6413,9 4376,0 4047,4 3600,7 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,05 0,4 -0,4 0,2 0,0 0,1 0,1 Numărul mediu de salariaţi 0,5 1,0 0,5 -0,6 0,7 2,0 1,5 Rata şomajului - % 5,7 5,9 6,9 5,1 7,1 5,5 3,4 Câştigul salarial mediu net 18,3 18,6 18,0 19,5 16,8 19,1 18,0

2008 Creşterea reală a PIB 6,3 7,3 7,0 5,3 6,6 7,0 6,8 PIB / Locuitor - euro 5399,8 4841,8 4684,6 7342,9 5075,3 4720,1 4189,1 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,03 0,1 -0,3 0,1 0,1 0,1 0,1 Numărul mediu de salariaţi 1,0 1,2 0,7 0,0 1,2 2,9 2,2 Rata şomajului - % 5,6 5,7 6,8 5,0 7,2 5,4 3,3 Câştigul salarial mediu net 11,1 11,4 12,0 12,6 9,7 9,7 9,7



20

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea SUD MUNTENIA


Total regiune Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman

2005 Creşterea reală a PIB 1,6 2,8 -0,8 1,5 -1,3 1,8 1,6 1,8 PIB / Locuitor - euro 3001,0 3803,3 2453,7 2660,5 2094,8 3243,6 3296,6 2484,4 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,5 0,3 1,2 -0,2 1,1 0,0 0,9 0,4 Numărul mediu de salariaţi 0,1 -1,6 -0,5 -0,6 6,1 2,4 0,1 0,7 Rata şomajului - % 7,3 5,2 9,0 7,4 5,6 12,1 6,3 8,9 Câştigul salarial mediu net 23,7 25,6 21,1 21,5 16,3 16,1 28,2 19,5

2006 Creşterea reală a PIB 7,5 7,9 8,8 7,5 5,7 6,3 7,9 6,4 PIB / Locuitor - euro 3680,5 4671,5 3045,0 3258,1 2528,2 3935,7 4056,3 3039,2 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,1 0,4 -0,5 0,0 0,1 0,4 0,1 Numărul mediu de salariaţi 0,5 0,0 0,2 -0,3 2,3 2,6 0,3 1,2 Rata şomajului - % 6,3 5,4 7,2 7,0 4,5 11,8 5,8 8,4 Câştigul salarial mediu net 14,1 11,4 10,3 12,7 15,2 18,0 17,5 11,2

2007 Creşterea reală a PIB 6,1 5,0 7,4 6,8 7,0 3,8 6,4 7,1 PIB / Locuitor - euro 4389,8 5500,2 3673,0 3907,8 3040,6 4588,0 4857,7 3686,1 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,0 0,0 -0,2 0,0 0,1 0,1 0,1 Numărul mediu de salariaţi 0,3 -0,2 0,0 -0,4 1,6 0,5 0,2 2,1 Rata şomajului - % 6,4 5,0 7,0 6,4 4,2 11,0 5,4 8,1 Câştigul salarial mediu net 19,7 20,3 19,1 17,4 19,5 19,9 21,4 15,6

2008 Creşterea reală a PIB 6,3 5,3 6,9 6,6 7,5 6,8 6,1 6,6 PIB / Locuitor - euro 5089,5 6315,1 4289,8 4546,3 3566,4 5356,5 5627,5 4280,3 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,0 0,2 0,1 -0,2 0,1 0,2 0,1 0,0 Numărul mediu de salariaţi 0,3 0,0 0,2 -0,2 0,6 0,5 0,3 1,6 Rata şomajului - % 6,3 4,9 7,0 6,3 4,1 11,0 5,3 8,0 Câştigul salarial mediu net 11,7 12,9 11,4 10,3 12,6 12,6 11,5 10,2

