Debbie-Partea Intunecata a Cautatorilor

8/13/2019 Debbie-Partea Intunecata a Cautatorilor

1/81

DEBBIE FORD

Partea ntunecata a cautatorilor de lumina

Cum sa va recuperati PUTEREA, CREATIVITATEA, STRALUCIREA si VISELE

Traducere Monica Visan Editura For You

Introducere

De oarte mu!ta vreme "ncoace suntem "ncon#urati de !ucrarea asupra um$rei%& Aceasta este "nsasiesenta impu!su!ui re!i'ios "n cadru! caruia cautam, prin traditie, un ec(i!i$ru "ntre !umina si "ntuneric& Vaamintiti de Lucier, ce! care a ost odata ce! mai stra!ucitor dintre "n'eri) Caderea !ui este tentatia carene apare tuturor& *n permanenta ni se cere sa im constienti din punct de vedere mora!, pentru ca,a!te!, cadem su$ in!uenta partii "ntunecate din noi&De cur+nd, un mem$ru din pu$!icu! pe care !am avut "n Minneapo!is si care urmarea cu atentieconerinta pe care eu o tineam despre um$ra, ma "ntre$at- ./are nu turnam vin vec(i "n $urduuri

noi)0, amintindumi aste! de natura perena a !ucrarii asupra um$rei& .1a da0, am raspuns eu, oarecumsurprinsa de cone2iunea pe care a acuto& .Latura "ntunecata este o parte a tuturor traditii!or noastrere!i'ioase&Dar noi avem permanenta nevoie de $urduuri noi si de un !im$a# nou care sa ie contemporan cuoamenii care ascu!ta predici!e& .Da, e adevarat0, am repetat, .!ucrarea asupra um$rei este vin vec(i0&Persoana care ma "ntre$at, mia amintit de mu!ti c!ienti care, "n decursu! ani!or, sau conruntat cuum$ra !or !a mine "n ca$inet& Fiecare 'eneratie are nevoie de moduri noi de e2primare, atunci c+ndvor$esc despre enomenu! um$rei at+t um$ra po3itiva, c+t si um$ra ne'ativa& *ntunecat nu "nseamnanumai ceva ne'ativ4 e! se reera !a ceva care se 'aseste "n aara !uminii constiintei noastre !ucide&Fa3a initia!a a satu!ui terapeutic este o conesiune si ca "n mu!te dintre situatii!e traditiona!e deconesiune si spovedanie noi au3im despre esecuri si 'rese!i, despre cum a a#uns persoanarespectiva !a o situatie de carei pare rau, sau ca nu a ost "n stare sasi rea!i3e3e propriu! potentia!

po3itiv& Suntem pusi "n ata situatiei de a oeri rea!itate si "nte!es !ucruri!or care! ram+nta pe unpacient, sa! a#utam sa devina mai constient de parti!e din e! "nsusi pe care si !e nea'a&Ce! mai mare pacat poate i viata netraita&

*n ace! moment "n Minnesota, miam amintit de ceea ce scria eminentu! psi(o!o' e!vetian C& 5& 6un'"n cartea sa din 789:, Psi(o!o'ie si Re!i'ie, si anume ca .pentru a a#un'e sa "nte!e'em pro$!eme!ere!i'ioase, pro$a$i! ca, tot ceea ce ne mai ram+ne de acut asta3i, este sa !e a$ordam din punct devedre psi(o!o'ic& Din acest motiv, eu iau aceste '+nduriorma care au devenit i2e din punct de vedereistoric, "ncerc sa !e topesc din nou si sa !e torn "n matrite!e e2perientei imediate0&Conceptu! um$rei este o aste! de matrita& Este un mod de a sim$o!i3a prin !im$a# partea depersona!itate pe care nu neo asumam si de ai da rea!itate4 este un mi#!oc de a deveni constienti departi!e necunoscute din noi si de a vor$i despre e!e& Um$ra se reera !a toata acea parte din noi carese modiica "n mod constient si se sc(im$a "n !umina constientei e'ou!ui nostru, !a ace!e aspecte a!e

sine!ui de care nu reusim sa devenim responsa$i!i "n mod constient& Ca indivi3i si ca mem$ri ai uneianumite cu!turi si civi!i3atii, noi "n mod continuu se!ectam si dam nastere !a e2perienta, cre+nd un idea!a! sine!ui si a! !umii $a3at pe e'o& Cu c+t cautam mai mu!t !umina, cu at+t Um$ra devine mai densa&Um$rei iam dat mu!te denumiri- !atura "ntunecata, a!ter e'o, sine!e inerior, ce!a!a!t, du$!u!, 'eamanu!

"ntunecat, sine!e pe care nu ni! asumam, sine!e reprimat, id& Vor$im despre "nt+!nirea cu %Um$ra termen creat de catre C&5&6un', care desemnea3a acea !atura din noi "nsine care se a!a "nsu$constientu! nostru persona!& Um$ra este iinta inerioara din noi, tot ceea ce ne rusinea3a, tot ceeace dorim sa ascundem si care repre3inta toate dorinte!e si emotii!e ce nu se "ncadrea3a "n idea!u!nostru de persona!itate& 6un' spune ca nu e2ista um$ra ara soare si nici um$ra ara !uminaconstiintei& Um$ra este inevita$i!a si, ara ea, suntem incomp!eti& ;&T&


2/81

demonii nostri, despre !upta cu diavo!u! , despre co$or+rea"n !umea de dedesu$t, despre noaptea "ntunecata a su!etu!ui, despre cri3a de !a mi#!ocu! vietii&Um$ra "ncepe o data cu emanciparea timpurie a! !ui .Eu0 din marea constienta unitara din care amvenit cu totii& Construirea um$rei se desasoara "n para!e! cu de3vo!tarea e'ou!ui& Ceea ce nuconcorda cu idea!u! nostru de e'o "n p!ina de3vo!tare cu ima'inea noastra idea!i3ata a sine!ui,re"ntarita "n mod individua! prin ami!ie si cu!tura devine um$ra& Poetu! si scriitoru! Ro$ert 1!?%numeste um$ra .sacu! !un' pe care! t+r+m "n spate!e nostru0& .P+na !a @ de ani ne petrecem viata

(otar+nd ce parti din noi "nsine sa punem "n ace! sac0, spune 1!? .iar restu! vietii ni! petrecem"ncerc+nd sa !e scoatem de aco!o0&.Ce preeri sa ii, "ntre' sau $un)0, a "ntre$at 6un', ce! care a ima'inat termenu! poetic de um$ra si amode!at acest concept ca sa se potriveasca epocii noastre& 6un' a acordat o atentie specia!a !ucrariide inte'rare a um$rei, su'er+nd ca aceasta era o initiere "n viata psi(o!o'ica partea de ucenicie,dupa cum o numea e! o constienti3are esentia!a pentru rea!i3area noastra de sine& .Ati da seama deum$ra este o pro$!ema eminamente practica0, spunea e! .care nar tre$ui sa se transorme "ntroactivitate inte!ectua!a, deoarece ea are oarte mu!t "nte!esu! unei suerinte si a unei pasiuni careimp!ica "ntrea'a persoana0&Dupa cum descrie oarte c!ar De$$ie Ford "n aceasta carte, a !ucra asupra um$rei se reera !a unproces continuu de depo!ari3are si ec(i!i$rare, de vindecare a prapastiei dintre cunoasterea constientaa sine!ui si tot ceea ce suntem sau am putea i& Ca si practica numita .Ca!ea de Mi#!oc0 din $udism,

inte'rarea um$rei ne oera o constienta uniicatoare, care ne permite sa reducem potentia!u! in(i$antsau distructiv a! um$rei, e!i$er+nd ener'ii!e "nc(ise a!e vietii, care ar putea i "ncarcerate "n pretentii!esi posturi!e necesare pentru a ascunde ceea ce nu putem accepta despre noi "nsine& Lucrarea de ataoera $eneicii care trec mu!t dinco!o de $ine!e persona! si care pot opera pentru ce! mai mare $ineco!ectiv& Daca putem sa ec(i!i$ram tensiuni!e ce apar "n propria noastra 'radina, eecte!e vor trecedinco!o de 'ard, "n c+mpii!e "ntre'u!ui pam+nt&;u tre$uie sa tratam cu usurinta o carte despre um$ra& Ea este un dar o$tinut cu 'reu, o comoarasmu!sa de !a 3ei, adesea cu un urias sacriiciu eroic& / carte despre um$ra nu se adresea3a doarmintii noastre, ci este ce! mai $ine "nte!easa de catre inimi!e si ima'inatia noastra&Este vin vec(i "n $urduuri noi& E! a pastrat un 'ust si un $uc(et p!acut& Pre3entarea estecontemporana, un proces de inte'rare a um$rei adecvat timpuri!or noastre& Ar tre$ui sa urmam satu!!ui De$$ie Ford si, acum, c+nd pornim !a drum, sa oerim !ucrarea asupra propriei noastre um$re ca pe

o oranda adusa partii ce!ei mai "na!te din noi- dra'ostei, compasiunii, misiunii inimii& Asa cum neaminteste spiritu! "nte!ept a! !ui I C(in', sau Cartea Sc(im$ari!or-;umai atunci c+nd avem cura#u! de a privi !ucruri!e "n ata, e2act asa cum sunt, ara nici o autoama'iresau i!u3ie, doar atunci, din tot ceea ce se "nt+mp!a va iesi o !umina, prin care poate i recunoscutaca!ea spre $iruinta& B I C(in' e2a'rama , su Asteptarea

Cuv+nt "nainte

Pe vremea c+nd eram copi!, nu ma p!aceam oarte tare& De apt, erau momente c+nd detestam aptu!ca sunt eu& Ma credeam sin'ura persoana din !ume at+t de incapa$i!a de ami ace prieteni si at+t deridicu!i3ata de catre 'rupu! de $aieti "n care cautam cu disperare si uneori ara re3u!tat sa intru&Lucruri!e nu sau sc(im$at oarte mu!t nici c+nd mam mai maturi3at&Da, credeam ca viata mea o sa ia un curs nou& Mam mutat c(iar "ntrun oras nou, unde nu macunostea nimeni, unde nimeni nu stia nimic despre tendinte!e me!e din copi!arie de a ma !auda oartetare, ca o compensare a aptu!ui ca nu aveam respect ata de mine "nsumi& ;imeni nu mai vedea ceeace adu!tii din copi!aria mea numeau .atitudinea mea 3anatica0 si nimeni nu mai stia despre o$iceiu!meu de .a intra cu impetuo3itate0, ump!+nd camera cu pre3enta mea "n asa masura, "nc+t toti cei!a!tisimteau ca nu mai au spatiu "n care sa se desasoare& Ineptii!e me!e socia!e nu mai puteau idescoperite&% Ro$ert 1!?, poet, c+sti'ator a! premiu!ui nationa! pentru poe3ie& A scris Iron 6o(n, si T(e Maidenin' "mpreuna cu Marion oodman& *n aceste opere, c+t si "n conerinte!e !or, sunt preocupati departea "ntunecata din noi, c+t si de concepte!e !ui Freud si 6un'& Cu a#utoru! !or, oamenii trec acum de!a "nte!e'ere !itera!a, !a una psi(o!o'ica si apoi !a cea mito!o'ica& ;&T&


3/81

Ei $ine, am descoperit ca mutatu! dintrun !oc "n a!tu! nu ma a#utat cu nimic& Mam !uat pe mine "nsumicu mine&

Apoi, "ntro 3i, ma a!am "ntrun !acas de desav+rsire a evo!utiei spiritua!e si am ost pre3entatan'a#ati!or din departamentu! unde urma sa !ucre3& Administratoarea c!adirii a spus ceva ce nu voi uitaniciodata&.Tot ceea ce voi numiti deecte a!e voastre, tot ceea ce nu va p!ace !a voi "nsiva, sunt ce!e mai mari

ca!itati pe care !e aveti0, a apus ea& .E!e sunt, pur si simp!u, supraamp!iicate& Ati dat vo!umu! preatare, astai tot&Dati putin mai "ncet& *n cur+nd, voi si toti cei!a!ti va veti vedea s!a$iciuni!e ca iind puncte!e voastretari, aspecte!e 0ne'ative0 ca iind 0po3itive0&E!e vor deveni instrumente minunate, 'ata sa actione3e "n avoarea voastra, mai de'ra$a dec+t

"mpotriva voastra& Tot ceea ce aveti de acut este sa "nvatati sa ape!ati !a aceste trasaturi depersona!itate, "n cantitati care sunt potrivite momentu!ui& Apreciati c+t de mu!t e necesar dinminunate!e voastre ca!itati si nu dati mai mu!t dec+t at+t&0Mam simtit ca si c+nd as i ost !ovit de trasnet& ;u mai au3isem niciodataasemenea !ucruri& Cu toate acestea, stiam "n mod instinctiv ca era adevarat& Laudarosenia mea nu eraa!tceva dec+t "ncredere "n sine mu!t prea amp!iicata& Ceea ce oamenii numeau, "n tineretea mea,.atitudine 3anatica0 sau .prosteasca0, nu era nimic a!tceva dec+t spontaneitate si '+ndire po3itiva

supraamp!iicate& Iar intrarea mea impetuoasa era doar ca!itatea mea de conducator, de2teritateamea ver$a!a si dorinta mea de a mer'e p+na !a capat toate trei e2primate mu!t prea 3'omotos&Miam dat seama ca toate aceste aspecte a!e iintei me!e erau ca!itati pentru care usesem uneori!audat& ;u e de mirare ca nu mai stiam ce sa cred=Doar "n ace! moment, c+nd mam uitat !a .!atura de um$ra0 si am va3ut c!ar de ce a!tii au numit uneoritoate acestea drept comportamente .ne'ative0, am va3ut si daru! care se a!a "n iecare dintre e!e& Totceea ce aveam de acut era sa o!osesc aceste comportamente "n mod dierit& Sa nu !e reprim, ci sa mi!e asum& Si, pur si simp!u, sa !e o!osesc "n mod dierit&

