Tom Michell s-a ndscut qi a crescut in Anglia rurali, unde qi-a

descoperit dragostea pentru animale, pdsdri 9i plante' Dune 99

a trdii in Argentina, s-a intors acasd qi s-a stabilit la Cornwall.

in timpul liber, ii face pldcere sd picteze viala silbaticd din jurulfermei sale, avand o anumita aplecare pentru pSsSrile rapitoare.

Lec{ia pinguinului este prima lui carte, in care iqi aminteqte

", drug, umor, candoare gi entuziasm de experienlele trdite ln

America de Sud.

Tou MlcHnu,

LECTIAPINGUINULUI

Traducere din limba englezdde Magda Dragu

Ilustralii de Neil Baker

Multumiri

Sunt recunoscdtor multor oameni pentru sprijinul,ineurajdrile gi ajutorul lor in scrierea povegtii lui JuanSalvado, pinguinul. Lui Jessica Leeke de la PenguinRandom House eare mi-a suslinut cauza fdrd intre-rupere, I,aurei Warner care ne-a ,,g5.sit" qi lui KarenWhitlock, redactoruI meu. Le sunt recunosedtor acestorprofesionipti pentru tot ce au fdcut pentru mine. LuiMike Tate, fost jurnalistlaThe Times,un om de litere giun prieten credincios. Marnei mele, care a pdstrat toatelucrurile pe care le-am trimis acas5, dar lndeosebi mi-nunatei mele sofii;i copiilor nogtri, ffiri de care nu aq fipus niciodatd mAna pe stilou. Vd mulfumesc.

Cuprins

Prolog ........7

1. Am gdsit un pinguin .............112. Pinguinii Magellan ...............2L

4. Avertisment de furtun6 in Insulele Fa]kIand..........405. Obiceiuri ciudate..... ..............506.y"i primi un peptiqor................ ...............697.In sus qi-n jos .................. ......808. Prieteni noi ........... ................949. Comoara ilisitd ...................100

10. O disculie pe terasd ............1-0911. O vizit[.la gr6dina zoologicd ................11412. Mascota ............... ................L2713. O vizitd acasd la Maria .......14014. in sdlb[tieie, dupd pinguini............. .....15015. in cdutarea lui El Dorado ................;....166

18. Reflecfii de departe......:........... .............205

Glosar de termdni spanioli .......222MU}lumiri ...............224

Americade Sud

OceanulAtlantic

OcearrulPacific

Rio dslaPlata

tinaPeninsulaYaWs

N

& 5^ Insuklc*?Falkland

del F,vego(lhra de foc)

Prolog

Dacd mi-ar fi spus cineva pe wemea cAnd eram co-pil, in anii '50, cd viala mea va fi legatd c6ndva de cea aunui pinguin gi c6, cel pulin pentru o vreme, vom fi lm-preund impotriva lumii intregi, aq fi reaclionat cu multcalm. In fond, mama linuse trei aligatori la casa dinEsher p6nd cAnd au crescut prea mari si au devenit preapericulogi pentru acel orag paqnic, iar ingrijitorii de Iagrldina zoologicd din Chessington au venit sd-i ridice.Nu intenlionase ea sd !in[ aligatori la casa din Esher.Locuind in Singapore p6nd la v6rsta de qaisprezece anti,inainte de a se intoarce in Anglia, a primit de Ia cel maibun prieten aI ei trei ou5. drept amintire, intr-o scendde despdrlire duioasd gi plind de lacrimi. Bineinleles cdoudle s-au clocit in cabina ei ln timpul lungului voiaj,aga c[, se-nfelege, a trebuit sd le ia cu ea acas5. Pesteani, in momente de tristete, observa cAteodatd cd acestcadou plin de imaginalie a fost probabil cel mai puternicsuvenir pe care il primise weodatS.