2009 Creşterea reală a PIB 6,1 5,2 6,6 6,3 6,8 6,5 6,1 6,6 PIB / Locuitor - euro 5756,2 7074,5 4880,0 5146,7 4070,3 6102,6 6359,8 4866,7 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,2 0,3 0,0 Numărul mediu de salariaţi 0,4 0,1 0,5 0,2 0,6 1,1 0,3 1,0 Rata şomajului - % 6,2 4,8 6,9 6,2 4,0 11,0 5,2 8,0 Câştigul salarial mediu net 10,5 11,1 10,6 10,8 10,8 11,0 10,5 8,3

2010 Creşterea reală a PIB 6,0 5,2 6,4 6,2 6,7 6,3 6,0 6,4 PIB / Locuitor - euro 6485,3 7913,6 5519,9 5809,9 4622,3 6913,6 7157,4 5503,0 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,1 0,3 0,0 Numărul mediu de salariaţi 0,3 0,1 1,1 0,2 0,3 0,9 0,1 0,5 Rata şomajului - % 6,1 4,7 6,8 6,1 3,9 10,9 5,1 7,9 Câştigul salarial mediu net 7,4 7,8 6,7 8,1 7,0 8,0 7,3 6,0

21

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea SUD – VEST OLTENIA


Total regiune Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea

2005 Creşterea reală a PIB 1,5 3,7 0,0 -2,0 3,7 0,2 PIB / Locuitor - euro 2999,6 2954,6 3757,2 2686,6 2503,2 3182,8 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 1,0 1,1 -2,7 1,7 2,3 2,3 Numărul mediu de salariaţi -0,5 -1,0 -5,4 1,7 0,6 3,5 Rata şomajului - % 7,4 6,3 9,3 9,5 7,1 6,6 Câştigul salarial mediu net 21,2 20,6 30,6 14,2 21,2 16,7

2006 Creşterea reală a PIB 9,0 9,0 9,2 7,1 9,6 9,1 3730,6 3730,6 3671,7 4674,2 3292,3 3142,2 3958,9 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,0 0,4 -1,2 0,1 0,3 0,0 Numărul mediu de salariaţi 0,1 -0,5 -1,2 1,1 0,6 1,3 Rata şomajului - % 6,9 6,0 9,0 8,8 6,8 5,9 Câştigul salarial mediu net 12,3 14,6 12,1 11,2 11,2 11,2

2007 Creşterea reală a PIB 6,4 6,7 5,7 7,4 5,8 6,8 PIB / Locuitor - euro 4465,9 4405,4 5534,6 3985,3 3753,2 4747,1 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,0 0,3 -1,0 0,1 0,2 0,1 Numărul mediu de salariaţi 0,5 -0,3 -0,7 1,6 0,8 1,6 Rata şomajului - % 6,8 5,8 8,8 8,7 6,7 5,8 Câştigul salarial mediu net 16,8 19,1 15,6 18,0 15,6 15,6

2008 Creşterea reală a PIB 6,0 6,0 5,4 6,3 6,2 6,2 PIB / Locuitor – euro 5163,7 5085,9 6362,8 4628,5 4355,2 5501,7 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,2 -0,6 0,2 0,3 0,1 Numărul mediu de salariaţi 0,5 0,0 -0,4 1,1 1,0 1,0 Rata şomajului - % 6,7 5,7 8,7 8,6 6,6 5,6 Câştigul salarial mediu net 13,0 13,7 13,1 13,1 12,6 12,6

2009 Creşterea reală a PIB 5,9 5,9 5,3 6,2 6,1 6,0 PIB / Locuitor – euro 5823,4 5742,1 7147,8 5248,1 4913,0 6199,9 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,3 -0,5 0,1 0,2 0,1 Numărul mediu de salariaţi 0,6 0,1 0,0 1,1 1,0 1,3 Rata şomajului - % 6,7 5,7 8,7 8,5 6,5 5,6 Câştigul salarial mediu net 10,1 11,0 9,4 10,2 9,4 10,5

