18.02.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI16-18 februarie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

18.02.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme similare...............................................................................................................5Situaţie disperată pentru locuitorii unei comune din judeţul Prahova! Oamenii se tem ca vor rămâne fără case din cauza alunecărilor de teren.....................................5275 de hectare de teren, pregătite pentru împădurire în judeţul Constanţa...............6Oraşe din Moldova ce stau în calea pustiirii explorărilor gazelor de şist făcute de firma Chevron în judeţul Vaslui....................................................................................7OMV Petrom, amendată cu 40.000 de lei pentru poluare cu petrol în judeţul Dâmboviţa..................................................................................................................11Ponta: În cazul Oltchim, Băsescu minte pentru a-şi apăra protejaţii..........................12Transelectrica a făcut profit de 27 mil. lei anul trecut...............................................13Plajele de pe litoralul românesc, pe cale de dispariţie...............................................14Rascoală într-o comună din România unde 2.5 mil de euro s-au scurs într-o canalizare care nu există............................................................................................15Reprezentanţii Oltchim se întâlnesc cu ministrul economiei.....................................16Apa Nova întrerupe alimentarea cu apă în 5 sectoare ale Capitalei. Vezi care sunt străzile afectate..........................................................................................................17Teme de mediu...........................................................................................................18POS Mediu. Program în „optimizare”.........................................................................18Vernisajul expoziţiei EcoMetroArt despre importanţa ecologiei în mediul urban.....19Înmulţirea necontrolată a şacalilor din Dobrogea pune în pericol fondul de vânătoare...................................................................................................................20În lipsa activităţii industriale, a dispărut poluarea din aerul Băii Mari.......................20Educaţia pentru mediu începe să prindă contur şi în România..................................21

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

18.02.2013

Centrele care colectează deşeuri industriale reciclabile, amendate cu peste 1,1 milioane de lei............................................................................................................23

PRESA LOCALĂ............................................................................................................23ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORAL......................23

Teme ABA...................................................................................................................24Pe plaja din 2 Mai, care cică nu e plajă, tatăl viceprimarului construieşte o crâşmă. 24Teme similare.............................................................................................................26Gazele de şist, subiect neinteresant pentru primarii din sudul litoralului..................26

ADMINISTRATIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................27Teme ABA...................................................................................................................27Doar apa din Maleia poate stinge scandalul din Parâng............................................27Dinastia Toth, uitată în fruntea CSŞ Petroşani de toate regimurile, pune frână turismului şi dezvoltării Parângului............................................................................29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................30Teme ABA...................................................................................................................31Râul Cugirului o bombă ecologică şi… edilitară!.........................................................31Teme similare.............................................................................................................34Valoarea Hidroelectrica a scăzut cu 40% în anul insolvenţei.....................................34Parcul dendrologic a fost invadat de turiştii hunedoreni, mobilizaţi pe Facebook... .35Teme de mediu...........................................................................................................35Noua fabrică de clei de la Reghin, contestată de locuitori.........................................35Primarul din Reghin despre fabrica de clei: "Încercăm să stopăm din faşă demersurile"..............................................................................................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................38Teme ABA...................................................................................................................38Sinistraţi la trei ani după revarsarea Trebeşului.........................................................38Teme similare.............................................................................................................40A fost semnat contractul pentru reabilitarea staţiei de epurare................................40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................41Teme ABA...................................................................................................................41

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

18.02.2013

Hoţi prinşi furând vagoane din mina de la Valea Vinului...........................................41Teme similare.............................................................................................................42În primăvară se extinde reţeaua de apă a comunei Satulung....................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................43Teme similare.............................................................................................................43Ape de Dunăre, încă măr al discordiei........................................................................43Primarii, siliţi să pună panouri de avertizare la fântâni..............................................44Chevron: O nouã revoluţie, singura soluţie?..............................................................45

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................47Teme similare.............................................................................................................47Prefectul încearcă să îi liniştească pe bihoreni: Hotărârile de Guvern nu vorbesc despre exploatarea gazelor de şist.............................................................................47Teme de mediu...........................................................................................................48Baile Felix – 1 Mai, cuib de interese?.........................................................................48

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

18.02.2013

PRESA CENTRALĂTeme similareSituaţie disperată pentru locuitorii unei comune din judeţul Prahova! Oamenii se tem ca vor rămâne fără case din cauza alunecărilor de terenCateva zeci de oameni dintr-o comuna din judetul Prahova dorm cu frica in san, din cauza alunecarilor de teren. Ei se tem ca se vor trezi, in toiul noptii, sub un maldar de pamant. Chiar daca au facut nenumarate plangeri la primarie si prefectura, autoritatile nu au gasit, pana acum, nicio solutie. Tot ce mai pot face localnicii este sa se roage cu ochii spre cer sa nu se duca totul de rapa, la propriu. Oamenii se trezesc in miez de noapte, de frica unei nenorociri. Tot ce au cladit intr-o viata intreaga se poate prabusi intr-o singura clipa. Drumul comunal 133, ce face legatura cu satul Bustenari, din comuna prahoveana Teleaga, a fost distrus complet de alunecarile de teren. Toate casele risca, acum, sa se duca de rapa. Conducta de alimentare cu apa a fost, deja, descoperita, asa ca exista riscul sa inghete sau ca apa sa fie contaminata. Familia Cojocaru a simtit, deja, pe propria piele cum e sa le fuga pamantul de sub picioare. “Am avut o magazie si a fugit jos, asa, am daramat-o, ca nu am avut ce sa facem. Asta e, noi am consolidat, cu cauciuri, am incercat sa sprijinim cu tot ce am avut. Mi-e de casa, ca fuge si casa, ca uitati cum este. Deja s-a crapat aici”, spune femeia ingrozita de c ear putea urma. Au incercat, totusi, sa se gospodareasca. Intre timp, autoritatile dau din umeri. “Noi am turnat un pic de beton, sa poti sa ai un pic de conditii, dar nu se poate. Noi am tot batut drumul la primarie, ca s-a facut ceva, dar nu s-a realizat nimic”, mai spune Marilena Cojocaru. “Analizam modul de a finanta aceasta problema, sa vedem ce se intampla si in viitor”, a declarat Marius Sersea, prefectul judetului Prahova. Asa ca, localnicii nu pot decat sa astepte ajutorul autoritatilor sau ajutorul divin. /Antena1, http://a1.ro/news/social/situatie-disperata-pentru-locuitorii-unei-comune-din-judetul-prahova-oamenii-se-tem-ca-vor-ramane-fara-case-din-cauza-alunecarilor-de-teren.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

18.02.2013

275 de hectare de teren, pregătite pentru împădurire în judeţul ConstanţaDefrisarea facuta de comunisti pentru a spori suprafata agricola, schimbarea permanenta a climei si devalizarea sistemelor de irigatii sunt cateva din motivele pentru care judetul Constanta a fost la un pas de desertificare. Aceste probleme au fost semnalate inca din anul 2004 de presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu. El i-a avertizat pe reprezentantii Ministerului Agriculturii ca, fara refacerea zonelor de padure si a perdelelor forestiere de protectie a culturilor, agricultura in judetul Constanta va disparea. Avertizarile au fost ignorate. Prin 2007, au existat ceva semnale de implicare de la centru, insa fara rezultat. In aceste conditii, conducerea CJC a decis sa demareze o serie de programe, finantate de la bugetul judetean, prin care sa se refaca fondul forestier al judetului Constanta. La demararea acelor programe, gradul de impadurire in judetul Constanta era sub 5%. Dupa cinci ani, CJC a ridicat gradul de impadurire pana aproape de 12%. In toata aceasta perioada, mai multe comune din judetul Constanta au pus la dispozitia CJC terenuri degradate pentru a putea fi impadurite. La inceput, atat primarii, dar mai ales fermierii au fost destul de sceptici in ceea ce priveste reusita programelor. Acum, fermierii recunosc ca aceste perdele de protectie sunt practic obligatorii pentru supravietuirea agriculturii constantene. Si tot acum, cand se afla cei de la USL la guvernare, CJC a primit aprecieri si sprijin din partea Ministerului Agriculturii pentru continuarea acestor programe. In ultima sedinta a CJC, nu mai putin de sase comune din judet au predat, la sfarsitul anului trecut, catre CJC, administrarea a aproximat 275 de hectare de teren. Aceste terenuri urmeaza a fi impadurite de catre Regia Autonoma Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta incepand cu aceasta primavara. Ion Corvin, Cerchezu, Baraganu, Albesti, Fantanele si Comana s-au alaturat programelor CJC de protejare a terenurilor agricole. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/impaduriri-in-constanta/

Oraşe din Moldova ce stau în calea pustiirii explorărilor gazelor de şist făcute de firma Chevron în judeţul VasluiIn tara lui Stefan cel Mare si Sfant camioane uriase ale firmei Chevron transporta tevi si moarte. Oamenii din sate privesc cu mirare intrebandu-se „ce-o fi oare?”. Satrapii firmei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

18.02.2013

umbla sa cumpere pamantul oamenilor pe nimic. La oras, lumea are alte griji: serviciu, copii, facturi, cancanurile televiziunilor… risipirea. Putini au auzit despre nenorocirea care vine, inselatoare, peste pamanturile si vietile noastre, iar daca stiu, nu pot reactiona, dau din umeri, poate scot un potop de blesteme si injuraturi si cam asta-i tot. Unii chiar afirma ca, fie de spun Da, fieNu, pentru ei este tot una. O, Doamne, unde am ajuns. De ce ne stapaneste acest duh al neputintei care ne tine in intunericul cel mai de pe urma? Pacatele ne-au intunecat constiinta, iar formalismul credintei si abandonarea ei cu desavarsire ne-au pustiit sufletele. La asezarea noastra duhovniceasca nu mai veghem cum se cuvine. Cum sa mai luptam atunci pentru viata noastra, daca nu stim sa fim verticali, daca noi traim numai pe orizontala si, in loc sa fim persoane libere si demne am ajuns indivizi ai turmei? Suntem cazuti si nu ne putem ridica duhovniceste pentru ca nu avem harul in noi, nu am stat cu smerenie la rugaciune si in genunchi in fata duhovnicilor adevarati, sa ascultam cum bate Duhul Sfant in inima lor, sa deprindem harul, sa-l zidim in copiii nostri. Din cauza asta stam in genunchi in fata strainilor, din cauza asta suntem indiferenti si nu ne intereseaza soarta noastra. Ne-am risipit, ne-am golit de darurile sfinte: credinta, nadejdea, dragostea, facerea de bine si, mai presus de toate, demnitatea de a fi crestini. Mitropolitul Nicolae de Mesoghia, contemporan cu noi, spune despre formalismul nostru in credinta asa: „uneori mancam de post fara sa postim; spunem rugaciuni, dar nu stim sa ne rugam; mergem la Biserica, dar nu suntem traitori; citim carti, dar nu ne cultivam, ne spovedim pacatele dar nu ne pocaim; ne impartasim poate chiar destul de des…dar nu dobandim harul. Preotii nostri, din savarsitori de slujbe trebuie sa devina initiatori in tainele Bisericii, enoriasii nostri din adepti bisericesti, trebuie sa devina credinciosi, dogmele noastre trebuie sa emane viata, Sinodul nostru, din corp administrativ trebuie sa devina expresia spirituala a vointei divine in viata noastra. Abia atunci, orice marturie, chiar si cea a tacerii, chiar daca va avea imperfectiuni, va putea fi numita adevarata si va functiona ca sabie a Duhului Sfant.” Aceasta este boala trista a sufletelor si a puterii noastre de a fi, iar alta vindecare nu avem. Cu nadejde sa cerem mila lui Dumnezeu. E vreme de pocainta, de rugaciune, de unitate. A sosit ceasul ca fiecare sa faca atat cit i-a dat Dumnezeu in putere. Sa nu ne ingropam talantii. Toti putem sa ne rugam, toti putem sa postim. Sa-i

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

18.02.2013

avem model pe stramosii nostri intarindu-ne din vrednicia si credinta lor. Privind la realitatea din teren, vedem ca aceasta problema nu este doar a judetului Vaslui, ci si a majoritatii populatiei si oraselor din zona de est a Moldovei, aflate pe o raza de actiune de 70 de km in jurul unei sonde, ce ar putea contamina teritoriul. Firma Chevron a obtinut Certificatul de Urbanism pentru inceperea prospectiunilor de exploatare a gazelor de sist in urmatoarele localitati din jud. Vaslui, pe o suprafata cuprinsa intre 35000 mp si 75000 mp:

click pe imagine pentru a mari-Paltinis (com. Bacesti) situat la 35 km de Bacau;-25 km de Roman;-40 km de Vaslui;-15 km de Negresti;-65 km de Barlad;-50 km de Iasi si Tg.-Frumos;-65 km de Piatra-Neamt si Pascani;

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

18.02.2013

- click pe imagine pentru a mari -- Silistea (com. Pungesti) situat la 30 km de Bacau ;-40 km de Roman;-25 km de Vaslui;-15 km de Negresti;-55 km de Barlad;-60 km de Iasi;-60 km de Husi;-65 km de Onesti;

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

18.02.2013

- click pe imagine pentru a mari -- Popeni (com. Gagesti) situat la 10 km de Barlad;-35 km de Vaslui;-55 km de Husi;-50 km de Tecuci;Urmeaza si alte locatii. Pana in prezent, locuitorii din Barlad sunt, deocamdata, singurii care au inteles ce pericol ne paste si s-au organizat in actiuni de protest si de informare a populatiei (www.vremeanoua.ro/ S-a aprins Barladul). Aceasta initiativa ar trebui luata in toate orasele vizate. Trebuie sa ne organizam in miscari de protest alaturi de autoritatile responsabile, de cei ce pot informa populatia folosind date din teren si, nu in ultimul rand, de preotii nostri. Neamul romanesc a rezistat atat timp cat poporul a fost unit in credinta avandu-i in frunte pe preoti. Alta cale nu avem. Sfintiti si cuviosi parinti, fiti alaturi de noi, nu ne abandonati. Calauziti si indrumati turma spre izbanda si veti fi ca Sf. Petru si nu ca … La Roman si Bacau nu a auzit nimeni ca in coasta lor, la numai 25-35 de km, vor incepe prospectiunile de gaze de sist ? Cat mai facem, la Vaslui, pact cu politicienii iresponsabili, dormind cu „binecuvantare” ?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