Acum am a#uns sa "nte!e' ce importanta e2traordinara are sami traiesc viata, iind "n "ntre'imea iinteime!e& Adica, sami dau voie ca, "n primu! r+nd sa o$serv si apoi sa pun !a un !oc "ntrun "ntre''randios toate aspecte!e !ui cine sunt at+t ace!ea pe care eu si a!tii !eam numit .po3itive0, c+t siace!ea pe care eu si a!tii !eam numit .ne'ative0&

Cu a#utoru! acestui procedeu mam "mprietenit, "n s+rsit, cu mine "nsumi& Dar, vai= ce mu!t timp miatre$uit ca sa a#un' aici= Si c+t de scurt ar i ost "ntre'u! proces, daca as i cunoscut '+ndirea proundasi "nte!epciunea minunata ce se a!a "n aceasta carte scrisa de De$$ie Ford&Cititi aceasta carte cu 'ri#a& Cititio o data, mai cititio o data& Apoi, cititio a treia oara, ca sa iti si'uri&Si aceti e2ercitii!e pe care !e su'erea3a& Va "ndemn sa o aceti=Va "ndemn, iarasi si iarasi=Dar sa nu cititi cartea si sa nu aceti e2ercitii!e, daca nu doriti ca viata voastra sa se sc(im$e& Puneticartea #os c(iar "n c!ipa asta& Ase3atio pe ratu! ce! mai de sus a! $i$!iotecii voastre, aco!o unde nu vetia#un'e niciodata !a ea& Sau datio unui prieten& Pentru ca este a$so!ut imposi$i! sa traiti e2perientaacestei carti, ara sa traiti, de asemenea, si e2perienta unei modiicari "n viata voastra&Cred "n a trai o viata de tota!a !impe3ime& Aceasta "nseamna transparenta dep!ina& ;imic nu esteascuns, nimic nu este ne'at& ;ici macar acea parte din mine "nsumi !a care nam vrut sa ma uit si cuat+t mai putin sa o recunosc& Daca veti i de acord cu mine ca transparenta este c(eia catreautenticitate si ca autenticitatea este usa catre Sine!e vostru Adevarat, atunci "i veti mu!tumi !ui De$$ieFord din ad+ncu! iintei voastre pentru aceasta carte& Asta, deoarece ea va va conduce !a o usadinco!o de care veti 'asi $ucurie vesnica, pace interioara si un !oc e2trem de vast de iu$ire de sine4 "ns+rsit, veti 'asi !ocu! "n care sai iu$iti ara conditii pe cei!a!ti&Si, o data cu "nceputu! acestui cic!u, va veti sc(im$a nu numai viata voastra, ci veti "ncepe, cuadevarat, sa sc(im$ati !umea&

;ea!e Dona!d a!sc(As(!and, /re'onMartie 788G


4/81

Capito!u! 7

Lumea din aara, Lumea dinauntru

Ma#oritatea dintre noi am pornit pe cararea evo!utiei persona!e, deoarece, !a un moment dat, 'reutateadurerii devine prea mare ca sa o mai putem suporta& este o carte despre demascarea ace!ui aspect

din noi "nsine care ne distru'e re!atii!e, ne omoara spiritu! si ne "mpiedica sa ne "ndep!inim vise!e& Esteceea ce psi(o!o'u! Car! 6un' a numit um$ra& Ea contine toate ace!e parti din noi "nsine pe care am"ncercat sa !e ascundem sau sa !e ne'am& Ea contine ace!e aspecte "ntunecate despre care noicredem ca sunt de neacceptat de catre ami!ii!e noastre, de prieteni si ce! mai important dintre toate de catre noi "nsine& Partea "ntunecata este $a'ata ad+nc "n constiinta noastra, ascunsa de noi "nsinesi de a!tii& Mesa#u! pe care! capatam din acest !oc ascuns e simp!u- ceva nu este "n re'u!a cu mine&;u e $ine ce se "nt+mp!a& ;u sunt demn de a i iu$it& ;u merit nimic& ;u sunt vrednic&Mu!ti dintre noi cred aceste mesa#e& Credem ca, daca privim destu! de atent ceea ce se 'aseste ad+nc

"nauntru! nostru, 'asim ceva ori$i!& ;e a$tinem din rasputeri sa privim "ntraco!o, de rica de a nudescoperi pe cineva cu care nu putem convietui& ;e este rica de noi "nsine& ;e e rica de orice '+nd sisentiment pe care ni !eam reprimat vreodata& Mu!ti dintre noi suntem at+t de or$iti, "nc+t nu mai putemvedea rica dec+t ca pe o re!ectie&

/ proiectam asupra !umii, asupra ami!ii!or noastre, asupra prieteni!or si asupra straini!or& Frica noastraeste at+t de prounda, "nc+t sin'uru! mod prin care putem sa !uam !e'atura cu ea este ie prin a oascunde, ie prin a o ne'a& Devenim mari impostori, care ne paca!im pe noi "nsine si pe cei!a!ti nepricepem at+t de $ine !a asta, "nc+t uitam cu adevarat ca purtam niste masti, pentru a ne ascundesine!e nostru autentic& Credem ca suntem cei pe carei vedem "n o'!inda& Credem ca suntem trupuri!esi minti!e noastre& C(iar si dupa ani "n care re!atii!e, cariere!e, re'imuri!e de s!a$ire si vise!e noastre auesuat, continuam sa in(i$am aceste mesa#e interne tu!$uratoare&;e spunem noua "nsine ca totu! este "n re'u!a si ca !ucruri!e vor sta din ce "n ce mai $ine& ;e punemoc(e!ari ne'ri pe oc(i si dopuri "n urec(i, pentru a pastra "n viata povesti!e pe care !eam creat& ;u e$ine ce se "nt+mp!a cu mine& ;u sunt demn de a i iu$it& ;u merit nimic& ;u sunt vrednic&

*n !oc de a "ncerca sa ne in(i$am um$re!e, tre$uie sa dam pe ata, sa ne asumam si sa acceptamc(iar ace!e !ucruri pe care ne este ce! mai rica sa !e privim "n ata& Prin .a asuma0, "nte!e' a

recunoaste ca o ca!itate "ti apartine& .Um$ra este cea care detine c(eia pro$!emei0, spune "nvatatoru!spiritua! si scriitoru! La3aris& .Um$ra detine, de asemenea, secretu! sc(im$arii, sc(im$are care tepoate aecta !a nive!u! ce!u!ei, sc(im$are careti poate aecta c(iar si AD;u!&0 Um$re!e noastre detinesenta !ui cine suntem& E!e detin ce!e mai pretioase daruri pe care !e avem& Privind "n ata acesteaspecte a!e noastre "nsine, devenim !i$eri sa traim e2perienta tota!itatii noastre '!orioase- $ine!e sirau!, "ntunericu! si !umina& ;umai prin acceptarea "n "ntre'ime a !ui cine suntem, ne putem c+sti'a!i$ertatea de a a!e'e ce acem "n aceasta !ume& At+ta timp c+t continuam sa ne ascundem,sa ne preacem si sa proiectam "n aara ceea ce se a!a "nauntru! nostru, nu avem nici !i$ertatea de a isi nici !i$ertatea de a a!e'e&Um$ra noastra e2ista pentru ca sa ne "nvete, sa ne '(ide3e si sa ne dea $inecuv+ntarea sine!ui nostru

"n tota!itatea !ui& Ea contine resursa prin care noi putem scoate !a !umina si e2p!ora& Sentimente!e pecare !eam "na$usit doresc cu disperare sa ie inte'rate "n noi "nsine& E!e sunt nocive numai c+nd suntreprimate& Atunci, "n momente!e ce!e mai putin oportune, e!e pot scoate capu!& Atacu! !or acut pe urisva va pune "ntro situatie de3avanta#oasa "n domenii de viata care, pentru voi, "nseamna oarte mu!t&Viata voastra va i transormata numai atunci c+nd veti cadea !a pace cu um$ra voastra& /mida vadeveni un !uture de o rumusete care va va taia respiratia& ;u va mai tre$ui sa pretindeti ca suntetipersoana care de apt nu sunteti& ;u va mai tre$ui sa dovediti ca sunteti destu! de $uni& C+nd va vetiaccepta cu dra'oste um$ra, nu va mai tre$ui sa traiti "n rica& Descoperiti daruri!e pe care um$ra vi !eace si, "n s+rsit, va veti desata "n toata maretia adevaratu!ui vostru sine& Atunci veti avea !i$ertateade a va crea viata pe care vati dorito "ntotdeauna&Fiecare iinta omeneasca se naste cu un sistem emotiona! sanatos& C+nd ne nastem, ne iu$im si neacceptam pe noi "nsine& ;u emitem #udecati !e'ate de care parti anume din noi "nsine sunt $une sicare sunt re!e& E2istam "n "ntre'imea iintei noastre, traind momentu! si e2prim+ndune !i$er& Pe


5/81

masura ce crestem, "ncepem sa "nvatam de !a oamenii din #uru! nostru& Ei ne spun cum sa necomportam, c+nd sa m+ncam, c+nd sadormim si "ncepem sa acem deose$iri& *nvatam ce comportamente ne ac sa im acceptati si caredintre e!e ne ac sa im respinsi& *nvatam cum sa primim un raspuns prompt, sau daca stri'atu! nostruram+ne ara raspuns, "nvatam sa avem "ncredere "n oamenii din #uru! nostru, sau sa ne ie rica de ei&

*nvatam consecventa sau inconsecventa& *nvatam ce ca!itati sunt accepta$i!e "n mediu! nostru si carenu sunt& Toate acestea ne distra' de !a a trai "n acest moment si ne "mpiedica sa ne e2primam !i$er& E

nevoie sa ne "ntoarcem !a e2perienta inocentei, care ne permite sa acceptam "n iecare momenttota!itatea !ui ceea ce suntem& Aici tre$uie sa a#un'em, pentru a avea o e2istenta omeneascasanatoasa, ericita, comp!eta&

Aceasta este ca!ea& *n cartea !ui ;ea!e Dona!d a!sc( Conversatii cu Dumne3eu, Dumne3eu spune-Dra'ostea perecta este pentru sentiment, ceea ce a!$u! perect este pentru cu!oare& Mu!ti cred caa!$u! "nseamna a$senta cu!orii& ;u este asa& E! inc!ude toate cu!ori!e& A!$u! "nseamna toate cu!ori!ecare e2ista, com$inate& Tot asa, dra'ostea nu este a$senta unei emotii


6/81

$ariere!e pe care !eam construit ca sa privim poate pentru prima data !a cine suntem si ce acemnoi aici& Aceasta carte va va duce "ntro ca!atorie care vasc(im$a modu! "n care va vedeti pe voi

"nsiva, pe a!tii si !umea "ntrea'a&Va va conduce spre a va desc(ide inima si a o ump!e cu veneratie si compasiune pentru propriavoastra umanitate& Poetu! persan Rumi% a spus- .Doamne, c+nd va veti vedea propria voastrarumusete, veti deveni un ido! pentru voi "nsiva0& *n aceste pa'ini va oer un proces de descoperire arumusetii sine!ui vostru autentic&

6un' a ost primu! care a o!osit termenu! .um$ra0 cu reerire !a ace!e parti a!e persona!itatii noastrecare au ost respinse din cau3a ricii, a i'norantei, a rusinii sau a !ipsei de dra'oste& E2p!icatia de $a3adata um$rei a ost simp!a- .um$ra este persoana care ai preera sa nu ii0& E! credea ca inte'rareaum$rei va avea un impact pround, d+ndune noua posi$i!itatea de a redescoperi o sursa mai proundaa propriei noastre vieti spiritua!e&.Pentru a ace acest !ucru0, a spus 6un' .suntem o$!i'ati sa ne !uptam cu rau!, sa ne conruntam cuum$ra, sa inte'ram diavo!u!& ;u avem de a!es&0Tre$uie sa intrati "n "ntuneric, pentru a aduce aara !umina din voi& C+nd ne in(i$am orice sentimentsau impu!s, in(i$am, de asemenea, opusu! !ui po!ar& Daca ne ne'am ur+tenia, ne micsoramrumusetea& Daca ne ne'am rica, ne minima!i3am cura#u!& Daca ne ne'am !acomia, ne reducem "nace!asi timp si 'enero3itatea& Maretia noastra dep!ina este mai mu!t dec+t ne putem ima'ina vreodatama#oritatea dintre noi& *n ca3u! "n care credeti ca avem amprenta "ntre'ii umanitati "nauntru! nostru

ceea ce se si "nt+mp!a atunci tre$uie sa iti capa$i!i de a i cea mai mareata persoana pe care atiadmirato vreodata si, "n ace!asi timp, capa$i!i de a i cea mai rea persoana pe care vati ima'inatovreodata& Aceasta carte se reera !a modu! de a cadea !a pace cu toate aceste aspecte, uneoricontradictorii, a!e sine!ui vostru&Prietenu! meu, 1i!! Spinosa, un se de seminar din Centru! de Educatie LandmarH, spune- .Lucru! cucare nu poti e2ista "mpreuna nu te !asa sa e2isti0& Tre$uie sa "nvatati cum sai oeriti "ntre'u!ui cinesunteti permisiunea de a e2ista& Daca vreti sa iti !i$eri, tre$uie sa iti "n stare .sa e2istati0& Aceasta

"nseamna ca tre$uie sa "ncetati de a va mai #udeca& Tre$uie sa ne iertam pentru aptu! ca suntem iinteumane& Tre$uie sa ne iertam pentru aptu! ca suntem imperecti& Asta, deoarece atunci c+nd ne