2010 Creşterea reală a PIB 5,8 ,9 5,3 6,1 6,1 5,9 PIB / Locuitor – euro 6561,1 6464,3 8019,3 5940,2 5546,0 6994,5 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,01 0,2 -0,3 0,1 0,1 0,0 Numărul mediu de salariaţi 0,6 0,1 0,0 1,0 1,0 1,1 Rata şomajului - % 6,6 5,6 8,7 8,4 6,4 5,5 Câştigul salarial mediu net 7,9 8,2 7,0 8,0 7,8 8,7

22

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea VEST


Total regiune Arad Caras Severin Hunedoara Timiş

2005 Creşterea reală a PIB 5,1 7,5 -0,1 5,6 5,2 PIB / Locuitor - euro 4265,7 4482,4 3200,9 3582,2 5149,6 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 2,0 1,9 0,9 1,1 3,1 Numărul mediu de salariaţi 2,5 2,2 1,5 -0,3 4,8 Rata şomajului - % 5,1 3,6 7,9 9,4 2,3 Câştigul salarial mediu net 20,7 23,7 24,2 13,6 23,1

2006 Creşterea reală a PIB 8,4 8,2 8,6 8,2 8,5 PIB / Locuitor - euro 5256,9 5513,2 3963,4 4428,1 6324,3 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,2 0,4 -1,2 0,2 0,5 Numărul mediu de salariaţi 2,0 1,5 1,0 -0,1 4,0 Rata şomajului - % 4,0 3,5 7,1 8,2 2,0 Câştigul salarial mediu net 15,8 14,6 19,8 17,0 14,6

2007 Creşterea reală a PIB 6,1 6,7 6,3 6,4 5,7 PIB / Locuitor - euro 6245,1 6590,0 4722,8 5295,1 7443,3 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,2 0,4 -1,0 0,2 0,4 Numărul mediu de salariaţi 3,4 3,5 3,3 0,2 5,4 Rata şomajului - % 4,0 3,0 6,0 7,3 1,8 Câştigul salarial mediu net 18,2 18,6 18,7 18,5 17,8



2010 Creşterea reală a PIB 5,6 5,4 5,9 5,9 5,5 PIB / Locuitor - euro 9066,8 9478,6 6946,8 7750,4 10776,1 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,3 0,4 0,1 0,2 0,5 Numărul mediu de salariaţi 2,0 2,1 1,5 0,2 3,0 Rata şomajului - % 3,8 2,7 5,7 7,1 1,6 Câştigul salarial mediu net 7,0 7,0 7,2 6,9 6,9

23

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea NORD - VEST


Total regiune Bihor Bistriţa

Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

2005 Creşterea reală a PIB 2,9 1,7 5,5 2,0 3,0 4,0 5,8 PIB / Locuitor - euro 3528,4 3899,6 2861,8 4450,3 2791,2 3209,1 2909,7 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 1,8 1,1 3,5 1,7 0,8 2,5 3,0 Numărul mediu de salariaţi 0,6 -0,9 6,3 -0,2 -2,3 3,6 5,4 Rata şomajului - % 4,0 2,7 4,3 4,4 4,5 3,4 6,1 Câştigul salarial mediu net 22,3 21,7 15,4 16,2 19,1 19,7 32,7

2006 Creşterea reală a PIB 6,6 6,4 7,8 5,6 7,3 7,1 8,1 PIB / Locuitor - euro 4282,6 4716,3 3496,4 5375,3 3403,4 3911,4 3579,9 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,0 0,0 0,0 0,1 0,5 -1,0 0,2 Numărul mediu de salariaţi 0,5 -0,5 2,0 0,2 0,0 1,6 3,0 Rata şomajului - % 3,6 2,3 4,0 4,0 4,3 3,0 6,0 Câştigul salarial mediu net 14,8 16,9 21,5 20,3 19,2 14,6 14,3