18.02.2013

Ce ne pot spune cei de la Protectia Mediului si de la Apele Romane despre cum ar putea fi afectate apele subterane de la Timisesti care alimenteaza orasele Iasi, Roman, Pascani, Podu-Iloaie? In ce conditii vor fi eliberate autorizatiile de mediu? Ce garantii ofera Firma Chevron? Nici una. Avantaje? Nici unul. Nu a oferit nici un loc de munca (au personalul lor), gazele exploatate nu vor ramane la noi (noua ni s-au scumpit), mediul va fi grav afectat, ne vom imbolnavi si vom vedea dezastru in jur. Pentru ce sa acceptam? Daca ii vom lasa singuri pe cei din Barlad, lupta va fi zadarnica. Trebuie sa ne unim, sa iesim in strada in mod organizat, chemandu-l in duh pe Sf. Stefan cel Mare sa ne ajute sa mai dam o data „batalia de la Vaslui” si din Moldova. Avem sansa, poate unica, sa spunem si noi o data: NU! Altfel se va strica si pamantul de sub noi, iar apele vor prinde in ele otrava duhurilor noastre. Sa nu fie asa… Dumnezeu sa ne ajute! Sa fim uniti, si cu rugaciune vom birui. Putem spune un NU votand pe : www.vrn.ro/sunteti-de-acord-cu-exploatarea-gazelor-de-sist. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/in-calea-gazelor-de-sist/

OMV Petrom, amendată cu 40.000 de lei pentru poluare cu petrol în judeţul DâmboviţaCompania OMV Petrom a fost amendata de Garda de Mediu cu 40.000 de lei, dupa ce, in urma unei avarii, pe traseul unei conducte a societatii din Parcul 4 Corabia, judetul Dambovita, s-au scurs circa 150 de litri de petrol, care au ajuns in sol si in apa, potrivit unui comunicat al Garzii.nAvaria s-a produs joi pe conducta de pompare a titeiului brut apartinand OMV Petrom S.A – Asset VI Muntenia Central, conducta localizata in Parcul 4 Cobia, localitatea Capsuna, judetul Dambovita. Ca urmare a acestui incident, comisarii Garzii Nationale de Mediu (GNM) din cadrul Comisariatului Judetean Dambovita au efectuat un control pe teren, constatand ca, in urma avariei produse de coroziune, pe traseul conductei (100 de metri) s-au scurs circa 150 de litri de titei, provocand o poluare a solului pe o suprafata totala de aproximativ 80 de metri patrati, in domeniul forestier. Totodata, scurgerea de titei a generat irizatii de petrol pe cursul de apa al paraului Cobia, pe o lungime de circa 3.000 de metri, si a afectat terenul care delimiteaza zona de curgere, pe o suprafata totala de aproximativ 40 de metri patrati,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

18.02.2013

mai informeaza sursa citata. In urma celor constatate, comisarii GNM au sanctionat OMV Petrom SA – Asset VI Muntenia Central cu amenda contraventionala in valoare de 40.000 de lei, pentru faptul ca nu a asigurat sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice, ceea ce a condus la poluarea accidentala. Totodata, au fost dispuse o serie de masuri cu termen, de care raspunde compania, precum curatarea terenului si aducerea solului la starea initiala pana in data de 25 februarie 2013 si recuperarea integrala a titeiului de pe lungimea afectata a cursului de apa, pana vineri. Orice pagube produse ca urmare a poluarii accidentale trebuie suportate de societatea comerciala, potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005, aprobata de Legea nr. 265/2004, cu modificarile ulterioare, se mai arata in comunicatul GNM. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/omv-petrom-amendata-cu-40-000-de-lei-pentru-poluare-cu-petrol-in-judetul-dambovita//Antena3, http://www.antena3.ro/economic/biz-news/omv-petrom-amendata-cu-40-000-de-lei-pentru-poluare-in-sol-si-apa-203504.html/Green Report, http://www.green-report.ro/poluare-cu-titei-intr-o-padure-din-dambovita/

Ponta: În cazul Oltchim, Băsescu minte pentru a-şi apăra protejaţiiPreşedintele Traian Băsescu minte pur şi simplu în cazul Oltchim, pentru a se apăra şi a-şi apăra protejaţii, după ce, cu acordul său tacit, Dan Diaconescu, Videanu, Boureanu şi Roibu au încercat să ascundă urmele ultimilor ani, care au condus compania spre faliment, a afirmat premierul Victor Ponta într-o intervenţie televizată în ediţia de vineri seară a emisiunii "Subiectiv", de la Antena 3. Ponta a arătat că Guvernul încearcă acum să taie "contractele-căpuşă ale colegilor şi protejaţilor preşedintelui" şi a amintit că Executivul a înaintat plângeri penale şi în cazul fostului preşedinte al ANAF Sorin Blejnar, al Poştei Române şi al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, plângeri însă nesoluţionate nici până în prezent de Parchetul condus de Daniel Morar, pe care preşedintele Băsescu "nu-l cunoaşte".Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, joi seară, că premierul Victor Ponta şi ministrul Daniel Chiţoiu i-au minţit şi şi-au "bătut joc" de oamenii de la Oltchim în timpul campaniei electorale, admiţând faptul că inclusiv Dan

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

18.02.2013

Diaconescu a profitat electoral de pe seama acestei situaţii. /Antena3, http://www.antena3.ro/romania/ponta-in-cazul-oltchim-basescu-minte-pentru-a-si-apara-protejatii-203518.html/Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2013-02-18/Salaria%C8%9Bii+Oltchim+se+intalnesc+cu+ministrul+Economiei+

Transelectrica a făcut profit de 27 mil. lei anul trecutCompania de transport al energiei electrice Transelectrica Bucureşti (TEL) a avut anul trecut un profit net de 27 de mil. lei (6 mil. euro), de peste patru ori sub câştigul din precedentul exerciţiu financiar, de aproape 114 mil. lei, potrivit informaţiilor financiare preliminate întocmite conform standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS). Veniturile operaţionale au scăzut anul trecut cu 13,4%, la 2,71 miliarde de lei (608,6 mil. euro), iar cheltuielile din exploatare au coborât cu 10,8%, la 2,63 miliarde de lei (590,2 mil. euro). În precedentul exerciţiu financiar, veniturile au fost de 3,13 miliarde de lei, iar cheltuielile de aproape 2,95 miliarde de lei. Transelectrica menţionează că volumul de energie electrică transportată a scăzut cu 3,8%, de la 56,05 milioane MWh în anul 2011 la 53,93 milioane MWh în anul 2012, se arată în raportul preliminar transmis bursei."Veniturile obţinute din serviciile de bază furnizate de companie (activităţile care permit profit: serviciile de transport şi serviciile de sistem tehnologice) au înregistrat o diminuare de numai 2,7% faţă de anul anterior, în timp ce veniturile obţinute din celelalte activităţi (servicii de sistem tehnologice, administrare piaţă şi piaţa de echilibrare) au înregistrat o diminuare accentuată, de peste 20% faţă de anul anterior. Şi cheltuielile operaţionale au înregistrat o scădere de circa 1%", se arată în comunicat. Compania a consemnat un profit din exploatare EBIT de 81,7 mil. lei (18,3 mil. euro), de peste două ori sub câştigul din anul 2011, de 182,4 mil. lei. În acelaşi timp, compania a înregistrat pierderi financiare de 39,2 mil. lei (8,8 mil. euro), cu 21% peste rezultatul negativ din precedentul exerciţiu financiar, de 32,4 mil. lei. Deprecierea monedei naţionale a determinat o pierdere financiară de 39 mil. lei, potrivit Transelectrica. Profitul înainte de impozitul pe profit a fost de 42,5 mil. lei (9,5 mil. euro), de 3,5 ori sub câştigul din anul 2011, de aproape 150 mil. lei. Transelectrica menţionează că si tuaţiile

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

18.02.2013

financiare sunt întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară, nu sunt consolidate la nivel de grup şi nu au fost auditate. "Faţă de acest rezultat preliminar, rezultatul financiar individual final poate fi influenţat de următoarele acţiuni: reevaluarea imobilizărilor corporale la data de 31.12.2012, în vederea aplicării pentru prima dată a standardelor; finalizarea decontărilor pe piaţa de echilibrare; alte acţiuni de retratare a unor operaţiuni conform IFRS", se arată în comunicat. La finalul anului trecut, după ce Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat creşterea tarifelor percepute de companie pentru transportul energiei (cu 12,7%) şi pentru serviciul de sistem (cu 6,8%). Compania este controlată de Minis-terul Economiei, care deţine un pachet de 58,69%, un alt acţionar important fiind Fondul Proprietatea (FP), cu 13,5% din acţiuni, potrivit celor mai recente raportări de la BVB. Acţiunile Transelectrica au încheiat şedinţa bursieră de vineri în scădere cu 2,25%, la 13,88 lei. La această cotaţie, capitalizarea bursieră este de 1,017 miliarde de lei (232 mil. euro). /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/transelectrica-a-facut-profit-de-27-mil-lei-anul-trecut-10567029

Plajele de pe litoralul românesc, pe cale de dispariţieE din nou spectacol la malul marii. In Mamaia valurile au trecut de posturile de control ale salvamarilor, iar fundatiile teraselor de pe plaja sunt la un pas sa fie inghitite de apa. Plaja a disparut. Si daca vremea rea continua, la vara doar cateva cearceafuri isi vor mai face loc pe nisipul primitor de alta-data. Doar posturile de control ale salvamarilor si hotelurile care sunt acum mai aproape de mare mai aduc aminte de plajele de vara trecuta. Astazi, valurile furioase au ajuns din nou pana la terasele de pe faleza. Vantul a suflat cu pana la 20 de kilometri pe ora, iar pe mare a fost furtuna. Degeaba au mai incercat patronii teraselor sa blocheze valurile cu saci de nisip. Apa sapa pe sub constructii si in final le distruge. Iar in fiecare vara cearsafurile turistilor sunt din ce in ce mai inghesuite. Specialistii spun ca totul se intampla din cauza eroziunilor. Situatia ar putea fi remediata cu ajutorul unor diguri, dar, deocamdata, lucarile sunt doar pe hartie. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/plajele-de-pe-litoralul-romanesc-pe-cale-de-disparitie/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

18.02.2013

Rascoală într-o comună din România unde 2.5 mil de euro s-au scurs într-o canalizare care nu existăRascoala intr-o comuna din Tulcea, dupa ce localnicii au descoperit ca sistemul de canalizare care a costat nu mai putin de doua milioane si jumatate de euro exista doar in acte. Sub pamant este un dezastru. Tevile de scurgere lipsesc iar acolo unde au fost montate apa refuleaza pe sub casele gospodarilor. Pentru ca mirosul a devenit insuportabil, oamenii au dat buzna peste primar. Autoritatile spun ca firma de constructii care a castigat licitatia pentru lucrari a subcontractat altor 7 societati, care au risipit banii. In localitatea cu un nume predestinat ''Nufarul'' strazile sunt pline de crapaturi din cauza apei. Asta desi acum doi ani firma care a castigat licitatia pentru lucrarile de canalizare a primit un munte de bani din fonduri europene. Numai ca, dupa ce au sapat canalele, muncitorii le-au cimentat, dar n-au mai tras si tevile de scurgere. Din aceasta cauza toata apa de ploaie dar si cea menajera refuleaza in case, gradini sau pe sosele. In alte zone exista tevi insa n-au fost racordate la bazinele speciale. Apa rezidulala scursa la intamplare inunda foarte des si soseaua ce face legatura intre Tulcea si Dunavat care a costat doar... 60 de milioane de euro.Fostul primar din Nufaru, adica cel care a semnat contractul cu firma de constructii ridica acum din umeri: "Nu pot da informatii" "S-au cheltuit 2.5 milioane de euro iar de sase luni de cand sunt primar am depistat cel putin 7 strazi cu conducte lipsa.", spune Danila Ion, primarul comunei Nufaru. "In momentul de fata lucrarea a fost decontata, iar acum scoate la suprafata o gramada de probleme.", a declarat Simion Lucian, prefect de Tulcea.Ca un facut, luna viitoare lucrarea iese din garantie. Acum responsabilii spun ca sunt...mici probleme. ''O sa intervenim, este o mica neconformitate si... asta e. Cine sa se faca vinovat? E vorba de vinovati? La orice lucrare se pot intampla situatii de genul asta.", a declarat Adrian Todirascu, directorul firmei care a castigat licitatia.Cei din conducerea firmei de constructii afirma ca isi asuma toate erorile cu promisiuna ca vor remedia situatia. /Ştirile Pro Tv, http://stirileprotv.ro/stiri/social/rascoala-intr-o-comuna-din-romania-unde-2-5-mil-de-euro-s-au-scurs-intr-o-canalizare-care-nu-exista.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

