Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI23 iunie- 30 iunie 2014

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................8

Un vapor-laborator achiziţionat de Administraţia „Apele Române” va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentale.........................................................................8Un vapor-laborator achiziţionat de ANAR va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentale.................................................................................................................10Un laborator-vapor pe apele Dunarii: Prima achizitie in cadrul proiectului Danube Water.........................................................................................................................12Ziua internațională a Dunării, 29 iunie 2014 'Fii activ pentru că trăiești de-a lungul Dunării!'..................................................................................................................... 12România a primit aproape 10 milioane de euro pentru sistemul de monitorizare de pe Dunăre.................................................................................................................. 15Un laborator-vapor pe apele Dunării.........................................................................16Proiect comun româno-bulgar pentru monitorizarea fluviului Dunărea....................17Au început lucrările pentru apărarea de furia apelor.................................................17Aproape 14 milioane de euro pentru monitorizarea fluviului Dunărea, într-un proiect comun româno-bulgar...............................................................................................19ANAR a cumpărat un vapor-laborator care va acționa pe Dunăre.............................2010 milioane de euro pentru sistemul de monitorizare a Dunarii...............................21Un vapor-laborator achiziţionat de ANAR va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentale.................................................................................................................23ANAR a achiziţionat un vapor-laborator ce va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentale.................................................................................................................24Un vapor-laborator achiziţionat de ANAR va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentale.................................................................................................................25Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele Române......................................................................................................................26Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele Române......................................................................................................................28Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, sigilate de Apele Române. . .29Pungești. Forajele de monitorizare a calităţii apei, blindate şi sigilate de Apele Române......................................................................................................................30

Apele Române a sigilat şi blindat forajele de verificare a calităţii apei la de la Pungeşti................................................................................................................................... 31Apele Române a SIGILAT forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti pentru a se elimina orice SUSPICIUNE.......................................................................32Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele Române......................................................................................................................32Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, sigilate de Apele Române. . .34IMAGINEA FURTUNII ÎN VAMA VECHE! Uite cum arată staţiunea SUB PLOILE care nu se mai opresc!............................................................................................................35DEZASTRU PE LITORAL, după ploile şi furtunile din ultimele zile...............................36Teme similare.............................................................................................................36Comisarul șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Szep Robert: Poluările cu metale grele de la Bălan - dezastru ecologic..........................................................................36

PRESA LOCALĂ...........................................................................................................39ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD.....................................................39

Forajele de monitorizare a calitãtii apei de la Pungesti, blindate si sigilate de Apele Române......................................................................................................................39APELE ROMANE monitorizeaza calitatea apei de la PUNGESTI..................................40Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele Române......................................................................................................................41

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................42ABA Jiu: ”LET’S DO IT, DANUBE!” – Administrația Bazinală de Apă Jiu igienizează malurile fluviului........................................................................................................42ABA Jiu igienizează malurile fluviului Dunărea...........................................................43ABA Jiu a început curăţenia pe malurile Dunării........................................................44Tone de gunoi adunate de pe malurile Dunării..........................................................45Calafat: O sută de saci de gunoi, adunați de voluntarii ABA Jiu de pe malurile Dunării................................................................................................................................... 46În cadrul proiectului ”LET’S DO IT, DANUBE!”, Administrația Bazinală de Apă Jiu igienizează malurile fluviului......................................................................................47În cadrul proiectului ”LET’S DO IT, DANUBE!”, Administrația Bazinală de Apă Jiu igienizează malurile fluviului......................................................................................49Let’s Do It, Danube!”..................................................................................................50Fiţi activi pentru o Dunăre vie!».................................................................................51

„Ziua Dunării”, sărbătorită în avans de ABA Jiu..........................................................52Ziua Dunării, sărbătorită de ABA Jiu...........................................................................53Ziua Dunării, marcată în avans...................................................................................54Cod galben de inundaţii pe Desnăţui şi Jiu.................................................................54Cod Galben de inundații în 15 bazine hidrografice până joi la 12.00.........................55INHGA: Cod Galben de inundații în 15 bazine hidrografice până joi la 12.00.............56Craiova: Campania “Let`s Do It, Danube!” așteaptă voluntari la Ziua Curățeniei.......57COD GALBEN de inundaţii în judeţul Dolj...................................................................57Avertizare hidrologică de COD GALBEN în mai multe județe!....................................58ABA Jiu: Ziua Internațională a Dunării celebrată la Craiova.......................................59Ziua Internaţională a Dunării, marcată joi la Craiova.................................................60Malul Dunării, ecologizat. La acţiune au participat zeci de biciclişti din România şi Serbia.........................................................................................................................60ABA Jiu: Ziua Internațională a Dunării – “Fii activ pentru o Dunăre vie!”...................61

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIȚA...............................................61De Ziua Internaţională a Dunării se strâng gunoaiele de pe maluri...........................61Eroziunea de mal de la Rătești va fi rezolvată doar provizoriu...................................62

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................64În Harghita nu sunt necesare investiţii foarte mari pentru efectuarea de lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor.................................................................................65Teme similare.............................................................................................................68CAA, invitată din nou la EXPOAPA București..............................................................68Compania de Apă Arieş a participat, în 26 iunie, la forumul româno-chinez.............69Campania: Pentru mediu, pentru sănătate! Despre beneficiile sistemului SCADA (III)................................................................................................................................... 70Hidroelectrica scoate la „mezat” microhidrocentralele din judeţ..............................71Hidroelectrica vinde 4 microhidrocentrale din județ.................................................71Tarifele la apă şi canalizare, majorate........................................................................72De la 1 iulie cresc preţurile la apă potabilă şi canalizare în Mureş.............................72Hidroelectrica vinde centrala de mică putere de la Sebiş..........................................73Strada George Topârceanu a fost inundată/VEZI imagini..........................................73Judeţul Alba este sub pericol de inundații! Hidrologii au emis astăzi o nouă avertizare COD GALBEN..............................................................................................................73COD GALBEN în toată ţara! Instabilitate atmosferică şi ploi!.....................................74

Vizită ministerială pe apele harghitene......................................................................74Furtuna a dat batai de cap pompierilor: copaci doborati, case si pivnite inundate. . .77Teme de mediu...........................................................................................................78Tăieri ilegale , bani risipiți si teroare ( I). Cine vrea să pună pe butuci Composesoratul Săcărâmb?..................................................................................................................78Tăieri ilegale , bani risipiți si teroare ( II). Composesoratul Săcărâmb pe post de gaură neagră........................................................................................................................80Greenpeace vrea includerea a peste 20.000 ha de păduri virgine de fag din România în UNESCO..................................................................................................................82Echipă nouă pentru Planul Local de Acţiune pentru Mediu.......................................83Tîrgu-Mureș, ringul de box al toaletării copacilor......................................................85Propuneri de modificări la Codul Silvic, la Camera Deputaţilor. Construcţii în păduri extinse la 500 mp şi lemn prelucrat local...................................................................89Igas apara padurea virgina.........................................................................................90Lucrările de pe Valea Groșeni sunt în plină desfășurare............................................90Mister pe jumătate lămurit la Turnu..........................................................................92Au venit primele rezultate de la București în ceea ce privește moartea peștilor în canalul de la Turnu.....................................................................................................92O firmă din Alba va reface podul peste Arieș din zona sensului giratoriu..................93CAA execută lucrări la instalațiile interioare ale utilizatorilor....................................93Avertizare meteo: COD GALBEN de ploi, vijelii și grindină în Alba și alte 28 de județe din țară.......................................................................................................................94Azi toată ziua e cod galben de ploi şi inundaţii în judeţul Hunedoara........................94Cod galben de inundaţii pe mai multe râuri din judeţul Hunedoara..........................95Campanie Apa Prod, în judeţ: „Ziua şi debranşarea”.................................................95Cod galben de ploi în judeţul Hunedoara...................................................................96Teme de mediu..........................................................................................................97Licitatie de 97,3 mil. lei pentru proiectul deșeurilor..................................................97Explotarea cuprului din Apuseni, afacere profitabilă. Pierdere de milioane de euro pentru exportul de arme de la Cugir me de mediu............................................97Zece metri cubi de material lemnos confiscat la Valea Ierii.......................................98Utilități europene la Șeica Mare................................................................................99Teme de mediu........................................................................................................100Licitaţie de 97,3 milioane lei pentru proiectul deşeurilor........................................100

Solicită relocarea fabricii de clei...............................................................................100Codul Silvic, la Camera Deputaţilor..........................................................................101

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA...................................................102Teme ABA.................................................................................................................102Cod galben de inundatii pe raul Arges.....................................................................102Invitatie la Ziua Dunarii............................................................................................103Directorul din Arges inlocuit din cauza lucarilor din... Teleorman...........................104În urma evaluărilor s-a constatat că judeţul Argeş are multe probleme care generează inundaţii..................................................................................................104Scenarii de amenajare a bazinelor hidrografice în cadrul Proiectului Plan pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea efectelor inundațiilor în Bazinul Hidrografic Argeș-Vedea.............................................................................................................105Speranţe pentru locuitorii din Prundu Mic şi Valea Păuleasca: Şase investiţii pe lista de priorităţi ABAAV..................................................................................................106Şanţuri colmatate, în şase comune..........................................................................107„Nu le-am interzis Facebook-ul!“.............................................................................108Priorităţi pentru Apele Române Argeş.....................................................................109Obiective privind stoparea inundaţiilor în zonele vulnerabile din Judeţul Argeş! Ion Mutu Mazilu şi-a prezentat obiectivele în calitate de nou şef ABA Argeş - Vedea...110Proiecte importante la Apele Romane.....................................................................111Argeşul a ieşit de sub avertizare hidrologică cod galben! Pagube materiale în urma precipitaţiilor însemnate cantitativ..........................................................................111ABAAV - la Expoapa 2014.........................................................................................112Apele Romane la EXPO APA 2014............................................................................112Teme similare...........................................................................................................112Sute de gospodării inundate în urma potopului de vineri noaptea! 60 de gospodării sub ape în comuna Căteasca....................................................................................112Teme de mediu.........................................................................................................113Peste 90.000 de tone de deseuri periculoase in Arges.............................................113

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA......................................................113Teme ABA.................................................................................................................113BILANŢ - Patru poluări accidentale în Maramureş într-un an şi jumătate................113Ziua Dunarii - 29 iunie 2014.....................................................................................114

MESAJUL doamnei Adriana Doina PANA, Ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, cu ocazia Zilei Dunarii 29 iunie 2014....................................................114Nivelurile pe cursurile de apă din judeţ sunt apropiate de minimele anuale...........117VIDEO S-a dat alarma la Vîrşolţ. Autorităţile, alertate de nivelul mare al apei din acumulare................................................................................................................118De ce miroase Valea Zalăului?..................................................................................118SPECIAL InfoMM.ro -SECETĂ EXTREMĂ - Ploile, încă inutile. Maramureşul, în epicentrul secetei pedologice..................................................................................119Escavări pe albia râului Şieu.....................................................................................122Un punct de vedere - nu-i mai satura Dumnezeu....................................................123Teme similare...........................................................................................................124CJ MARAMUREŞ - S-a actualizat planul de acoperire a riscurilor pentru 2014.........124Comuna Crasna este pe final cu lucrările la apă şi canalizare..................................125Deputatii au respins Codul Silvic ciuntit de prevederile impotriva abuzurilor.........126Turism si aventura pe Valea Somesului....................................................................126ălajul sub cod galben de ploi....................................................................................127Interzis cu paparuda prin Zalau................................................................................128Seceta se abate a paguba pe pasuni si in gospodarii...............................................128În comuna Mirşid se construiesc patru puţuri pentru fântâni arteziene..................130COD GALBEN de ploi la Cluj și în alte 28 de județe...................................................130MARAMUREȘ: Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord a emis astăzi o avertizare cod galben pentru tot judeţul.................................................................131Podul Horea intră în reparaţii..................................................................................131La Tarnița hidrocentrala picură bani........................................................................132În comuna Mirşid se construiesc patru puţuri pentru fântâni arteziene..................134SECETĂ FĂRĂ PRECEDENT - „Dacă nu plouă, suntem pierduţi”, spun sătenii din Copalnic Mănăştur...................................................................................................135Teme de mediu.........................................................................................................136Pereți din deșeuri: Clujeancă premiată cu AUR pentru invenție..............................136Lucrări edilitare la periferia municipiului Gherla......................................................136Coşurile de gunoi de pe dig sunt distruse unul câte unul.........................................137Cei care doresc să se debaraseze de deşeurile electrice pot apela serviciul gratuit al RoRec.......................................................................................................................137

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.................................................................138