#udecam pe noi "nsine, "n mod automat "i #udecam pe a!tii& Iar ceea ce !e acem a!tora, ne acem noua"nsine& Lumea este o o'!inda a sine!ui nostru interior&Atunci c+nd putem sa ne acceptam si sa ne iertam pe noi "nsine, "n mod automat "i acceptam si "i

iertam pe a!tii& Aceasta a ost o !ectie dura, pe care eu am "nvatato oarte 'reu&Cu treispre3ece ani "n urma, mam tre3it pe podeaua de marmura rece a $aii me!e& Trupu! ma durea sirespiratia "mi mirosea ur+t& Mai trecuse o noapte de petreceri si dro'uri si apoi, $ine"nte!es, de starede rau&C+nd mam ridicat si mam privit "n o'!inda, am stiut ca nu mai puteam continua "n e!u! acesta&

Aveam doua3eci si opt de ani si "nca mai asteptam ca cineva sa vina si sa aca ceva pentru mine& Dar,"n dimineata aceea, miam dat seama ca nu o sa vina nimeni& ;u o sa vina nici mama, nici tata si niciprintu! meu pe ca! a!$& Eram !a o rascruce "n privinta dependentei me!e de dro'uri& Stiam ca, oartecur+nd, va tre$ui sa a!e' "ntre viata si moarte& ;imeni a!tcineva nu putea ace aceasta a!e'ere

"n !ocu! meu& ;imeni a!tcineva nu putea sami ia durerea& ;imeni a!tcineva nu putea sa ma a#ute,%Mev!ana 6a!a!uddin Rumi, sa nascut "n 7@: "n A'anistan, "ntro ami!ie persana de inte!ectua!i& Sasta$i!it "n Turcia si a predat stiinte re!i'ioase& A ost "ndrumat pe ca!ea credintei mistice de catre undervis ratacitor, S(amsuddin din Ta$ri3, !a a carui moarte a scris vo!umu! de poe3ie si mu3ica .DivaniSamsi Ta$ri3& A mai scris o uriasa !ucrare didactica &&Mat(naJa0, c+t si o cu!e'ere de discursuri .Fi(ima Fi(i0, pentru ai introduce pe discipo!ii !ui "n metai3ica& Ideea de $a3a "n opera !ui Rumi estedra'ostea a$so!uta ata de Dumne3eu& A murit pe 7: decem$rie, 7@:9, 3i care este sar$atorita siacum de catre dervisii Mev!evi& ;ume!e !ui Rumi este sinonim cu ideea de dra'oste si 3$or estatic

"nspre ininit& E! este unu! dintre marii maestri spiritua!i si 'enii a!e omenirii si este ondatoru! ordinu!uire!i'ios Mev!evi Sui a! dervisi!or dansatori, a! caror scop ina! este sa se uneasca cu divinu!& In!uentasa asupra '+ndirii, !iteraturii si tuturor orme!or de e2primare estetica a!e !umii is!amice este enorma&;&T&


7/81

p+na c+nd nu ma a#utam eu "nsami& Femeia din o'!inda ma socat& Miam dat seama ca (a$ar nuaveam cine era& Era ca si c+nd as i va3uto pentru prima data& /$osita si speriata, am "ntins m+nadupa te!eon si am cerut a#utor&Viata mea sa sc(im$at "n mod drastic& *n dimineata aceea am (otar+t sa ma ac $ine, indierent dec+t de mu!t va dura& Dupa ce am terminat un pro'ram de tratament de doua3eci si opt de 3i!e, ampornit "ntro odisee de a ma vindeca pe dinauntru si pe din aara& Mi se parea o sarcina enorma, darstiam ca nu aveam de a!es& Dupa cinci ani si apro2imativ & de do!ari c(e!tuiti, eram o cu totu! a!ta

persoana& *mi vindecasem dependente!e, "mi sc(im$asem prietenii si "mi modiicasem criterii!e deva!ori& Dar, c+nd stateam !inistita "n meditatie, mai 'aseam "nca parti din mine "nsami care nu erau "nre'u!a, parti de care voiam sa scap& Pro$!ema mea era ca "nca ma uram pe mine "nsami& Pare deneconceput ca cineva poate sa mear'a timp de unspre3ece ani !a 'rupuri de terapie si !a tot e!u! detratamente, sa consu!te (ipnoti3atori si acupunctori, sa traiasca e2perienta renasterii, sa sara de pemunti, sa urme3e seminarii transormationa!e, sa mear'a !a manastiri $udiste si Sui, sa citeasca sutede carti, sa ascu!te casete de vi3ua!i3are si meditatie si "nca sa urasca o parte din cine este& At+tatimp, at+tia $ani si stiam ca trea$a mea "nca nu usese "ndep!inita&

Apoi, "n ce!e din urma, sa "nt+mp!at ceva& Am ost !a un seminar intensiv de practica a conducerii,condus de o emeie pe nume 6an Smit(& *n mi#!ocu! seminaru!ui, stateam "n ata 'rupu!ui si vor$eamc+nd, dintro data, 6an sa uitat !a mine si a spus- .Esti o sc+r$a0& Mia stat inima& De unde stia) Eustiam ca eram o sc+r$a, dar "ncercam cu disperare sa scap de aceasta parte din mine "nsami& Ma

straduisem din 'reu sa iu dra'a!asa si 'eneroasa, pentru a compensa aceasta trasatura cump!ita&Apoi, ara sa puna patima, 6an ma "ntre$at de ce uram aceasta parte din mine "nsami& Simtindumamica si proasta, iam spus ca aceasta era partea din mine caremi provoca cea mai mare rusine& Iamspus ca aptu! ca eram o sc+r$a nu mia adus dec+t durere mie si ce!or!a!ti& Atunci, 6an a spus-.Ceea ce nuti asumi, pune stap+nire pe tine0&

Am putut vedea e!u! "n care aptu! ca eram o sc+r$a pusese stap+nire pe mine, eram tot timpu!"n'ri#orata din cau3a asta, dar tot nu voiam sami asum aceasta caracteristica& .Ce e $un "n aptu! de ai o sc+r$a)0, ma "ntre$at ea& Pe c+t "mi puteam da eu seama, nu era nimic $un "n asta& Apoi, ea miaspus- .Daca ar i sati construiesti o casa, iar constructorii tiar cere prea mu!t si ar "nt+r3ia pestetermenu! sta$i!it, cre3i ca tear a#uta daca ai i sc+r$oasa cu ei)0 1ine"nte!es ca am spus, da& .C+ndtre$uie sa returne3i o mara stricata, cre3i ca te a#uta sa ii o mica sc+r$a)0 1ine"nte!es ca am spus,da& 6an ma "ntre$at daca numi dadeam seama ca a i o sc+r$a era uneori nu numai o ca!itate

o!ositoare, ci si oarte importanta, daca voiam sa ac "n asa e! "nc+t trea$a sa mear'a& Dintro data,aceasta parte din mine "nsami pe care ma straduiam cu disperare sa o ascund, sa o ne' si sa o in(i$ a ost e!i$erata& *ntre'u! meu trup se simtea a!te!& Era ca si c+nd as i aruncat de pe umeri o 'reutatede o suta de Hi!o'rame& 6an "ndepartase acest aspect despre mine "nsami si mia aratat ca e! era undar, ca nu era ceva de care sami ie rusine& Daca "i dadeam voie sa e2iste, nu tre$uia sa! e!imin&Eram capa$i!a sa! o!osesc, "n !oc ca e! sa ma o!oseasca pe mine& Dupa acea 3i, viata mea nu a maiost aceeasi& / a!ta $ucatica din pu33!eu! de vindecare usese pusa !a !oc& .Persista !ucruri!e carora !eopui re3istenta0& Au3isem aceasta ra3a de nenumarate ori, dar niciodata nui "nte!esesem pe dep!inproun3imea& Re3ist+nd .sc+r$ei0 din mine, am tinuto "ncuiata aco!o& *n c!ipa "n care am acceptao si iam va3ut daru!, am re!a2at re3istenta si ea nu a mai avut nici o importanta pentru mine& A devenit oparte natura!a si sanatoasa din cine sunt eu& Acum nici macar nu mai e nevoie sa iu o sc+r$a, dardaca situatia o cere ceea ce "n !umea asta se "nt+mp!a uneori pot o!osi aceasta ca!itate ca samiport de 'ri#a&

Acest procedeu mi sa parut miracu!os& Am acut o !ista cu toate parti!e din mine "nsami pe care nu !ep!aceam si mam straduit sa 'asesc daru! care se a!a "n e!e& De "ndata ce am ost "n stare sa vadva!oarea po3itiva si ne'ativa a iecarui aspect din mine "nsami, am ost "n stare sa !as 'arda #os si sapermit acestor parti sa e2iste !i$er& Mia devenit c!ar ca procesu! nu "nseamna sa ne de$arasam de!ucruri!e care nu ne p!ac "n noi "nsine, ci sa descoperim !atura po3itiva a acestor aspecte si sa ointe'ram "n vieti!e noastre&

Aceasta carte este un '(id "n ca!atoria voastra& Ea contine idei!e principa!e dintrun curs pe care !amconceput dea !un'u! ani!or, pentru ca sa va a#ut sa va de3va!uiti, sa va asumati si sa va acceptatium$ra& Voi "ncepe prin a deini "n mod deta!iat um$ra si ai e2p!ora natura si eecte!e& Apoi, voie2amina enomenu! esentia! a! um$rei proiectia prin care ne'am parti crucia!e din noi "nsine,


8/81

d+ndu!e deo parte& Dupa ce vom !ua "n considerare o noua paradi'ma pentru a "nte!e'e viatanoastra interioara si e2terioara mode!u! (o!o'raic a! universu!ui putem "ncepe sa actionam,ap!ic+nd ceea ce am "nvatat, pentru a de3va!ui ete!e ascunse a!e partii noastre "ntunecate& Atuncivom porni "n procesu! de asumare si re!uare a responsa$i!itatii pentru ca!itati!e um$rei noastre,

"nvat+nd instrumente speciice pentru a ne accepta um$ra si ai descoperi daruri!e, c+t si cum sane !uam "napoi puterea pe care am avuto asupra unor parti din noi "nsine pe care !eam dat a!tora& *nce!e din urma, vom e2p!ora moda!itati!e prin care putem sa ne iu$im si sa ne "n'ri#im pe noi "nsine, c+t

si instrumente practice pentru a ne maniesta vise!e si a crea o viata care merita sa ie traita&Mu!ti dintre noi am petrecut prea mu!t timp caut+nd !umina si ne'asind nimic a!tceva dec+t si mai mu!t"ntuneric& .;u devii i!uminat, "nc(ipuinduti ima'ini de !umina0, a spus 6un' .ci constienti3+nd"ntunericu!0& va va '(ida pe drumu! vostru "nspre de3va!uirea, asumarea si acceptarea um$rei voastre&Cartea va va da cunoasterea si instrumente!e pentru a scoate "n aara ceea ce se a!a "nauntru! vostru&Va va '(ida pentru a va rec+sti'a puterea, creativitatea, stra!ucirea si vise!e& Va va desc(ide inimacatre voi "nsiva si catre cei!a!ti si va modiica pentru totdeauna re!atii!e voastre cu !umea&

Capito!u! @

*n cautarea um$rei

Um$ra are mu!te ete- "nricosatoare, !acoma, urioasa, ra3$unatoare, rautacioasa, e'oista,manipu!atoare, !enesa, dominatoare, osti!a, ur+ta, ara va!oare, mesc(ina, c+rtitoare, s!a$a, care critica&&& si !ista poate continua& Partea "ntunecata din noi actionea3a ca un depo3it pentru toate acesteaspecte de neacceptat din noi "nsine toate !ucruri!e despre care pretindem ca nu suntem si toateaspecte!e care ne ac sa ne ie #ena& Acestea sunt ete!e pe care nu vrem sa !e aratam !umii si ete!epe care nu vrem sa ni !e aratam noua "nsine&Tot ceea ce ur+m, caruia "i opunem re3istenta, sau ce nu ne asumam "n privinta noastra "nsine,capata viata proprie, su$min+nd capacitatea noastra de autoeva!uare& C+nd a#un'em ata "n ata cupartea "ntunecata din noi, prima tendinta pe care o avem este sa p!ecam, iar a doua este sa net+r'uim cu ea ca sa ne !ase "n pace& Mu!ti dintre noi siau risipit o mare cantitate de timp si $ani, "neortu! de a ace e2act acest !ucru& Ironia este ca tre$uie sa acordam cea mai mare atentie tocmaiacestor aspecte ascunse, pe care !eam respins& C+nd "nc(idem undeva ace!e parti din noi "nsine care

nu ne p!ac ara sa stim, si'i!am comori!e noastre ce!e mai pretioase& E!e sunt ascunse aco!o undeneam astepta ce! mai putin sa !e 'asim& E!e sunt ascunse "n "ntuneric&Aceste comori "ncearca cu disperare sa iasa aara, sa !e dam atentie, dar noi ne "ncapat+nam sa !e"mpin'em "napoi& Ca niste uriase min'i tinute su$ apa, aceste aspecte ies !a supraata, ori de c+te orinu mai sunt apasate& Atunci c+nd a!e'em sa nu permitem unor parti din noi "nsine sa e2iste,suntem ortati sa c(e!tuim cantitati uriase de ener'ie i3ica pentru a nu !e !asa sa iasa !a supraata&Poetu! si autoru! Ro$ert 1!? descrie um$ra ca pe un sac invi3i$i! pe care iecare dintre noi "! cara "nspate& Pe masura ce crestem, noi punem "n sac iecare aspect din noi "nsine care nu este acceptat deami!ii!e si prietenii nostri& 1!? crede ca noi ne petrecem prime!e decade din viata noastra ump!+ndunesacu!, iar restu! vietii "ncercam sa scoatem tot ceea ce am pus "n e!, straduindune sa ne usurampovara&Ma#oritatii oameni!or !e este teama sa se conrunte si sasi accepte propriu! "ntuneric, dar aco!o, c(iar