18.02.2013

Reprezentanţii Oltchim se întâlnesc cu ministrul economieiReprezentanţii Oltchim încearcă să obţină de la ministrul economiei garanţii privind siguranţa locurilor de muncă dar şi respectarea contractului colectiv de muncă. Reprezentanţii Oltchim vin luni la Bucureşti pentru a obţine de la ministrul economiei, Varujan Vosganian, mai multe garanţii privind siguranţa locurilor de muncă, dar şi respectarea contractului colectiv de muncă. După ce au primit o jumătate de salariu şi promisiunea recuperării tuturor restanţelor, cele 19 persoane aflate de aproape o săptămână în greva foamei au renunţat la protest. Ministrul economiei, Varujan Vosganian, a invitat la discuţiile de astăzi, alături de reprezentanţii salariaţilor de pe platforma Oltchim, şi pe cei ai administraţei locale, precum şi parlamentarii de Vâlcea.De două săptămâni, angajaţii Oltchim protestează zilnic, cerând autorităţilor să găsească soluţii pentru plata salariilor şi pentru repornirea combinatului. Nouăsprezece persoane au făcut greva foamei săptămâna trecută şi au acceptat să renunţe la această formă de protest numai după ce au primit promisiunea fermă că se va achita astăzi a doua jumătate din lichidarea pentru ianuarie, iar în martie vor fi plătite alte două restanţe salariale: lichidarea pe decembrie şi avansul pe ianuarie.Cu datorii de circa 800 de milioane de euro, Oltchim a intrat în insolvenţă la sfârşitul lunii ianuarie.Trei secţii în care producţia fusese reluată în noiembrie, anul trecut, au fost închise din nou. Consiliul Judeţean Vâlcea a aprobat săptămâna trecută şi oprirea furnizării curentului electric din cauza datoriilor prea mari, dar ministerul a asigurat continuarea alimentării până la sfârşitul lunii februarie.Pentru a sprijini repornirea combinatului, guvernul a cerut liderilor Comisiei Europene aprobarea unui ajutor de stat de 45 de milioane de euro. /Radio România Actualităţi, http://www.romania-actualitati.ro/reprezentantii_oltchim_se_intalnesc_cu_ministrul_economiei-47995/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/176359-Ministrul-Economiei-se-intalneste-cu-angajatii-Oltchim.html/Gândul, http://www.gandul.info/financiar/vosganian-i-a-invitat-la-minister-pentru-discutii-pe-grevistii-de-la-oltchim-10563782

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

18.02.2013

/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/ministrul-economiei-se-intalneste-cu-angajatii-oltchim-206970/

Apa Nova întrerupe alimentarea cu apă în 5 sectoare ale Capitalei. Vezi care sunt străzile afectateApa Nova întrerupe alimentarea cu apă în 5 sectoare ale Capitalei. Vezi care sunt străzile afectatede S.S. LucrăriApa se opreşte în 5 sectoarePână pe 22 februarie, Apa Nova întrerupe apa pe mai multe străzi din cinci sectoare din cauza unor lucrări de modernizare şi de intervenţie la reţeaua publică de alimentare. Sectorul 118-22.02, între orele 09.30-15.00: str. Panciu, str. Nameşti, str. Calcarului, str. Pieţei, str. Crusovăţ, str. Fortunei, str. Razelor, str. Munteniei, str. Feldioara, str. Matei Corvin, str. Neamului, str. Vestei, str. 16 Februarie, str. Delta Dunării, str. Vânju Mare, str. Lainici, str. Vrancea, str. Constatin Stere, str. Feroviarilor, str. Ionescu Manoil, str. Florilor, str. Aristotel Papia, str. Caşin, str. Lotru, str. Daniel Ciugureanu, str. Ion Inculeţ şi toate străzile adiacente.Sectorul 219.02, între orele 08.30-17.30: str. Oituz, str. Litoralului, str. Porţile de Fier şi toate străzile adiacente.19.02, între orele 08.30-18.30: şos. Colentina nr. 62 şi toate străzile adiacente.20.02, între orele 08.30-18.30: str. Braşoveni şi toate străzile adiacente.Sectorul 319.02, între orele 09.00-18.30: str. Vlad Dracul şi toate străzile adiacente. Sectorul 520.02, între orele 08.00-24.00: str. Nedeleanu între str. Novaci şi str. Dumbrava Nouă şi str. Topliceanu Vasile şi toate străzile adiacente.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

18.02.2013

Sectorul 6 18.02, între orele 08.00-16.00: Valea Ialomiţei – Dealul Măcinului – al. Crăeşti – al. Lunca Siretului şi toate străzile adiacente. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/apa_nova_intrerupe_alimentarea_cu_apa_in_5_sectoare_ale_capitalei_vezi_care

Teme de mediuPOS Mediu. Program în „optimizare”Rovana Plumb, ministrul Mediului, a început consultările ce au ca scop „optimizarea colaborării dintre specialiştii din cadrul Programelor Operaţionale Mediu şi Transport, consultanţii care supervizează derularea lucrărilor pe aceste programe, dar şi constructori”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului. Scopul declarat este acela de a îmbunătăţi absorbţia de fonduri europene. „Revizuim procedurile de monitorizare, cu accent pe reducerea termenelor de plată şi monitorizarea atentă a întârzierilor şi fluxurilor financiare din proiecte: orice întârziere în plata facturilor de către beneficiar creează probleme în piaţă, care se răsfrâng asupra întregului sistem. Vom lua toate măsurile de remediere”, a declarat ministrul Plumb, care a cerut ca astfel de probleme să fie semnalate autorităţilor de management pentru a fi remediate cât mai repede. La ora actuală, Programul Operaţional Sectorial Mediu este în plin proces de modificare, proiectul fiind supus dezbaterii publice până pe 4 martie 2013. De altfel, cele două programe, Mediu şi Transporturi, dispun de cele mai mari fonduri europene şi au aplicabilitate directă pentru bunăstarea comunităţilor, pentru că se referă la infrastructură. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/pos_mediu_program_in_optimizare

Vernisajul expoziţiei EcoMetroArt despre importanţa ecologiei în mediul urbanExpozitia vizeaza sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanta ecologiei in mediul urban, ofera cateva momente de relaxare calatorilor si promoveaza tinere valori romanesti. Astfel, ca urmare a concursului desfasurat in luna ianuarie, au fost selectate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

18.02.2013

15 lucrari ce vor incanta – timp de o saptamana – privirile calatorilor din statia de metrou Universitate – vestibulul intermediar. Lucrarile expuse vor face obiectul unei jurizari pentru obtinerea premiilor ce constau in tablete de ultima generatie si vouchere pentru achizitionarea materialelor de lucru din magazinele de profil, fiind incadrate intr-una din cele 3 sectiuni, si anume: arta plastica si grafica, arta digitala si arta stradala.“Sunt necesare actiuni de sensibilizare pentru schimbarea comportamentului si pentru promovarea beneficiilor de utilizare a transportului ecologic pentru toate categoriile de populatie. Metroul este un mijloc de transport nepoluant, ecologic. Prin actiunea de astazi, invitam publicul calator sa se implice in procesul de promovare a mesajului de pastrare a mediului in care traim, curat, nepoluat. In timp ce resursele financiare sunt din ce in ce mai limitate, educatia de calitate devine o necesitate pentru formarea spiritului inovativ al tinerilor in derularea proiectelor ecologice”, a declarat directorul general al Metrorex, Aurel Radu. Pe intreaga perioada a expozitiei vizitatorii vor avea parte de o serie de surprize si activitati interactive. Lucrarile ce respecta tema concursului vor fi supuse unui sistem de votare online (www.facebook.com/ecoturclubul) si vor intra automat in cursa pentru castigarea premiului publicului – un city break pentru doua persoane la Roma. Alaturi de proiecte precum “O tara mai buna in fiecare zi – concert Alexandru Tomescu”, “Galeria din galerie – expozitie foto permanenta”,“Ziua Mondiala a Apei”, ”Energie pentru viata – defibrilatoare in statii de metrou”, “Activ indiferent de varsta! Din respect pentru seniori!”, “Muzica clasica la metrou”, ”Trenul copiilor spre Mos Craciun”, proiectul pe care il propune EcoMetroArt – reprezinta o noua dovada de implicare si responsabilitate sociala a companiei Metrorex. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/ecometroart/

Înmulţirea necontrolată a şacalilor din Dobrogea pune în pericol fondul de vânătoareSunt zeci de exemplare care umbla libere prin padurile din judetele Constanta si Tulcea si ameninta in special familiile de iepuri. In fiecare saptamana sunt organizate partide de vanatoare pentru a mai tine in frau populatia de sacali. Pericolul mare il reprezinta rabia

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

18.02.2013

pe care o pot raspandi si la animalele domestice. Numarul tot mai mare de sacali din padurile din Dobrogea reprezinta o problema pe care vanatorii o iau foarte in serios. De la cateva exemplare, cate avea tara noastra acum 20 de ani, acum sunt cu miile, spun vanatorii. Iarna, animalele infometate se apropie tot mai mult de gospodariile oamenilor in cautarea hranei. Veterinarii sustin ca sacalii sunt purtatori de boli care se pot transmite cu usurinta la animalele domestice. Saptamanal sunt organizate partide de vanatoare pentru ca populatia de sacali sa nu scape si mai mult de sub control. Animalele sunt insa greu de reperat. Stau ascunse si ies din barlog doar noaptea. Sacalii sunt specifici faunei din Africa si Asia. Specialistii spun ca au ajuns in Romania dar si in alte tari precum Grecia sau Bulgaria in urma schimbarilor climatice. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/inmultirea-necontrolata-a-sacalilor/

În lipsa activităţii industriale, a dispărut poluarea din aerul Băii MariDupa o perioada indelungata in care aerul din Baia Mare a fost poluat intens, autoritatile de mediu au venit la inceput de an cu vesti linistitoare, mentionand ca si poluarea a disparut din atmosfera. Monitorizarile recente au indicat ca numarul depasirilor cotelor normale ale pulberilor in suspensie au scazut, iar la dioxid de sulf sunt in grafic. Problemele de mediu s-au rezolvat de la sine in lipsa marilor poluatori, iar aerul din municipiu este curat pentru prima data dupa multi ani. In ciuda rezultatelor imbucuratoare, probleme mai exista. “Calitatea necorespunzatoare a aerului e data de faptul ca inca ne confruntam si probabil ne vom confrunta in continuare cu pulberile in suspensie, desi s-au facut si s-au obtinut rezultate bune in ultimii ani. Anul acesta, fata de anul trecut, numarul depasirilor a scazut cu 50%. Nu am mai avut dioxid de sulf absolut deloc deci avem aer curat in Baia Mare”, a declarat Angela Michnea, reprezentant al Agentiei de Protectia Mediului (APM) Maramures. Autoritatile de mediu sunt constiente ca problematica de mediu nu poate fi rezolvata fara implicarea tuturor factorilor de decizie dar si a societatii civile. “Este o insuficienta implicare politica si administrativa a factorilor de decizie. Deci, si noi recunoastem ca mai avem mult de lucru in problematica de mediu”, a spus Angela Michnea. Pentru a identifica vulnerabilitatile din Maramures, APM a revizuit Planul Local de Actiune pentru Mediu,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

18.02.2013

prin care au fost realizate evaluarea, ierarhizarea si prioritizarea acestor probleme, precum si propunerea de actiuni pentru rezolvarea lor. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/a-disparut-poluarea/

Educaţia pentru mediu începe să prindă contur şi în RomâniaSecretarul de Stat al Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Elena Dumitru, a participat joi, 14 februarie 2013, la primul seminar de informare, constientizare si instruire din cadrul proiectului “Sistemul de management de mediu si audit (EMAS) al Uniunii Europene si respectiv sistemul privind etichetarea ecologica al Uniunii Europene”. Acestea reprezinta instrumente ale dezvoltarii durabile pe care Statele Membre UE trebuie sa le promoveze, conform cerintelor Regulamentelor prin care au fost adoptate la nivel european. Evenimentul – organizat de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, prin Directia Evaluare Impact si Controlul Poluarii – a avut drept scop facilitarea accesului la informatii prin utilizarea de mijloace functionale, asupra obiectivelor si componentelor principale ale acestor instrumente europene, informarea si instruirea organizatiilor publice sau private in legatura cu modalitatile de aplicare si inregistrare in cadrul acestor sisteme, precum si prezentarea beneficiilor pe termen lung aduse de aceste facilitati. Seminariile vor fi organizate de catre Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, in toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei in perioada 2013 – 2014. In deschiderea evenimentului, secretarul de Stat Elena Dumitru a atras atentia supra necesitatii unei dezbateri interactive, prin care conducerea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice sa fie informata cu privire la problemele intampinate in implementarea la nivel national a instrumentelor UE si a sustinut sporirea rolului educatiei de mediu. ”In primul rand vreau sa multumesc tuturor celor care au raspuns invitatiei noastre de a participa la acest seminar deoarece sunt de parere ca educatia de mediu trebuie sa constituie elementul de baza in implementarea sistemului de protectie a mediului iar fara o gestionare corecta a intregului sistem nu se pot lua decizii eficiente”, a spus Elena Dumitru. De asemenea, secretarul de Stat al MMSC a subliniat importanta sporita care trebuie acordata dezvoltarii economice durabile si crearii de noi locuri de munca prin implementarea sistemului de management de mediu si audit EMAS

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

18.02.2013

si al etichetarii ecologice europene de catre agentii economici si organizatiile publice sau private: ”Tranzitia catre un sistem economic avand la baza principiile dezvoltarii durabile constituie cel mai bun raspuns la actuala criza mondiala, iar acest deziderat se poate realiza doar printr-un management mai eficient al problematicilor economice, sociale si de mediu. Sistemul de management de mediu si audit – EMAS si sistemul privind Etichetarea ecologica europeana sunt instrumente care ofera o mai buna intelegere a conceptului dezvoltarii durabile si totodata, introducerea acestor instrumente la nivelul IMM-urilor este o parghie eficienta de creare de locuri de muca verzi”. In incheierea alocutiunii sustinute, secretarul de Stat al MMSC a reiterat importanta implementarii intr-un ritm accelerat a acestor instrumente europene: „Sper ca ideile constructive rezultate de pe urma acestei intalniri de astazi sa ne ajute pe viitor atat pe noi ca institutie publica centrala ce guverneaza implementarea acestor instrumente ale Uniunii Europene cat si pe toti ceilalti actori implicati in acest proces iar pentru facilitarea accesului agentilor economici la eticheta ecologica europeana, asceasta va fi acordata, prin intermediul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, cu titlu gratuit” a declarat Elena Dumitru. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/educatie-pentru-mediu/