Ploile au făcut ravagii în Vrancea.............................................................................138Cod galben de inundaţii...........................................................................................140Cod galben de inundaţii în Neamţ............................................................................140Teme similare...........................................................................................................141Topul oraşelor vrâncene în funcţie de gradul de conectare la apă şi canalizare......141Trei hidrocentrale sunt scoase iarăsi la licitatie.......................................................143Proiectul bicicletelor, la final!..................................................................................144Inca un inecat in Bistrita...........................................................................................144Cod galben de ploi şi vijelii în peste jumătate de ţară..............................................145COD GALBEN de ploi şi vijelii....................................................................................146Teme de mediu.........................................................................................................146Daă' ce-ncep să pută gunoaiele judetului!...............................................................146Din prea mult gunoi şi gunoaie: Consiliul Judeţean poate genera blocarea fondurilor de mediu..................................................................................................................148Depozitele de deşeuri neconforme dau bătăi de cap autorităţilor..........................149Comuna Răuceşti se sufocă sub gunoaie.................................................................151

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT..............................................................152Amplă ecologizare a malurilor Dunării.....................................................................152Ecologizare de Ziua Dunării, la Socol........................................................................153Acțiune de ecologizare a Dunării. 48 metri cubi de PET-uri au fost strânși doar din zona Caraș Severin...................................................................................................154

PRESA CENTRALĂ

Un vapor-laborator achiziţionat de Administraţia „Apele Române” va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentaleUn vapor-laborator, achiziţionat în cadrul proiectului comun România - Bulgaria cu fonduri europene „Danube Water", va fi folosit pentru intervenţie în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două ţări. În prezent, România, prin intermediul instituţiilor sale de resort şi a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul „Danube Water", în valoare de aproape 14 milioane de euro, finanţat cu fonduri europene, potrivit Administraţiei Naţională „Apele Române" (ANAR), citată de Mediafax. În cadrul proiectului, care durează doi ani şi jumătate şi al cărui final va fi în februarie 2015, cele două ţări partenere vor trebui să obţină o

îmbunătăţire substanţială a activităţilor de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât şi pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum şi în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă şi câmpurile de exploatare şi prelucrare ale petrolului din Serbia şi România. Proiectul presupune achiziţia a două nave de supraveghere a calităţii apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenţii rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea, alături de achiziţia şi dotarea cu echipamente, utilaje şi aparatură topo-geodezică similare şi performante, achiziţionarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obţinute şi dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor şi îmbunătăţirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes. Până în prezent, ANAR a început modernizarea sistemului de monitorizare, prin achizitia unui vapor-laborator care va fi folosit şi pentru intervenţia în cazul poluărilor accidentale. 60 de staţii pentru monitorizarea forajelor urmează să fie cumpărateDe asemenea, au fost achiziţionate 14 staţii de monitorizare automată a nivelului şi temperaturii apei, cu transmisie GPRS (general packet radio service), care au fost instalate pe Dunăre şi sunt în curs de achiziţie alte 60 staţii pentru monitorizarea forajelor. În acelaşi timp, sunt în curs de achizitionare echipamente pentru laboratoarele ANAR şi ale Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM) pentru monitorizarea calităţii mediului. Prin sistemul de monitorizare, la fiecare 15 minute este înregistrată o valoare pentru fiecare parametru. Pentru nivel la staţiile de pe Dunăre, valoarea înregistrată este o medie a trei citiri făcute la fiecare trei minute. La fiecare oră se realizează transmisia datelor prin GPRS către baza de date a ANAR. Totodată, în cadrul proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a început modernizarea sistemului de prognoză şi avertizare pe Dunăre, prin achiziţia de echipamente performante, sistemul fiind deja folosit şi testat pentru monitorizarea viiturii de pe Dunăre din perioada mai - iunie 2014. De asemenea, în foarte scurt timp, va fi achiziţionat un sistem IT, pentru colectarea şi diseminarea informaţiilor şi a datelor privind calitatea mediului, precum şi informaţii privind episoadele de poluări accidentale.Proiectul, finanţat cu 9,6 milioane de euro Pentru acest proiect, România a primit o finanţare de 9,6 milioane de euro (85% finanţare externă, 13% - cofinanţare de la buget, iar 2% - cofinanţare de la partenerii din proiect) din suma totală a proiectului, de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei.

În cadrul proiectului, Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură (DAPP) are calitatea de lider, el coordonând activitatea a 12 instituţii publice şi de învăţământ, partenere în proiect, respectiv: ANAR, INHGA, ANPM, Institutul de Cercetări Chimice ICECHIM, Autoritatea Română pentru Activităţi Nucleare, Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti şi două universităţi - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea Politehnica Bucureşti. Dintre acestea, ANAR a primit o finanţare de 5,1 milioane de euro, iar INHGA- 1,1 milioane de euro. Finanţarea proiectului se realizează prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 „Utilizarea durabilă şi protecţia resurselor naturale şi a mediului şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră", din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare. Cu prilejul Zilei Internaţionale a Dunării (29 iunie 2014), ANAR va participa, alături de partenerii săi, în cadrul proiectului „Let's Do It, Danube!" şi va organiza mai multe acţiuni educative de conştientizare a importanţei pe care o are fluviul Dunărea.Totodată, în cadrul proiectului „Danube Water", va fi organizată la Giurgiu, o expoziţie şi un concurs de desene, urmată de o demonstraţie a modului în care sunt realizate măsurătorile hidrologice la Dunăre./Adevărul, http://adevarul.ro/news/eveniment/un-vapor-laborator-achizitionat-administratia-apele-romane-actiona-dunare-cazul-poluarilor-accidentale-1_53a6fb0c0d133766a8cda36b/index.html

Un vapor-laborator achiziţionat de ANAR va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentaleUn laborator-vapor, achiziţionat în cadrul proiectului comun România - Bulgaria cu fonduri europene "Danube Water", va fi folosit pentru intervenţie în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două ţări, informează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), potrivit Mediafax. În prezent, România, prin intermediul instituţiilor sale de resort şi a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul "Danube Water", în valoare de aproape 14 milioane de euro, finanţat cu fonduri europene. În cadrul proiectului, care a durează doi ani şi jumătate şi al cărui final va fi în februarie 2015, cele două ţări partenere vor trebui să obţină o îmbunătăţire substanţială a activităţilor de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât şi pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum şi în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă şi câmpurile de exploatare şi prelucrare ale petrolului din Serbia şi

România. Proiectul presupune achiziţia a două nave de supraveghere a calităţii apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenţii rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea, alături de achiziţia şi dotarea cu echipamente, utilaje şi aparatură topo-geodezică similare şi performante, achiziţionarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obţinute şi dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor şi îmbunătăţirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes. Până în prezent, ANAR a început modernizarea sistemului de monitorizare, prin achizitia unui vapor-laborator care va fi folosit şi pentru intervenţia în cazul poluărilor accidentale. De asemenea, au fost achiziţionate 14 staţii de monitorizare automată a nivelului şi temperaturii apei, cu transmisie GPRS (general packet radio service), care au fost instalate pe Dunăre şi sunt în curs de achiziţie alte 60 staţii pentru monitorizarea forajelor. În acelaşi timp, sunt în curs de achizitionare echipamente pentru laboratoarele ANAR şi ale Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM) pentru monitorizarea calităţii mediului. Prin sistemul de monitorizare, la fiecare 15 minute este înregistrată o valoare pentru fiecare parametru. Pentru nivel la statiile de pe Dunare valoarea înregistrata este o medie a trei citiri făcute la fiecare trei minute. La fiecare oră se realizeaza transmisia datelor prin GPRS catre baza de date a ANAR. Totodată, în cadrul proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a început modernizarea sistemului de prognoză şi avertizare pe Dunăre, prin achiziţia de echipamente performante, sistemul fiind deja folosit şi testat pentru monitorizarea viiturii de pe Dunăre din perioada mai - iunie 2014. De asemenea, în foarte scurt timp, va fi achiziţionat un sistem IT, pentru colectarea şi diseminarea informaţiilor şi a datelor privind calitatea mediului, precum şi informaţii privind episoadele de poluări accidentale. Pentru acest proiect, România a primit o finanţare de 9,6 milioane de euro (85% finanţare externă, 13% - cofinanţare de la buget, iar 2% - cofinanţare de la partenerii din proiect) din suma totală a proiectului, de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei. În cadrul proiectului, Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură (DAPP) are calitatea de lider, el coordonând activitatea a 12 instituţii publice şi de învăţământ, partenere în proiect, respectiv: ANAR, INHGA, ANPM, Institutul de Cercetări Chimice ICECHIM, Autoritatea Română pentru Activităţi Nucleare, Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti şi două universităţi - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea Politehnica Bucureşti. Dintre acestea, ANAR a primit o finanţare de 5,1 mil de euro, iar INHGA- 1,1 mil euro. Finanţarea proiectului se realizează prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 "Utilizarea durabilă şi protecţia resurselor naturale şi a mediului şi

promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră", din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare. Mai multe informaţii despre proiect sunt disponibile pe http://www.danube-water.eu/ro/. Cu prilejul Zilei Internaţionale a Dunării (29 iunie 2014), ANAR va participa, alături de partenerii săi, în cadrul proiectului "Let's Do It, Danube!" şi va organiza mai multe acţiuni educative de conştientizare a importanţei pe care o are fluviul Dunărea. De asemenea, în cadrul proiectului "Danube Water", va fi organizată la Giurgiu, o expoziţie şi un concurs de desene, urmată de o demonstraţie a modului în care sunt realizate măsurătorile hidrologice la Dunăre./Curierul național, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2014-06-21/Un+vapor-laborator+achizitionat+de+ANAR+va+actiona+pe+Dunare+in+cazul+poluarilor+accidentale

Un laborator-vapor pe apele Dunarii: Prima achizitie in cadrul proiectului Danube WaterUn laborator-vapor pe apele DunăriiPrima achiziţie în cadrul proiectului Danube WaterÎn cadrul proiectului comun România - Bulgaria cu fonduri europene "Danube Water", a fost achiziţionat un laborator-vapor. Acesta va fi folosit pentru intervenţie în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două ţări, informează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). Prin intermediul proiectului de peste 10 milioane de euro au fost achiziţionate 14 staţii de monitorizare automată a nivelului şi temperaturii apei, cu transmisie GPRS (general packet radio service), care au fost instalate pe Dunăre şi sunt în curs de achiziţie alte 60 staţii pentru monitorizarea forajelor. În acelaşi timp, sunt în curs de achiziţionare echipamente pentru laboratoarele ANAR şi ale Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM) pentru monitorizarea calităţii mediului. Prin sistemul de monitorizare, la fiecare 15 minute este înregistrată o valoare pentru fiecare parametru. La fiecare oră se realizeaza transmisia datelor prin GPRS catre baza de date a ANAR. http://www.presaonline.eu/locale/un-laborator-vapor-pe-apele-dunarii-prima-achizitie-in-cadrul-proiectului-danube-water.html

Ziua internațională a Dunării, 29 iunie 2014 'Fii activ pentru că trăiești de-a lungul Dunării!' ('GET ACTIVE FOR A LIVING DANUBE!')'

În prezent, România, prin intermediul instituțiilor sale de resort și a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul 'Danube WATER integrated management (Danube WATER)', un proiect încadrat în categoria proiectelor strategice și care are ca scop principal modernizarea și dezvoltarea programului integrat de măsurători calitative și cantitative pe sectorul comun al fluviului Dunărea, de către România și Bulgaria. În cadrul proiectului, care a durează 2 ani și jumătate și al cărui final va fi în februarie 2015, cele două țări partenere vor trebui să obțină următoarele rezultate: O îmbunătățire substanțială a activităților de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât și pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum și în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă și câmpurile de exploatare și prelucrare ale petrolului din Serbia și România; Achiziția a două nave de supraveghere a calității apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenții rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea; Fiecare partener va pune la dispoziție rezultatele determinărilor (fiecare țară putând să își reducă astfel programul de măsurători hidrologice); Metodologii coordonate de lucru și de prelucrare a datelor din fiecare țară; ambele țări vor beneficia de un sistem geodezic integrat, armonizat cu sistemul geodezic european. Rezultatele din cadrul acestui proiect vor fi folosite pentru implementarea, atât a Strategiei Dunării, cât a Programului de dezvoltare transfrontalieră România-Bulgaria.Principalele tipuri de activități pe care cele două țări le derulează în cadrul acestui proiect sunt: Achiziția și dotarea cu echipamente, utilaje și aparatură topo-geodezică similare și performante;Achiziționarea de aparatură de navigație pentru desfășurarea activităților de monitorizare calitativă și cantitativă a fluviului Dunărea;Achiziționarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obținute;Intercalibrarea laboratoarelor regionale de calitatea apelor și completarea dotărilor necesare pentru atingerea acestui obiectiv, achiziția de soluții standard și materiale;Instruirea personalului pentru utilizarea echipamentelor, aparaturii și a soft-urilor;Dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor și îmbunătățirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes. Până în prezent, ANAR a început modernizarea sistemului de monitoring, prin achizitia unui vapor-laborator care va fi folosit ?i pentru intervenția ?n cazul poluărilor accidentale. De asemnea, au fost achiziționate 14 sisteme de monitorizare automată a nivelului și temperaturii apei, cu transmisie GPRS, care au