"n ace! "ntuneric, veti 'asi ericirea si "mp!inirea dupa care t+n#iti& C+nd va !uati un ra'a3 pentru a vadescoperi "ntre'u! sine, desc(ideti usa "nspre adevarata i!uminare& Una dintre capcane!euriase a!e Epocii Inormationa!e este sindromu! .c(estia asta o stiu de#a0& A sti ne "mpiedica adesea satraim o e2perienta cu inima& A !ucra cu um$ra nu este o activitate inte!ectua!a4 ea este o ca!atorie de !acap spre inima& Mu!ti dintre cei care se a!a pe ca!ea spre autodesav+rsire cred ca eiau "nc(eiat procesu!, dar, de apt, nu vor sa vada adevaru! despre ei "nsisi& Mu!ti dintre noi t+n#im savedem !umina si sa traim "n rumusetea sine!ui nostru superior, dar "ncercam sa acem acest !ucru arasa inte'ram tota!itatea a ce "nseamna noi "nsine& ;oi nu putem avea e2perienta dep!ina a !uminii, arasa cunoastem "ntunericu!& Partea "ntunecata este cea care pa3este trecerea spre adevarata !i$ertate&Fiecare dintre noi tre$uie sa vrea "n permanenta sa e2p!ore3e si sa scoata !a !umina acest aspect a!sine!ui& Fie ca va p!ace, ie ca nu va p!ace daca sunteti oameni, aveti o um$ra& Daca nu o puteti


9/81

vedea, "ntre$atii pe mem$rii ami!iei voastre, sau pe cei cu care !ucrati& Ei o sa vo arate& ;oi credemca masti!e pe care !e purtam ne ascund sine!e nostru interior, dar, orice reu3am sa recunoastem "nprivinta noastra "nsine, scoate capu! si se ace cunoscut atunci c+nd te astepti ce! mai putin&

A accepta un aspect din tine "nsuti, "nseamna a! iu$i ai permite sa coe2iste "mpreuna cu toatece!e!a!te aspecte, ned+ndui o importanta mai mare sau mai mica dec+t oricarei a!te parti din tine

"nsuti& ;u este suicient sa spui- .stiu ca am totu! su$ contro!0& Tre$uie sa ve3i ce poti "nvatade !a acest aspect, ce dar "ti aduce e! si atunci tre$uie sa ii capa$i! sa! privesti cu veneratie si

compasiune&Traim cu impresia ca, pentru ca ceva sa ie divin, tre$uie sa ie perect& 5resim& De apt, adevaru! estee2act opusu!& A i divin "nseamna a i "ntre' si a i "ntre' "nseamna a i totu!- po3itivu! si ne'ativu!,$ine!e si rau!, s+ntu! si diavo!u!& C+nd ne acordam ra'a3u! de a ne descoperi um$rasi daruri!e ei, "nte!e'em ce a vrut 6un' sa spuna prin- .Auru! se a!a "n "ntuneric0& Fiecare dintre noitre$uie sa descopere ace! aur, pentru a ne reuni cu sine!e nostru sacru&C+nd eram copi!, mi sa spus ca pe !ume e2ista doua e!uri de oameni4 $uni si rai& Asa cum ac cei maimu!ti dintre copii, ma straduiam sami arat ca!itati!e si ma c(inuiam oarte tare sami ascund deecte!e&Doream cu disperare sa scap de toate ace!e parti din mine "nsami pe care mama,tata, sora mea si rate!e meu !e considerau de neacceptat& / data cu trecerea timpu!ui, "n viata mea auaparut mai mu!ti oameni iecare cu parerea !ui si miam dat seama ca erau din ce "n ce mai mu!te!ucruri din mine "nsami pe care tre$uia sa !e ascund&

Adesea, noaptea, stateam trea3a, "ncerc+nd sami dau seama de ce eram o etita asa de rea& Cumera cu putinta sa iu $!estemata cu at+t de mu!te deecte 'roa3nice) *mi aceam 'ri#i si "n privintasurorii si rate!ui meu, care aveau si ei mu!te deecte de "ndreptat toti dadeam de $uc!uc, ori dec+te ori vreunu! dintre noi maniesta o aste! de trasatura& Mi se spunea ca oamenii din "nc(isoareaorasu!ui erau aco!o, deoarece aveau deecte care !eau adus neca3uri& Voiam sa iu si'ura ca no sami s+rsesc viata, privindumi ami!ia si prietenii printre 'ratii& Asa ca, "nca de timpuriu mam '+ndit ca,ce! mai $un mod prin care ma puteam ace acceptata de catre cei!a!ti, era sa ascund aceste partinedorite din mine "nsami ceea ce "nsemna, de mu!te ori, a minti& Visu! meu era sa devin perecta,pentru ca sa iu iu$ita& Prin urmare, minteam daca nu ma spa!am pe dinti, minteam daca m+ncam maimu!te pra#ituri dec+t "mi era portia, minteam daca ma $ateam cu sora mea, iar c+nd aveam trei saupatru ani, nici macar numi dadeam seama ca minteam, deoarece "ncepusem de#a sa ma mint pemine "nsami&

Mi sa spus- nu i nervoasa, nu i e'oista, nu i rautacioasa, nu i !acoma& ;u i a ost mesa#u! pe caremi !am ase3at ad+nc "n mine& Am "nceput sa cred ca eram o iinta rea, deoarece, uneori, eramrautacioasa si, uneori, eram nervoasa si, uneori, doream toate pra#ituri!e& Credeam ca, pentru asupravietui "n ami!ie si !ume, tre$uia sa scap de toate aceste impu!suri& Ceea ce am si acut& *ncetu!cu "ncetu!, !eam "mpins at+t de departe "n straundu! constiintei me!e, "nc+t am uitat comp!et ca sea!au aco!o& Aceste .deecte0 au devenit um$ra mea& Si, cu c+t "naintam "n v+rsta, cu at+t !e

"mpin'eam mai departe&C+nd am devenit ado!escenta, ascunsesem at+t de mu!t din mine "nsami, "nc+t eram ca o $om$a cuceas care astepta sa e2p!ode3e "n ata oricui "i aparea "n ca!e& / data cu aceste asanumite deecte,am "mpins ad+nc si toate opusuri!e !or po3itive& ;u puteam trai niciodata e2perienta de a i rumoasa,deoarece "mi petreceam at+t de mu!t timp "ncerc+nd sami ascund ur+tenia& ;u ma puteam simtiniciodata $ine c+nd eram 'eneroasa, deoarece aceasta era doar o masca cemi acoperea !acomia&Minteam "n privinta !ui cine sunt si ma minteam "n privinta a ceea ce eram capa$i!a sa rea!i3e3& Ampierdut accesu! !a tot ce "nsemna cine sunt eu&Din cau3a aptu!ui ca ma straduiam at+t de tare sa "nc(id totu! "n mine, nu aveam ra$dare cu a!tii care

"si scoteau !a !umina imperectiunea& Am devenit into!eranta si am "nceput sa #udec& Din punctu! meude vedere, nimeni nu era suicient de $un, !umea era un !oc 'roa3nic si toti cei care se a!au aco!oerau "n perico!& Credeam ca pro$!eme!e me!e mau cop!esit, deoarece mam nascut "ntro ami!ienepotrivita, aveam prieteni nepotriviti, aveam o ata nepotrivita, un trup nepotrivit, traiam "ntrun orasnepotrivit si mer'eam !a o scoa!a nepotrivita& *n ad+ncu! inimii me!e, credeam cu adevarat ca acestecircumstante e2terioare erau cau3a sin'uratatii, a m+niei si nemu!tumirii me!e& Ma '+ndeam- ./, dacamas i nascut $o'ata asa cum merit de apt daca as i !ocuit "n Europa si mas i dus !a o scoa!a de


10/81

e!ita= Daca as avea "m$racaminte scumpa si un cont "n $anca, !umea mea ar i minunata& Toateneca3uri!e ar disparea0&Ca3usem "n capcana at+t de ami!iara a !ui .daca0& Daca !ucruri!e ar sta asa, totu! ar i "n re'u!a& Eu asi "n re'u!a& Aceasta ama'ire na durat mu!t& C+nd ima'inatia a "ncetat sa o mai ia ra3na, mamconruntat cu ce! mai 'roa3nic cosmar& Am descoperit ca tot ce eram &&& era eu- s!a$anoa'a,imperecta, din c!asa de mi#!oc, urioasa si e'oista& Miau tre$uit saptespre3ece ani ca sa ma "mpac cutot ceea ce sunt cea oarte inte!i'enta si cea rumoasa, cea imperecta si cea p!ina de deecte& Si,

p+na "n 3iua de asta3i, "nca mai am de !ucru&Motivu! pentru care tre$uie sa !ucram asupra um$rei este sa devenim "ntre'i& Sa s+rsim suerinta& Sa"ncetam de a ne mai ascunde pe noi "nsine, de noi "nsine& *n momentu! "n care acem asta, putem"nceta de a ne mai ascunde de restu! !umii& Societatea noastra nutreste i!u3ia ca toate recompense!ese duc catre oamenii care sunt perecti& Dar mu!ti dintre noi descopera ca a "ncerca sa ii perect esteun !ucru costisitor& Consecinte!e emu!arii .persoanei perecte0 ne pot distru'e i3ic, menta!, emotiona!si spiritua!& Am !ucrat cu at+t de mu!ti oameni $uni care suera de diverse $o!i&&& dependenta, depresie,insomnie si re!atii disunctiona!e& Ei sunt oameni care nu se enervea3a niciodata, nu se pun niciodatape ei "nsisi pe primu! !oc, nu se roa'a niciodata pentru ei& / parte din trupu! !or e cop!esit de cancer sinu stiu de ce& *n'ropate ad+nc "n trupuri!e !or, "nundate departe "n minti!e !or, se a!a toate vise!e,m+nia, tristetea si dorinte!e& Au ost educati sa se puna pe u!timu! !oc, pentru ca asa tre$uie sa aca unom $un& Ce! mai 'reu !ucru pentru ei este sa se e!i$ere3e de aceasta conditionare, sa descopere cine

sunt ei cu adevarat& Dat iind ca ei merita propria !or dra'oste, ei merita iertare si compasiune si, prinurmare, merita din p!in sasi e2prime m+nia si e'oismu!&*nauntru! nostru, noi avem iecare trasatura, "mpreuna cu opusu! ei po!ar4 iecare emotie umana siiecare impu!s& Tre$uie doar sa scoatem !a !umina, sa ne asumam si sa acceptam cine suntem "n

"ntre'imea !ui, $ine!e si rau!, "ntunericu! si !umina, puternicu! si s!a$u!, cinstitu! si necinstitu!& Daca voicredeti ca sunteti s!a$i, atunci tre$uie sa cautati opusu! si sa va 'asiti puterea& Daca sunteti condusi derica, tre$uie sa mer'eti "nauntru! vostru si sa va 'asiti cura#u!& Daca sunteti o victima, tre$uie sa!'asiti "n voi pe ce! care victimi3ea3a& Aveti, prin nastere, dreptu! de a i "ntre'i de a avea totu!& Enevoie doar de o modiicare a perceptiei voastre, de o desc(idere a inimii& Atunci c+nd poti sai spuice!ui mai pround si mai "ntunecat aspect din tine "nsuti .eu sunt acesta0, atunci poti a#un'e !aadevarata i!uminare& ;u putem accepta !umina pe dep!in, p+na c+nd nu acceptam pe dep!in

"ntunericu!& Am au3it ca se spune ca a !ucra asupra um$ra este ca!ea !uptatoru!ui condus de catre

inima& Ea ne duce spre un !oc nou din constiinta noastra, unde tre$uie sa ne desc(idem inimi!e catretot ceea ce "nseamna noi "nsine si catre "ntrea'a omenire&*ntrun seminar recent, o emeie sa ridicat p!+n'+nd& ;ume!e ei era Audre?& Se a!a "ntro suerintacump!ita& Recunostea ca avea '+nduri 'roa3nice si "i era rusine si #ena sa ni !e "mpartaseasca,deoarece, "n e!u! acesta, noi puteam a!a ca era o persoana cu adevarat rea& Dupa o discutie !un'a, amarturisit, "n ce!e din urma, ca "si ura iica& Era at+t de neca#ita, "nc+t dea$ia au3eam ce spunea& Arepetat "ncet, iarasi si iarasi- .*mi urasc iica0& Toata !umea din camera se uita !a ea, unii cucompasiune, a!tii cu 'roa3a&

Am !ucrat un timp cu Audre?, e2p!ic+ndui ca, daca ceea ce simtea era ura, atunci totu! era "n re'u!a&Tre$uia sa accepte ura pe care o simtea ata de iica ei& Am "ntre$at c+ti oameni din sa!a aveau copii&

Aproape toata !umea a ridicat m+na& Leam cerut sa "nc(ida oc(ii si sa "ncerce sasi aminteasca unmoment "n care era posi$i! sa i simtit ura pentru copiii !or& Toata !umea a descoperit ce! putin un aste!de moment& Apoi, iam acut sasi ima'ine3e ce dar !e putea da aceasta ura& Unii au spus sanatate,a!tii au spus dra'oste si a!tii au spus e!i$erarea emotiei& Toti au va3ut ca nu aveaucontro! asupra emotiei "nsasi& Simteau ura, c(iar si atunci c+nd nu voiau sa o simta&Faptu! ca nu era sin'ura a a#utato pe Audre? sasi dea voie sa simta ura, ara sa se #udece& Iame2p!icat ca avem cu totii nevoie sa ur+m, pentru a cunoaste dra'ostea si ca ura are putere numaiatunci c+nd este in(i$ata sau ne'ata& Am "ntre$ato pe Audre? ce sar "nt+mp!a daca siar acceptasentimente!e de ura si ar astepta sa descopere daruri!e !or, "n !oc de a !e in(i$a& Era "nca rusinata sistatea cu capu! "n #os, asa ca iam spus o poveste&

*ntro 3i, doi 'emeni au p!ecat cu $unicu! !or "ntro e2cursie& Au mers prin padure, p+na c+nd au a#uns!a un 'ra#d vec(i& C+nd $aietii si $unicu! !or au intrat sa vada cei aco!o, unu! dintre $aieti a "nceputimediat sa se p!+n'a- .1unicu!e, (ai sa iesim de aici& 5ra#du! asta miroase a $a!e'a de ca!0& 1aiatu!