Centrele care colectează deşeuri industriale reciclabile, amendate cu peste 1,1 milioane de lei Aproximativ 600 de centre care colectează deşeuri industriale reciclabile au fost amendate cu peste 1,1 milioane de lei în urma controalelor făcute joi şi vineri de către poliţişti, care au descoperit peste 200 de infracţiuni şi au confiscat 93 de tone de materiale reciclabile. Echipele de control au verificat, în cele două zile, 2.613 centre de colectare, fiind date 646 de sancţiuni, în valoare de 1.141.695 de lei, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române remis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX. Totodată, au fost constatate 204 infracţiuni prevăzute de legislaţia privind regimul deşeurilor şi au fost emise 17 sesizări privind necesitatea retragerii avizului de funcţionare. Peste 93 de tone de materiale reciclabile au fost confiscate de la centrele la care au fost găsite nereguli. Controalele din cele două zile la centrele care colectează deşeuri industriale reciclabile au vizat prevenirea furturilor de fier vechi din vagoanele de marfă, de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

18.02.2013

componente din infrastructura feroviară, din sistemul energetic naţional, de îmbunătăţiri funciare şi din reţele de telecomunicaţii, a precizat Poliţia Română. De asemenea, s-a urmărit creşterea gradului de siguranţă a transportului de mărfuri pe calea ferată şi a securităţii infrastructurii feroviare, precum şi identificarea firmelor care nu respectă legislaţia privind colectarea materialelor feroase şi neferoase. La acţiuni au participat poliţişti de ordine publică şi de la secţiilor regionale de poliţie transporturi, precum şi reprezentanţi ai comisariatelor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/centrele-care-colecteaza-deseuri-industriale-reciclabile-amendate-cu-peste-1-1-milioane-de-lei-10566266

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORALTeme ABAPe plaja din 2 Mai, care cică nu e plajă, tatăl viceprimarului construieşte o crâşmăÎn ultimii ani, o mare parte a litoralului autohton a fost acaparat de diverse construcţii ridicate pe plajă. Deşi au fost înregistrate nenumărate sesizări din partea turiştilor, care atrăgeau atenţia asupra faptului că nu mai au loc unde să facă plajă, societăţile în cauză arată avizele şi cam aici se încheie conflictul. În urmă cu doi ani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Elena Udrea, a declarat că toate construcţiile ilegale de pe plaje, ridicate în limita a 300 de metri de la linia valului, pe ţărm, vor fi demolate în 48 de ore. Nimic însă nu s-a întâmplat! Din diverse motive, de atunci şi până astăzi, nu a fost demolat mai nimic. Mai mult decât atât, am primit sesizări în legătură cu o nouă construcţie ce va fi amplasată pe plaja 2 Mai, construcţie ce a început în data de 25 ianuarie a.c., având ca termen de execuţie 24 de luni şi care va urma să servească drept terasă-restaurant. Beneficiarul construcţiei este firma SC Tina 2 Mai SRL, societate deţinută de fostul consilier local Gheorghe Dumitru, tatăl actualului viceprimar al

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

18.02.2013

comunei Limanu, Marius Dumitru. Pentru a lămuri această problemă, viceprimarul a ţinut să precizeze că firma nu este deţinută el, ci este a tatălui său. De asemenea, acesta a afirmat că au fost obţinute toate avizele necesare, iar restaurantul ce urmează a fi construit nu este pe plajă, ci este într-o zonă de... camping, însă nisipul îi poate deruta uşor pe cârcotaşi. Nu este firma mea, este o societate care are campingul în administrare din 1993, se numeşte Tina 2 Mai. Că acum din dosare este a tatălui meu, eu în 1993 aveam 11 ani de zile, deci nu este vina mea că în 2004 eu am ajuns la primărie, iar tatăl meu a tot avut contracte acolo. Au obţinut avizele necesare, nu este pe plajă. În 1998 s-a făcut o delimitare între Apele Române şi consiliile locale, nu doar Consiliul Local Limanu, ci toate consiliile locale care au deschidere la mare. Adică şi între Eforie Nord şi Eforie Sud avem aceeaşi problemă, avem o grămadă de viluţe, te uiţi şi ai impresia că sunt pe plajă, dar nu sunt pe plajă. Nu este vina mea că protocolul ăla s-a făcut. Şi în Eforie Nord avem, şi în Vama Veche, şi în Costineşti şi peste tot unde primăriile au deschidere la litoral. Peste tot există un protocol din 1998, în acel protocol s-a făcut clar o delimitare cu nişte popici metalici şi o sârmă fier beton, care de multe ori se împiedicau şi turiştii de ea. Între timp a dispărut, au furat-o hoţii, nu ştiu, eu însă din partea primăriei o să fac din nou solicitări, să se facă din nou delimitarea asta, ca să nu se mai inducă în eroare unde-i plaja şi unde e zona adiacentă plajei, a declarat , pentru Replica, viceprimarul comunei Limanu, Marius Dumitru. În prezent, Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism, lucrează la o lege proprie pentru construcţiile de pe plajă, însă nu se ştie deocamdată când va fi gata, cum va arăta sau dacă cineva chiar va reuşi să o pună în aplicare. Aşa că, revenind la viceprimarul din Limanu, Marius Dumitru, iată ce mai spune el: Oamenii sunt liberi să scrie şi să facă reclamaţii. Nu este pe plajă, este situată în camping, au venit cei de la Apele Române şi au făcut măsurători, au văzut că este retrasă faţă de limita lor, chiar cu 1-2 metri, retrasă. Practic va fi între corturi şi rulote, când te vei uita dinspre malul mării vei vedea corturile şi rulotele care stau în camping şi undeva în partea dinspre nord va fi şi terasa amplasată. Eu nu ştiu ce este atât de deranjant. Este o distanţă de cel puţin 200 - 250 de metri, nu este în mare şi se încadrează în ordonanţa care a fost dată de doamna ministru Elena Udrea, care a spus foarte clar că se fac construcţii pe malul mării pe zona

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

18.02.2013

adiacentă şi nu pe plajă, cu condiţia să ia avizul nostru şi cu condiţia să fie doar structuri de cazare sau case turistice. Ei nu fac vreo hidoşenie, fac o terasă în care construcţia va fi în stil dobrogean, cu stuf, lemn, o terasă. Aşa suntem noi românii, trebuie să fim cârcotaşi, ne ducem la bulgari şi ne bucurăm de ce au ei acolo, dar suntem reticenţi la ceva nou. Eu înţeleg că aşa este omul şi zice că după ce că-i plaja mică, ne strică şi plaja, dar nu face nimeni pe plajă, este o delimitare de ani de zile. Problema vă spun eu care este, domnul primar şi eu am mai avut nişte contracandidaţi politici şi acum ei reclamă: <<Domle', face vicele acolo>>. N-am eu nici un fel de treabă, eu îmi văd de primăria mea. Acum, dacă societatea şi-a obţinut toate avizele necesare, construieşte. Eu v-am dat un punct de vedere al primăriei şi nu al societăţii, a mai adăugat Marius Dumitru. /Replica,http://www.replicaonline.ro/pe-plaja-din-2-mai-care-cica-nu-e-plaja-tatal-viceprimarului-construieste-o-crasma-103245/

Teme similareGazele de şist, subiect neinteresant pentru primarii din sudul litoraluluiProblema gazelor de şist, inclusiv exploatarea lor, a fost un subiect intens mediatizat şi discutat de toată lumea. Rezultatul? Absolut nici unul. În octombrie anul trecut, locuitorii din sudul litoralului au fost invitaţi la referendum pentru a-şi exprima punctul de vedere. Ceea ce nu s-a întâmplat, în sensul că a fost prea puţină lume interesată să voteze. Prin urmare, Chevron va face prospecţiuni în zonă şi, cel mai probabil, va exploata gazele de şist. Eu nu m-am mai implicat direct, dar am înţeles că au început să obţină avizele de la mediu, dar nu este vorba neapărat de nişte avize de mediu date direct lui Chevron, cât firmei româneşti Prospecţiuni SA, care se ocupă un an de zile de acum încolo de obţinerea studiului geo şi seismic. Chevron, ca şi explorare a gazelor de şist, va intra în joc undeva peste un an de zile. Deocamdată este implicată firma Prospecţiuni SA, plătită de Chevron, ei trebuie să vină cu nişte studii de geo-seismică, să le arate celor de la Chevron unde vor fi amplasate sondele, în cazul în care vor fi amplasate, pentru că noi ştim la modul teoretic că sunt gaze de şist, a declarat, pentru Replica, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA),

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

18.02.2013

Mihai Daraban. Un aspect important al acestui subiect este reprezentat de faptul că cetăţenii localităţilor din sud nu au fost informaţi cu exactitate despre toate detalile acestor exploatări. Asta pentru că, susţine Daraban, primarii nu şi-au dat interesul. Reprezentanţii Chevron au mai fost şi anul trecut, au fost întâlniri organizate de mine şi la Camera de Comerţ Constanţa. Noi ne-am deplasat şi la Mangalia, din păcate foarte mulţi primari n-au catadicsit să vină să înţeleagă fenomenul. Şi domnul Traian Cristea de la Costineşti, şi Cristian Radu de la Mangalia, au recunoscut că nu cunosc foarte bine fenomenul şi ce vă spun eu sunt nişte declaraţii post referendum. Dânşii au recunoscut într-un fel sau altul că au făcut referendumul în necunoştinţă de cauză, adică au transmis populaţiei un mesaj distorsionat. Eu oricând pot să le sugerez celor de la Chevron să aibă o discuţie, dar numai în condiţiile în care primarii înţeleg fenomenul. Nu pot să chem nişte oameni şi dup-aia primarii zic că nu vor să vină, a mai adăugat Mihai Daraban. Noi ne-am făcut datoria, pentru că trebuie spus că firma Chevron este membră a Camerei de Comerţ Constanţa, ca să nu se înţeleagă că eu sunt cumva pe ştatul de plată al Chevron. Ei sunt membri ai Camerei de Comerţ ca şi alte 600 de firme, pe care le susţinem în mod direct şi am încercat să organizăm aceste întâlniri tocmai ca dânşii să explice, fără să mă bag eu, celor care au întrebări specifice, cum stau lucrurile. Dacă se politizează absurd, cum s-a politizat, atunci nu ajungem la nici un rezultat, a conchis Mihai Daraban. /Replica,http://www.replicaonline.ro/gazele-de-sist-subiect-neinteresant-pentru-primarii-din-sudul-litoralului-103237/

ADMINISTRATIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABADoar apa din Maleia poate stinge scandalul din ParângArticolul referitor la problema apei din Parâng a stârnit vii discutii, iar telefoanele au zbârnâit. Revenim în acest numãr cu pozitia celor de al UNEFS în acest scandal, cei acuzati de cabanierii lãsati fãrã apã cã vor sã punã monopol pe apa din Parâng Începem prin a face o rectificare referitor la cei care nu au nevoie de contracte cu Apele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

18.02.2013

Române pentru apa de izvor captatã si consumatã. Este vorba despre utilizarea unor instalatii cu o capacitate mai micã de 0,2 litri/secundã, caz în care apa poate fi folositã liber, fãrã a detine un act de reglementare în domeniul apelor. Pe de altã parte, Sorin Pricope, inginer-sef birou coordonator bazã didacticã UNEFS (fosta ANEFS) din Parâng spune cã de vinã pentru toatã aceastã situatie este, de fapt, seceta însotitã de dezvoltarea Parângului, si vine si cu o solutie de rezolvare a problemei pe care sã o implementeze Primãria Petrosani. Sorin Pricope a precizat cã infrastructura a fost construitã, în anii ’60 de IEFS Bucuresti, care a primit la acea datã drept de folosintã al izvoarelor în cauzã. „Doresc ca toti sã avem apã, însã trebuie înteles un lucru: zona s-a dezvoltat foarte mult, e un lucru bun, dar… la capitolul dezvoltare infrastructurã am rãmas în urmã. Nu e vina UNEFS !!! Adicã la asigurarea necesarului de apã potabilã. Tot ce se vede mai sus este doar un început al problemelor mari care vor apãrea pe viitor. Noi UNEFS ca institutie, suntem singurii care am construit aceste instalatii de captare si aductiune, inclusiv bazinul de stocare”, a declarat oficialul UNEFS. Sorin Pricope se dezvinovãteste si sustin cã nu au închis niciodatã robinetul celorlalti. Din contrã, ei sunt cei care au avut de suferit. „Noi, UNEFS, anul trecut, pentru prima data în 91 de ani de existentã, ne-am închis activitatea din lipsa apei, iar altii îsi udau în plinã crizã a apei pârtia de sanie. Alte case de vacantã particulare, si la cele 8 mã refer, aveau apã din belsug! Noi UNEFS si…ceilalti legal autorizati sã functioneze, plus institutiile publice: Salvamont, Jandarmerie Montanã, Releu Televiziune, Cabanã Telescaun …. ioc apã! (…) UNEFS a fost promotorul la tot ce a însemnat dezvoltare în Parâng. Institutiei noastre se datoreazã si înfiintarea Telescaunului, a electrificãrii zonei, aductiune apã etc. Nu dorim sã existãm singuri! (…) Acum este apã, atât cât este…. în acest sezon de debite scãzute, pentru toti ! Când nu este suficientã se trece la program de rationalizare, dar pentru toti!!! Nu, unii au la discretie, si îsi udã pârtia de sanie, iar institutia care a construit totul singurã, îsi închide activitatea cum s-a întâmplat anul trecut”, a mai spus sursa citatã anterior.O captare din pârâul MaleiaÎn timp ce cabanierii se ceartã pe apa, este de vãzut, însã, cum se poate remedia situatia. Teoretic, oricine poate capta un alt izvor pentru a-si asigura apa potabilã, asa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