fost instalate pe Dunăre si sunt în curs de achiziție alte 60 stații pentru monitorizarea forajelor. În același timp, sunt în curs de achizitionare echipamente pentru laboratoarele ANAR si ANPM pentru monitoringul calității mediului. În cadrul proiectului, INHGA a început modernizarea sistemului de prognoză si avertizare pe Dunăre, prin achiziția de echipamente performante, sistemul fiind deja folosit si testat pentru monitorizarea viiturii de pe Dunăre din perioada mai-iunie 2014. De asemenea, în foarte scurt timp, va fi achiziționat un sistem IT, destinat pentru colectarea și diseminarea informațiilor și a datelor privind calitatea mediului, precum și informații privind episoadele de poluări accidentale. Pentru acest proiect, România a primit o finanțare de 9,6 mil euro, din suma totală a proiectului (85% finanțare externă, 13%-cofinanțare de la buget, iar 2 %—cofinanțare de la partenerii din proiect), de 13,75 mil.euro, restul revenind Bulgariei. În cadrul proiectului, Departamentul de Ape, Păduri si Piscicultură (DAPP) are calitatea de lider, el coordonând activitatea a 12 instituții publice și de învățământ, partenere în proiect, respectiv: A.N.'Apele Române', Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Institutul de Cercetări Chimice ICECHIM, Autoritatea Română pentru Activități Nucleare, Institutul de Cercetări Nucleare Pitești și două universități: Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea POLITEHNICĂ București. Dintre acestea, ANAR a primit o finanțare de 5,1 mil de euro, iar INHGA—1,1 mil euro. Finanțarea proiectului se realizează prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 'Utilizarea durabilă și protecția resurselor naturale și a mediului și promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră', din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare.Cu prilejul Zilei Internationale a Dunării (29 iunie 2014), ANAR va participa, alături de partenerii săi, în cadrul proiectului Let's DO IT, Danube! si va organiza mai multe ac?iuni educative, de implicare si constientizare a importantei pe care o are fluviul Dunărea în via?a lor. De asemenea, în cadrul proiectului DANUBE WATER, va fi organizată la Giurgiu, o expozitie si un concurs de desene, urmată de o demonstratie a modului în care sunt realizate măsurătorile hidrologice la Dunăre./Agerpres, http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/06/22/comunicat-de-presa-anar-16-49-08http://www.ziarelive.ro/stiri/un-laborator-vapor-pe-apele-dunarii-prima-achizitie-in-cadrul-proiectului-danube-water.html

România a primit aproape 10 milioane de euro pentru sistemul de monitorizare de pe DunăreRomânia a primit o finanţare de 9,6 milioane de euro pentru a implementa proiectul "Danube Water integrated management (Danube Water)", din suma totală a proiectului de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei. România şi Bulgaria implementează împreună proiectul, cu o valoare de circa 14 milioane de euro, finanţat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 "Utilizarea durabilă şi protecţia resurselor naturale şi a mediului şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră", din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale "Apele Române", remis redacţiei, proiectul este încadrat în categoria proiectelor strategice şi care are ca scop principal modernizarea şi dezvoltarea programului integrat de măsurători calitative şi cantitative pe sectorul comun al fluviului Dunărea, de către România şi Bulgaria. Până în prezent, ANAR a început modernizarea sistemului de monitoring, prin achiziţia unui vapor-laborator care va fi folosit şi pentru intervenţia în cazul poluărilor accidentale. De asemenea, au fost achiziţionate 14 sisteme de monitorizare automată a nivelului şi temperaturii apei, cu transmisie GPRS, care au fost instalate pe Dunăre şi sunt în curs de achiziţie alte 60 staţii pentru monitorizarea forajelor. În acelaşi timp, sunt în curs de achiziţionare echipamente pentru laboratoarele ANAR şi ANPM pentru monitoringul calităţii mediului. În cadrul proiectului, INHGA a început modernizarea sistemului de prognoză şi avertizare pe Dunăre, prin achiziţia de echipamente performante, sistemul fiind deja folosit şi testat pentru monitorizarea viiturii de pe Dunăre din perioada mai - iunie 2014. De asemenea, în foarte scurt timp, va fi achiziţionat un sistem IT, destinat colectării şi diseminării informaţiilor şi a datelor privind calitatea mediului, precum şi informaţii privind episoadele de poluări accidentale. În cadrul proiectului, care durează doi ani şi jumătate şi al cărui final va fi în februarie 2015, cele două ţări partenere vor trebui să obţină următoarele rezultate: îmbunătăţirea substanţială a activităţilor de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât şi pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum şi în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă şi câmpurile de exploatare şi prelucrare ale petrolului din Serbia şi România; achiziţia a două nave de supraveghere a calităţii apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenţii rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea; fiecare partener va pune la dispoziţie rezultatele

determinărilor (fiecare ţară putând să îşi reducă astfel programul de măsurători hidrologice); metodologii coordonate de lucru şi de prelucrare a datelor din fiecare ţară; ambele ţări vor beneficia de un sistem geodezic integrat, armonizat cu sistemul geodezic european. Rezultatele din cadrul acestui proiect vor fi folosite pentru implementarea, atât a Strategiei Dunării, cât a Programului de dezvoltare transfrontalieră România-Bulgaria, se menţionează în comunicat. Principalele tipuri de activităţi pe care cele două ţări le derulează în cadrul acestui proiect sunt: achiziţia şi dotarea cu echipamente, utilaje şi aparatură topo-geodezică similare şi performante; achiziţionarea de aparatură de navigaţie pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare calitativă şi cantitativă a fluviului Dunărea; achiziţionarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obţinute; intercalibrarea laboratoarelor regionale de calitatea apelor şi completarea dotărilor necesare pentru atingerea acestui obiectiv, achiziţia de soluţii standard şi materiale; instruirea personalului pentru utilizarea echipamentelor, aparaturii şi a soft-urilor; dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor şi îmbunătăţirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes./Bursa, http://m.bursa.ro/s=fonduri_europene&articol=240287.html

Un laborator-vapor pe apele DunăriiPrima achiziţie în cadrul proiectului Danube WaterÎn cadrul proiectului comun România - Bulgaria cu fonduri europene "Danube Water", a fost achiziţionat un laborator-vapor. Acesta va fi folosit pentru intervenţie în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două ţări, informează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). Prin intermediul proiectului de peste 10 milioane de euro au fost achiziţionate 14 staţii de monitorizare automată a nivelului şi temperaturii apei, cu transmisie GPRS (general packet radio service), care au fost instalate pe Dunăre şi sunt în curs de achiziţie alte 60 staţii pentru monitorizarea forajelor. În acelaşi timp, sunt în curs de achiziţionare echipamente pentru laboratoarele ANAR şi ale Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM) pentru monitorizarea calităţii mediului. Prin sistemul de monitorizare, la fiecare 15 minute este înregistrată o valoare pentru fiecare parametru. La fiecare oră se realizeaza transmisia datelor prin GPRS catre baza de date a ANAR./Realitatea TV, preluare de pe Ziua de Constanța, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/un-laborator-vapor-pe-apele-dunarii-prima-achizitie-in-cadrul-proiectului-danube-water-499349.html

Proiect comun româno-bulgar pentru monitorizarea fluviului DunăreaProiect comun româno-bulgar pentru monitorizarea fluviului Dunărea În cadrul cooperării transfrontaliere, România şi Bulgaria implementează împreună proiectul “Danube Water integrated management (Danube Water)”, cu o valoare de circa 14 milioane de euro. Proiectul este finanţat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 “Utilizarea durabilă şi protecţia resurselor naturale şi a mediului şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră”, din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare. Astfel, România primeşte o finanţare de 9,6 milioane de euro, din suma totală a proiectului (85% finanţare externă, 13% cofinanţare de la buget, iar 2% cofinanţare de la partenerii din proiect), de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei. Potrivit Administraţiei Naţionale “Apele Române”, proiectul este încadrat în categoria acţiunilor strategice şi are ca scop principal contribuţia la modernizarea şi dezvoltarea programului integrat de măsurători pe sectorul comun al fluviului Dunărea, de către România şi Bulgaria. Rezultatele din cadrul acestui proiect vor fi folosite pentru implementarea atât a Strategiei Dunării, cât a Programului de dezvoltare transfrontalieră România-Bulgaria. Principalele tipuri de activităţi pe care cele două ţări le derulează în cadrul acestui proiect sunt: achiziţia şi dotarea cu echipamente, utilaje şi aparatură topo-geodezică similare şi performante; achiziţionarea de aparatură de navigaţie pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare a fluviului Dunărea; achiziţionarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obţinute; intercalibrarea laboratoarelor regionale de calitatea apelor şi completarea dotărilor necesare pentru atingerea acestui obiectiv, achiziţia de soluţii standard şi materiale; instruirea personalului pentru utilizarea echipamentelor, aparaturii şi a soft-urilor; dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor şi îmbunătăţirea sistemului de avertizare pe fiecare sector al Dunării./Digi 24, preluare de pe Ziare.com, http://www.ziare.com/alexandria/afaceri/proiect-comun-romano-bulgar-pentru-monitorizarea-fluviului-dunarea-4805030șihttp://www.ziarulmara.ro/proiect-comun-romano-bulgar-pentru-monitorizarea-fluviului-dunarea/

Au început lucrările pentru apărarea de furia apelorAu început lucrările pentru apărarea de furia apelor

Locuitorii satului Beiu sunt aproape să-şi vadă visul cu ochii: construirea unui dig care să-și apere de furia râului Teleormanul. La nici două luni de la inundaţiile care au distrus mare parte din munca sătenilor, ieri a fost adusă prima roabă de pământ şi astfel au fost demarate lucrările la digul de protecţie promis de vicepremierul Liviu Dragnea locuitorilor din satul Beiu. În acelaşi timp, au început şi lucrările de amenajare a pârâului Câinelui pe tronsonul amonte Baldovineşti aval Vârtoape şi a râului Vedea în localitatea Icoana (judeţul Olt). Inundaţiile din urmă cu două luni din judeţul Teleorman au speriat autorităţile statului. Încă de atunci vicepremierul Liviu Dragnea, sprijinit de premierul Victor Ponta au promis că imediat cum vremea le va permite vor lua măsuri pentru a evita pe viitor producerea unor astfel de evenimente. Recent, printr-o Hotărâre de Guvern s-au aprobat fondurile necesare pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în luna aprilie 2014. Iar ieri, au fost demarate oficial lucrările de amenajare a Pârâului Câinelui pe tronsonul amonte Baldovineşti aval Vârtoape şi amenajare râu Teleorman în zona localităţii Ştorobăneasa – Sat Beiu. Acestea vor trebui să fie gata până la finalul lunii august. Startul lucrărilor s-a dat în prezenţa prefecţilor din Teleorman şi Olt, a reprezentanţilor Apelor Române, a constructorilor şi proiectanţilor, în cadrul primului comandament comun. Cu această ocazie, prefectul judeţului Teleorman, Carmen Dan i-a avertizat pe constructori că va urmări îndeaproape stadiul lucrărilor.”Vom urmări îndeaproape respectarea acestui termen de sfârşit de august, vom face tot ce ţine de noi pentru consolidarea altor diguri care necesită reparaţii şi întreţinere”, a mărturisit prefectul teleormănean. Potrivit directorului general al Apele Române, Vasile Pintilie, recepţia lucrării a fost programată pentru ziua de 28 – 30 august.”Constructorul şi-a demarat deja execuţia acestor lucrări. Va fi necesar să avem un grafic de execuţii zilnic, săptămânal şi lunar. Termenul pe are l-am angajat în definitivarea acestor lucrări, rămâne valabil, 28-30 august 2014”, a declarat Pintilie. Pentru lucrările de amenajare a pârâului Câinelui pe tronsonul amonte Baldovineşti aval Vârtoape valoarea totală alocată este 19.000 mii lei. Proiectant este firma AQVAPROIECT-Bucureşti, iar constructorul HIDRO OLT Teleorman. Iar pentru amenajarea râului Teleorman în zona localităţii Ştorobăneasa-Sat Beiu, valoarea totală a fondurilor alocate este de 15.000 mii lei. Proiectant este Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, iar lucrările vor fi efectuate de SC Coniz Romars SRL Piteşti. Nouă ani au trecut de la ultimele inundaţii catastrofale produse de râurile Vedea