11/81

statea !+n'a usa, urios ca avea $a!e'a pe pantoii !ui cei noi& *nainte ca $atr+nu! sa raspunda, !ava3ut pe ce!a!a!t nepot a!er'+nd ericit prin $o2e!e 'ra#du!ui& .Ce cauti)0, !a "ntre$at e! pe copi!& .De ceesti asa de ericit)0 1aiatu! a privit "n sus si a spus- .Daca e at+ta $a!e'ade ca! aici, asta "nseamna ca tre$uie sa ie si un ponei pe undeva0&

*n camera era !iniste acum& Fata !ui Audre? stra!ucea& *ncepea sa vada daru! oerit de ura ei poneiu! din acest aspect !e'at de ea "nsasi& Aceasta modiicare de perceptie ia permis e!i$erarea ener'ieine'ative pe care o purta "n ea de ani de 3i!e& Audre? a "nte!es ca sentimente!e ei de ura erau un

mecanism de aparare, care o prote#au de respin'erea ce!or pe carei iu$ea& C(iar daca aceasta ura "iprovocase o suerinta teri$i!a, ea usese cata!i3atoru! pentru ca!atoria ei spiritua!a si un impu!s ca sasicaute propriu! adevar !auntric&Dar mai era "nca aur de scos !a ivea!a& La doua saptam+ni dupa curs, iica !ui Audre? ia dat te!eon&

Audre? se simtea $ine si a riscat sai spuna iicei ei despre sentimente!e pe care !ea avut "n u!timii doiani& Audre? ia e2p!icat cum "n timpu! cursu!ui sia acceptat sentimente!e de ura si, c+nd a terminatde vor$it, iica ei a "nceput sa p!+n'a& A p!+ns "ncontinuu, e!i$er+nduse de anii de durere si 'o!su!etesc si e2prim+ndusi toata ura pe care si ea o simtise ata de mama ei& C+nd totu! sa "nc(eiat, ia cerut mamei sa vina sa ia masa "mpreuna& Se3+nd !a masa, una "n ata ce!ei!a!te, au putut sa simtaacea !e'atura specia!a care e2ista "ntre o mama si o iica si au #urat ca, de atunci "nainte, sasie2prime toate emotii!e, aste! "nc+t nimic sa nu !e mai desparta vreodata&Daca Audre? nar i ost suicient de cura#oasa ca sasi e2prime ura, aceasta vindecare nar i ost

posi$i!a& Si mama si iica aveau at+t de mu!te emotii in(i$ate, "nc+t e2p!odau, ori de c+te ori se a!au "naceeasi camera& Ura tre$uia sa ie e2primata si acceptata, aste! "nc+t daru! ei sa poata i scos !a!umina& Daru! urii !ui Audre? a ost dra'ostea& Ea ia dat o re!atie noua, rumoasa, cinstita cu iica ei&/rice aspect !e'at de noi "nsine are un dar& Fiecare emotie si iecare trasatura pe care o avem nea#uta, arat+ndune drumu! spre i!uminare, "nspre unime& Cu totii avem o um$ra, care este o parte dinrea!itatea noastra tota!a& Um$ra noastra este aici ca sa su$!inie3e !ocu! "n care suntem incomp!eti&Este aici pentru ca sa ne "nvete dra'ostea, compasiunea si iertarea nu doar pentru cei!a!ti, ci sipentru noi "nsine& Atunci c+nd um$ra este acceptata, ea ne poate vindeca& ;u doar ."ntunericu!0 nostrune'at este ce! care "si 'aseste !ocu! "n straunduri!e um$rei noastre& Aco!o este o .um$ra!uminoasa0, un !oc unde neam "nmorm+ntat puterea, competenta si autenticitatea& Parti!e "ntunecatea!e psi(icu!ui nostru sunt "ntunecate, numai atunci c+nd sunt "na$usite si ascunse& C+nd !e aducem !a!umina constiintei noastre si !e descoperim daruri!e secrete, e!e ne transorma& Atunci

suntem !i$eri&Am va3ut acest !ucru "n mod c!ar !a unu! dintre cursuri!e me!e, "n ca3u! unei emei dure, 3dravene, caremesteca c(eJin''um si care parea a avea o "n#uratura tatuata pe runte& Pam punea totu! !a "ndoia!a,dar airma sus si tare ca nu avea nici o pro$!ema "n asi asuma partea ei "ntunecata& Si avea dreptate-partea ei "ntunecata era 3ona ei de conort& ;ui pasa daca "i spuneai ca este urioasa sau ca este osc+r$a& Pam !e considera pe am+ndoua ca iind comp!imente& Prin urmare, c+nd iam spus ca era o.$!+nduta0, ea sa uitat !a mine cu de3'ust si cu tota!a ne"ncredere& .Eu) 1!+nduta) ;iciodata=0 Eracomp!et incapa$i!a sa se vada pe ea "nsasi ca iind moa!e, du!ce sau eminina& Am !asato "n pace,iind convinsa ca e2ercitii!e de !a s+rsitu! saptam+nii "i vor arata ca!ea& *n 3iua urmatoare, dupa omeditatie de puriicare, !eam cerut c+torva persoane sa vina "n mi#!ocu!'rupu!ui ca sa ie "m$ratisate de catre noi toti& ;u mai acusem acest !ucru "nainte, dar era oarte c!arca Pam si a!ti c+tiva erau "ntepeniti si aveau nevoie de dra'oste& C+nd neam pus $rate!e "n #uru! ei,Pam a cedat, p!+n'+nd s+sietor si c(em+ndusi mama& Timp de mai mu!t de o ora, un 'rup deapro2imativ 3ece oameni au stat si au m+n'+iato, "n timp ce ea !asa sa iasa aara ani de durere,sin'uratate si tristete&Desi parea ca !acrimi!e ei nu se vor s+rsi niciodata, "n ce!e din urma Pam a cedat si nea dat voie sa oiu$im ara conditii& Mai t+r3iu, am descoperit ca Pam usese a$andonata c+nd era copi! mic si ca nu sia cunoscut niciodata mama si nici nu avea vreo po3a de c+nd era copi!& De apt, an'a#aseun detectiv care "ncerca de c+tiva ani sai 'aseasca mama& *n u!tima 3i a cursu!ui, Pam sia acceptatca!itati!e ei de $!+ndete si ama$i!itate& Toata !umea se minuna "n permanenta de transormarea ei& /saptam+na mai t+r3iu, Pam a primit vesti de !a detectiv si a capatat prima ei po3a de copi!&Dupa doua saptam+ni, detectivu! ia 'asit mama si Pam a vor$it cu ea pentru prima data& / dataacceptata, um$ra poate i vindecata& C+nd este vindecata, ea devine dra'oste&


12/81

Daca auru! se a!a "n "ntuneric, atunci cea mai mare parte dintre noi !am cautat unde nu tre$uia& Dupacum spune adesea DeepaH C(opra- .*n interioru! iecarei iinte umane e2ista 3ei si 3eite "n stare deem$rioni, care au o sin'ura dorinta& Ei vor sa se nasca0& ;oi t+n#im sa vedem cum "nco!tescseminte!e divinitatii noastre, dar am uitat ca iecare sam+nta are nevoie de teren erti! "n care sacreasca& Locu! "ntunecat, pam+ntean, esentia! din interioru! nostru este um$ra noastra& Este un c+mpcare are nevoie de acceptare, dra'oste si cu!tivare, "nainte ca !ori!e care suntem noi "nsine sapoata "n!ori&

EKERCITII

C+nd aceti aceste e2ercitii, este important sa iti "ntro anumita stare de spirit& Toate raspunsuri!e decare aveti nevoie se a!a "nauntru! vostru, dar tre$uie sa deveniti destu! de !inistiti si tacuti pentru a !eau3i& Acordativa suicient timp si asi'urativa ca ati "nc(is te!eonu! si ca vati dedicat comp!et acestuiproces& Va recomand sa va re3ervati ce! putin o ora pentru a ace aceste e2ercitii& *m$racativaconorta$i! si ase3ativa "n !ocu! preerat& Sar putea sa doriti sa aprindeti niste !um+nari si sa puneti omu3ica $!+nda, pentru a va crea o atmosera atra'atoare& A!aturi, tineti un #urna! si un creion cu careva p!ace sa scrieti& Poate vreti sa !uati un casetoon si sa "nre'istrati etape!e care urmea3a, aste! "nc+tsa nu tre$uiasca sa desc(ideti mereu oc(ii pentru a citi ce aveti de acut&C+nd sunteti 'ata, "nc(ideti oc(ii si respirati "ncet si ad+nc de cinci ori& Inspirati numar+nd p+na !a

cinci, retineti respiratia c+t timp numarati p+na !a cinci si apoi e2pirati "ncet pe 'ura& Fo!ositi respiratiapentru a va re!a2a "ntre'u! trup& Concentrativa "n continuare atentia asupra respiratiei&Acesta este unu! dintre ce!e mai $une moduri de a va !inisti mintea&Acum, cu oc(ii "nc(isi, ima'inativa ca intrati "ntrun ascensor si "nc(ideti usa& Apasati pe unu! dintre$utoane si co$or+ti sapte eta#e& Ima'inativa ca intrati ad+nc "n constiinta voastra& C+nd usa sedesc(ide, vedeti o 'radina sacra si rumoasa& *ncercati sa vi3ua!i3ati cu c!aritate tot ceea ce esteaco!o& /$servati copacii, !ori!e, pasari!e& Ce cu!oare are ceru!) Este de un a!$astru stra!ucitor si!impede, sau este acoperit de nori) Simtiti temperatura din aer si v+ntu! care va m+n'+ie o$ra#ii& Cumsunteti "m$racati) Purtati o "m$racaminte pe care o iu$iti) Ima'inativa "n orma voastra ceamai $una, arat+nd deose$it de atra'ator& Scoatetiva pantoii si simtiti pam+ntu! de su$ picioare& Eacoperit cu iar$a sau cu nisip) E uscat sau umed) Vedeti o carare acuta din pietris sau marmura)E2ista cascade, sau statui) E2ista anima!e) Stati un minut ca sa priviti "n #ur "n toate directii!e

si sa o$servati ce a!tceva se mai a!a "n 'radina voastra& C+nd ati terminat de a va crea 'radina,creativa un !oc sacru de meditatie, unde puteti veni ca sa 'asiti toate raspunsuri!e pe care !eati doritvreodata& Petreceti un minut e2p!or+nd !ocu! vostru sacru interior si aceti !e'am+nt ca! veti vi3itaadesea& *ntoarcetiva atentia "nspre respiratie si respirati iarasi, "ncet si ad+nc de "nca cinci ori&

Aducetiva "ntro stare "nca si mai prounda de constienta re!a2ata&Acum, punetiva urmatoarea serie de "ntre$ari si asteptati sa va au3iti vocea interioara& Dupa iecare"ntre$are, desc(ideti o c!ipa oc(ii si scrieti raspunsuri!e "n #urna!& Ce! mai $un mod de a ace aceastaeste prin a scrie, repede, a$so!ut orice va vine "n minte& ;u e2ista raspunsuri corecte sau 'resite& ;uva aceti 'ri#i "n privinta a ceea ce scrieti4 dativa voie sa simtiti si sa e2primati orice simte nevoia saiasa "n decursu! acestui proces& Dupa ce ati raspuns !a prima "ntre$are, "nc(ideti oc(ii, "ntoarcetiva "n'radina voastra si ase3ativa "n !ocu! vostru de meditatie& Mai respirati "nca de doua ori, pround si

"ncet, "nainte de a va pune a doua "ntre$are si asa mai departe& ;u va 'ra$iti&7& De ce anume "mi este ce! mai teama)@& Ce aspecte din viata mea tre$uie sa ie transormate)9& Ce vreau sa rea!i3e3 prin citirea acestei carti)& De ce anume din mine "nsumi "mi este ce! mai teama ca nu cumva sa ie a!at de a!tcineva)& Ce anume "mi este ce! mai teama ca voi a!a despre mine "nsumi)& Care este cea mai mare minciuna pe care miam spuso mie "nsumi vreodata):& Care este cea mai mare minciuna pe care am spuso vreodata a!tcuiva)G& Cear putea sa ma opreasca de !a a actiona asa cum este necesar pentru ami transorma viata)C+nd ati terminat e2ercitiu!, acordativa timp pentru a scrie "n #urna! si a e2prima pe (+rtie orice a!tcevacare tre$uie sa iasa !a supraata& Apoi, stati o c!ipa si recunoasteti cura#u! si truda pe care !eati o!osit