18.02.2013

încât sã nu se mai certe pe paternitatea bazinului de apã. Practic, însã, alte izvoare nu existã, asa cã este nevoie de captãri suplimentare. „Rezolvarea serioasã a acestor lucruri, este sã cãutãm alte surse de apã în suplimentar la cea existentã, sursã care în prezent nu mai satisface nevoile de consum ale zonei. Aici este rezolvarea corectã si realistã a problemei! Nu ciorovãiala între noi, cã nu stiu cine sau nu stiu ce vrea ca sã monopolizeze izvoarele din Parâng. (…) Îi invit pe toti sã mergem la Primãria Petrosani, sã solicitãm sefului urbei sprijin în a gãsi, în suplimentar, alte surse de apã. Izvoare în zonã din câte cunosc …nu sunt. Singura solutie viabilã ar fi sã se aducã prin pompare de jos din pârâul Maleia. E cea mai realistã rezolvare”, a mai spus reprezentantul UNEFS. /Cronica Văii Jiului

Dinastia Toth, uitată în fruntea CSŞ Petroşani de toate regimurile, pune frână turismului şi dezvoltării Parângului Organele în drept nu au lămurit, nici până la acest moment, cum a fost posibil ca directorul CSŞ Petroşani, Zoltan Toth, să înlesnească realizarea unui bypass ilegal. În fapt, dl. Toth şi-a realizat un fel de reţea particulară de distribuţie a apei, afectând grav atât interesele cabanierilor din zonă, cât şi ale staţiunii Parâng în ansamblu. Teoretic, spun sursele noastre, investiţia s-ar fi decontat pe Clubul Sportiv Şcolar. Practic însă, spun aceleaşi surse, la realizarea reţelei ilegale de apă au contribuit cabanierii direct interesaţi (cunoscând, sau nu, că participă la o acţiune ilegală) şi, în timp, mini reţeaua lui Toth s-a ales chiar cu clienţi noi: proprietari de cabane mai nou construite, branşaţi pe bani la reţeaua directorului CSŞ Petroşani. Cum, la oficial, CSŞ Petroşani nu prestează servicii de furnizare apă potabilă, noi credem că banii pentru branşările ilegale au ajuns, în mod sigur, într-o cutie a milei, pe la vreo biserică. Grav e că toate aceste lucruri, cu siguranţă nedemne pentru ocupatul postului de director al unui club sportiv şcolar, au afectat direct şi (poate) iremediabil interesele dezvoltării turismului în masivul Parâng. Pe 30 decembrie 2012, în prag de Revelion, când în staţiune se aflau turişti care plătiseră pachete turistice deloc ieftine, rezervate din timp, pensiunile au rămas fără apă, aşa cum fără apă au mai rămas baza UNEFS, Jandarmeria Montană, Salvamontul şi releul de televiziune. Vă închipuiţi, probabil, cam ce reclamă au făcut turiştii Parângului

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

18.02.2013

şi cât de repede se vor întoarce aceştia în staţiune, pentru un nou sejur “de vis”, după ce au sărbătorit noul an fără apă pentru un duş, în miros de fecale! Şi toate acestea pentru că dl. Toth înţelege să trateze masivul Parâng ca pe o feudă personală. Cum altfel decât feuda personală a lui Toth să fie masivul Parâng dacă, lăsând jumătate de staţiune fără apă chiar de sărbători, cu turiştii cufuriţi, dl. Toth a autorizat udarea pârtiei de sanie din bazinul UNEFS prin bypassul ilegal. Îndelungatul mandat al domnului Toth la conducerea

CSŞ Petroşani îl face să se creadă, probabil, un fel de Dumnezeu al crestelor şi poalelor Parângului, cu dreptul implicit de a decide inclusiv cine şi când are dreptul să se spele pe

dinţi în staţiune. Este evident faptul că, uitat în funcţie, dl. Toth a transformat CSŞ  Petroşani, inclusiv baza didactică din Parâng, într-un fel de proprietate personală. O simplă analiză a schemei de personal din ultimii doi ani de zile duce lesne la concluzia că

acest CSŞ a devenit, de fapt, un SRL controlat de câteva familii (soţi, soţii, fii, fiice şi gineri). În frunte, desigur, dl. Toth - în calitate de director. Secondat, îndeaproape, de doamna Elena Toth, soţie acasă şi administrator de patrimoniu la locul de muncă. Ajutaţi, desigur, de fiica Mihaela - fiică acasă, dar instructor de educaţie extraşcolară la

CSŞ Petroşani. Doar la oficial, prin acest mecanism de familie, Zoltan Toth, soţia şi fiica acestuia scot anual pe poarta instituţiei suma de 61.664 de lei. Nu putem să încheiem înainte de a remarca faptul că pregătirea profesională a fiicei d-lui director Toth se pliază “perfect” pentru un club sportiv şcolar: a absolvit Facultatea de Litere - specializarea Limba şi literatura română, fiind şi posesoarea unui master în Managementul Resurselor Umane la Petroşani. Total sportiv, nu-i aşa? Vom solicita în scris instituţiilor în drept un

control de fond, în special în domeniul financiar-contabil, la CSŞ Petroşani, dar şi o

analiză a angajărilor făcute de către CSŞ în ultimii ani, sub efectul actelor normative care au limitat drastic angajările în sistemul public. Vom reveni. P.S.: Personal, sunt absolut şocat de lipsa de reacţie coerentă a administraţiei publice locale. Pe de o parte, administratorul public Popescu se dădea de ceasul morţii să-i scoată cât mai repede basma curată pe Toth & Co. din scandalul bypassului ilegal. Pe de altă parte, deşi ar fi trebuit să solicite destituirea urgentă a lui Toth după ce bypassul ilegal al acestuia a alungat turiştii, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi n-a avut nicio ieşire publică. Iar dacă administraţia locală va continua să tacă, pentru mine e din ce în ce mai clar că această

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

18.02.2013

compromitere intenţionată a sezonului turistic în Parâng are la bază manevra mârşavă ca, în acest fel, să fie direct avantajat domeniul Transalpina Ski Resort. La găleata cu miere a căruia sunt conectate direct şi ceva personaje din Primăria Petroşani. /Ziarul Văii Jiului

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABARâul Cugirului o bombă ecologică şi… edilitară!Deşi a devenit o sursă de infecţie pentru oraşul Cugir, responsabilitatea ecologizării albiei râului este transmisă „moştenire”, din generaţie in generaţie. Micul oraş muncitoresc Cugir, altădată mândria industriei româneşti, devenit după 1989 o „pepinieră” de politicieni de prim rang ai judeţului nostru, se zbate de multă vreme în sărăcie şi mizerie. Iar pe lângă şomaj şi pauperizare mai are şi alte probleme, care alimentează nemulţumirea localnicilor. A celor care nu şi-au luat lumea în cap, spre alte meleaguri. Una dintre problemele cugiirenilor se referă la albia râului Cugir si a afluenţilor săi, Pârâul Gugului şi valea Viilor, care străbat oraşul de la un capăt la altul, toate trei insalubre şi năpădite de vegetaţie, deşi cursul lor se situează la doar câţiva paşi de locuinţele oamenilor, ba chiar mai grav, la doi paşi de şcoli şi de spital! Noroc că acum e iarnă… Bogăţia apelor din Cugir: mortăciuni, resturi menajere, tufe şi buruieni. După cum puteţi observa in imaginile alăturate, toate cele trei cursuri de apă menţionate anterior au devenit depozite de resturi menajere, printre cere şobolani mişină nestingheriţi iar albiile au fost năpădite de tufe si buruieni. Fireşte, acest lucru nu sar întâmpla, dacă edili cugiireni ar avea o politică mai fermă în ceea ce priveşte amendarea celor ce confundă apa cu groapa de gunoi a oraşului. Dar e la fel de adevărat că în ceea ce priveşte râul Cugir nu sunt vinovaţi doar localnicii, ci şi locuitori din amonte. Nu de puţine ori, trecând prin Cugir, am văzut cu ochii noştri “vânători de fier vechi” şi de resturi, care scociorau prin văile apelor şi pe maluri. O idee preconcepută cu privire la mizeria din apele Cugirului este aceea că cetăţeni de etnie romă ar fii vinovaţi principali. Fals! După cum am constatat, aceştia chiar fac un soi de “ecologizare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

18.02.2013

voluntară”, împinşi de propia foame sărăcie şi mizerie! Deci nu o etnie anume e vinovată, ci toţi cei prea comozi să se deplaseze până la tomberoane, indiferent de culoarea pieli lor! Dar mai cu seamă, după părerea noastră, este vinovată administraţia publică locală, al cărui lider e neschimbat de peste 8 ani încoace. Primarul Adrian Teban (altfel un om tânăr, energic şi admirabil de bine pregătit) se află la cel de al treilea mandat în momentul de fată, aşa ca nu poate afirma că nu cunoaşte situaţia prezentată mai sus. Cu toate acestea… Dezinteres şi ostilitate din partea primarului Teban. După cum spuneam, l-am apreciat întotdeauna pe primarul Cugirului, Adrian Teban, atât ca pregătire, cât şi ca prestaţie publică. Aşa că am fost foarte dezamăgiţi de reacţia domniei sale, atunci când ne-am interesat de cele trei cursuri de apă. Mai întâi, cu o ostilitate vădită (ehei, cum se schimbă oameni când urcă pe “cai mari” după alegeri!) primarul a încercat să ne “paseze” spre altă jurisdicţie: - cică apele nu se află în administrarea edilior cugireni. Când i-am arătat însă, după cum am fost informaţi de către directorul SGA Alba Apele Române, doamna Marcela Creţu, că toate cursurile de apă, din intravilanul localităţilor (cadastrate sau necadastrate) sunt în sfera de atribuţii şi responsabilităţi a primăriilor, discuţia a luat o altă turnură. Şi mai ostilă! Am intrebat dacă bugetul pe anul precedent au existat sume pentru ecologizarea şi igienizarea cursurilor de apă din intravilan iar răspunsul a fost negativ. Am întrebat dacă a fost aprobată vreo hotărâre de consiliu local în anul precedent, cu privire la finanţarea unor astfel de lucrări, şi răspunsul a fost din nou negativ. Mai mult, domnul primar a afirmat că nu vede utilitatea unei astfel de hotărâri: “De ce trebuie hotărâre de consiliu? Ce lege prevede asta…?”. Fireşte că nu am căutat actul normativ cu pricina(e drept că se şi modifică legislaţia într-un ritm halucinant), dar îl informăm pe domnul Teban că pentru cursurile de apă aflate în administrarea şi întreţinerea autorităţilor locale, după cum afirmă specialişti din cadrul SGA Apele Române, e musai să se emită o hotărâre de consiliu local pentru efectuarea lucrărilor de ecologizare si igienizare, altfel respectivul consiliu local (şi, fireşte, primarul), este pasibil de amendă din partea Inspecţiei Apelor, din partea Gărzii de Mediu sau din partea inspecţiei de la Administraţia Bazinală de Apă, de la Târgul Mureş! Tot amendă este prevăzută si în cazul in care există o astfel de hotărâre de consiliu, dar ea nu este aplicată! Din surse neoficiale am aflat că, De-a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

18.02.2013

lungul timpului, au existat propuneri si proiecte de ecologizare a albilor apelor curgătoare şi a zonelor adiacente dar acestea nu sau materializat. Aşadar, pe lista potenţialilor vinovaţi în acest caz figurează administraţia locală şi cetăţeni lipsiţi de simţ civic. Dar este un adevăr irefutabil faptul că ultimi 20 de ani au fost caracterizaţi de o lipsă totală de interes in această direcţie, la Cugir! În lipsa ştrandului copii cugirenilor se bălăcesc vara printre gunoaie. Este lezne de înţeles faptul că starea apelor din Cugir afectează calitatea vieţii localnicilor, care percep albiile respective ca pe nişte depozite de gunoaie de construcţie, gunoaie, reziduri din material plastic, etc, nişte veritabile focare de infecţie, mai ales în timpul verii. Ei înşişi, locuitori riverani, susţin că pe perioada verii apele degajă miasme pestilenţiale, care crează un disconfort vădit. Mai grav este faptul că după cum spuneam, aceste cursuri de apă sugrumate de mizerie se află în apropiere de locuinţele oamenilor, de şcoli şi de spitale! Pe deasupra, din pricină că oraşul Cugir nu mai are ştrand de peste 20 ani, copii localnicilor se bălăcesc vara printre piese de rufărie expirată, resturi menajere şi ambalaje. Normal că vina pentru această situaţie gravă o poartă cei responsabili de calitatea vieţii, a sănătăţii şi a confortului locuitorilor oraşului Cugir: Primăria şi Consiliul Local Cugir! Problemele de jurisdicţie nu scuză dezinteresul, nici lipsa de educaţie civică a cetăţenilor. În acest context, ar mai trebui menţionat faptul că depozitarea gunoaielor în albiile râurilor creşte pericolul de inundaţii! Cu atât mai mult cu cât zidurile de sprijin realizate pe cheltuiala UM Cugir, pe vremea lui Ceauşescu, sau erodat şi sau ruinat pe mari porţiuni? Din discuţiile purtate cu specialişti SGA Apele Române Alba, am aflat că zidurile de sprijin sunt încă în administrarea şi întreţinerea executantului, adică al „moştenitorului” acestuia: Fabrica de Arme Cugir. Şi se pare că nici până în momentul de faţă fabrica nu a aprobat preluarea acestor lucrări în administrare de către SGA Apele Române Alba. În aceste condiţii, SGA Apele Române Alba nu poate efectua lucrări de reparaţie la zidurile de sprijin iar efectele ruinări acestora sar putea să fie tragice, cândva: ori vreun cetăţean va fii strivit de betonul aflat în echilibru precar, ori vreun copil se va îneca tras de curent sub zidurile săpate de apă pe dedesupt… Cu toate acestea, SGA Apele Române a alocat anul trecut, din fonduri proprii, 22311 lei pentru lucrări de întreţinere a cursului de apă în extravilanul oraşului Cugir, precum şi pentru defrişări şi igienizare. Iar anul acesta sa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