şi Teleorman şi chiar dacă şi atunci s-au promis investiţii pentru regularizarea râurilor şi întărirea sistemelor de apărare, dar nu s-a făcut nimic, pentru că nu s-au alocat bani. E pentru prima oară când un Guvern constată o problemă gravă şi a doua zi alocă şi fondurile necesare pentru rezolvarea ei. Cei mai încântaţi de construirea acestui dig sunt localnicii. După ce şi-au văzut, de mai multe ori, munca distrusă de ape, aceştia speră ca următoarele inundaţii să le privească la televizor.”Eu stau chiar aici. Prima dată când vine apa, vine chiar la mine. Şi acum am apă în casă. A venit domnul Ponta cu barca, m-a filmat, a intrat la mine. Eu sunt cel mai afectat. Am fost inundat de patru ori. Îmi pare bine că au început lucrările. Nu mai stau noaptea cu grijă”, a spus Tudor Moldoveanu, unul dintre sătenii afectaţi de inundaţiile din luna aprilie./Ziare.com, http://www.ziare.com/alexandria/stiri-actualitate/au-inceput-lucrarile-pentru-apararea-de-furia-apelor-4805033http://www.ziarulmara.ro/au-inceput-lucrarile-pentru-apararea-de-furia-apelor/

Aproape 14 milioane de euro pentru monitorizarea fluviului Dunărea, într-un proiect comun româno-bulgar România şi Bulgaria implementează împreună proiectul 'Danube Water integrated management (Danube Water)', cu o valoare de circa 14 milioane de euro, finanţat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 'Utilizarea durabilă şi protecţia resurselor naturale şi a mediului şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră', din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare. Astfel, România primeşte o finanţare de 9,6 milioane de euro, din suma totală a proiectului (85% finanţare externă, 13% cofinanţare de la buget, iar 2% cofinanţare de la partenerii din proiect), de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei. Potrivit Administraţiei Naţionale "Apele Române", proiectul este încadrat în categoria acţiunilor strategice şi are ca scop principal contribuţia la modernizarea şi dezvoltarea programului integrat de măsurători pe sectorul comun al fluviului Dunărea, de către România şi Bulgaria. Rezultatele din cadrul acestui proiect vor fi folosite pentru implementarea atât a Strategiei Dunării, cât a Programului de dezvoltare transfrontalieră România-Bulgaria./România TV, preluare de pe Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/proiect-romano-bulgar-pentru-calitatea-apei-dunarii-929588-1.html

http://www.actualitateaprahoveana.ro/editia-electronica/economic/aproape-14-milioane-de-euro-pentru-monitorizarea-fluviului-dunarea-intr-un-proiect-comun-romano-bulgar-12626http://stiri.today/un-vapor-laborator-achizitionat-de-administratia-apele-romane-va-actiona-pe-dunare-in-cazul-poluarilor-accidentale/

ANAR a cumpărat un vapor-laborator care va acționa pe DunăreUn laborator-vapor, achiziționat în cadrul proiectului comun România – Bulgaria cu fonduri europene “Danube Water”, va fi folosit pentru intervenție în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două țări, informează Administrația Națională “Apele Române” (ANAR). În prezent, România, prin intermediul instituțiilor sale de resort și a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul “Danube Water”, în valoare de aproape 14 milioane de euro, finanțat cu fonduri europene. În cadrul proiectului, care a durează doi ani și jumătate și al cărui final va fi în februarie 2015, cele două țări partenere vor trebui să obțină o îmbunătățire substanțială a activităților de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât și pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum și în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă și câmpurile de exploatare și prelucrare ale petrolului din Serbia și România. Proiectul presupune achiziția a două nave de supraveghere a calității apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenții rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea, alături de achiziția și dotarea cu echipamente, utilaje și aparatură topo-geodezică similare și performante, achiziționarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obținute și dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor și îmbunătățirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes. Până în prezent, ANAR a început modernizarea sistemului de monitorizare, prin achizitia unui vapor-laborator care va fi folosit și pentru intervenția în cazul poluărilor accidentale. De asemenea, au fost achiziționate 14 stații de monitorizare automată a nivelului și temperaturii apei, cu transmisie GPRS (general packet radio service), care au fost instalate pe Dunăre și sunt în curs de achiziție alte 60 stații pentru monitorizarea forajelor. În același timp, sunt în curs de achizitionare echipamente pentru laboratoarele ANAR și ale Agenției Naționale de Protecția Mediului (ANPM) pentru monitorizarea calității mediului. Prin sistemul de monitorizare, la fiecare 15 minute este înregistrată o valoare pentru fiecare parametru. Pentru nivel la statiile de pe Dunare valoarea înregistrata este o medie a trei citiri făcute la fiecare trei minute. La fiecare oră se

realizeaza transmisia datelor prin GPRS catre baza de date a ANAR. Cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării (29 iunie 2014), ANAR va participa, alături de partenerii săi, în cadrul proiectului “Let’s Do It, Danube!” și va organiza mai multe acțiuni educative de conștientizare a importanței pe care o are fluviul Dunărea. De asemenea, în cadrul proiectului “Danube Water”, va fi organizată la Giurgiu, o expoziție și un concurs de desene, urmată de o demonstrație a modului în care sunt realizate măsurătorile hidrologice la Dunăre. /Radio România Actualități, Radio Constanța, preluare de pe Mesagerul de Constanța, http://mesagerdeconstanta.ro/anar-a-cumparat-un-vapor-laborator-pentru-poluarile-de-pe-dunare/

10 milioane de euro pentru sistemul de monitorizare a Dunarii În prezent, România, prin intermediul instituțiilor sale de resort și a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul “Danube WATER integrated management (Danube WATER)”, un proiect încadrat în categoria proiectelor strategice și care are ca scop principal modernizarea și dezvoltarea programului integrat de măsurători calitative și cantitative pe sectorul comun al fluviului Dunărea, de către România și Bulgaria. În cadrul proiectului, care a durează 2 ani și jumătate și al cărui final va fi în februarie 2015, cele două țări partenere vor trebui să obțină următoarele rezultate:- O îmbunătățire substanțială a activităților de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât și pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum și în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă și câmpurile de exploatare și prelucrare ale petrolului din Serbia și România;- Achiziția a două nave de supraveghere a calității apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenții rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea;- Fiecare partener va pune la dispoziție rezultatele determinărilor (fiecare țară putând să își reducă astfel programul de măsurători hidrologice);- Metodologii coordonate de lucru și de prelucrare a datelor din fiecare țară;- ambele țări vor beneficia de un sistem geodezic integrat, armonizat cu sistemul geodezic european. Rezultatele din cadrul acestui proiect vor fi folosite pentru implementarea, atât a Strategiei Dunării, cât a Programului de dezvoltare transfrontalieră România-Bulgaria.

Principalele tipuri de activități pe care cele două țări le derulează în cadrul acestui proiect sunt:- Achiziția și dotarea cu echipamente, utilaje și aparatură topo-geodezică similare și performante;- Achiziționarea de aparatură de navigație pentru desfășurarea activităților de monitorizare calitativă și cantitativă a fluviului Dunărea;- Achiziționarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obținute;- Intercalibrarea laboratoarelor regionale de calitatea apelor și completarea dotărilor necesare pentru atingerea acestui obiectiv, achiziția de soluții standard și materiale;- Instruirea personalului pentru utilizarea echipamentelor, aparaturii și a soft-urilor;- Dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor și îmbunătățirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes. Până în prezent, ANAR a început modernizarea sistemului de monitoring, prin achizitia unui vapor-laborator care va fi folosit ṣi pentru intervenția ȋn cazul poluărilor accidentale. De asemnea, au fost achiziționate 14 sisteme de monitorizare automată a nivelului și temperaturii apei, cu transmisie GPRS, care au fost instalate pe Dunăre ṣi sunt în curs de achiziție alte 60 stații pentru monitorizarea forajelor. În același timp, sunt în curs de achizitionare echipamente pentru laboratoarele ANAR ṣi ANPM pentru monitoringul calității mediului. În cadrul proiectului, INHGA a început modernizarea sistemului de prognoză ṣi avertizare pe Dunăre, prin achiziția de echipamente performante, sistemul fiind deja folosit ṣi testat pentru monitorizarea viiturii de pe Dunăre din perioada mai-iunie 2014. De asemenea, în foarte scurt timp, va fi achiziționat un sistem IT, destinat pentru colectarea și diseminarea informațiilor și a datelor privind calitatea mediului, precum și informații privind episoadele de poluări accidentale. Pentru acest proiect, România a primit o finanțare de 9,6 mil euro, din suma totală a proiectului (85% finanțare externă, 13%-cofinanțare de la buget, iar 2 %- cofinanțare de la partenerii din proiect), de 13,75 mil.euro, restul revenind Bulgariei. În cadrul proiectului, Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură (DAPP) are calitatea de lider, el coordonând activitatea a 12 instituții publice și de învățământ, partenere în proiect, respectiv: A.N.”Apele Române”, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Institutul de Cercetări Chimice ICECHIM, Autoritatea Română pentru Activități Nucleare, Institutul de Cercetări Nucleare Pitești și două universități: Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea

POLITEHNICĂ București. Dintre acestea, ANAR a primit o finanțare de 5,1 mil de euro, iar INHGA- 1,1 mil euro. Finanțarea proiectului se realizează prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 ”Utilizarea durabilă și protecția resurselor naturale și a mediului și promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră”, din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare. Cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării (29 iunie 2014), ANAR va participa, alături de partenerii săi, în cadrul proiectului Let`s DO IT, Danube! și va organiza mai multe acțiuni educative, de implicare și conștientizare a importanței pe care o are fluviul Dunărea în viața lor. De asemenea, în cadrul proiectului DANUBE WATER, va fi organizată la Giurgiu, o expoziție și un concurs de desene, urmată de o demonstrație a modului în care sunt realizate măsurătorile hidrologice la Dunăre./B1TV, Observator, preluare de pe Observator de Constanța, http://observatordeconstanta.ro/259413/10-milioane-de-euro-pentru-sistemul-de-monitorizare-a-dunarii-259413.html

Un vapor-laborator achiziţionat de ANAR va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentaleUn laborator-vapor, achiziționat în cadrul proiectului comun România - Bulgaria cu fonduri europene Danube Water, va fi folosit pentru intervenție în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două țări, informează Administrația Națională Apele Române (ANAR), conform Mediafax. În prezent, România, prin intermediul instituțiilor sale de resort și a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul Danube Water, în valoare de aproape 14 milioane de euro, finanțat cu fonduri europene. În cadrul proiectului, care a durează doi ani și jumătate și al cărui final va fi în februarie 2015, cele două țări partenere vor trebui să obțină o îmbunătățire substanțială a activităților de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât și pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum și în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă și câmpurile de exploatare și prelucrare ale petrolului din Serbia și România, mai scrie Mediafax./Radio 21, preluare de pe Mediafax și Replica de Constanța, http://www.replicaonline.ro/un-vapor-laborator-achizitionat-de-anar-va-actiona-pe-dunare-in-cazul-poluarilor-accidentale-176930/http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/prima-achizitie-in-cadrul-proiectului-danube-water-3366798.html

ANAR a achiziţionat un vapor-laborator ce va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentaleUn laborator-vapor, cumpărat în cadrul proiectului comun România - Bulgaria cu fonduri europene "Danube Water", va fi utilizat pentru intervenţie în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două ţări, informează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR). România, prin intermediul instituţiilor sale de resort şi a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul "Danube Water", în valoare de aproape 14 milioane de euro, finanţat cu fonduri europene, informează Mediafax. În cadrul proiectului, care a durează doi ani şi jumătate şi al cărui final va fi în februarie 2015, cele două ţări partenere vor trebui să obţină o îmbunătăţire substanţială a activităţilor de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât şi pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum şi în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă şi câmpurile de exploatare şi prelucrare ale petrolului din Serbia şi România. Proiectul presupune achiziţia a două nave de supraveghere a calităţii apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenţii rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea, precum şi achiziţionarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obţinute şi dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor şi îmbunătăţirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes. ANAR a început modernizarea sistemului de monitorizare, prin achizitia unui vapor-laborator care va fi folosit şi pentru intervenţia în cazul poluărilor accidentale. Au mai fost achiziţionate 14 staţii de monitorizare automată a nivelului şi temperaturii apei, cu transmisie GPRS (general packet radio service), care au fost instalate pe Dunăre şi sunt în curs de achiziţie alte 60 staţii pentru monitorizarea forajelor. În acelaşi timp, sunt în curs de achizitionare echipamente pentru laboratoarele ANAR şi ale Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM) pentru monitorizarea calităţii mediului. Pentru acest proiect, România a primit o finanţare de 9,6 milioane de euro (85% finanţare externă, 13% - cofinanţare de la buget, iar 2% - cofinanţare de la partenerii din proiect) din suma totală a proiectului, de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei. Mai multe informaţii despre proiect pot fi găsite pe www.danube-water.eu./ Antena 3 și Antena 1, http://www.antena3.ro/romania/anar-a-achizitionat-un-vapor-laborator-ce-va-actiona-pe-dunare-in-cazul-poluarilor-accidentale-258065.html