2007 Creşterea reală a PIB 6,1 5,7 6,7 6,3 5,4 6,6 6,9 PIB / Locuitor - euro 5106,9 5589,1 4186,0 6438,2 4026,2 4686,9 4298,5 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,1 0,1 0,2 0,5 -1,0 0,1 Numărul mediu de salariaţi 1,5 -0,3 3,5 1,3 0,5 3,3 5,5 Rata şomajului - % 3,6 2,2 3,9 3,9 4,2 2,9 5,9 Câştigul salarial mediu net 19,2 19,1 17,6 19,7 19,2 19,2 18,0




24

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea CENTRU


Total regiune Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

2005 Creşterea reală a PIB 3,2 5,8 2,8 2,1 2,4 3,8 1,7 PIB / Locuitor - euro 3801,9 3704,3 4331,8 3459,2 3049,2 3793,0 3918,9 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,1 0,5 -0,9 -1,6 2,2 0,7 -0,5 Numărul mediu de salariaţi -1,5 -4,0 -1,9 -3,8 3,0 -0,1 -1,9 Rata şomajului - % 7,3 8,3 8,7 8,8 8,5 4,6 6,0 Câştigul salarial mediu net 20,5 24,6 22,9 15,4 16,2 19,1 19,7

2006 Creşterea rea9,5lă a PIB 9,5 10,2 9,5 11,5 11,1 7,1 10,1 PIB / Locuitor - euro 4725,2 4643,0 5379,6 4382,2 3874,6 4613,6 4889,5 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,0 0,4 -0,5 -1,0 0,3 0,4 0,0 Numărul mediu de salariaţi 0,0 0,0 -0,3 -1,0 1,0 0,3 0,0 Rata şomajului - % 6,2 7,0 8,0 8,5 8,3 4,5 5,5 Câştigul salarial mediu net 14,6 15,6 13,5 14,6 11,7 11,2 15,0

2007 Creşterea reală a PIB 6,6 6,8 6,7 7,9 4,6 6,8 6,7 PIB / Locuitor - euro 5662,1 5571,3 6452,9 5311,8 4536,3 5537,6 5852,8 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,01 0,2 -0,2 -0,5 0,3 0,3 0,1 Numărul mediu de salariaţi 1,0 0,1 -0,1 -0,2 2,0 1,5 2,8 Rata şomajului - % 6,1 6,0 7,1 8,0 8,1 4,3 4,9 Câştigul salarial mediu net 16,8 20,0 18,8 19,2 9,1 16,8 20,4

2008 Creşterea reală a PIB 5,9 6,6 5,5 7,1 6,9 5,4 5,3 PIB / Locuitor - euro 6542 6482,2 7418,5 6232,1 5312,1 6361,7 6716,7 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 0,3 0,4 -0,1 0,0 0,4 0,3 0,3 Numărul mediu de salariaţi 1,2 0,2 0,0 0,0 2,6 2,0 2,5 Rata şomajului - % 6,1 5,9 7,0 8,0 8,0 4,4 4,8 Câştigul salarial mediu net 13,3 13,7 13,1 13,1 10,4 12,6 15,5



25

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2005 – 2010, în regiunea BUCUREŞTI – ILFOV


Total regiune Ilfov Bucureşti

2005 Creşterea reală a PIB 10,3 12,7 10,1 PIB / Locuitor - euro 7434,0 5369,8 7703,8 Populaţia ocupata la sfârşitul anului 8,3 15,0 7,4 Numărul mediu de salariaţi 10,0 21,7 9,0 Rata şomajului - % 2,4 2,0 2,4 Câştigul salarial mediu net 32,7 25,9 33,4






Decalaje şi regionale la orizontul anului 2010 · 5 Regiunea Nord - Vest furnizează peste 12% din...

Documents

Transcript of Decalaje şi regionale la orizontul anului 2010 · 5 Regiunea Nord - Vest furnizează peste 12% din...