De

3
BAC 2015 Lupta antiotomana- expresie a politicii externe a domnilor romani in epoca medieval Expasiunea otomanilor la nord de Dunarea, care incepe la sfirsitul sec. al XIV-lea. implica mai intii Tara Romaneasca, iar apoi si Moldova in lupta impotriva agresorilor. Aceasta lupta devine o expresie a politicei externe a domnilor tarilor romane, care depun eforturi pentru a crea un front antiotoman comun cu statele europene. Etapele acestei politice au fost amplu cercetat de istoricii Al.XEnopol, n.Iorga, C.Giurescu, P.P.Panaitescu, S.Papacostea,Gh.Gonta s.a. Prima incursiunea a ostilor otomane la nord de Dunarea s-a petrecut in a.1369, fiind respinsa de domnul muntean Vladislav I. In 1389, domnul Mircea cel Batrin participa la batalia de la Kossovopole din Serbia, unde otomanii sint invigatorii, apoi drept raspus ei intreprind, in 1391, o expeditie la nord de Dunarea. Astfel, incepe pima mare etapa a luptei Tarilor Romane pentru contracararea expasiunii otomanilor. Domnul Tarii Romanesti, Mircea cel Batrin (1396-1418), reuseste, la 10 octombrie 1394, sa invinga oastea otomana in fruntea cu sultanul Baiazid I la nord de Dunarea, intr-un loc numit "la ROvine"(la santuri). Dupa mai multe confruntari cu turcii, in alianta cu

description

.

Transcript of De

BAC 2015Lupta antiotomana- expresie a politicii externe a domnilor romani in epoca medieval