Un vapor-laborator achiziţionat de ANAR va acţiona pe Dunăre în cazul poluărilor accidentaleUn laborator-vapor, achiziționat în cadrul proiectului comun România - Bulgaria cu fonduri europene "Danube Water", va fi folosit pentru intervenție în cazul poluărilor accidentale pe sectorul de Dunăre comun celor două țări, informează Administrația Națională "Apele Române" (ANAR).În prezent, România, prin intermediul instituțiilor sale de resort și a celor de specialitate, implementează, împreună cu Bulgaria, proiectul "Danube Water", în valoare de aproape 14 milioane de euro, finanțat cu fonduri europene.În cadrul proiectului, care a durează doi ani și jumătate și al cărui final va fi în februarie 2015, cele două țări partenere vor trebui să obțină o îmbunătățire substanțială a activităților de monitorizare a apelor din lunca Dunării, atât pentru fluviu, cât și pentru acviferul cu care acesta face schimb de ape, precum și în aval de utilizatorii principali ai apei, centralele electro-nucleare de la Kozlodui, Cernavodă și câmpurile de exploatare și prelucrare ale petrolului din Serbia și România.Proiectul presupune achiziția a două nave de supraveghere a calității apei, ca instrumente pentru asigurarea unei intervenții rapide în cazul unei poluări majore cu petrol pe fluviul Dunărea, alături de achiziția și dotarea cu echipamente, utilaje și aparatură topo-geodezică similare și performante, achiziționarea de soft-uri pentru prelucrarea datelor obținute și dezvoltarea unui model comun de prognoză a viiturilor și îmbunătățirea sistemului de avertizare pe sectorul de interes.Până în prezent, ANAR a început modernizarea sistemului de monitorizare, prin achizitia unui vapor-laborator care va fi folosit și pentru intervenția în cazul poluărilor accidentale. De asemenea, au fost achiziționate 14 stații de monitorizare automată a nivelului și temperaturii apei, cu transmisie GPRS (general packet radio service), care au fost instalate pe Dunăre și sunt în curs de achiziție alte 60 stații pentru monitorizarea forajelor. În același timp, sunt în curs de achizitionare echipamente pentru laboratoarele ANAR și ale Agenției Naționale de Protecția Mediului (ANPM) pentru monitorizarea calității mediului.Prin sistemul de monitorizare, la fiecare 15 minute este înregistrată o valoare pentru fiecare parametru. Pentru nivel la statiile de pe Dunare valoarea înregistrata este o medie a trei citiri făcute la fiecare trei minute. La fiecare oră se realizeaza transmisia datelor prin GPRS catre baza de date a ANAR.Totodată, în cadrul proiectului, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a început modernizarea sistemului de prognoză și avertizare pe Dunăre, prin achiziția de echipamente performante, sistemul fiind deja folosit și testat pentru monitorizarea viiturii de pe Dunăre din perioada mai - iunie 2014. De asemenea, în foarte scurt timp,

va fi achiziționat un sistem IT, pentru colectarea și diseminarea informațiilor și a datelor privind calitatea mediului, precum și informații privind episoadele de poluări accidentale.Pentru acest proiect, România a primit o finanțare de 9,6 milioane de euro (85% finanțare externă, 13% - cofinanțare de la buget, iar 2% - cofinanțare de la partenerii din proiect) din suma totală a proiectului, de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei.În cadrul proiectului, Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură (DAPP) are calitatea de lider, el coordonând activitatea a 12 instituții publice și de învățământ, partenere în proiect, respectiv: ANAR, INHGA, ANPM, Institutul de Cercetări Chimice ICECHIM, Autoritatea Română pentru Activități Nucleare, Institutul de Cercetări Nucleare Pitești și două universități - Universitatea Tehnică de Construcții București și Universitatea Politehnica București. Dintre acestea, ANAR a primit o finanțare de 5,1 mil de euro, iar INHGA- 1,1 mil euro.Finanțarea proiectului se realizează prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 "Utilizarea durabilă și protecția resurselor naturale și a mediului și promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră", din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare.Mai multe informații despre proiect sunt disponibile pe http://www.danube-water.eu/ro/.Cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării (29 iunie 2014), ANAR va participa, alături de partenerii săi, în cadrul proiectului "Let's Do It, Danube!" și va organiza mai multe acțiuni educative de conștientizare a importanței pe care o are fluviul Dunărea. De asemenea, în cadrul proiectului "Danube Water", va fi organizată la Giurgiu, o expoziție și un concurs de desene, urmată de o demonstrație a modului în care sunt realizate măsurătorile hidrologice la Dunăre./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/un-vapor-laborator-achizitionat-de-anar-va-actiona-pe-dunare-in-cazul-poluarilor-accidentale-12811148?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+mediafax%2FQddx+%28Mediafax_ALL%29

Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele RomâneCele patru foraje de monitorizare a calității apei de pe platforma de explorare a gazelor de șist de la Siliștea - Pungești (Vaslui) au fost blindate și sigilate de Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron. "Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă.

În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliștea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie și mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeași calitate ca înainte de începerea forajelor", a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană.La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrările de explorare a gazelor de șist în extravilanul localității vasluiene Siliștea, comuna Pungești, fiind prima locație din România unde compania petrolieră a început prospecțiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenționale. Activitățile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaș, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafață probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator.Sonda de explorare a gazelor de șist este amplasată în extravilanul comunei Pungești, la 650 de metri de localitatea Siliștea și 950 metri de satul Pungești. Suprafața totală pe care se va întinde platforma de extracție este de 20.298 metri. Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, și nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa este transportată cu cisternele și depozitată în rezervoarele amplasate în incinta platformei betonate.Forajul de la Siliștea - Pungești se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM și Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite și obligațiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL.După obținerea certificatului de urbanism și a acordului de mediu în cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Județean Vaslui, în octombrie 2013, și autorizația de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de șist. Lucrările au început efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună și jumătate din cauza protestelor localnicilor.Societatea Chevron România mai deține alte trei acorduri de mediu în județul Vaslui pentru explorarea gazelor de șist în localitățile Păltiniș - Băcești, Popeni - Găgești și Puiești. De asemenea, compania petrolieră a mai obținut, în urmă cu două luni, și cea de-a doua autorizație de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deținut la Puiești./Gândul, http://www.gandul.info/stiri/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-blindate-si-sigilate-de-apele-romane-12819883, preluare de pe Mediafax

Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele Românede Andreea Unturica - Mediafax, Teodor Istrate - Mediafax Cele patru foraje de monitorizare a calității apei de pe platforma de explorare a gazelor de șist de la Siliștea - Pungești (Vaslui) au fost blindate și sigilate de Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron.Potrivit reprezentanților Administrației Bazinale de Apă (ABA) Prut - Bârlad, cele patru puțuri de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de șist de la Siliștea - Pungești, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracției apei din subteran, necesară în procesul tehnologic, transmite corespondentul MEDIAFAX.În acest sens, ABA Prut - Bârlad a blindat și sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron."Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliștea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie și mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeași calitate ca înainte de începerea forajelor", a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană.La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrările de explorare a gazelor de șist în extravilanul localității vasluiene Siliștea, comuna Pungești, fiind prima locație din România unde compania petrolieră a început prospecțiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenționale. Activitățile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaș, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafață probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator.Sonda de explorare a gazelor de șist este amplasată în extravilanul comunei Pungești, la 650 de metri de localitatea Siliștea și 950 metri de satul Pungești. Suprafața totală pe care se va întinde platforma de extracție este de 20.298 metri. Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, și nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa este transportată cu cisternele și depozitată în rezervoarele amplasate în incinta platformei betonate.

Forajul de la Siliștea - Pungești se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM și Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite și obligațiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL.După obținerea certificatului de urbanism și a acordului de mediu în cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Județean Vaslui, în octombrie 2013, și autorizația de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de șist. Lucrările au început efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună și jumătate din cauza protestelor localnicilor.Societatea Chevron România mai deține alte trei acorduri de mediu în județul Vaslui pentru explorarea gazelor de șist în localitățile Păltiniș - Băcești, Popeni - Găgești și Puiești. De asemenea, compania petrolieră a mai obținut, în urmă cu două luni, și cea de-a doua autorizație de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deținut la Puiești./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-blindate-si-sigilate-de-apele-romane-12819784

Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, sigilate de Apele RomâneRomânia și Bulgaria implementează împreună proiectul 'Danube Water integrated management (Danube Water)', cu o valoare de circa 14 milioane de euro, finanțat prin programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, Axa Prioritară 2 'Utilizarea durabilă și protecția resurselor naturale și a mediului și promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră', din fondurile programului de dezvoltare a zonei de frontieră româno-bulgare. Pentru acest proiect, România a primit o finanțare de 9,6 milioane de euro, din suma totală a proiectului (85% finanțare externă, 13% cofinanțare de la buget, iar 2% cofinanțare de la partenerii din proiect), de 13,75 milioane de euro, restul revenind Bulgariei. Potrivit unui comunicat al Administrației Naționale 'Apele Române'', proiectul este încadrat în categoria proiectelor strategice și care are ca scop principal modernizarea și dezvoltarea programului integrat de măsurători calitative și cantitative. http://cronicaromana.ro/2014/06/24/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-sigilate-de-apele-romane/?

utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-sigilate-de-apele-romane

Pungești. Forajele de monitorizare a calităţii apei, blindate şi sigilate de Apele RomâneAdministrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad a sigilat cele patru foraje de monitorizare a calității apei de pe platforma de explorare a gazelor de șist de la Siliștea - Pungești (Vaslui) pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron, informează Mediafax. Potrivit reprezentanților Administrației Bazinale de Apă (ABA) Prut - Bârlad, cele patru puțuri de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de șist de la Siliștea - Pungești, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracției apei din subteran, necesară în procesul tehnologic. În acest sens, ABA Prut - Bârlad a blindat și sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron. "Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliștea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie și mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeași calitate ca înainte de începerea forajelor", a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană. La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrările de explorare a gazelor de șist în extravilanul localității vasluiene Siliștea, comuna Pungești, fiind prima locație din România unde compania petrolieră a început prospecțiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenționale. Activitățile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaș, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafață probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator. Sonda de explorare a gazelor de șist este amplasată în extravilanul comunei Pungești, la 650 de metri de localitatea Siliștea și 950 metri de satul Pungești. Suprafața totală pe care se va întinde platforma de extracție este de 20.298 metri. Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, și nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa este transportată cu cisternele și depozitată în rezervoarele amplasate în incinta platformei betonate.

Forajul de la Siliștea - Pungești se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM și Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite și obligațiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL. După obținerea certificatului de urbanism și a acordului de mediu în cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Județean Vaslui, în octombrie 2013, și autorizația de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de șist. Lucrările au început efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună și jumătate din cauza protestelor localnicilor.Societatea Chevron România mai deține alte trei acorduri de mediu în județul Vaslui pentru explorarea gazelor de șist în localitățile Păltiniș - Băcești, Popeni - Găgești și Puiești. De asemenea, compania petrolieră a mai obținut, în urmă cu două luni, și cea de-a doua autorizație de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deținut la Puiești./Digi 24, preluare de pe România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/pungesti--forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei--blindate-si-sigilate-de-apele-romane-340377

Apele Române a sigilat şi blindat forajele de verificare a calităţii apei la de la Pungeşti Cele patru foraje de monitorizare a calității apei de pe platforma de explorare a gazelor de șist de la Pungești au fost blindate și sigilate de Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut - Bârlad, pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron. Potrivit reprezentanților ABA Prut - Bârlad, puțurile de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de șist, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracției apei din subteran, necesară în procesul tehnologic. ABA a blindat și sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron. "Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliștea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie și mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeași calitate ca

înainte de începerea forajelor", a declarat purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană. /Ziua News, http://www.ziuanews.ro/stiri/apele-romane-a-sigilat-si-blindat-forajele-de-verificare-a-calitatii-apei-la-de-la-pungesti-125338

Apele Române a SIGILAT forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti pentru a se elimina orice SUSPICIUNECele patru foraje de monitorizare a calităţii apei de pe platforma de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti au fost blindate şi sigilate de Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad. Măsura a fost luată pentru a se elimina orice suspiciune legată de utilizare a apei din subteran de către Chevron. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut - Bârlad, cele patru puţuri de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracţiei apei din subteran, necesară în procesul tehnologic, transmite Mediafax, În acest sens, ABA Prut - Bârlad a blindat şi sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron."Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliştea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie şi mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeaşi calitate ca înainte de începerea forajelor", a declarat purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană./Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/apele-romane-a-sigilat-forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-pentru-a-se-elimina-orice-suspiciune-.html

Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele RomâneCele patru foraje de monitorizare a calităţii apei de pe platforma de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti (Vaslui) au fost blindate şi sigilate de Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut - Bârlad, cele patru puţuri de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracţiei apei din subteran,

necesară în procesul tehnologic. În acest sens, ABA Prut - Bârlad a blindat şi sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron. "Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliştea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie şi mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeaşi calitate ca înainte de începerea forajelor", a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană. La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale. Activităţile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaş, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafaţă probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator. Sonda de explorare a gazelor de şist este amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri. Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa este transportată cu cisternele şi depozitată în rezervoarele amplasate în incinta platformei betonate. Forajul de la Siliştea - Pungeşti se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL. După obţinerea certificatului de urbanism şi a acordului de mediu în cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Judeţean Vaslui, în octombrie 2013, şi autorizaţia de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de şist. Lucrările au început efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună şi jumătate din cauza protestelor localnicilor.Societatea Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi

Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în urmă cu două luni, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti. /Realitatea tv, http://www.realitatea.net/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-blindate-si-sigilate-de-apele-romane_1468084.html

Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, sigilate de Apele RomâneCele patru foraje de monitorizare a calităţii apei de pe platforma de explorare a gazelor de şist de la Siliştea – Pungeşti (Vaslui) au fost blindate şi sigilate de Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut – Bârlad, cele patru puţuri de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de şist de la Siliştea – Pungeşti, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracţiei apei din subteran, necesară în procesul tehnologic, transmite corespondentul Mediafax. În acest sens, ABA Prut – Bârlad a blindat şi sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron. “Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliştea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie şi mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeaşi calitate ca înainte de începerea forajelor”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al ABA Prut – Bârlad, Dan Buruiană. La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale. Activităţile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaş, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafaţă probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator. Sonda de explorare a gazelor de şist este amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri. Consumul total de apă folosită în

procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa este transportată cu cisternele şi depozitată în rezervoarele amplasate în incinta platformei betonate. Forajul de la Siliştea – Pungeşti se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL. După obţinerea certificatului de urbanism şi a acordului de mediu în cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Judeţean Vaslui, în octombrie 2013, şi autorizaţia de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de şist. Lucrările au început efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună şi jumătate din cauza protestelor localnicilor. Societatea Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în urmă cu două luni, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti./Cronica Română, http://stiri.astazi.ro/stire-forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-sigilate-de-apele-romane-255816812.htmlhttp://stiri.today/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-blindate-si-sigilate-de-apele-romane/http://www.ziarelive.ro/stiri/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-blindate-si-sigilate-de-apele-romane.html

IMAGINEA FURTUNII ÎN VAMA VECHE! Uite cum arată staţiunea SUB PLOILE care nu se mai opresc!Cei ce doreau ca în această săptămână să-şi petreacă timpul la mare au fost nevoiţi să-şi anuleze planuruile datorită vremii urâte care a pus stăpânire pe litoral. Pe reţelele de socializare circulă o fotografie care arată cum apele au pus stăpânire pe plaja din Vama Veche. Ploile torenţiale şi vântul au făcut prăpăd pe litoral, umbrelele de pe plajă au fost luate de vânt, terasele rupte, iar valurile marii au acoperi nisipul. Administrația Naţională Apele Române (ANAR) informează că ploile din ultimele 24 de ore au provocat pagube în localităţile Albeşti, Vârtop, Limanu (Mangalia) şi Tuzla şi au cotropit zonele de

plajă, fenomenul putând fi accentuat de precipitaţiile prognozate. Ploile abundente din ultima perioadă au inundat Constanţa. Meteorologii au emis cod galben şi cod portocaliu de furtună. Avertizarea este valabilă vineri, 20 iunie 2014, între orele 12:00 şi 20:00. /Libertatea, http://www.libertatea.ro/detalii/articol/litoralul-sub-ape-in-urma-ploilor-torentiale-496858.html

DEZASTRU PE LITORAL, după ploile şi furtunile din ultimele zileDezastru, dar de mai mică amploare, și pe litoralul nostru după ploile și furtunile din ultimele zile. Pe plaje, ploaia puternică și șuvoaiele au săpat șanțuri în nisip în timp ce valurile puternice au adus din larg alge și scoici. Hotelierii și patronii restaurantelor de pe litoral spun că pagubele sunt însemnate. Tot litoralul a avut de suferit după ploile din ultimele zile. Cele mai mari probleme au fost la Mamaia, Costinești și în zona Neptun - Olimp. Toți angajații de la Apele Române au fost trimiși pe teren să igienizeze plajele și să niveleze nisipul spulberat de furtună. a Costinești, puținii turiști care așteptau îmbunătățirea vremii au găsit plaja acoperită de scoici și alge urât mirositoare. Nici în stațiunea Neptun plaja nu este primitoare. Pagubele după cele două zile de vreme rea sunt de sute de mii de euro, pe litoral. Pe lângă umbrele, șezlonguri și construcții ușoare distruse de vânt, fiecare hotelier sau patron de terasă a pierdut bani prin lipsa turiștilor. REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/dezastru-pe-litoral-dupa-ploile-si-furtunile-din-ultimele-zile_1466970.html#ixzz366UjYmr1

Teme similare

Comisarul șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Szep Robert: Poluările cu metale grele de la Bălan - dezastru ecologic Comisarul șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Szep Robert: Poluările cu metale grele de la Bălan - dezastru ecologicComisarul șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Szep Robert, spune că poluările accidentale cu metale grele care se produc frecvent în zona fostei exploatări miniere de la Bălan (Harghita) reprezintă "un adevărat dezastru ecologic”, precizând că trebuie găsite soluții pentru stoparea fenomenului, informează Mediafax."Este un adevărat dezastru ecologic dacă ne uităm la ce vedem în jur, se contaminează pânza de apă freatică, se contaminează solul până în straturile profunde ale acestuia, se

contaminează Oltul și acum trebuie să găsim soluții pentru oprirea fenomenului și pentru reducerea riscului acestor ape de mină asupra ecosistemului, asupra apelor din Bazinul Oltului Superior”, a declarat, luni, Szep Robert, aflat într-o vizită la Bălan. Potrivit acestuia, "neconcordanțele legislative" au permis ca o suprafață de teren pe care se află o instalație funcțională de importanță majoră, în cazul de față stația de epurare pasivă a apelor de mină, să fie vândută de lichidator unei persoane fizice. Directorul general al Conversmin (Societatea Comercială de Conservare și Închidere a Minelor), Ion Stamin Purcaru, prezent și el la Bălan, a explicat cum a fost posibilă această vânzare-cumpărare a terenului aflat în ecologizare. "Astăzi activează două legi, care au prevederi diferite. Legea minelor care spune că obiectivul trebuie ecologizat, închis, și legea insolvenței care lucrează în favoarea creditorului. Cred că trebuie armonizate cele două legi, cu prioritate pe legea minelor, astfel încât creditorii să poată să acționeze abia după ce lucrurile sunt reabilitate ecologic și după ce situația unei mine a fost finalizată. Am informat și vom informa în continuare ministerul, să vedem cât de legal a fost vândut terenul, la ce situație juridică finală se poate ajunge și în funcție de asta să găsim o soluție tehnică de amplasare a unei noi stații”, a spus Ion Stamin Purcaru. Potrivit lui Szep Robert, noul proprietar nu s-a îngrijit ca instalația de epurare să fie întreținută corespunzător, iar conducta de alimentare a acesteia "a dispărut pur și simplu”. "Atâta timp cât a funcționat exploatarea minieră Bălan, stația de epurare era periodic decolmatată, se schimba patul de calcar, dar cel care a cumpărat terenul nu a avut grijă de acest obiectiv, iar conducta de alimentare a stației de epurare pasivă a dispărut pur și simplu, în condiții mai mult sau mai puțin cunoscute”, a afirmat comisarul șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM). În perioadele ploiase, debitul apei de mină crește și apa contaminată ajunge în râul Olt și pe alte terenuri necontaminate, pe care le poluează cu metale grele. Pe de altă parte, oxizii de fier care ies din mină, în contact cu oxigenul din aer, formează coloizi de fier, care, odată ajunși în râu, consumă tot oxigenul și distrug ecosistemul, omorând peștii și celelalte vietăți acvatice. Capacitatea de intervenție a autorităților este, însă, îngrădită după încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului respectiv. La rândul său, dirigintele de șantier la lucrările de ecologizare a fostei exploatări miniere Bălan, Szasz Laszlo, a afirmat că este vorba despre o poluare continuă în perioadele ploioase, când "apele de mină, pe lângă faptul că ies din subteran, mai pot antrena și mâlul din decantor”. Potrivit acestuia, poluări accidentale cauzate de nefuncționarea stației de epurare pasivă a apei de mina se produc lunar.

În mai, ministrul Mediului, Attila Korodi, a cerut continuarea lucrărilor de punere în siguranță a iazului de decantare de la Bălan, "cel mai periculos punct din județul Harghita", întrucât dacă acesta s-ar surpa ar acoperi cu steril o treime din comuna Sândominic, unde locuiesc 3.000 de oameni. Ministrul Mediului spunea atunci că iazul de decantare din orașul Bălan este "cea mai vulnerabilă zonă din Harghita", amintind că în urmă cu patru ani și în 2012 au avut loc "evenimente nefericite din punct de vedere hidrologic", care au impus realizarea unui proiect tehnic comun al Apelor Române și Conversmin, pe de o parte pentru punerea în siguranță a acestuia, iar pe de altă parte pentru corelarea captării de debite din iaz cu capacitatea de preluare a Oltului. "Atunci, s-a creat o lucrare de închidere de mină aici, recalibrarea aducțiunilor și recalibrarea malului Oltului din bugetul Conversmin, iar pe de altă parte, de la Sândominic în jos, prin bugetul de la Apele Române, a început un proiect multianual de redimensionare a albiei, ca să se preia vârfurile care pot veni de aici", declara Korodi. El adăuga că lucrările de punere în siguranță la iazul de decantare sunt finalizate în proporție de 60 la sută, însă, din datele pe care le avea atunci la dispoziție, în acest an mai sunt bani doar pentru două luni. În 2012, în urma ploilor torențiale, o parte din peretele iazului de decantare s-a surpat, afectând stabilitatea acestuia și sterilul de mină a acoperit mai multe hectare de teren în partea de vest a comunei Sândominic, în stat gros de până la o jumătate de metru. Anul trecut, la mijlocul lunii august, la iazul de decantare al fostei Exploatări Miniere Bălan, în urma precipitațiilor abundente, o cantitate însemnată de steril a fost dislocată din taluzul digului, pe malul drept, care s-a depus de-a lungul galeriei, obturând-o în proporție de 50 la sută. Mina Bălan și-a încetat activitatea în iunie 2006. Lucrările de închidere a exploatării și de ecologizare se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, bani alocați de Guvernul României./România liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/comisarul-sef-adjunct-al-garzii-nationale-de-mediu--szep-robert--poluarile-cu-metale-grele-de-la-balan---dezastru-ecologic-340390

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Forajele de monitorizare a calitãtii apei de la Pungesti, blindate si sigilate de Apele RomâneCele patru foraje de monitorizare a calitãtii apei de pe platforma de explorare a gazelor de sist de la Silistea, comuna Pungesti, au fost blindate si sigilate de Administratia Bazinalã de Apã Prut-Bârlad, pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de cãtre Chevron. Potrivit reprezentantilor Administratiei Bazinale de Apã (ABA) Prut-Bârlad, cele patru puturi de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de sist de la Silistea – Pungesti, sãpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extractiei apei din subteran, necesarã în procesul tehnologic. În acest sens, ABA Prut- Bârlad a blindat si sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freaticã de cãtre compania Chevron. “Administratia Bazinalã de Apã Prut-Bârlad a verificat dacã se utilizeazã apa din subteran de cãtre compania Chervron, aspect care nu se confirmã. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligã sã monitorizãm lunar sonda de explorare de la Silistea, s-au prelevat probe de apã din cele patru foraje în lunile aprilie si mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul cã apa are aceeasi calitate ca înainte de începerea forajelor”, a declarat, luni, purtãtorul de cuvânt al ABA Prut- Bârlad, Dan Buruianã. La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrãrile de explorare a gazelor de sist în extravilanul localitãtii vasluiene Silistea, comuna Pungesti, fiind prima locatie din România unde compania petrolierã a început prospectiunile pentru identificarea unor posibile zãcã- minte neconventionale. Activitãtile de foraj, realizate de firma Dafora Medias, au început la cinci luni de la demararea lucrãrilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasatã sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafatã probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator. Sonda de explorare a gazelor de sist este amplasatã în extravilanul comunei Pungesti, la 650 de metri de localitatea Silistea si 950 metri de satul Pungesti. Suprafata totalã pe care se întinde platforma de extractie este de 20.298 metri. Consumul total de apã folositã în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apã fiind asigurat din surse externe, si nu din pânza freaticã, în baza unui contract semnat cu o firmã autorizatã. Apa este transportatã cu cisternele si depozitatã în rezervoarele

amplasate în incinta platformei betonate. Forajul de la Silistea – Pungesti se executã în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM si Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotãrârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite si obligatiile asumate prin acordul de concesiune pentru exploraredezvoltare- exploatare petrolierã în perimetrul V-2 Bârlad cãtre SC Chevron România Exploration and Production SRL. Societatea Chevron România mai detine alte trei acorduri de mediu în judetul Vaslui pentru explorarea gazelor de sist în localitãtile Pãltinis – Bãcesti, Popeni – Gãgesti si Puiesti. De asemenea, compania petrolierã a mai obtinut, în urmã cu douã luni, si cea de-a doua autorizatie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul detinut la Puiesti./ Monitorul de Vaslui, http://www.monitoruldevaslui.ro/2014/06/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-blindate-si-sigilate-de-apele-romane.html