"n acest e2ercitiu si mer'eti mai departe !a capito!u! urmator&


13/81

Capito!u! 9

Lumea este "nauntru! nostru

.;u noi suntem "n !ume, ci !umea este "nauntru! nostru0& Prima data c+nd am au3it acest !ucru am ostu!uita& Cum se poate ca !umea sa ie "nauntru! meu) Cum se poate, ca tu, o a!ta iinta umana, sa poti

trai "nauntru! meu) Mia tre$uit oarte mu!t timp ca sa "nte!e' ca ceea ce se a!a cu adevarat"nauntru! meu este amprenta "ntre'ii omeniri mii!e de ca!itati si caracteristici care constituie o iintaumana& Mode!u! (o!o'raic a! universu!ui ne "nvata ca iecare dintre noi este un microcosmos a!macrocosmosu!ui& Fiecare dintre noi contine toata cunoasterea "ntre'u!ui univers& Daca tai

"n $ucate!e mici (o!o'rama de pe cartea ta de credit sau de pe carnetu! de conducere si diri#e3i o ra3a!aser pe una dintre $ucate!e, vei vedea "ntrea'a ima'ine& *n ace!asi mod, daca e2amine3i o sin'uraiinta umana, vei 'asi (o!o'rama universu!ui& Amprenta universa!a se a!a "n AD;u! nostru&Dr& David Simon, directoru! medica! a! Centru!ui C(opra pentru 1una Stare si autor a! cartii

*nte!epciunea vindecarii e2p!ica acest !ucru "n e!u! urmator- ./ (o!o'rama este o ima'inetridimensiona!a ce provine dintrun i!m $idimensiona!& Trasatura unica a (o!o'ramei este ca "ntrea'aima'ine tridimensiona!a poate i creata din orice $ucata de i!m& *ntre'u! este continut "n iecare$ucatica4 de aceea se numeste (o!o'rama& Tot asa, iecare aspect a! universu!ui este continut

"nauntru! iecaruia dintre noi& Forte!e care contin materia din "ntre'u! cosmos se 'asesc "n iecare atoma! trupu!ui& Fiecare ir din AD;u! meu duce "n e! "ntrea'a istorie de evo!utie a vietii& Mintea meacontine potentia!u! iecarui '+nd care a ost sau va i e2primat vreodata& *nte!e'erea acestei rea!itatieste c(eia care desc(ide usa vietii intrarea spre !i$ertate ne!imitata& A trai e2perienta acestei rea!itatieste $a3a adevaratei "nte!epciuni0& C+nd "nte!e'eti ca voi contineti tot ceea ce vedeti "n cei!a!ti,

"ntrea'a voastra !ume se modiica& Scopu! nostru "n aceasta carte este sa 'asim si sa acceptam totceea ce iu$im si tot ceea ce ur+m "n a!ti oameni& C+nd recuperam aceste aspecte neasumate din noi

"nsine, desc(idem usa "nspre universu! interior& C+nd cadem !a pace cu noi "nsine, "n mod spontancadem !a pace cu !umea "ntrea'a&/ data ce acceptam aptu! ca iecare dintre noi "ntrupea3a toate trasaturi!e din univers, putem "ncetade a mai pretinde ca noi nu suntem totu!& Cei mai mu!ti dintre noi am ost "nvatati ca suntem dieriti dea!ti oameni& Unii dintre noi ne consideram a i mai $uni dec+t a!tii si mu!ti dintre noi credem ca nu

suntem cum tre$uie& Vieti!e noastre sunt mode!ate "n unctie de aceste #udecati de va!oare& Aceste#udecati sunt ce!e care ne ac sa spunem 0Eu nu sunt ca tine0& Daca esti a!$, sar putea sa cre3i ca estidierit de ne'ri& Daca esti ne'ru, sar putea sa cre3i ca esti dierit de un asiatic sau un (ispanic& Evreiicred ca sunt dieriti de cato!ici, iar conservatorii de dreapta cred ca sunt dieriti de !i$era!ii din aripast+n'a& Fiecare dintre cu!turi!e si civi!i3atii!e noastre nea "nvatat sa credem ca suntem undamenta!dieriti de cei!a!ti& Adoptam, de asemenea, pre#udecati de !a ami!ii si prieteni& .Esti dierit, deoarece esti'ras si eu sunt s!a$& Eu sunt destept si tu esti prost& Eu sunt timid si tu esti cura#os& Eu sunt pasnic situ esti a'resiv& Eu vor$esc tare si tu vor$esti "ncet&0 Aceste convin'eri mentin i!u3ia ca noi suntemseparati& E!e creea3a at+t $ariere interne, c+t si e2terne care ne "mpiedica sa ne acceptam tota!itateaiintei noastre& E!e continua sa ne aca sa aratam cu de'etu! spre cei!a!ti&C(eia este sa "nte!e'em ca nu e2ista nimic din ceea ce putem vedea sau percepe si care noi sa nuim& Daca nu am avea o anumita ca!itate, nu am puteao recunoaste "n a!tu!& Daca esti inspirat decura#u! a!tuia, aceasta este o re!ectare a cura#u!ui care se a!a "n tine& Daca tu cre3i ca cinevaeste e'oist, poti sa ii si'ur ca si tu esti "n stare sa dai dovada de ace!asi e'oism& Desi aceste trasaturinu sunt e2primate tot timpu!, iecare dintre noi are capacitatea de a maniesta orice trasatura pe care ovede& Dat iind ca ca suntem o parte din !umea (o!o'raica, noi suntem tot ceea ce vedem, tot ceea ce

#udecam, tot ceea ce admiram& Indierent de cu!oarea pie!ii, de 'reutate sau de preerinte!e re!i'ioase,noi avem cu totii ace!easi trasaturi caracteristice universa!e& *n aceasta privinta esentia!a, toate iinte!eumane sunt !a e!&Renumitu! medic A?urvedic%, dr& Vasant Lad, spune- .*n interioru! iecarei picaturi este oceanu! si "ninterioru! iecarei ce!u!e este inte!i'enta "ntre'u!ui trup0& Atunci c+nd cuprindem imensitatea acesteiairmatii, putem "ncepe sa vedem amp!oarea !ui cine suntem& 1ar$atii si emei!e sunt creati e'a!i, prinaceea ca ei "mpartasesc aceeasi 'ama comp!eta de trasaturi umane& Cu totii avem putere, orta,


14/81

creativitate si compasiune& Cu totii avem !acomie, sen3ua!itate, m+nie si s!a$iciune& ;u e2istatrasatura, ca!itate sau aspect pe care noi sa nu !e avem& Avem din p!in !umina divina, dra'oste sistra!ucire si avem din p!in "n e'a!a masura e'oism, ascun3isuri si osti!itate& Suntem acuti ca sacontinem "ntrea'a !ume "nauntru! nostru4 o parte din sarcina de a i pe dep!in uman este de a 'asidra'oste si compasiune pentru iecare aspect din noi "nsine& Asa cum este mintea umana, tot asa estesi mintea cosmica& Ma#oritatea dintre noi traim cu o vi3iune "n'usta a ceea ce "nseamna a i uman&

Atunci c+nd permitem caracteristici!or noastre umane sa accepte universa!itatea noastra, putem

deveni cu usurinta tot ceea ce dorim&% A?urveda este ce! mai vec(i sistem de vindecare din !ume, care e2pune "n mod c!ar si concis !e'i!eundamenta!e si principii!e care 'uvernea3a viata pe pam+nt& A "nte!e'e A?urveda "nseamna a

"nte!e'e orte!e care ne cau3ea3a "m$o!navirea& ;&T&*n cartea Dra'oste si desteptare 6o(n e!Jood o!oseste ana!o'ia cu un caste! pentru a descrie!umea dinauntru! nostru& Ima'inativa ca sunteti un caste! minunat, cu coridoare !un'i si mii de camere&Fiecare camera din caste! este perecta si are un dar specia!& Fiecare camera repre3inta unaspect dierit a! vostru si este o parte inte'ranta a "ntre'u!ui caste! perect& C+nd ati ost copii, atie2p!orat iecare centimetru din caste!u! vostru, ara rusine si ara a #udeca& Fara rica, ati scotocit "niecare camera, caut+nd pietre!e pretioase si misteru! ei& Ati acceptat cu dra'oste iecare camera, ieea o "ncapere oarecare, dormitor, $aie sau pivnita& A$so!ut iecare "ncapere era un unicat& Caste!u!vostru era p!in de !umina, dra'oste si minune& Apoi, "ntro 3i, cineva a venit !a caste! si va spus ca una

dintre camere era imperecta, ca, ara "ndoia!a, ea nu apartinea caste!u!ui vostru& Va su'erat ca, dacadoreati sa aveti un caste! perect, tre$uia sa "ncuiati usa de !a acea camera& *ntruc+t doreati dra'ostesi acceptare, vati 'ra$it sa o "ncuiati&/ data cu trecerea timpu!ui, au venit din ce "n ce mai mu!ti oameni !a caste!u! vostru& Cu totii siauspus pareri!e despre camere, despre care !ep!aceau si care nu !e p!aceau& *ncetu! cu "ncetu!, ati "nc(is usa dupa usa& Minunate!e voastre "ncaperiau ost "nc(ise, !i sa !uat !umina, au ost !asate "n "ntuneric& A "nceput un cic!u& De atunci "ncoace, dindierite motive, ati "nc(is din ce "n ce mai mu!te usi& Ati "nc(is usi, deoarece va era teama, saudeoarece credeati ca ace!e camere erau prea "ndra3nete& Ati "nc(is usi !a camere!e care erau preaconservatoare& Ati "nc(is usi, deoarece a!te caste!e pe care !eati va3ut nu aveau o camera ca avoastra& Ati "nc(is usi, deoarece conducatorii vostri re!i'iosi vau spus sa stati departe de anumite

"ncaperi& Ati "nc(is orice usa care nu se potrivea standarde!or societatii sau propriu!ui vostru idea!& Sa

dus vremea c+nd caste!u! vostru parea nes+rsit si viitoru! parea e2traordinar si !uminos& ;u va mai'+ndeati !a iecare "ncapere cu aceeasi dra'oste si admiratie& Acum, doreati sa dispara camere!e decare erati odata m+ndri& *ncercati sa 'asiti o moda!itate de a scapa de aceste "ncaperi, dar e!e aceauparte din structura caste!u!ui& Dupa ce ati "nc(is usa !a oricare "ncapere care nu va p!acea, o data cutrecerea timpu!ui ati uitat comp!et ca ea e2ista& La "nceput nu vati dat seama ce aceti& Devenise uno$icei& Pe masura ce iecare e2prima mesa#e dierite despre cum ar tre$ui sa arate un caste! ma'niic,va ost mu!t mai usor sai ascu!tati pe ei, dec+t sa aveti "ncredere "n vocea voastra interioara ceacare iu$ea "ntre'u! caste!& Faptu! ca ati "nc(is ace!e camere va acut sa va simtiti cu adevarat "nsi'uranta, "n cur+nd, vati tre3it ca !ocuiti doar "n c+teva "ncaperi mici& Ati "nvatat cum sa va "ncuiativiata si sa va simtiti $ine ac+nd acest !ucru& Mu!ti dintre noi am "ncuiat at+t de mu!te camere, "nc+t amuitat ca am ost odata un caste!& Am "nceput sa credem ca nu suntem dec+t o casuta mica cu douacamere, care are nevoie de reparatii&

Acum, ima'inativa caste!u! ca un !oc care 'a3duieste tot ceea ce sunteti $ine!e si rau! si ca iecareaspect care e2ista pe p!aneta, e2ista "nauntru! vostru& Una dintre camere este dra'oste, a!ta cura#, unaeste e!e'anta si a!ta este 'ratie& ;umaru! camere!or este ara s+rsit& Creativitate, eminitate, cinste,inte'ritate, sanatate, a'resivitate, se2, putere, timiditate, ura, !acomie, ri'iditate, !ene, aro'anta, $oa!asi rautate sunt "ncaperi din caste!u! vostru& Fiecare "ncapere este o parte esentia!a a structurii siiecare camera are un opus undeva, "n caste!u! vostru& Din ericire, nu suntem niciodata mu!tumiti cu ai mai putin dec+t ceea ce suntem capa$i!i sa im& ;emu!tumirea noastra "n ceea ce ne priveste esteun motiv pentru a cauta camere!e pierdute a!e caste!u!ui nostru& Putem 'asi c(eia "nspre unicitateanoastra, numai atunci c+nd desc(idem toate "ncaperi!e din caste!&


15/81

Caste!u! este o metaora care ne a#uta sa "nte!e'em amp!oarea !ui cine suntem& Fiecare dintre noiposeda acest !oc sacru "nauntru! sau& Accesu! aco!o este usor, daca suntem 'ata si dornici sa vedemtota!itatea !ui cine suntem& Cea mai mare parte dintre noi suntem "nspaim+ntati de ceea cevom 'asi "n spate!e usi!or acestor "ncaperi& Asa ca, "n !oc de a porni "ntro aventura ca sa ne 'asimsine!e nostru ascuns p!ini de ener'ie si uimire continuam sa pretindem ca "ncaperi!e nu e2ista& Cic!u!continua& Dar daca doriti cu adevarat sa sc(im$ati directia vietii voastre, tre$uie sa intrati "ncaste! si sa desc(ideti cu "ncetu! a$so!ut iecare usa& Tre$uie sa va e2p!orati universu! interior si sa

!uati "napoi tot ceea ce nu vati asumat& ;u va puteti aprecia maretia si nu va puteti $ucura detota!itatea si unicitatea vietii voastre, dec+t "n pre3enta sine!ui vostru "ntre'&C+nd am "nceput cautarea !umii dinauntru! meu, am cre3ut ca era o sarcina imposi$i!a& Credeam ca!umea era "n de3ordine si nu eu& Niceam- eu nu sunt o crimina!a, eu nu sunt un $osc(etar& ;udoream cu adevarat sa descopar ca posedam toate trasaturi!e caracteristice a!e !umii& At+t c+t putemsami dau seama, eu nu semanam de!oc cu oamenii pe carei #udecam sau "i nedreptateam& Scopu!meu a devenit ace!a de a vedea cum putea e2ista !umea dinauntru! meu& De iecare data c+ndvedeam pe cineva sau ceva care numi p!acea, "ncepeam sami spun .eu sunt !a e! cu ei, ei sunt