Expasiunea otomanilor la nord de Dunarea, care incepe la sfirsitul sec. al XIV-lea. implica mai intii Tara Romaneasca, iar apoi si Moldova in lupta impotriva agresorilor. Aceasta lupta devine o expresie a politicei externe a domnilor tarilor romane, care depun eforturi pentru a crea un front antiotoman comun cu statele europene. Etapele acestei politice au fost amplu cercetat de istoricii Al.XEnopol, n.Iorga, C.Giurescu, P.P.Panaitescu, S.Papacostea,Gh.Gonta s.a.Prima incursiunea a ostilor otomane la nord de Dunarea s-a petrecut in a.1369, fiind respinsa de domnul muntean Vladislav I. In 1389, domnul Mircea cel Batrin participa la batalia de la Kossovopole din Serbia, unde otomanii sint invigatorii, apoi drept raspus ei intreprind, in 1391, o expeditie la nord de Dunarea. Astfel, incepe pima mare etapa a luptei Tarilor Romane pentru contracararea expasiunii otomanilor. Domnul Tarii Romanesti, Mircea cel Batrin (1396-1418), reuseste, la 10 octombrie 1394, sa invinga oastea otomana in fruntea cu sultanul Baiazid I la nord de Dunarea, intr-un loc numit "la ROvine"(la santuri). Dupa mai multe confruntari cu turcii, in alianta cu Ungaria, si dupa ce otomanii cuceresc Dobrogea, Mircea cade de acord sa la plateasca tribut.O alta etapa a luptei anitotomane este legata de numele lui Iancu de HUnedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456) si guvernatorii al Ungariei (1456). In anul 1446, Iancu Incheie o alianta cu domnii Tarii Romanesti si Moldovei la care adera sirbii si albanezii. Campania lui Iancu peste Dunarea se incheie cu infringerea oastei crestine la Kossovopolje (in septembrie 1448). Dupa aceasta infringere, scopul luptei antiotomane devine nu alungarea turcilor din Europa, ci impedicarea inaitarii lor spre centrul continentului. La aceasta etapa, Iancu face repette cereri de ajutor catre tarile apusene, sustine in scaunele domnestidin Mol,dova si Tarie Romaneasca domni favorabili lui . In iulie 1456, cind turcii inconjoara Belegradul, Iancu trece Dunarea si ii distruge, la 21-23 iulie, in batalia decisiva. Dar la 11 august, eroul moare raspus de ciuma. Prin actiunile sale militare si diplomatice, Iancu de Hunedoara a reusit sa opreasca ofensiva otomana spre centrul Europei, fiind un exemplu pentru guvernatii europeni ce se hartieau in interese marunte. Iancu a fost numit de Papa Calixt al III-lea "atletul lui Hristos". Peste 20 de ani, asa va fi numit de papa Stefan cel Mare.In lupta antiotomana, Iancu de Hunedoara a fost urmat de domnul Tarii Romanest- Vlad Tepes(1456-1462,1471). El si-a pus sarcina de a pregati tarapentu lupta decisiva cu turcii, luind masuri pentru intarirea autoritatii domniei. In aprilie 1462, Mehmet II, in frunte unei armate de peste 100 mii de oameni, incepe campania impotriva Tarii Romanesti. Vlad tepes, prin mutiple atacuri, inclusiv printr-o lupta nocturna, provoaca mari pierderi otomanilor. Hartuita de oastea romaneasca si trecind peste "paminturi pirjolite", turcii incep sa se retraga in panica. Astfel, Tara Romaneasca scapa de a fi transformata in pasalic turcesc.In anii 70 ai sec. al XV-lea, in lupta antiotomana se afirma Tara Moldovei, in fruntea cu Stefan cel Mare. Lupta antiotomana voievodul moldovean o incepe in 1473, prin inlaturarea de pe tronul Tarii Romanesti a domnului Radu cel Frumos, favorabil otomanilor, si prin refuzul de a plati tribut Portii (primul a platit tribut domnul Moldovei, Petru Aron, in 1456). Stefan se straduia sa profite de situatia internationala favorabil luptei antiotomane. La 10 ianuarie 1475, Stefaninfringe, la sud de or. Vaslui, o oaste otomana de 100-120 de mii de ostasi. Vestea izbinzii lui Stefan cel Mare a avut un mare rasunet in Europa. Dar fortele europene, ca si in cazul lui Iancu de Hunedoara, erau ocupate cu razboaile intre ele. Doar Ungaria inchee cu Moldova un tratat de alianta.In vra lui 1476, sultanul Mehmet al II-lea, in fruntea unei stii de 100-150 de mii de oameni,patrunde in Moldova. Domnul avind la dispozitie doar "oastea cea mica" din slujitori, este infint, la 26 iulie 1476, in batalie de la Valea Alba. Dupa ce se retrage in munti, Stefan, asa cum a facut Vlad Tepes, hartueste incontinuu oastea otomana, cre se retrage spre Dunare. Voevodul isi cauta aliati, dar fara scces: in 1479, venetienii, iar in 1483, Ungaria, incheie pace cu turcii. Profitind de situatie internationale favorabile lor, turcii, in 1484, cuceresc cetatile Moldovei -Chilia si Alba. In 1486, domnul, neposetindajutorul promis de poloni, incheie pace cu turcii.Presiunea otomana asupra Tarilor Romane se agraveaza in sec.XVI-lea.In 1521, turcii ocupa Delegradul, iar 1526 ei zdrobesc oastea ungara la Mohacas, transformind Ungaria in pasalic (1541). Situatia grea a popoarelor subjungate de turcii din Europa de Sud-Est ii face pe romani sa continuie rezistenta pentru pastrarea fiintelor statale. Lupta cu turcii continua Radu de la Afumatii (1520-1524) , care se opunea pericolului Tarii in Pasilic. In Moldova, domnu Petru Rares (1527-1538,1541-1546) adera la Liga Sfinta , constituita in 1538 sub Egida Papalitatii, care includea Austria , Venetia , Transilvania.Poarta decide sa loveasca, in primul rind, Moldova. Cu o oaste otomana de 200 de mii de oameni, in frunte cu sultanu Suleyman I , intra in tara. Boierii trec de partea turcilor, temindu-se ca tara sa nu fie transformata in pasalic. Suzeranitatea otomana capata un caracter restrectiv, creste volumul tributului , este redusa autonomia tarii. Romanii au incercat sa organizeze diverse forme de rezistenta. Astfel, domnu Moldovei, Ion Voda cel Cumplit (1572-1574), reuseste sa adune oastea mare a tarii, cistiga un sir de lupte cu turcii, dar este infrint in lupta de unda lacul Cahul(1574). Totodata, devine clar ca iesirea de sud suzeranitatea otomana poate avea loc in cualitie cu puterile europene.In 1593, cind Imperiu Habsburgic , statul Papal , Spania, si ducatele din nordu Italiei creeaza o Liga Sfinta antiotomana, la ea adera Tara Romaneasca si Moldova (noiembrie 1594). La 13 august 1595 , domnul Tarii Romanesti , Mihai Viteazul, invinge oastea