18.02.2013

prevăzut alocarea sumei de 67000 lei, pentru decolmatarea şi reprofilarea albiei râului, pe o porţiune de 5 km. Primarul Teban, când nu susţine că apele sunt de competenţa altora, afirmă ca a procedat la lucrări de ecologizare anul trecut (în cadrul unei campanii de genul “curăţenia de primăvară”), dar nu cu bani de la buget ci cu forţe proprii: beneficiarii de ”venit minim garantat”, angajaţii primăriei, voluntari, elevi ş.a. Noi înţelegem că astfel de acţiuni (care mai sunt şi deturnate electoral, între noi fie vorba) nu costă nimic, dar ele trebuie să aibă permanenţă, continuitate şi finanţare, ori ce sar spune! Altfel, situaţia devine în scurt timp la stadiul deplorabil de dinaintea ecologizării! În concluzie, acolo sunt şi probleme de jurisdicţie, dar în nici un caz ele nu scuză dezinteresul administraţiei locale şi nici lipsa de educaţie civică a cetăţenilor. Până una alta, după cum stau lucrurile în momentul de faţă, este posibil ca oraşul Cugir să rămână o ”bombă ecologică şi edilitară” ce nu poate fii dezamorsată (sau nu se doreşte!) de peste 20 de ani, iar responsabilitatea ecologizării albiilor din intravilan va fii lăsată ”moştenire”, din generaţie in generaţie. Poate că elevii de azi, din Cugir, atunci când vor fii lideri administrativi, îşi vor aminti cu neplăcere, de faptul că ”au fost duşi de la şcoală, ca să adune gunoiul de pe râu”, şi nu le vor face copiilor lor aşa ceva, ci vor aloca bani pentru ca problema să fie rezolvată cu competenţă şi eficienţă, nu în mod ”hei-rupist”, de ochii lumii… Aşadar, să sperăm că măcar copiii-copiilor cugiirenilor vor avea o viaţă civilizată, într-un oraş civilizat! /Unirea AB

Teme similareValoarea Hidroelectrica a scăzut cu 40% în anul insolvenţeiEvaluatorul independent KPMG a luat Hidroelectrica „la bani mărunţi“, ca urmare a cererii Fondului Proprietatea (FP). KPMG a descoperit o valoare cu 40% mai mică a celui mare producător român de energie, faţă de cea cu care aceasta fusese inclusă în activul FP. Valoarea Hidroelectrica s-a redus cu aproape 6,7 miliarde de lei, peste 300 de milioane de euro faţă de 31 decembrie 2011, până la puţin peste 10 miliarde de lei. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/valoarea-hidroelectrica-a-scazut-cu-40-in-anul-insolventei/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

18.02.2013

Parcul dendrologic a fost invadat de turiştii hunedoreni, mobilizaţi pe FacebookZeci de oameni din Hunedoara, Deva şi Simeria şi-au dat azi întâlnire în Parcul Dendrogic din Simeria. Iniţiativa unei astfel de ieşiri în natură a luat naştere pe paginile de socializare, ca un îndemn adresat hunedorenilor să viziteze unul dintre cele mai frumoase locuri din judeţ. În ultimii ani, Parcul Dendrologic din Simeria, care este şi staţiune de cercetare, a fost neglijat de autorităţi. Cele 70 de hectare ale acestuia sunt disputate în instanţă de aproape 12 ani, de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) în a cărui administrare se află şi urmaşii proprietarilor din trecut ai domeniului nobiliar, respectiv ai familiei magiare Ocskay. Lazlo Ocskay (93 de ani), unul dintre nepoţii nobililor maghiari care au deţinut conacul Bella Fay şi împrejurimile lui de pe malul Mureşului, a solicitat retrocedarea terenurilor. Parcul este populat cu specii valoroase de plante şi de arbori din întreaga lume. Pentru că face obiectul unui litigiu în instanţă, în prezent nu pot fi atrase fonduri europene pentru dezvoltarea lui. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://nou.zhd.ro/article/parcul-dendrologic-fost-invadat-de-turi%C5%9Ftii-hunedoreni-mobiliza%C5%A3i-pe-facebook

Teme de mediuNoua fabrică de clei de la Reghin, contestată de locuitoriPeste o mie de reghineni au semnat împotriva construirii fabricii de clei a unei firme turceşti, care a solicitat acordul de mediu pentru demararea investiţiei. Punctul care a inflamat spiritele se referă la construirea unei fabrici de formaldehidă, o substanţă periculoasă. Observaţiile locuitorilor au fost depuse în scris la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, iar în mediul on-line s-a deschis o petiţie unde pot semna toţi cei interesaţi. Potrivit viceprimarului Reghinului, Daniel Gliga, s-au format mai multe grupuri de iniţiativă care şi-au propus să lupte împotriva construirii acestei fabrici. În ceea ce priveşte poziţia Primăriei Reghin, viceprimarul Daniel Gliga a declarat că aceasta va respecta dorinţa cetăţenilor. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Mureş, Dănuţ Ştefănescu, a spus că au fost demarate procedurile de emitere a acordului

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

18.02.2013

de mediu iar firmei i s-a cerut un studiu de impact, un studiu de evaluare a riscurilor şi un studiu de evaluare pentru aria protejată din preajma amplasamentului. După efectuarea acestor studii va avea loc o nouă dezbatere publică, apoi se va lua o decizie.Potrivit directorului APM Mureş, formaldehida este o substanţă cu potenţial cancerigen, însă pericolul în cazul fabricii de la Reghin se va stabili în urma studiilor de impact: Reprezentanţii firmei reghinene nu au putut fi contactaţi de RTM pentru a da detalii cu privire la proiectul noii fabrici. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/noua_fabrica_de_clei_de_la_reghin_contestata_de_locuitori.html

Primarul din Reghin despre fabrica de clei: "Încercăm să stopăm din faşă demersurile""Încercăm să stopăm din faşă demersurile", a declarat primarul municipiului Reghin, cu privire la construirea fabricii de clei pe bază de formaldehidă din localitate, care a stârnit indignarea a mii de locuitori. Edilul municipiului a precizat că există posibilitatea organizării unui referendum pe această temă, dacă aleşii locali aprobă acest lucru. Maria Precup a spus că iniţial, nu a luat în considerare pericolul producerii de formaldehidă, o substanţă considerată periculoasă, până nu s-a informat cu privire la impactul care acest produs l-ar putea avea asupra mediului construirea fabricii de clei. Aceasta a precizat că în cazul în care autorităţile de mediu vor da aviz favorabil pentru construirea acestei fabrici, nu poate decât să organizeze un referendum la care cetăţenii din municipiu să răspunda dacă sunt sau nu de acord cu fabrica de clei. "Fabrica de clei şi investiţia Kastamonu pentru mine a fost o mare bucurie pentru că în sfârşit se absoarbe forţa de muncă şi îmi rezolvă o problemă socială, dar când am conştientizat ce înseamnă, mi-am dat seama că riscăm ceea ce este frumos în Reghin, viaţă liniştită, aer curat. Am început să mă informez şi mai bine, m-am întâlnit cu experţii de mediu, decanul Facultăţii de Mediu din Cluj care a făcut documentaţia şi pentru Sebeş. Am vorbit cu cei de la Agenţia de Mediu din Târgu Mureş. Încercăm să stopăm din faşă demersurile. Chiar dacă riscăm să perdem venituri suplimentare la bugetul local sunt alături de cetăţenii municipiului Reghin care se opun acestei investiţii pentru că viaţa omului este mai presus de orice", a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

18.02.2013

declarat Maria Precup, primarul municipiului Reghin. Primarul a declarat că fără ajutorul populaţiei, autoritatea locală nu poate să lupte împotriva societăţii care doreşte să ridice fabrica de clei la Reghin. "Eu sunt obligată, după obţinerea tuturor avizelor de la mediu, ape, instituţii abilitate să emit autorizaţia de construcţie. Dacă mă opun, ei mă pot da în judecată pentru cheltuielile făcute până în momentul respectiv şi poate să şi câştige. Putem să organizăm un referendum prin care populaţia să îşi exprime acceptul sau nu, şi printr-o hotărâre de Consiliu Local să validăm referendumul şi să ne opunem. Dacă nu am alături de mine populaţia şi Consiliul Local, degeaba mă lupt. Potrivit primarului din Reghin, a fost întocmit un studiu de mediu care arată că emisiile nocive de gaze ar fi stopate prin investiţii moderne, prin filtre care sunt destul de costisitoare. Însă "una este ca teoretic totul să iasă frumos şi curat şi alta e când începe să funcţioneze fabrica, pentru că riscurile sunt de multe feluri. Nu suntem un refugiu pentru ei, atracţia este masa lemnoasă din abundenţă. Ne tăiem pădurile dar suntem bucuroşi că avem un loc de muncă.Avem o ţară minunată dar nu ştim să o administrăm. ", a subliniat Maria Precup. Reghineni s-au declarat deja împotriva constririi acestei fabrici în localitatea. "Legislaţia din România o consideră potenţial cancerigenă. Nu vrem să fim experimentul care dovedeşte acest lucru. La Târgu Mureş e combinatul şi târgumureşnii ştiu că nu se respectă aceste norme", a declarat Dan. "Imi pun şi problema şi îmi fac griji pentru imaginea oraşului. Dacă se va construi această fabrică nu voi alege Reghin. Poate şi alte firme vor face la fel. Ce efect va avea asupra imaginii Reghinului ca furnizor de produse. Este risc mare de accepta un astfel de combinat", a declarat arhitectul Klaus Birtler. Şeful Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Dănuţ Ştefănescu, susţine că procedura de aprobare a avizelor pentru construirea fabricii de clei este în fază iniţială, însă tot mai multe persoane au depus sesizări la instituţia pe care o conduce. “Am cerut să facă toate studiile, urmează o dezbatere publică, apoi se ia o decizie. Am primit peste 100 de reclamaţii care spun că va fi poluare şi din această cauză nu se doreşte construirea fabricii. Am cerut studiu de risc, studiu de impact, în zonă fiind şi o arie naturală protejată. Studiile vor fi dezbătute public”, a declarat Ştefănescu. Un punct de vedere din partea societăţii Kastamonu, care intenţionează să construiască fabrica de clei, nu am putut obţine. /CityNews MS,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

18.02.2013

http://mures.citynews.ro/eveniment/primarul-din-reghin-despre-fabrica-de-clei-

incercam-sa-stopam-din-fasa-demersurile-1234089

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABA Sinistraţi la trei ani după revarsarea TrebeşuluiPatru familii ramase pe drumuri dupa inundatiile din Margineni, din vara anului 2010, se lupta si acum sa isi recupereze investitiile in locuintele distruse de ape. Necazul i-a lovit prima oara in 26 iunie 2010, când Trebesul s-a umflat si a navalit peste cele patru case construite in apropiere. Cinci zile mai târziu, parâul a deversat din nou. Dupa aceste episoade, oamenii s-au imprumutat la banci si au reparat ceea ce apele stricasera, adica parchet, usi interioare, rigips, izolatie exterioara si alte bunuri. Reparatiile s-au incheiat pe 26 iulie 2010, iar ironia sortii a facut ca in dimineata zilei urmatoare, la ora 5, Trebesul sa iasa din nou din matca si sa provoace distrugerile cele mai mari. Apa a ajuns pâna la tavan, mâlul a umplut locuintele, a stricat mobilier si aparatura, iar oamenii au scapat cu viata din calea viiturii findca s-au refugiat in podurile caselor. Practic, au ramas doar cu ce aveau pe ei, iar de atunci duc o lupta continua de supravietuire si pentru a-si recâstiga ceea ce au pierdut, fiindca se conidera inselati.Joaca de-a zona inundabilaCele patru case au fost ridicate in 2007 de un dezvoltator imobiliar pe nume Cozma Tocila, de la care cele patru familii le-au cumparat in 2008, cu acte de proprietate in regula. Suma de achizitie: circa 42.000 de euro pentru fiecare casa, bani pe care fiecare i-a obtinut prin imprumuturi bancare. Problema zonei este ca se afla la foarte mica distanta de albia Trebesului si a mai fost maturata de viituri si in anii trecuti. Cu toate acestea, zona nu a fost declarata inundabila si, ca atare, nu figura cu acest statut nici in Planul de Urbanism General al comunei Margineni. Dezvoltatorul a putut obtine astfel toate avizele necesare pentru ridicarea caselor, pe care ulterior le-a vândut. „Ne-a fost ascuns faptul ca zona este inundabila si ca au fost probleme si in anii trecuti. Dovada este si un act notarial incheiat intre Primarie si dezvoltatorul imobiliar Cosma Tocila, prin