"nauntru! meu0& Prima !una am ost de3ama'ita, deoarece nu puteam 'asi "n mine "nsami nimic dinace!e !ucruri .re!e0&

Apoi, "ntro 3i, "n timp ce mer'eam cu trenu!, totu! sa sc(im$at& / emeie din compartiment tipa !acopi!u! ei& *mi spuneam tot timpu! ca eu nu mas purta cu copi!u! meu "n e!u! acesta si c+t de 'roa3nica

era acea emeie pentru casi certa copi!u! "n pu$!ic& Atunci, o mica voce din cap mia spus- .Dacacopi!u! tau siar i varsat cacao cu !apte pe costumasu! a!$ de matase, si tu ai i acut o cri3a0& Dintrodata, piese!e din pu33!e sau ase3at cum tre$uie& 1ine"nte!es ca eram "n stare sa ma enerve3 pe uncopi!& ;u voiam sa admit acest !ucru "n sinea mea, asa ca atunci c+nd am va3ut pe a!tcineva ac+ndo cri3a de urie am "nceput sa #udec, "n !oc sa maniest empatie& Faptu! acesta ma acut sa numimai "ndrept atentia asupra mea& Miam dat seama ca, "nauntru! meu, se a!a caracteristica dovedita deiecare persoana si nu persoana "nsasi& Eu nu sunt emeia urioasa din tren, dar "ntradevar amnera$darea si into!eranta pe care ea !ea maniestat "n ace! moment&Ceea ce am descoperit a ost potentia!u! meu de a actiona !a e! cu oamenii pe care "i #udecasem ce!mai aspru& Mia devenit c!ar aptu! ca tre$uia sa iu oarte atenta !a trasaturi!e care ma deran#au ce!mai mu!t !a a!tii& Am "nceput sa !e recunosc ca pe niste "ncaperi pe care !e "ncuiasem& A tre$uit saadmit si aptu! ca si eu as i putut ur!a !a copi!u! meu, daca as i avut o 3i proasta& Apoi, mam uitat !a

un $osc(etar si mam "ntre$at- .Daca nas avea nici ami!ie, nici scoa!a si mias i pierdut serviciu!, nari oare cu putinta sa a#un' si eu $osc(etar)0 Raspunsu! a ost, da& *n ca3u! "n care circumstante!e vietiime!e sar sc(im$a, "mi este usor sami dau seama ca as putea ace sau as putea i orice a!tceva& Am

"ncercat sa iu orice 'en de persoana- ericita, trista, urioasa, !acoma si 'e!oasa& /amenii 'rasi maderan#au "n mod specia!& Tata usese "ntotdeauna un tip masiv si era si e! inc!us "n pre#udecati!e me!e&Dintro data !am privit cu a!ti oc(i& Eu ma nascusem cu oase su$tiri si cu un meta$o!ism rapid& Miamdat seama ca, daca meta$o!ismu! meu sar sc(im$a si as continua sa man+nc porcarii!e pe care !e

"n'(iteam, si eu as deveni 'rasa& Erau totusi c+teva situatii "n care aveam pro$!eme& ;u ma puteamima'ina niciodata ca iind crimina! sau vio!ator& Cum as putea omor" cu s+n'e rece pe cineva) *mi erausor sami ima'ine3 ca as omor" pe cineva care ar vrea sami aca rau mie sau ami!iei me!e, dar nuc+nd era vor$a despre ace!e crime $ruta!e si ara sens& Miam dat seama ca acum nu aveam nici odorinta de a omor", dar, daca as i ost "nc(isa "ntro camaratimp de paispre3ece ani si $atuta "n iecare 3i, oare nu as i ost "n stare sa omor cu s+n'e rece)Raspunsu! era, da& Aceasta nu acea din omor ceva de acceptat, dar "mi permitea sa vad ca puteamaccepta cu adevarat posi$i!itatea de a i a$so!ut oricine&De atunci "ncoace, c+nd miera 'reu sami ima'ine3 ca pot sa iu orice, stiam ce sa ac& De e2emp!u,

"nca numi puteam da seama cum as putea i vreodata pedoi!& Asa ca, miam pus "ntre$area- ce e! depersoana ar putea ace se2 cu un copi!& Un de'enerat, o persoana careia "i este rica, sau estepervertita, mam '+ndit eu& Apoi mam "ntre$at- .As putea i de'enerata) Miar putea i rica) As puteai pervertita)0 Am "ncercat sami ima'ine3 circumstante!e ce!e mai cump!ite care mi sar i putut

"nt+mp!a c+nd eram copi! si miam dat seama ca daca as i ost c(inuita si vio!ata


16/81

atunci si as i trait ara dra'oste as i crescut cu totu! a!te!& *ntro asemenea situatie, nas putea, "nnici un ca3, sa pre3ic ce anume as i sau nu as i capa$i!a sa ac& Sa nu #udecati nici un om, "nainte dea intra "n pie!ea !ui& C(iar daca "mi era oarte 'reu sami "nsusesc une!e dintre aceste trasaturide caracter, tre$uia sa accept posi$i!itatea ca "n mine traia un demon& Uneori, pro$!ema care se punenu este daca ai o anumita trasatura "ntrun anumit moment, ci daca ai puteao maniesta "ncircumstante dierite&

Am "ncercat cu tot e!u! de persoane care ma de3'ustau sau "mi provocau repu!sie& *mi era mai 'reu

sa !e accept pe une!e dec+t pe a!te!e, "n anumite ca3uri dura mai mu!t timp, dar, "n ce!e din urma, auost putine !ucruri pe care nu mi !e puteam asuma& Cu timpu!, vocea mea interioara, care dea !un'u!vietii #udeca totu! si toate, sa !inistit& Toata viata am visat sa am !iniste "n minte si acum vedeam cumapare aceasta posi$i!itate& Miam dat seama ca #udecam oamenii numai atunci c+nd ei dovedeau ocaracteristica pe care nu o puteam accepta "n mine "nsami& Daca cineva acea pe ne$unu!, nu! mai

#udecam, deoarece stiam ca si eu aceam pe ne$una& ;umai atunci c+nd eram a$so!ut convinsa ca nuas i ost capa$i!a de un anumit comportament, ma suparam si aratam cu de'etu! spre cea!a!tapersoana& Tineti m+na "ntinsa drept "n ata voastra si aratati cu de'etu! spre cineva& /$servati ca avetiun de'et "ndreptat spre acea persoana si trei de'ete care se "ndreapta spre voi "nsiva& Acest !ucru vapoate o!osi ca sa va aduca aminte ca atunci c+nd "i acu3am pe a!tii nu acem a!tceva dec+t sane'am un aspect din noi "nsine&Procesu! de a ascunde si de a ne'a parti din mine "nsami a "nceput sa para aproape comic, din

momentu! "n care miam dat seama de c+t de mu!ta ener'ie o!oseam pentru ca sa nu iu un anumit'en de persoana& Daca nu te ve3i pe tine "nsuti ca pe un microcosmos a! "ntre'u!ui univers, veicontinua sati traiesti viata ca individ separat& Vei cauta raspunsuri si "ndrumari "n aara, "n !oc de

"nauntru si vei emite #udecati despre ceea ce este $un si ceea ce este rau& Vei mentine i!u3ia ca, tu sicu mine, nu suntem !e'ati cu adevarat& Vei sta "n spate!e mastii ta!e, pentru ca sa te simti "n si'uranta&Dar daca accepti tota!itatea universu!ui dinauntru! tau, accepti tota!itatea rasei umane&De cur+nd, am ost "n Co!orado ca sa conduc un seminar pentru un cup!u, MiHe si Mari!?n, si pentrucompania !or de marHetin'& C+nd am a#uns !a ei acasa, am iesit sa !uam o masa rapida "mpreuna cucopiii !or, ca sa discutam despre re!a2are emotiona!a& La pr+n3, am avut o discutie minunata desprecum sa traiesti "ntro !ume "n care cu totii recunoastem ca iecare dintre noi are "nauntru! sau oamprenta a "ntre'u!ui univers& MiHe si Mari!?n erau de#a ami!iari3ati cu teoria (o!o'raica si erauentu3iasmati& Dar, c+nd neam suit "n masina dupa pr+n3, MiHe sa "ntors catre mine si mia spus

.E2ista c+teva !ucruri despre care stiu ca eu nu sunt0& ;am ost surprinsa4 aceasta se "nt+mp!aadesea dupa ce o persoana admite ca este a$so!ut orice& La urma urmei, mi sa "nt+mp!at si mie& Asaca !am "ntre$at pe MiHe- .Ce nu esti)0 MiHe a raspuns- .;u sunt idiot0& Am privit "n o'!indaretrovi3oare prin care MiHe se uita direct !a mine si iam spus- .Daca tu esti a$so!ut orice, atunci esti siidiot0& *n masina sa !asat o tacere morm+nta!a& Sotia si copiii !ui MiHe se uitau !a mine, necre3+ndusiurec(i!or, "i spusesem !ui MiHe ca era idiot& Apoi, MiHe a "nceput sami spuna despretoti idiotii pe carei cunostea si ca e! nu era ca nici unu! dintre acestia& Se imp!ica at+t de tareemotiona! c+nd vor$ea despre oamenii pe carei descria, "nc+t am stiut ca aceasta era o pro$!emaoarte importanta pentru e!&

Am continuat drumu!, "n timp ce MiHe "si epui3a repertoriu! de povestiri despre idioti& *n ce!e din urma,!am "ntre$at- .Ai acut vreodata ceva ce ar putea ace un idiot)0 E! sa '+ndit !a "ntre$are si miaraspuns repede ca da, dar a continuat, spun+ndumi ca nu puteam sa compar ceea ce a acut e! cuceea ce aceau idiotii pe carei cunostea& Tipii aia erau idioti dea $ine!ea& Iam spus ca psi(icu! nupoate ace distinctia "ntre un idiot mic si un idiot mare un idiot e un idiot& Datorita aptu!ui ca acestcuv+nt, .idiot0, avea o "ncarcatura at+t de mare pentru e!, !am "ntre$at pe MiHe daca nu credea caacesta ar putea i un semna! care sai comunice ceva& Cred ca nu mai e nevoie sa spun ce !un'a aost ca!atoria=Iam cerut !ui MiHe sa ia macar "n consideratie ideea mea ca idiotenia era un aspect din e! pe care "!respinsese !a un moment dat si ca acuma avea oca3ia sa! recupere3e& Cum se putea ca e! sa iea$so!ut orice, dar sa nu ie idiot) Si, !a urma urmei, ce era rau "n a i idiot) Iam "ntre$at pe sotia !ui sipe copii daca vreunuia dintre ei !e pasa daca era numit idiot& ;ici unu! nu parea deran#at de cuv+nt& Iam "ntre$at daca au avut ceva e2periente nep!acute cu idioti& ;ici unu! nu avusese&


17/81

C+nd am a#uns !a ei acasa, neam 'ra$it sa iesim din masina& Aara erau 7G 'rade su$ 3ero& ;iciodatanu mai usesem undeva unde era at+t de ri', asa ca stateam "ntepenita, tremur+nd, astept+nd sa sedesc(ida usa din ata& Au trecut c+teva minute, timp "n care MiHe se scotocea prin $u3unare si apoi sa repe3it spre masina& *n ce!e din urma, MiHe sa uitat !a noi si a spus- .Cred ca am "ncuiat c(ei!e "ncasa0& Dupa o c!ipa de !iniste, am "ntre$at- .Ce e! de persoana sar "ncuia aara pe o vreme de 7G'rade su$ 3ero)0 Cu totii am tipat "n ace!asi moment- .Un idiot=0 MiHe a r+s si, "n ce!e din urma,Mari!?n sia 'asit c(ei!e ei si am intrat "n casa& *nca o data universu! ma a#utat "n !ucrarea pe care o

aceam&Dupa ce neam "nca!3it, mam ase3at a!aturi de MiHe ca sa vedem daca e! putea sasi dea seamac+nd a ost momentu! "n care a (otar+t sa nu ie idiot& Sia amintit ca, odata, pe c+nd era copi!, a acutceva prostesc si toti au r+s de e!& *n aceea c!ipa sia #urat sa nu mai aca niciodata asa ceva&

A "ncuiat o camera din caste! despre care credea ca era rea& Dupa cum spune at+t de $ine 5unt(er1ernard- .A!e'em sa uitam cine suntem si apoi uitam ca am uitat0&

Aspecte care se ascund de noi "nsine, cum ar i idiotenia "n ca3u! !ui MiHe, au o deose$ita si oarteputernica in!uenta asupra rea!itatii noastre pre3ente& E!e au o viata a !or proprie si "ncearca

"ntotdeauna sa ne atra'a atentia, pentru a i acceptate si inte'rate "n sine!e nostru "ntre'& Fara sa ieconstient de asta, MiHe a atras tot timpu! "n viata !ui idioti, aste! "nc+t sa poata trai e2perienta acestuiaspect neasumat din e! "nsusi& MiHe nu putea 'asi compasiune pentru proprii!e sa!e 'rese!i, aste!