$tiam bine animalele s5.lbatice qi domestice. Faptul c5.

am crescut la lard m5 fr.cea si am o perspectivd realistdasupra viefii. Cunogteam soarta vulpilor qi a animalelorde la fermd. Totuqi, animalele exotice le qtiam numaide la zoo qi din propria mea imaginalie. Precum filmele

Totr,t Mtcnrll

lui Walt Disney de mai tdrziu, qi eu am fost inspirat degeniul lui Rudyard Kipling. M5 identificam complet cuCartea Junglei qi Kim, iar zilele de gcoald descrise deKipling corespundeau intru totul cu ale mele, Ia pestejumdtate de secol mai tArziu.

E adevdrat. Am fost crescut intr-o perspectivd eduar-diand asupra lumii. Pdrinlii mei se ndscuserd in pdrlidiferite a1e Imperiului gi aveam bunici, unchi, mdtuqi qi

veri rdspdndi[i pe tot globul: Australia, Noua Zeelandd.,

Canada, Africa de Sud, India, Ceylon (in prezent SriLanka), Singapore, Rhodesia (Zimbabwe), Nyasaland(Malawi) gi aga mai departe. Mie locurile astea imi erauaproape familiare. De c6teva ori pe an, soseau scrisoridin aceste ffui - si mai rar autorii lor - qi imi aprindeauimaginalia cu povestiri despre ,,Africa cea mai neagr5"qi altele de genul acesta. Dar voiam s5 descoper cevadiferit, un teritoriu neexplorat, o adevdratd.Terca incog-nita. America de Sud era un tdrAm pe care nimeni dincei pe care ii cunoqteam nu pdrea sd il fi exploatat sausd fi avut weo legdturd cu el. Aga cd incd din gcoalS. arndecis cd voi merge in America de Sud cAnd voi creqte. Lav6rsta de doisprezece ani mi-am cumpdrat un diclionarspaniol qi am inceput in secret sd inv5! expresii in spa-

niold. CAnd avea sd se iveascd ocazia, urma s[ fru gata.Au trecut zece ani p6nd sE se iveascd acea ocazie, sub

forma unui anunl din The Times Educational Supple-ment.,,Se cautd" , zicea anun,tul, ,,pentru $coala cu In-ternat HMC din Argentina..." Postul era in mod clarpotrivit scopurilor mele, aga ci intf-o jumdtate de or5.

aplicalia mea era ln cutia poqtald, gata sd-gi ia^zborulpeste Atlantic, s5-i anunle cA gi-au gdsit omul. In ceea

ce md priveqte, eram gata de plecare.Bineinleles cd m-am documentat asupra situaliei

economice qi politice inainte de plecare. Un unchi din

Leclia pinguinului

MinisteruI de Externe mi-a prezentat din interior situa-

lia fragild a guvernului Per6n din Argentina. Era foarteprobabil sd aibd loc o nou5 loviturd de stat sdngeroasddin partea armatei la un moment dat, sugera serviciulnostru secret. Terorismul era ln floare; crime qi rdpirise petreceau in fiecare zi. Numai armata putea sd re-staureze ordinea, se credea. intre timp, banca mea dinLondra mi-a furnizat informafii de ordin economic des-pre Argentina: complet haos comercial! Pe scurt, toat6lumea spunea, pe un ton paternalist, cd plecarea in Ar-gentina era ceva absurd gi, in aceste circumstanfe, chiarexclus6. Nimeni cu mintea intreagd nu visa si meargdacolo. Asta, {ireqte, era exact ce imi doream sd aud qireprezenta toatd incurajarea de care aveam nevoie.