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

18.02.2013

care acesta din urma se angaja sa nu ceara despagubiri de la autoritatile locale in cazul in care inundatiile ar fi afectat constructiile sale. Nici de acest act nu am avut cunostinta atunci când am cumparat casele”, spune Florin Vadanovici, unul dintre cei care au ramas pe drumuri si cu banii risipiti in urma viiturii din 2010. “Nu aveam cum sa il impiedicam pe constructor sa ridice casele acolo, pe pamântul sau, din moment ce avea toate avizele necesare, pentru ca m-ar fi actionat in instanta. O parte din vina pentru situatie o poarta si cumparatorii, care ar fi putut sa se intereseze daca zona prezinta vreun risc. Mai ales ca prin fata caselor trece Trebesul, pe care e frumos sa il privesti cum curge vara, linistit, dar care se poate umfla de la precipitatii abundente. Daca ar fi solicitat la primarie un certificate de urbanism, ar fi aflat toate informatiile despre acel teren”, spune primarul Marcelin Solot. Actul notarial este considerat insa de sinistrati ca dovada faptului ca Primaria stia ca exista riscuri de inundatii si ca le-a ascuns acest lucru, fapt pentru care trebuie sa raspunda in fata instantei de judecata. Incercarile noastre de a obtine un punct de vedere al dezvoltatorului imobiliar Cozma Tocila au ramas fara rezultat.Sentinta contestataNecazul cel mai mare al lui Florin Vadanovici si al acelorlalte trei familii sinistrate este ca au ramas pe drumuri, iar bancile unde au facut imprumuturi, ale caror rate se intind pâna in anul 2038, ii preseaza sa isi achite retantele. “Am achitat pâna acum 20.000 de euro si eu tot nu am unde sa locuiesc”, spune Vadanovici. Pagubitii au actionat in instanta dezvoltatorul imobiliar, Unitatea Administrativ Teritoriala Margineni sI CN Apele Române, pentru a-si recupera pierderile si a cere daune morale. Judecatoria a dat deja o sentinta, in luna decembrie, prin care dezvoltatorul imobiliar a fost obligat la plata a 225.355 lei in favoarea sinistratilor. Primaria Margineni si Apele Române au fost absolvite de vina. Partile au facut deja recurs si procesul se reia la Tribunal.Victime ale birocratieiDupa inundatii, Primaria le-a oferit sinistratilor var, ciment si cherestea, pentru a-si repara o parte din stricaciuni, dar dupa câteva zile le-a cerut inapoi, fara explicatii. Ulterior, nici nu le-a mai permis sinistratilor sa isi refaca locuintele, pe motiv ca zona va fi declarata inundabila. Mai mult, prin Autorizatia de desfiintare 19 / 08.03.2011,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

18.02.2013

Primaria dispune demolarea in regim de urgenta a ruinelor celor patru case, care inca nu a fost dus la indeplinire. “Nu aveam nicio obligatie, dar le-am oferit celor patru familii terenuri in alta parte. Iar calul de dar nu se cauta la dinti”, a replicat primarul Solot reprosului sinistratilor, cum ca noile amplasamente nu beneficiaza de nici bun fel de facilitati. Primarul Solot accepta, totusi, ca zona prezenta risc de inundatii, dar ca acest lucru nu era stipulat nicaieri in mod oficial, astfel ca nu l-a putut opri pe Tocila sa construiasca. Pe de alta parte, primarul le gaseste o vina si sinistratilor, ca atunci când au cumparat nu s-au interesat nicaieri despre zona respectiva. Drama o traiesc insa membrii celor patru familii, prinse in hatisul birocratic din mai multe institutii si banuite interese obscure urzite intre cei implicati, familii care au investit sume importante si acum umba prin salile de judecata pentru a-si recupera ceea ce au pierdut. /Deşteptarea (Bacău), http://www.desteptarea.ro/sinistrati-la-trei-ani-dupa-revarsarea-trebesului/

Teme similareA fost semnat contractul pentru reabilitarea staţiei de epurareOperatorul Regional de apă şi canalizare SC ACET SA Suceava a semnat, pe 13 februarie, contractul de proiectare şi execuţie lucrări a investiţiei „Reabilitarea staţiei de epurare din aglomerarea Fălticeni", din cadrul Proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava". Proiectul este finanţat din fonduri comunitare prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Contribuţia Primăriei municipiului Fălticeni la derularea acestui proiect este de 2% din valoarea de adjudecare a contractului. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de Unitatea de Implementare a Proiectului, antreprenorul lucrărilor de reabilitare va fi SC Veolia Water Solutions & Technologies România SRL Societatea EPTISA România SRL va asigura asistenţa tehnică pentru derularea întregului proiect. Contractul de reabilitare a staţiei de epurare de la Fălticeni a fost atribuit la suma de 37.529.935,38 lei fără TVA. Criteriile de atribuire au fost: preţul ofertei - pondere 60% şi costul operaţional anual maxim garantat - 40%. „Obiectivul contractului îl constituie asigurarea capacităţilor de tratare a apelor uzate menajere, tratarea corespunzătoare a acestor ape uzate pentru a asigura încadrarea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

18.02.2013

parametrilor de calitate a acestora în prevederile normativelor tehnice şi actelor le-gislative, creşterea calităţii cursurilor de apă, precum şi crearea unui sistem de prelucrare a nămolurilor provenite în urma tratării apelor uzate. Se va realiza o linie completă de tratare a apelor uzate, ce va conţine o treaptă de epurare mecanică, o treaptă de epurare biologică avansată cu nitrificare, denitrificare şi eliminarea biologică şi chimică a fosforului, şi o linie modernă de prelucrare a nămolului. Staţia de epurare va fi proiectată pentru o populaţie de peste 33.000 de persoane", ne-a declarat ec. Gheorghe Aldea, viceprimarul municipiului Fălticeni. Termenul de finalizare a con-tractului este de 31 de luni de la data de începere a lucrărilor, din care patru luni perioada de proiectare, 13 luni execuţie, două luni testarea echipamentelor şi 12 luni perioadă de notificare a defectelor. Data estimată de finalizare a contractului va fî octombrie 2015. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAHoţi prinşi furând vagoane din mina de la Valea Vinului Jandarmii montani din Rodna s-au autosesizat privind furtul de fier vechi în zona minei din Valea Vinului, deoarece în ultima perioadă au apărut urme de activitate în zonă cu toate că mina este dezafectată şi nu se lucrează de câţiva ani. În noaptea dintre 12 spre 13 februarie, la ora 00.30, jandarmii montani din Rodna s-au deplasat în zona minieră pentru a verifica ce se întâmplă. În aval de „Galeria 23 August” cum era denumită mina din Valea Vinului, au fost depistate 9 persoane suspecte care au declarat că nu au găsit nimic în mină şi că nu intenţionau să sustragă fier vechi. În urma verificărilor ulterioare efectuate de jandarmi la faţa locului s-a constatat că erau pregatite un număr de 40 de ţevi, a câte 8-10 m lungime fiecare şi cu diametrul de 160 mm şi 5 vagoane de mină. "Jandarmii au întocmit un proces verbal de depistare a celor nouă bărbaţi care a fost înaintat Postului de Poliţie Rodna în vederea continuării cercetărilor. Pericolul la care sunt expuşi cei care riscă să intre în galerie este mare atât pentru că pereţii acesteia se pot prăbuşi dar şi pentru că se poate produce o poluare care să afecteze ecosistemul în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

18.02.2013

zonă, având în vedere rezidurile miniere care se varsă în pârâul ce trece prin apropiere" se arată într-un comunicat al Jandarmeriei. În urmă cu un an, în luna februarie, jandarmi ai Grupei de Supraveghere şi Intervenţie din oraşul Năsăud alături de jandarmii montani din Rodna au constatat faptul că în aceeaşi galerie se aflau pregatite aproximativ 80 de şine de fier de diferite dimensiuni, pe care cei în cauză urmau să le încarce într-o sanie, respectiv într-o căruţă, pentru a le transporta către domiciliu.Din cauza demontării şinelor s-a produs şi schimbarea culorii apei pârâului care ieşea din galerie, iar la faţa locului au sosit reprezentanţi ai Companiei Apele Române, deoarece s-au autosesizat, au luat probe de la faţa locului, cu scopul de a preveni poluarea zonei. /Observator BN, http://observatorbn.ro/articol.php?categorie=2&articol=4891

Teme similareÎn primăvară se extinde reţeaua de apă a comunei SatulungBujorel Vasile Mureşan, primar al comunei Satulung, declară că, în această perioadă, se organizează licitaţia de execuţie a lucrărilor de alimentare cu apă potabilă a celor şase sate aparţinătoare. Costul total al investiţiei se ridică la aproximativ 2 milioane de euro. De altfel, dl. Mureşan, care a mai îndeplinit funcţia de primar de Satulung între 1996 - 2004, este cel care a iniţiat, acolo, introducerea gazului metan şi a apei, pe lîngă numeroase alte lucruri, cum ar fi acordarea de loturi de teren pentru tineri în vederea construcţiei de locuinţe. "Am cerut, şi sînt convins că vom obţine, şase miliarde lei vechi pentru reamenajarea parcului din centrul comunei, acolo unde an de an, de mai bine de un deceniu, se desfăşoară, la final de iunie - început de iulie, un festival folcloric ajuns acum naţional. Anul acesta, vom împinge mai spre toamnă festivalul, tocmai pentru ca parcul să fie finalizat", declară primarul Mureşan. /Graiul Maramureşului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=16513:in-primvar-se-extinde-reeaua-de-ap-a-comunei-satulung&catid=28:administratie&Itemid=6

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

18.02.2013

Teme similareApe de Dunăre, încă măr al discordieiPreţul de livrare al apei reci brute către Apă Canal de către cei de la Combinat continuă să rămână un subiect de neînţelegere între reprezentanţii celor două părţi. Deşi ArcelorMittal Galaţi a primit undă verde de la ANRSC în ceea ce priveşte solicitarea ca preţul pentru mia de metri cubi de apă rece furnizată către ApăCanal să fie de 110 lei, facturând deja acest tarif, conducerea furnizorului de apă rece a refuzat să achite acest preţ. Reamintim că reprezentanţii conducerii Apă Canal au făcut plângere către ANRSC, contestând majorarea de preţ cerută de ArcelorMittal Galaţi şi au introdus acţiune şi în instanţa gălăţeană, prin care au contestat decizia ANRSC şi au cerut menţinerea preţului vechi de facturare şi anume de 90 de lei pentru mia de metri cubi pentru apa brută primită de la ArcelorMittal Galaţi, captată prin intermediul Prizei Dunăre şi transportată prin intermediul unei conducte către uzina de apă. Deoarece au contestat în instanţă creşterea preţului de la 90 la 110 lei pentru mia de metri cubi de apă brută, conducerea Apă Canal care a primit nota de plată cu noul preţ pentru apa rece consumată a achitat contravaloarea cantităţii de apă rece primite la preţul de 90 de lei pentru mia de metri cubi de apă rece, urnând să facă acest lucru până când instanţa va emite o decizie definitivă şi irevocabilă în procesul deschis pe rolul instanţelor gălăţene de către societatea locală de furnizare a apei reci. Potrivit informaţiilor furnizate de directorul Apă Canal, Gelu Stan, termenul procesului va avea loc în cursul lunii martie. Reamintim că preţul apei reci brute livrate prin intermediul Prizei Dunăre a reprezentat în ultimii ani mărul discordiei între reprezentanţii Combinatului şi cei ai Apă Canal, care nu au reuşit să ajungă la un acord pe această temă. Priza Dunăre a trecut în proprietatea Combinatului în mod gratuit, ca şi alte obiective sociale, odată cu privatizarea acestuia, când Combinatul a trecut în proprietatea lui Lakshmi Mittal pentru suma de 50 de milioane de dolari.. /Monitorul de Galaţi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

18.02.2013

Primarii, siliţi să pună panouri de avertizare la fântâniÎn judeţul Vaslui mai bine de 50% din sursele de apă sunt infestate cu nitriţi şi nitraţi. Un bebeluş pe care l-au hrănit părinţii cu lapte praf combinat cu apă cu nitriţi a fost la un pas să moară zilele trecute. Anul trecut, alţi micuţi au ajuns la spital cu astfel de intoxicaţii,iar unul a decedat. Pentru a preveni pe viitor astfel de incidente, prefectul Radu Renga vrea să ia măsuri. Să mobilizeze toţi primarii şi să stabilească exact care ape sunt potabile şi care nu. „Nu avem cum să intervenim. Apele sunt infestate cu nitriţi de ani de zile de la îngrăşămintele chimice sau de acolo unde au fost ferme de animale. Nu putem interveni, dar putem atenţiona populaţia . Voi trimite o circulară la toţi primarii în care să-i atenţionez sau chiar să-i ameninţ un pic, în limita legii să ia măsuri. Să facă analize la toate fântânile şi să pună o plăcuţă la toate fântânile să ştie populaţia ce consumă. Pe moment atât putem face. Pe termen lung ar trebui făcute alimentări cu apă dar acestea necesita foarte multe fonduri”, ne-a spus prefectul Radu Renga. În cursul anului 2012, în laboratorul DSP Vaslui au fost recoltate şi analizate 634 de probe de apă din surse publice. Dintre acestea, 320 de probe au fost găsite necorespunzătoare consumului uman. Cifra reprezintă 50,47% din totalul probelor analizate. Pe categorii, în urma analizelor de laborator s-a constat că 86 de probe nu corespundeau din punct de vedere bacteorologic, conţinând germeni bacterieni (coli totali, coli fecali sau streptococi fecali), 155 de probe nu corespundeau din punct de vedere fizico-chimic, având concentraţii mari de amoniac, nitraţi, cloruri sau clor rezidual, iar 79 de probe nu corespundeau nici din punct de vederea bacteorologic, dar nici fizico-chimic.Simona Pop. /Evenimentul de Iaşi