"nc+t "i considera idioti pe oamenii care aceau 'rese!i& Deoarece ura acest aspect "n e! "nsusi, "i ura

pe toti cei!a!ti care aveau ace!asi deect& Acest !ucru in!uenta modu! "n care "si conducea oamenii "ncadru! companiei& An'a#atii sai "! percepeau ca pe o persoana diici!a si, uneori, irationa!a&Iam su'erat !ui MiHe ca acest aspect neasumat din e! "nsusi, pe care! numea .idiot0, "i aducea daruri&Lam pus sa "nc(ida oc(ii si sami spuna primu! cuv+nt carei vine "n minte, atunci c+nd "! "ntre$ ceeste $un "n a i idiot) E! mia raspuns, "ncapat+narea& Deoarece MiHe nu vota sa ieconsiderat idiot, a muncit oarte din 'reu !a scoa!a si a devenit un e!ev eminent& Sa dus !a acu!tate,apoi sia !uat doctoratu! si a devenit conta$i!& A muncit oarte mu!t ca sa ie printre primii "n domeniu!sau si se tinea !a curent cu toate evenimente!e !oca!e si mondia!e, asa cum tre$uie sa aca o persoanaeducata& MiHe a ost putin socat de ceea ce spunea e! "nsusi& Lam "ntre$at daca ar vrea sa ierte si sasi asume acest aspect din e! "nsusi, dat iind ca a i .idiot0 "i daduse toata "ncapat+narea de a a#un'eaco!o unde a a#uns "n viata& Dupa o oarecare e3itare, mia spus ca ar aceo, desi "i va tre$ui cevatimp ca sa di'ere conversatia noastra&

A doua 3i, MiHe parea mai t+nar si mai p!in de ener'ie& *nca nu era si'ur daca, asi asuma si a iu$iacest aspect pe care! numea idiotenie, era ce! mai $un !ucru pe care! putea ace, "ntruc+t "sipetrecuse aproape patru3eci de ani ne'+ndu!& Dar, dupa o a!ta conversatie !un'a, e! sia putut daseama ca, din cau3a ca nu sia asumat acest aspect din e! "nsusi, a atras mu!ti oameni "n viata !ui,care "ntradevar se purtau ca niste idioti& Iam e2p!icat ca aceasta era o !e'e spiritua!a ca universu!ne diri#ea3a "ntotdeauna "napoi, pentru a ne accepta pe noi "nsine "n tota!itate& Atra'em pe oricinesi orice de care avem nevoie pentru a ne o'!indi aspecte!e din noi "nsine pe care !eam uitat&Fiecare aspect dinauntru! nostru are nevoie de "nte!e'ere si compasiune& Daca nu vrem sa ni !e damnoua "nsine, cum ne putem astepta sa !e primim din partea !umii) Asa cum suntem noi, asa este siuniversu!& Dra'ostea de sine tre$uie sa se scuunde "n noi si sa (raneasca iecare nive! a! iinteinoastre& E2ista dintre cei care iu$esc ceea ce se a!a "nauntru! !or, dar care nu sunt "n stare sa se uite

"ntro o'!inda timp de mai mu!t de un minut si sa vada ce aspect au, priviti din e2terior& A!tii oamenii "sipetrec timpu! si $anii pentru aspectu! !or e2terior si s+rsesc prin a ur" ceea ce se a!a "nauntru&

A sosit momentu! sa aduceti !a !umina tota!itatea voastra, aste! "nc+t sa puteti a!e'e sa modiicati "nmod constient iecare domeniu din viata voastra interna si e2terna&

A venit momentu! sa iti propriu! vostru ido!& Fiecare parte din voi are ceva sa va dea& Iu$induva siaccept+nduva pe voi "nsiva "n tota!itate, veti i cu adevarat capa$i!i sa ne iu$iti si sa ne acceptati penoi toti&

EKERCITII

*ncepeti prin a "ndeparta orice !ucru care var putea distra'e& Veti avea nevoie de #urna!, creioaneco!orate si pi2& Poate doriti sa puneti o mu3ica $!+nda, care va a#uta sa va re!a2ati& *nc(ideti oc(ii si


18/81

respirati rar si ad+nc& Fo!ositiva respiratia pentru a va !inisti mintea si a va dedica acestui proces& Mairespirati "nca de cinci ori, rar si ad+nc&

*nt+!nirea cu sine!e vostru sacru&

Ima'inativa din nou ascensoru! dinauntru! vostru& Intrati "n e! si co$or+ti sapte eta#e& C+nd veti iesi dinascensor, veti vedea 'radina voastra cea rumoasa& P!im$ativa prin 'radina si o$servati !ori!e si

copacii care va "ncon#oara& Priviti run3e!e ver3i si !u2uriante si savurati parumuri!e !ori!or& E o 3irumoasa si pasari!e c+nta& /$servati cu!oarea ceru!ui& Amintitiva c+t de conorta$i! si "n si'uranta vasimtiti "n 'radina voastra& ;u va 'ra$iti, mai respirati o data ad+nc, tra'+nd "n voi rumusetea 'radiniivoastre sacre&5asitiva un spatiu !inistit "n care sa sedeti si creati un !oc conorta$i! pentru meditatie& Un !oc "n caresa va simtiti ce! mai $ine& Asi'urativa ca vati pus o "m$racaminte care va m+n'+ie trupu! si va acesa va simtiti atra'atori si minunati& Apoi, stati #os si "nc(ideti oc(ii&

*ntro c!ipa, "n constiinta voastra va apare un aspect din voi "nsiva& Acesta va i voi "nsiva "n ormavoastra cea mai $una& Va i "n tota!itate cine sunteti o "ntre'ime p!ina de dra'oste si compasiune, deorta si putere&

Acest aspect din voi este sine!e vostru sacru& Invitati aceasta iinta ma'niica sa intre pe dep!in "n ra3aconstientei voastre& Vi3ua!i3ativa pe voi "nsiva ca maniest+nd potentia!u! vostru ce! mai "na!t,

simtinduva p!ini de pace si !iniste, concentrati si "mp!initi&Acum, cereti sine!ui vostru sacru sa se ase3e !+n'a voi& Luati de m+na acest aspect si priviti! "n oc(i&*ntre$ati! daca va i a!aturi de voi sa va "ndrume si sa va prote#e3e pe tot parcursu! acestei saptam+ni&Apoi, "ntre$ati! ce anume e nevoie sa aceti pentru a va desc(ide inima si a !asa saiasa toata vec(ea to2icitate emotiona!a pe care o purtati& Acum, "m$ratisati acest aspect sacru din voi

"nsiva si mu!tumitii ca a venit sa va vada si aceti !e'am+nt cai veti vi3ita oarte des, at+t pe e!ea, c+tsi 'radina voastra sacra& Acum desc(ideti oc(ii si scrieti "n #urna! despre aceasta e2perienta& Ce ativa3ut, cum arata 'radina voastra, cum aratati voi si ce simtiti&Cum arata sine!e vostru sacru) Ce a avut de spus e!ea);u va 'ra$iti cu c+t scrieti mai mu!t, cu at+t va i e2primata mai mu!ta "nte!epciune prin voi& Luati o$ucata de (+rtie si niste creioane co!orate si desenati o ima'ine a sine!ui vostru sacru& ;u va aceti'ri#i "n !e'atura cu modu! "n care va arata desenu! vostru4 nu e vor$a de un concurs aici& Permitetiva

doar ca, ce! putin cinci minute, sa desenati&*nt+!nirea cu um$ra ta

*nc(ideti oc(ii si respirati de cinci ori, rar si pround& C+nd a#un'eti !a cinci in(a!ati, tin+nduva inspiratiaat+t timp c+t puteti sa o aceti ara sa va deran#e3e si apoi e2pirati c+t mai "ncet cu putinta& Fo!ositivarespiratia pentru a va !inisti mintea si mer'eti ad+nc "n constiinta voastra& Ima'inativa ca intrati "n ascensor si co$or+ti sapte eta#e& C+nd desc(ideti usa ascensoru!ui,vedeti un !oc oarte "ntunecat si sum$ru& Ima'inativa ce!e mai cump!ite situatii posi$i!e& /$servatimirosuri!e, murdaria, 'unoiu! de pretutindeni& Ati putea i "ntro pestera p!ina de so$o!ani, serpi,'+ndaci si paian#eni&

Aduceti "n ata oc(i!or un !oc unde nati vrea niciodata sa iti& Dupa ce ati creat acest !oc, continuati sarespirati rar si ad+nc si apoi uitativa "ntrun co!t si vedeti cea mai de'radata orma cu putinta a voastra

"nsiva& Permiteti sa va apara "n minte ima'inea voastra cea mai rea& *ncercati sasimtiti si sa vedeti totu! despre voi- cum aratati, cum mirositi, cum va simtiti& Acum, permiteti sa vina "nmintea voastra un cuv+nt care sa descrie persoana pe care o vedeti&Dupa ce ati stat cu aceasta persoana suicient de mu!t timp pentru a capata o ima'ine despre e!ea,desc(ideti oc(ii& Scrieti cuv+ntu! pe care !ati primit si tot ceea ce ati trait ca e2perienta "n vi3ua!i3areavoastra& Scrieti ce! putin 3ece minute&Permiteti constiintei voastre sa e2prime orice '+nduri sau sentimente pe care !e are "n !e'atura cuaceasta e2perienta& Sine!e Sacru accepta si "m$ratisea3a Sine!e Um$ra

*nc(ideti oc(ii pentru a va "ntoarce "n 'radina voastra sacra& Creati un cadru si'ur si sacru "n care sava aceti e2ercitii!e& Iarasi, o!ositiva respiratia pentru a va !inisti mintea si pentru a va cuunda mai


19/81

ad+nc "n constiinta voastra& Luati acum ascensoru! vostru interior, co$or+ti sapte eta#e si intrati "n'radina&P!im$ativa si admiratii rumusetea& C+nd simtiti pre3enta !inistitoare a mediu!ui "ncon#urator, 'asitiva!ocu! de meditatie& *n momentu! "n care stati conorta$i! si va simtiti "n si'uranta, aduceti "n ataima'inea sine!ui vostru sacru& Ima'inativa ca va sca!dati "n !umina !uiei& *n momentu! "n careima'inea este i2ata, mer'eti si aduceti aspectu! "ntunecat, de um$ra, a! sine!ui vostru& Ceretii sine!uivostru sacru sa vina si sa "m$ratise3e sine!e vostru um$ra& Permitetii acestei parti atoateiu$itoare si

rumoase din voi "nsiva sa tina "n $rate aceasta parte "nricosatoare, "ntunecata,neiu$ita& Ima'inativa ca trimiteti !aturii voastre "ntunecate dra'oste, $unatate si iertare& Spunetiiaspectu!ui "ntunecat din voi ca este "n si'uranta si ca intentionati sa va petreceti un timp, "nte!e'+ndu!si "nvat+nd sa! iu$iti& Petreceti aco!o c+t timp e nevoie si nu iti suparati daca sine!evostru um$ra nu permite sa ie "m$ratisat& Mer'eti si "ncercati 3i!nic, p+na c+nd accepta& Adesea,re3istenta noastra se maniesta "n cadru! vi3ua!i3arii, asa ca, dupa apro2imativ 3ece minute, spuneti !arevedere am$e!or aspecte si "ntoarcetiva "n camera voastra&Luati o oaie de (+rtie si creioane co!orate si desenati o ima'ine a e2perientei voastre& Ar tre$ui sadesenati cam cinci minute&Dupa ce ati terminat, !uativa #urna!u! si scrieti ce! putin 3ece minute despre meditatia voastra si despree2perienta pe care o traiti "n !e'atura cu desenu!&

Capito!u! Sa ne punem pe noi "nsine !ao!a!ta

Proiectia este un enomen ascinant, despre care cei mai mu!ti dintre noi nu am "nvatat "n scoa!a& E!este un transer invo!untar asupra a!tora a! comportamentu!ui nostru inconstient, aste! "nc+t ni se pareca aceste caracteristici e2ista cu adevarat "n cei!a!ti oameni& C+nd suntem ne!inistiti "nprivinta emotii!or noastre sau a unor parti de neacceptat din persona!itatea noastra, noi atri$uim acestetrasaturi o$iecte!or e2terioare si a!tor oameni din cau3a unui mecanism de aparare& De e2emp!u,c+nd nu avem prea mu!ta "n'aduinta ata de cei!a!ti, suntem dispusi sa !e atri$uim !or acestsentiment a! propriei noastre inerioritati& 1ine"nte!es ca "ntotdeauna e2ista o circumstanta careaci!itea3a proiectia& Anumite caracteristici imperecte din a!ti oameni activea3a anumite aspecte din

noi "nsine care cer sa !i se dea atentie& Prin urmare, proiectam asupra a!tor oameni tot ceea ce nu neasumam "n ceea ce ne priveste&;oi nu vedem dec+t ceea ce suntem noi& Mie "mi p!ace sa ma reer !a acest !ucru, o!osind termeni!e'ati de e!ectricitate& Ima'inativa ca aveti pe piept o suta de e!ectro3i dieriti& Fiecare repre3inta otrasatura dierita& Ce!e pe care !e recunoastem si !e acceptam sunt i3o!ate& E!e sunt si'ure- nutrece e!ectricitate prin e!e& Dar ce!e care nu ne p!ac, pe care nu ni !eam asumat, nu sunt i3o!ate& Prinurmare, atunci c+nd vine cineva care actionea3a "n virtutea uneia dintre aceste trasaturi, aceapersoana se conectea3a direct !a noi& De e2emp!u, daca ne ne'am m+nia sau nu ne p!ace ca o avem,vom atra'e oameni uriosi "n viata noastra& Vom in(i$a proprii!e noastre sentimente de urie si "i vom

#udeca cei care sunt uriosi& *ntruc+t ne mintim pe noi "nsine "n privinta proprii!or noastre sentimenteinterioare, sin'ura ca!e prin care !e putem 'asi este sa !e vedem "n a!tii& Cei!a!ti oameni ne o'!indescemotii!e si sentimente!e ascunse, ceea ce ne permite sa !e recunoastem si sa !e recuperam&

*n mod instinctiv, ne dam "napoi din ata proprii!or noastre proiectii ne'ative& E mai

Debbie-Partea Intunecata a Cautatorilor

Documents

Transcript of Debbie-Partea Intunecata a Cautatorilor