Mi s-a oferit postul de asistent de profesor av6ndresponsabihteti de pedagog, dar termenii contractuluinu erau prea promi!6tori. Colegiul urma sd pldteascdpentru zboml de intoarcere numai dacd rdmS.neam totanul academic. Ar fi pldtit ei cotizalia pentru pensia dinAnglia, iar eu aq fi fost remunerat in moneda local6.Directorul qcolii nu a putut sd imi spund care era pu-terea de cumpdrare a salariului meu din canza haosu-lui financiar predominant. Totuqi aveam sd fiu pldtitin concordan!5 gi proporlional cu restul personaluluididactic. CAt timp eram rezident la colegiu, mi se ofe-reau mdncare qi cazare. Asta era tot. M-am asigurat cd

aveam suficienfi bani in bancl sd cumpdr un zbor returde la Buenos Aires in cazul unei urgenfe, gi banca meaa aranjat cu o sucursal5 a Banco de Londres y Am6ricadel Sur din Buenos Aires sd pot sd folosesc fondurile dinLondra in cazul in care aveam nevoie. Dar nu-mi pdsade bani. Eram gata de plecare, gata sd imi satisfac spi-ritul de aventurd pe care il avusesem de mic; sd pornescintr-o aventurd in cdutarea destinului. Cd Destinul avea

Tou Mrcnpr,l

sd-mi trimit6 drept prieten qi tovardg de cdldtorie unpinguin care intr-o bund ziavea sd furnizeze o mullimede poveqti de adormit copii unor generalii nendscuteinc5. era o lntorsS.turd unicd a sorfii, incd foarte strdindlumii vestice.

Juan Salvador era un pinguin care ii fermeca qi wd-jea pe to{i cei care il cunogteau in aeele zile intunecategi periculoase - zile care au cunoscut prdbuqirea guver-nului Per6n prin acte de terorism gi revolulie violentd,pe cAnd Argentina era in pragul anarhiei. Era un timpin care libertSlile, oportunitdlile qi atitudinile erau com-plet diferite de cele de azi. Totuqi, un tAndr cdl5tor camine gi inimitabilul, nestdpAnitul pinguin Juan Salva-dor puteau, aqa cum s-a dovedit dupd ee l-am salvat incircumstan{e dramatice din mdrile nimicitoare de pelAngd coasta Uruguay-ului, sd fie cei mai veseli tovardqi.

10 11

7.

Am gisit un pinguin

ln care o aventuri se incheie gi alta incepe

Staliunea de Ia ldrmul mdrii Punta del Este se gdseqte

in acel punct de pe coasta Uruguay-ului in care mareaintindere sudicd a litoralului Atlanticului sud-americanse intAlneqte cu ldrmul nordic al deltei largi a fluviuluiRio de la Plata. Se afld la aproximativ o sutd de kilo-metri est de capitala Montevideo, qi pe cealaltd parte amarelui rAu fa!5 de Buenos Aires, capitala RepubliciiArgentina. In anii '60 Ei '70, Punta del Este era pentrulocuitorii acestor doud mari metropole un fel de Nissa,Cannes sau St. Tropez; locul in care oamenii din lumeabund mergeau in vacanlele de vard sd scape de argilaoragului, s5 stea qi sd fie vdzuli in locuinle luxoase gi

apartamente cu vedere spre mare, ceea ce incd mai fac

gi acum, dupd cAte qtiu.

Am primit cheia de la unul dintre apartamenteleacestea de la familia Bellamy, prieteni de-ai mei, pentru

Tolr Mrcnpll

cd eram ln miezul iernii gi nu foloseau apartamentul eiingigi. Eram in Uruguay dupd o sedere extraordinari inParaguay gi md indreptam inapoi spre Argentina trecAndpe Ia cascadele uriase de Ia Iguazi, de-a lungul coastei.Dupd c6teva sdptdm6ni de incercdri qi evenimente palpi-tante eram incdntat sd petrec cAteva zile relaxAndu-mdin Punta del Este, care era linistitS ln afara sezonului.