APELE ROMANE monitorizeaza calitatea apei de la PUNGESTICele patru foraje de monitorizare a calitatii apei de pe platforma de explorare a gazelor de sist de la Silistea - Pungesti (Vaslui) au fost blindate si sigilate de Administratia Bazinala de Apa Prut - Barlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de catre Chevron. Potrivit reprezentantilor Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Prut - Barlad, cele patru puturi de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de sist de la Silistea - Pungesti, sapate la o adancime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron in vederea extractiei apei din subteran, necesara in procesul tehnologi. In acest sens, ABA Prut - Barlad a blindat si sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din panza freatica de catre compania Chevron. "Administratia Bazinala de Apa Prut - Barlad a verificat daca se utilizeaza apa din subteran de catre compania Chervron, aspect care nu se confirma. In conformitate cu prevederile legale, care ne obliga sa monitorizam lunar sonda de explorare de la Silistea, s-au prelevat probe de apa din cele patru foraje in lunile aprilie si mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul ca apa are aceeasi calitate ca inainte de inceperea forajelor", a declarat, luni, purtatorul de cuvant al ABA Prut - Barlad, Dan Buruiana. La inceputul lunii mai, compania Chevron a inceput lucrarile de explorare a gazelor de sist in extravilanul localitatii vasluiene Silistea, comuna Pungesti, fiind prima locatie din Romania unde compania petroliera a inceput prospectiunile pentru identificarea unor posibile zacaminte neconventionale. Activitatile

de foraj, realizate de firma Dafora Medias, au inceput la cinci luni de la demararea lucrarilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasata sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafata probe de roci care, ulterior, vor fi analizate in laborator.Sonda de explorare a gazelor de sist este amplasata in extravilanul comunei Pungesti, la 650 de metri de localitatea Silistea si 950 metri de satul Pungesti. Suprafata totala pe care se va intinde platforma de extractie este de 20.298 metri. Consumul total de apa folosita in procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apa fiind asigurat din surse externe, si nu din panza freatica, in baza unui contract semnat cu o firma autorizata. Apa este transportata cu cisternele si depozitata in rezervoarele amplasate in incinta platformei betonate. Forajul de la Silistea - Pungesti se executa in baza contractului de concesionare incheiat intre ANRM si Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotararea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobandite si obligatiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petroliera in perimetrul V-2 Barlad catre SC Chevron Romania Exploration and Production SRL. Dupa obtinerea certificatului de urbanism si a acordului de mediu in cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Judetean Vaslui, in octombrie 2013, si autorizatia de construire pentru amenajarea platformei pe care este montata sonda de explorare a gazelor de sist. Lucrarile au inceput efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o intarziere de o luna si jumatate din cauza protestelor localnicilor. Societatea Chevron Romania mai detine alte trei acorduri de mediu in judetul Vaslui pentru explorarea gazelor de sist in localitatile Paltinis - Bacesti, Popeni - Gagesti si Puiesti. De asemenea, compania petroliera a mai obtinut, in urma cu doua luni, si cea de-a doua autorizatie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, in perimetrul detinut la Puiesti. /Bună Ziua Vaslui, http://www.bzv.ro/apele-romane-monitorizeaza-calitatea-apei-de-la-pungesti-2688

Forajele de monitorizare a calităţii apei de la Pungeşti, blindate şi sigilate de Apele RomâneCele patru foraje de monitorizare a calităţii apei de pe platforma de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti (Vaslui) au fost blindate şi sigilate de Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut - Bârlad, cele patru puţuri de monitorizare din interiorul careului sondei de

explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracţiei apei din subteran, necesară în procesul tehnologic, transmite Mediafax. În acest sens, ABA Prut - Bârlad a blindat şi sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron. Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliştea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie şi mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeaşi calitate ca înainte de începerea forajelor, a declarat, luni, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană./Replica de Constanța, http://www.replicaonline.ro/forajele-de-monitorizare-a-calitatii-apei-de-la-pungesti-blindate-si-sigilate-de-apele-romane-177197/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

ABA Jiu: ”LET’S DO IT, DANUBE!” – Administrația Bazinală de Apă Jiu igienizează malurile fluviuluiAdministrația Bazinală de Apă Jiu, devenită partener strategic al proiectului “Let’s Do It, Danube !”, a curățat malurilor Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. După colaborarea din cadrul celor patru ediții ale zilei naționale de curățenie, echipa Let’s Do It, România! desfășoară pentru prima oară proiectul Let’s Do It, Danube ! împreuna cu A.N. ”Apele Române”. La nivelul A.B.A Jiu proiectul a cuprins o campanie de educație în școlile din județele dunărene -Mehedinți și Dolj – care s-a concretizat prin premierea celor mai inventive eseuri sau desene și s-a finalizat prin curățenia propriu-zisă, eveniment ce s-a desfășurat astăzi, 27 iunie 2014. Voluntarii A.B.A Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj – au igienizat malurile fluviului Dunărea – la Calafat. Au fost strânși 100 de saci de gunoaie (în jur de 2 metri cubi) de pe plaja și din zona portului Calafat și de pe plaja de la Bascov. Deșeurile au fost depozitate la groapa de gunoi a Calafatului. La nivelul județului Mehedinți, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor au igienizat malurile fluviului Dunărea în zona localității Șimian„Prin participarea noastră ca voluntari la această campanie de ecologizare dorim să ne aducem contribuția la protejarea naturii prin refacerea ecosistemului și să demonstrăm că suntem alături de comunitate. Trebuie pus accent pe

responsabilizarea privind gestionarea deșeurilor, aplicarea legislației de mediu. Angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu s-au implicat în această campanie de ecologizare în fiecare an. Astăzi, noutatea a reprezentat-o simplul fapt că ne-am axact strict pe igienizarea malurilor fluviului Dunărea. De menționat este faptul că noi, Apele Române facem igienizare pe cursurile de apă și digurile ce le avem în administrare periodic. Cu toate acestea, de fiecare dată gunoiul reapare“, director A.B.A Jiu, Marin Talău. Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt: Caraș – Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari “Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării. “Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. “Let`s Do It, Romania!“ este proiectul tuturor celor care cred că, în România, se întâmplă și lucruri pozitive, atunci când fiecare este dispus să contribuie, chiar cu foarte puțin: o singură zi, pentru o Românie curată. ( Oltenasul – Actualitate- 27 iunie 2014) http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-lets-do-it-danube-administratia-bazinala-de-apa-jiu-igienizeaza-malurile-fluviului/

ABA Jiu igienizează malurile fluviului DunăreaAdministrația Bazinală de Apă Jiu, devenită partener strategic al proiectului “Let’s Do It, Danube !”, a curățat malurilor Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. După colaborarea din cadrul celor patru ediții ale zilei naționale de curățenie, echipa Let’s Do It, România! desfășoară pentru prima oară proiectul Let’s Do It, Danube ! împreuna cu A.N. ”Apele Române”. La nivelul A.B.A Jiu proiectul a cuprins o campanie de educație în școlile din județele dunărene -Mehedinți și Dolj - care s-a concretizat prin premierea celor mai inventive eseuri sau desene și s-a finalizat prin curățenia propriu-zisă, eveniment ce s-a desfășurat astăzi, 27 iunie 2014. Voluntarii A.B.A Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj – au igienizat malurile fluviului Dunărea – la Calafat. Au fost strânși 100 de saci de gunoaie (în jur de 2 metri cubi) de pe plaja și din zona portului Calafat și de pe plaja de la Bascov. Deșeurile au fost depozitate la groapa de gunoi a Calafatului. La nivelul județului Mehedinți, angajații

Sistemului de Gospodărire a Apelor au igienizat malurile fluviului Dunărea în zona localității Șimian. „Prin participarea noastră ca voluntari la această campanie de ecologizare dorim să ne aducem contribuția la protejarea naturii prin refacerea ecosistemului și să demonstrăm că suntem alături de comunitate. Trebuie pus accent pe responsabilizarea privind gestionarea deșeurilor, aplicarea legislației de mediu. Angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu s-au implicat în această campanie de ecologizare în fiecare an. Astăzi, noutatea a reprezentat-o simplul fapt că ne-am axact strict pe igienizarea malurilor fluviului Dunărea. De menționat este faptul că noi, Apele Române facem igienizare pe cursurile de apă și digurile ce le avem în administrare periodic. Cu toate acestea, de fiecare dată gunoiul reapare“, director A.B.A Jiu, Marin Talău. Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt: Caraș – Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari “Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării. “Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%.“Let`s Do It, Romania!“ este proiectul tuturor celor care cred că, în România, se întâmplă și lucruri pozitive, atunci când fiecare este dispus să contribuie, chiar cu foarte puțin: o singură zi, pentru o Românie curată. (Lupa - ACTUALITATE - 06/27/2014, 15:03) http://www.lupamea.ro/articol.php?id=23704&titlu=ABA-Jiu-igienizează-malurile-fluviului-Dunărea

ABA Jiu a început curăţenia pe malurile DunăriiAdministrația Bazinală de Apă Jiu, devenită partener strategic al proiectului “Let’s Do It, Danube !”, a curățat malurilor Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. Potrivit unui comunicat al companiei, voluntarii A.B.A Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj – au igienizat malurile fluviului Dunărea – la Calafat. Au fost strânși 100 de saci de gunoaie (în jur de 2 metri cubi) de pe plaja și din zona portului Calafat și de pe plaja de la Bascov. Deșeurile au fost depozitate

la groapa de gunoi a Calafatului. La nivelul județului Mehedinți, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor au igienizat malurile fluviului Dunărea în zona localității Șimian. Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt: Caraș – Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari “Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării. “Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. (Gazeta de Sud - Comunitate - Delia PATRU Vineri, 27 Iunie 2014 - 19:48) http://www.gds.ro/Comunitate/2014-06-27/ABA+Jiu+a+inceput+curatenia+pe+malurile+Dunarii

Tone de gunoi adunate de pe malurile DunăriiAngajații Administrației Bazinale de Apă Jiu, dar și voluntarii, au curățat, ieri, în cadrul campaniei „Let’s Do It, Danube!”, malurile Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. Numai de pe plaja și din zona portului Calafat, respectiv de pe plaja de la Bascov, au fost strânși 100 de saci de gunoaie, însemnând în jur de doi metri cubi de deșeuri. După cele patru ediții ale zilei naționale de curățenie, echipa „Let’s Do It, România!” desfășoară pentru prima oară proiectul „Let’s Do It, Danube!” împreuna cu Administrația Națională „Apele Române”. În cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu proiectul a cuprins o campanie de educație în școlile din județele dunărene -Mehedinți și Dolj – care s-a concretizat prin premierea celor mai inventive eseuri sau desene și s-a finalizat prin curățenia propriu-zisă, acțiune ce s-a desfășurat ieri. Curățenie în zona portului și pe plaja de la Calafat. Voluntarii A.B.A Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj – au igienizat malurile fluviului la Calafat, deșeurile fiind depozitate la groapa de gunoi a municipiului. La nivelul județului Mehedinți, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor au igienizat malurile Dunării în zona localității Șimian. „Prin participarea noastră ca voluntari la această campanie de ecologizare dorim să ne aducem contribuția la protejarea naturii prin refacerea ecosistemului și să demonstrăm că suntem alături de comunitate. Trebuie pus accent pe

responsabilizarea privind gestionarea deșeurilor, aplicarea legislației de mediu. Angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu s-au implicat în această campanie de ecologizare în fiecare an. Astăzi, noutatea a reprezentat-o simplul fapt că ne-am axat strict pe igienizarea malurilor fluviului Dunărea. De menționat este faptul că noi, Apele Române facem igienizare pe cursurile de apă și digurile ce le avem în administrare periodic. Cu toate acestea, de fiecare dată gunoiul reapare“, a precizat directorul A.B.A Jiu, Marin Talău. De la “Let`s Do It, Romania!” la „Let’s Do It, Danube !” Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt Caraș–Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari „Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării. „Let`s Do It, Romania!” este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50.000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, „Let`s Do It, Romania!” a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2 milioane de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. (Cuvântul Libertății – Actualitate-Radu Iliceanu -28 iunie 2014) http://www.cvlpress.ro/28.06.2014/tone-de-gunoi-adunate-de-pe-malurile-dunarii/