Chevron: O nouã revoluţie, singura soluţie?PROTESTE Demersurile Chevronului pentru exploatarea gazelor de sist prin metoda hidraulicã în judetul nostru sunt pe cale de a aprinde scânteia dezastrului. Desi vasluienii s-au arãtat nemultumiti în repetate rânduri de planurile gigantului american, se pare cã vocea lor nu cântãreste prea greu, cu toate cã sunt cei care vor suporta în mod direct efectele nocive ale exploatãrii. Concluzia la care au ajuns este cã singura solutie de a scãpa de aceastã amenintare, care în momentul de fatã pare iminentã, ar fi o nouã

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

18.02.2013

revolutie si apeleazã la solidaritatea conationalilor. Dacã americanii au crezut cã nu vor întâmpina prea multe obstacole într-un judet vitregit de soartã si cã vor îmbãta localnicii cu apã chioarã, vasluienii vor sã demonstreze cã au fost subestimati. În acest scop, în viitorul apropiat se anuntã mai multe proteste. Conducerea Chevron a auzit probabil de proverbul “Cânii latrã, caravana trece” si sperã cã se va aplica si în cazul actiunii lor. Afaceristii americani nu au aflat însã faptul cã, desi un popor sãrac, plin de nevoi si chinuit de-a lungul vremii atât de dusmani externi cât si de proprii conducãtori, care nu au ezitat sã-l vândã de multe ori pentru nimic – cum cel mai probabil s-a întâmplat si acum, poporul român nu a renuntat niciodatã fãrã luptã, nu a plecat capul în fata nimãnui si nici de aceastã datã nu intentioneazã sã închidã ochii si sã înghitã propaganda lor ieftinã. Viitorul copiilor lor este mai important decât orice, locurile de muncã promise lãsându-i reci pe vasluieni care nu acceptã ideea de a fi cãrãusii, sclavii care sã punã mâna si sã sã lucreze la propria distrugere. Dovadã stau numeroasele actiuni pe care le-au întreprins anul trecut bârlãdenii, când au iesit în stradã pentru a protesta împotriva exploatãrii gazelor de sist în numãr foarte mare. Nici locuitorii comunelor Pungesti si Bãcesti, acolo unde existã intentia de a ridica mai multe sonde, nu au de gând sã accepte ca apa si solul sã le fie otrãvite. Mai multe surse sustin cã americanii nu sunt interesati sã cumpere teren ci doar sã închirieze pentru câtiva ani. Concluzia fireascã este cã sederea lor va fi pentru o perioadã relativ scurtã, pentru câtiva ani, eventualele locuri de muncã promise fiind de asemenea pentru putin timp, si cu ce pret? Americanii de la Chevron actioneazã precum niste lãcuste care distrug tot ce le apare în cale lãsând în urmã un adevãrat dezastru ecologic, dupã care pleacã în cãutarea unei noi surse de hranã, în cazul lor, în cãutarea unei noi gazde numai bunã de “exploatat”, usor de dus de nas, gata sã le accepte minciunile. Vorba unui tãran din Pungesti: “Vin, îsi fac treaba, îsi iau banii, îsi urcã fundurile în elicoptere, pleacã, si noi suportãm consecintele.” Singura solutie care a rãmas pentru a împiedica catastrofa ecologicã ce se anuntã este o nouã revolutie.Comunele Pungesti si Bãcesti stau pe un butoi de pulbereAtât primarul comunei Pungesti cât si cel de la Bãcesti sustin oficial cã sunt împotriva exploatãrii gazelor de sist. Deocamdatã, nu au fãcut niciun demers care sã le autentifice

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

18.02.2013

declaratiile. Mai mult, Mircea Vlasã, edilul de la Pungesti, pare sã se fi resemnat declarând cã “Ce ti-e scris în frunte ti-e pus”, refuzând parcã sã ia atitudine. Oamenii care l-au votat sunt revoltati de atitudinea pasivã a acestuia si promit sã lupte indiferent de circumstante în fata pericolului care îi pândeste. Acestia nu acceptã ideea cã banii sunt mai importanti decât vietile lor si cer sprijinul conationalilor, constienti de faptul cã vocea lor nu este suficient de puternicã pentru a fi auzitã si luatã în seamã. Ei au dat startul protestelor încã de anul trecut când, supãrati cã niste topografi si-au fãcut aparitia pe un teren de lângã Silistea, s-au organizat si au mers sã le cearã socotealã. Pungestenii sunt foc si parã si sustin cã vor face crimã de om dacã va fi nevoie, mergând astfel, potrivit propriilor declaratii, pe principiul “Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte”, întrucât cei de la Chevron vor “Sã ne aducã moartea în sat”. Primarul comunei Bãcesti care initial a fost încântat de ideea exploatãrii gazelor de sist, se pare cã a început sã aibã dubii. Cu toate cã initial nu era convins de efectele nocive ale metodei hidraulice, în timpul unei sedinte de Consiliu Local propunând consilierilor sã îl sustinã pentru a face o vizitã în Polonia cu scopul de a afla mai multe informatii, se pare cã acesta si-a schimbat atitudinea. În momentul de fatã, Horatiu Cãrãusu se intereseazã asupra posibilitãtii de a întocmi un proiect local pentru interzicerea extragerii gazelor de sist prin aceastã metodã neconventionalã. Oamenii din satul Pãltinis, în vecinãtatea cãruia Chevronul intentioneazã sã ridice mai multe sonde, nu vor sã audã de planul gigantului american, amenintând cã “Îi vom fugãri cu furcile dacã vor îndrãzni sã înceapã lucrãrile”. Dacã la Pungesti reprezentantii companiei au gãsit ceea ce cãutau, la Pãltinis norocul nu a fost deocamdatã de partea lor. Se pare cã interesul acestora s-a îndreptat initial asupra unui teren situat între Capu Deal si Pãltinis, pe care ar fi vrut sã îl închirieze pentru 5 ani. Lucrurile s-au dovedit a fi mai dificile întrucât la mijloc ar fi fost vorba de mai multi proprietari care nu au fost de acord. Ulterior, reprezentantii Chevron au încercat sã închirieze aproximativ douã hectare de pãmânt situate într-o poianã, de la un localnic al Pãltinisului, Emil Sendrea, dar au renuntat la idee deoarece, pentru a ajunge în zona respectivã, un drum si un pod ar fi trebuit consolidate. Ideea de a investi în plus nu le-a surâs. Terenul de care sunt interesati în momentul de fatã are o situatie neclarã, proprietarul lui fiind decedat, singurul urmas fiind arestat în Franta. /Vremea Nouă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

18.02.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI Teme similarePrefectul încearcă să îi liniştească pe bihoreni: Hotărârile de Guvern nu vorbesc despre exploatarea gazelor de şistDupă ce, în urmă cu o săptămână, peste 100 de bihoreni au protestat împotriva exploatării gazelor de şist în Bihor şi însuşi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, s-a declarat public un opozant al acestor exploatări, prefectul Claudiu Pop încearcă să liniştească cetăţenii. În condiţiile în care anexele Hotărârilor de Guvern care aprobă acordurile petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrele Tulca şi Tria sunt clasificate, prefectul a cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să precizeze despre ce foraje e vorba. În două adrese remise în ultima săptămână Prefecturii Bihor, şeful ANRM, Gheorghe Duţu, precizează că niciunul din cele două acorduri "nu face referire la exploatarea gazelor neconvenţionale (gaze de şist)". Totuşi, niciuna din adresele ANRM nu precizează ce fel de exploatări se vor face în cele două perimetre. În plus, nota de fundamentare a acordurilor petroliere spune că "lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari în vederea cercetării", ştiut fiind deja că zăcămintele de gaze de şist se caracterizează tocmai prin adâncimea mare la care se află. Un alt aspect pe care Duţu nu-l precizează este faptul că legislaţia românească nu face distincţia între gaze convenţionale şi gazele neconvenţionale, Legea 238 din 2004, cunoscută şi ca legea petrolului, nefăcând nicio diferenţiere între cele două tipuri de resurse. Astfel, un acord petrolier dă titularului dreptul să exploateze orice tip de resurse din respectivul perimetru./ eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/prefectul-incearca-sa-ii-linisteasca-pe-bihoreni-hotararile-de-guvern-nu-vorbesc-despre-exploatarea-gazelor-de-sist-106372.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

18.02.2013

Teme de mediuBaile Felix – 1 Mai, cuib de interese?Aqua President a primit licenţă pentru noi foraje de apă termală. Jean Podilă spune că nu afectează lacul termal din Băile 1 Mai. În contextul în care lacul cu nuferi din Băile 1 Mai e în suferinţă, complexul Aqua President a primit de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale, în luna ianuarie, o nouă licenţă pentru exploarea apelor minerale terapeutice în perimetrul Cordău Nord-Est. Aceasta după ce biologul Anna Marrosy şi Muzeul Ţării Crişurilor ceruseră restricţionarea folosirii apei geotermale în Băi în scop strict terapeutic. Proprietarul complexului, Jean Podilă, asigură însă că zăcământul din care se extrage apă termominerală la aquapark-ul President nu are nicio legătură cu apele geotermale care alimentează rezervaţia naturală din Băile 1 Mai. Omul de afaceri susţine că nu exploatarea excesivă, ci altele sunt cauzele secării lacului. Cum ar fi seceta, aspect indicat în mod repetat şi de omul ANRM din Bihor. Pentru a scăpa de acuzaţiile lansate inclusiv de muzeografii de la Muzeul Ţării Crişurilor, Jean Podilă arată că „persoane cu cetăţenie dublă, româno-maghiară” ar avea tot interesul să dispară atât Rezervaţia Pârâul Peţea din Băile 1 Mai, cât şi turismul din Băile Felix! Acuzat în problema lacului „Ochiul Mare”, patronul de la Aqua President vede vinovaţii în altă parte. „Adevărul este că se vrea moartea nuferilor, nu salvarea lor”. Acestea sunt cuvintele lui Jean Podilă, proprietarul complexului Aqua President din Băile Felix. Podilă încearcă să contracareze acuzele venite dinspre Muzeul Ţării Crişurilor. În luna ianuarie, muzeografii indicau că astă-toamnă, atunci când s-a dat drumul la aquapark-ul President, imediat a scăzut şi nivelul în lacul termal „Ochiul Mare” din Băile Invazia „româno-maghiarilor” Podilă respinge orice legătură între afacerea sa şi problemele termale are rezervaţiei. Dimpotrivă, vine cu o altă ipoteză, acuzând interese imobiliare „ale unor persoane de cetăţenie dublă, româno-maghiară”. „Cei care stau în spatele acestor idei de distrugere a lacului cu nuferi caută orice metodă pentru a găsi un ţap ispăşitor pentru a distruge nuferii, pentru a le ieşi proiectul imobiliar”, spune Podilă, convins că se doreşte distrugerea staţiunii Băile Felix! Întrebat care ar fi aceste persoane, omul de afaceri a ezitat ieri, dar s-a arătat convins că acestea se vor cunoaşte, cât de curând. Jean Podilă zice că nu s-a implicat până acum în această problemă dar,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

18.02.2013

dat fiind că President este acum asociat cu secarea lacului termal din 1 Mai, susţine că e dispus să pună la dispoziţie o listă cu „româno-maghiarii” care vor să pună pe butuci turismul din Felix. Pentru Podilă, o dată ce nuferii din lacul termal vor dispărea, automat va dispărea şi statutul de rezervaţie al zonei şi, astfel, se va putea da undă verde proiectelor imobiliare. La fel ca şi prefectul Claudiu Pop, Podilă a arătat spre custodele rezervaţiei – Muzeul Ţării Crişurilor – care, susţine Podilă, şi-a dat avizul pentru un complex spa ce ar urma construit chiar în interiorul rezervaţiei naturale! În ianuarie, prefectul Pop îl acuza pe muzeograful Radu Huza că, din documentele pe care le are la dispoziţie, Huza ar fi făcut „fals şi uz de fals”, modificând limitele rezervaţiei naturale Pârâul Peţea pentru ca acel complex spa să poată fi construit! Podilă acuză Muzeul că nu s-a îngrijit de rezervaţia naturală şi că nuferii vor muri din cauza invadării lacului cu buruieni şi nadă. „Lacul nu a fost curăţat niciodată în ultimii 20 de ani, fiind colmatat izvorul de unde se alimentează”, transmite patronul de la President, care-şi arată disponibilitatea de a prelua intreţinerea lacului! Podilă: „Vă promit că în 5 luni va fi un loc frumos de agrement. Dacă răspunsul este da, vom repara gardurile, se va decolmata lacul, se vor pune băncuţe, arbori şi se vor amenaja alei, pentru a permite accesul vizitatorilor. Se va amenaja albia pârâului, iar în caz de secetă se va pompa apa”.Aquapark-ul şi laculÎncă de acum nouă ani, President are concesionate pentru douăzeci de ani 10 hectare de la ANRM, în perimetrul Cordău Nord-Est. Deja sunt săpate două foraje, la 130 – 160 metri adâncime. Acum, pe acelaşi perimetru, Podilă a primit de la ANRM o licenţă pentru încă două foraje, în apropierea aquapark-ului. Proprietarul complexului susţine, însă, că punga termominerală din care extrage el nu comunică în subteran cu izvoarele lacului cu nuferi din 1 Mai. „Forajele din Aqua President nu pot interfera cu forajele şi apa din Băile 1 Mai, deoarece această proprietate se pierde după 50 de metri”, susţin patronul de la President. Mai mult, Jean Podilă indică faptul că problema cu lacul termal datează deja de un an, iar aquapark-ul său este deschis doar de două luni, „deci nu se poate spune că influenţează scăderea debitelor” 1 Mai, aflat în Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea. / Jurnal Bihorean, http://www.bihon.ro/baile-felix-–-1-mai-cuib-de-interese/1247893

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

18.02.2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49