In ultima zi a qederii mele acolo, dup5-amiazatdrziu,md intorsesem in apartament sd impachetez qi s5.-mipregdtesc lucrurile pentru plecarea foarte matinald de adoua zi. Rezervarea pentru vaporul peste Rio de la Plataera fS.cutd pentru ora doudsprezecelaprdnz, qi trebuiasd prind colectiuo, autobuzul local, de la Punta del Estespre Montevideo la qase fdrd un sfert dimineafa. Auto-buzele colectiuo erau decorate entuziast de cdtre goferiilor cu nenumS.rate ornamente qi amulete aducdtoarede noroc, care trebuiau sd compenseze pneurile dezum-flate, probabil.

Dupd ce am impachetat, am curSlat gi verificat apar-tamentul, am hotdrdt sd mi mai plimb incd o datd pemalul mdrii inainte sd iau ultima cind in stafiune.

Portul din Punta del Este, a ezat pe partea vesticda localitafii, era mic, incdpdtor doar pentru cdteva zecide bdrci de pescuit qi ambarcaliuni de plimbare, care inzfiia aceea se legdnau uqor legate de chei, in armoniecu pontoanele plutitoare de-a lungul cdrora proprietariiputeau merge ca sd ajung6 Ia bdrcile lor. Degi portul estebine apdrat de Oceanul Atlantic la est, era pulin protejatdebriza vestic6 care bdtea in acea zi.

Aerul era plin de lipatul pescdruqilor, zgomotul frAn-ghiilor si mirosul de peqte. AceastS. oazd de liniste sescdlda linigtitd in lumina sclipitoare a soarelui de iarnd.Culorile intense ale pescdrugilor, bdrcilor gi caselorapdreau ln cea mai bund lumind pe marea de safir qi

12 L3

Lec{ia pinguinului

cerul de azur. Totugi, imi atrdseserd atenlia miile depegti din apa rece qi clard ca cristalul. InotAnd Ia unison,bancurile de qprot se intreceau in jurul portului, incer-cAnd sd scape de pegtii de pradd execut6nd zigzagari,despdrlindu-se gi reunindu-se la cAteva secunde. Eramfermecat de valurile mexicane de lumind care pulsaude-a lungul apei ca o auror6, cAnd soarele se lovea decorpurile iridiscente ale peqtilor.

Ldngd pompele de benzin6 ruginite qi vechi, marcatein galoane gi a;ezate sub un acoperiq;de tabld ondulatS,o pescdrile vAnjoasd lgi.cAqtiga traiul zilnic in port cu oplasd mare gi verde, legatd strAns de un st6lp rezistentde bambus. Purta un qor! de pie1e, cizme de cauciuc qiavea o expresie satisfdcut5, deqi, am observat eu, aveamAinile goale. Avea pdrul acoperit cu o egarfd maro qifala ii era brdzdatd de riduri adAnci. LAngi ea erau treivase de lemn umplute aproape p6.n[ la buzd cu gprot,acesta fiind probabil motivul satisfacliei sale. StAnd scu-fundatd pAnd la gleznd, in pegte argintiu miqcdtor, iqiarunca plasa in apd gi ridica o noud capturd aproapela fiecare minut, spre groaza pescdruqilor care o certauzgomotos. Zdrnbea cu gura ei lipsitd de dinli de fiecaredatd cAnd arunca o noud capturd in butoaie qi aduna ceicA{iva pegti care nu cdzuserd din plasd, lucru pe care,mi-am dat seama, nu putea sd il facd purt6nd mdnuqi.Pescdrugii mici cu spatele negru gi coada de rdndunic5,dupd ce pluteau pulin Ia vreo trei metri deasupra mdrii,se scufundau qi se iveau apoi pe neagteptate la suprafa{dcu gprotul care sclipea ca balonasele de mercur in cioculIor. In momentul urmdtor prada era inghifitd.

Erau gi cAliva pinguini in port, bucurAndu-se la rAn-dul lor. Era captivant sd li urmdreqti cum zboard,repedeprin apd pe urmele pegtilor, mult mai indem6natici capescdruqii din aer. Sucindu-se qi intorcAndu-se, ei tdiau