Calafat: O sută de saci de gunoi, adunați de voluntarii ABA Jiu de pe malurile DunăriiAdministrația Bazinală de Apă Jiu, devenită partener strategic al proiectului “Let’s Do It, Danube !”, a curățat malurilor Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. După colaborarea din cadrul celor patru ediții ale zilei naționale de curățenie, echipa Let’s Do It, România! desfășoară pentru prima oară proiectul Let’s Do It, Danube ! împreuna cu A.N. ”Apele Române”. La nivelul A.B.A Jiu proiectul a cuprins o campanie de educație în școlile din județele dunărene -Mehedinți și Dolj – care s-a concretizat prin premierea celor mai inventive eseuri sau desene și s-a finalizat prin curățenia propriu-zisă, eveniment ce s-a desfășurat astăzi, 27 iunie 2014. Voluntarii A.B.A Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj – au igienizat malurile fluviului Dunărea – la Calafat. Au fost strânși 100 de saci de gunoaie (în jur de 2 metri cubi) de pe plaja și din zona portului Calafat și de pe plaja de la Bascov. Deșeurile au fost depozitate la groapa de gunoi a Calafatului. La nivelul județului Mehedinți, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor au igienizat malurile fluviului Dunărea în zona

localității Șimian.„Prin participarea noastră ca voluntari la această campanie de ecologizare dorim să ne aducem contribuția la protejarea naturii prin refacerea ecosistemului și să demonstrăm că suntem alături de comunitate. Trebuie pus accent pe responsabilizarea privind gestionarea deșeurilor, aplicarea legislației de mediu. Angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu s-au implicat în această campanie de ecologizare în fiecare an. Astăzi, noutatea a reprezentat-o simplul fapt că ne-am axact strict pe igienizarea malurilor fluviului Dunărea. De menționat este faptul că noi, Apele Române facem igienizare pe cursurile de apă și digurile ce le avem în administrare periodic. Cu toate acestea, de fiecare dată gunoiul reapare“, a declarat directorul A.B.A Jiu, Marin Talău. Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt: Caraș – Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari “Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării. “Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. “Let`s Do It, Romania!“ este proiectul tuturor celor care cred că, în România, se întâmplă și lucruri pozitive, atunci când fiecare este dispus să contribuie, chiar cu foarte puțin: o singură zi, pentru o Românie curată. (Craiova forum – Stiri – 27 iunie 2014) http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/calafat-o-suta-de-saci-de-gunoi-adunati-de-voluntarii-aba-jiude-pe-malurile-dunarii.html

În cadrul proiectului ”LET’S DO IT, DANUBE!”, Administrația Bazinală de Apă Jiu igienizează malurile fluviului Administrația Bazinală de Apă Jiu, devenită partener strategic al proiectului “Let’s Do It, Danube !”, a curățat malurilor Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. După colaborarea din cadrul celor patru ediții ale zilei naționale de curățenie, echipa Let’s Do It, România! desfășoară pentru prima oară proiectul Let’s Do It, Danube ! împreuna cu A.N. ”Apele Române”. La nivelul A.B.A Jiu proiectul a cuprins o campanie de educație în școlile din județele dunărene -Mehedinți și Dolj – care s-a concretizat prin premierea celor mai inventive eseuri sau desene și s-a

finalizat prin curățenia propriu-zisă, eveniment ce s-a desfășurat astăzi, 27 iunie 2014. Voluntarii A.B.A Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj – au igienizat malurile fluviului Dunărea – la Calafat. Au fost strânși 100 de saci de gunoaie (în jur de 2 metri cubi) de pe plaja și din zona portului Calafat și de pe plaja de la Bascov. Deșeurile au fost depozitate la groapa de gunoi a Calafatului. La nivelul județului Mehedinți, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor au igienizat malurile fluviului Dunărea în zona localității Șimian.„Prin participarea noastră ca voluntari la această campanie de ecologizare dorim să ne aducem contribuția la protejarea naturii prin refacerea ecosistemului și să demonstrăm că suntem alături de comunitate. Trebuie pus accent pe responsabilizarea privind gestionarea deșeurilor, aplicarea legislației de mediu. Angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu s-au implicat în această campanie de ecologizare în fiecare an. Astăzi, noutatea a reprezentat-o simplul fapt că ne-am axact strict pe igienizarea malurilor fluviului Dunărea. De menționat este faptul că noi, Apele Române facem igienizare pe cursurile de apă și digurile ce le avem în administrare periodic. Cu toate acestea, de fiecare dată gunoiul reapare“, director A.B.A Jiu, Marin Talău. Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt: Caraș – Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari “Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării.“Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. “Let`s Do It, Romania!“ este proiectul tuturor celor care cred că, în România, se întâmplă și lucruri pozitive, atunci când fiecare este dispus să contribuie, chiar cu foarte puțin: o singură zi, pentru o Românie curată. (Ponturi despre – Actualitate- Miron Simion -27 iunie 2014 ora 20:39) http://www.ponturidespre.ro/actualitate/in-cadrul-proiectului-%e2%80%9dlet%e2%80%99s-do-it-danube%e2%80%9d-administratia-bazinala-de-apa-jiu-igienizeaza-malurile-fluviului/

În cadrul proiectului ”LET’S DO IT, DANUBE!”, Administrația Bazinală de Apă Jiu igienizează malurile fluviuluiAdministrația Bazinală de Apă Jiu, devenită partener strategic al proiectului “Let’s Do It, Danube !”, a curățat malurilor Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. După colaborarea din cadrul celor patru ediții ale zilei naționale de curățenie, echipa Let’s Do It, România! desfășoară pentru prima oară proiectul Let’s Do It, Danube ! împreuna cu A.N. ”Apele Române”. La nivelul A.B.A Jiu proiectul a cuprins o campanie de educație în școlile din județele dunărene -Mehedinți și Dolj – care s-a concretizat prin premierea celor mai inventive eseuri sau desene și s-a finalizat prin curățenia propriu-zisă, eveniment ce s-a desfășurat astăzi, 27 iunie 2014. Voluntarii A.B.A Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj – au igienizat malurile fluviului Dunărea – la Calafat. Au fost strânși 100 de saci de gunoaie (în jur de 2 metri cubi) de pe plaja și din zona portului Calafat și de pe plaja de la Bascov. Deșeurile au fost depozitate la groapa de gunoi a Calafatului. La nivelul județului Mehedinți, angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor au igienizat malurile fluviului Dunărea în zona localității Șimian. „Prin participarea noastră ca voluntari la această campanie de ecologizare dorim să ne aducem contribuția la protejarea naturii prin refacerea ecosistemului și să demonstrăm că suntem alături de comunitate. Trebuie pus accent pe responsabilizarea privind gestionarea deșeurilor, aplicarea legislației de mediu. Angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu s-au implicat în această campanie de ecologizare în fiecare an. Astăzi, noutatea a reprezentat-o simplul fapt că ne-am axact strict pe igienizarea malurilor fluviului Dunărea. De menționat este faptul că noi, Apele Române facem igienizare pe cursurile de apă și digurile ce le avem în administrare periodic. Cu toate acestea, de fiecare dată gunoiul reapare“, director A.B.A Jiu, Marin Talău.Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt: Caraș – Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari “Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării. “Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%.“Let`s Do It, Romania!“ este proiectul tuturor celor care cred că, în

România, se întâmplă și lucruri pozitive, atunci când fiecare este dispus să contribuie, chiar cu foarte puțin: o singură zi, pentru o Românie curată. (Ziarul Olteniei –Actualitate-S.M 27/06/2014 3:24) http://ziarulolteniei.ro/in-cadrul-proiectului-lets-do-it-danube-administratia-bazinala-de-apa-jiu-igienizeaza-malurile-fluviului/

Let’s Do It, Danube!” Administrația Bazinală de Apă Jiu, devenită partener strategic al proiectului “Let’s Do It, Danube!”, a curățat malurilor Dunării în câteva puncte cheie din cele două județe riverane fluviului, Dolj și Mehedinți. După colaborarea din cadrul celor patru ediții ale zilei naționale de curățenie, echipa Let’s Do It, România! desfășoară pentru prima oară proiectul Let’s Do It, Danube! împreuna cu A.N. ”Apele Române”. La nivelul A.B.A Jiu proiectul a cuprins o campanie de educație în școlile din județele dunărene Mehedinți și Dolj – care s-a concretizat prin premierea celor mai inventive eseuri sau desene și s-a finalizat prin curățenia propriu-zisă, eveniment ce s-a desfășurat astăzi, 27 iunie 2014.Voluntarii A.B.A Jiu au igienizat malurile fluviului Dunărea – la Calafat. Au fost strânși 100 de saci de gunoaie (în jur de 2 metri cubi) de pe plaja și din zona portului Calafat și de pe plaja de la Bascov. Deșeurile au fost depozitate la groapa de gunoi a Calafatului.„Prin participarea noastră ca voluntari la această campanie de ecologizare dorim să ne aducem contribuția la protejarea naturii prin refacerea ecosistemului și să demonstrăm că suntem alături de comunitate. Trebuie pus accent pe responsabilizarea privind gestionarea deșeurilor, aplicarea legislației de mediu. Angajații Administrației Bazinale de Apă Jiu s-au implicat în această campanie de ecologizare în fiecare an. Astăzi, noutatea a reprezentat-o simplul fapt că ne-am axact strict pe igienizarea malurilor fluviului Dunărea. De menționat este faptul că noi, Apele Române facem igienizare pe cursurile de apă și digurile ce le avem în administrare periodic. Cu toate acestea, de fiecare dată gunoiul reapare“, director A.B.A Jiu, Marin Talău.Județele implicate, în acest an, în cadrul zilei de curățenie sunt: Caraș – Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Din 2010, până în prezent, echipele de voluntari “Let`s Do It, Romania!” au curățat 35 de zone în județul Tulcea și au participat la diferite evenimente pentru protejarea Dunării și a arealului Deltei Dunării.“Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată, pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It,

Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. (Euro sud TV – Luisa Pătru – 27 iunie 2014) http://estv.ro/2014/06/lets-do-it-danube-3/http://ziaruldecalafat.ro/100-de-saci-de-gunoaie-au-fost-stransi-de-pe-plajele-calafat-si-bascov/http://www.oltenasul.ro/

Digi 24 Craiova – stiri – 18.30 – sedinta Comitet de Bazin Ziua Dunării – 26 iunie 2014- sincron Marin Talău – director A.B.A JiuDigi 24 Craiova – stiri – 18.30 – în direct despre sărbătorirea zilei Internaționale a Dunării și ecologizarea în cadrul pr. Let’s do it, Danube!– 26 iunie 2014- Marin Talău – director A.B.A JiuTVr Craiova – stiri – sedinta Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre – 26 iunie 2014

Fiţi activi pentru o Dunăre vie!»„Ziua Internațională a Dunării” a fost marcată în avans la Craiova. Ieri la sediul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Jiu a avut loc ședința. Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre. Mesajul din acest an este „Fiți activi pentru o Dunăre vie!”. Mă bucur că ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta despre importanța acestui fluviu. Noi marcăm această zi în avans, «Ziua Internațională a Dunării» fiind pe 29 iunie, în fiecare an. Trebuie să conștientizăm faptul că Dunărea este un fluviu important pentru țările dunărene din Europa și la fel de important este că în timp am învățat să ne adaptăm schimbărilor climatice. Aceste schimbări au demonstrat că planurile de apărare atunci când vorbim despre inundații trebuie să fie foarte bine puse la punct. Asta pentru ca pagubele umane și materiale să fie reduse la minim. Noi știm ce trebuie făcut dar și populația trebuie să știe cum trebuie să acționeze în astfel de cazuri. Cert este că pentru o bună gestionare a situațiilor mai puțin plăcute este nevoie de o bună coordonare pe tot bazinul, ci nu doar la nivelul anumitor județe. Bilanțul ultimelor inundații a demonstrat că am depășit situațiile neplăcute datorită existenței acelor strategii de reacție în caz de urgență. Le mulțumim tuturor celor care au participat la această ședință și transmitem și noi un «La mulți ani» cu ocazia «Zilei Dunării». A declarat directorul ABA Jiu, Marin Tălău. Prefectul de Dolj, Marius Deca, președinte al Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, a apreciat și el eforturile depuse de autorități la inundațiile din primăvară, în special implicarea

primarilor de la Dunăre.( Ediție Specială-Actualitate- (A. M. C.) ,26 iunie 2014,23:48 ) http://www.editie.ro/articole/actualitate/fiti-activi-pentru-o-dunare-vie.html

„Ziua Dunării”, sărbătorită în avans de ABA JiuReprezentanții Administrației Bazinale de Apă Jiu au marcat joi „Ziua Internațională a Dunării”, în cadrul ședinței Comotetului de Bazin Jiu-Dunăre. Evenimentul a fost sărbătorit în avans, oficialitățile vorbind despre importanța fluviului pentru țara noastră și despre strategiile puse în aplicare pentru a depăși situațiile de urgență. Potrivit directorului ABA Jiu, Marin Tălău, manifestările din acest an ocazionate de „Ziua Internațională a Dunării” se derulează sub sloganul „Fiți activi pentru o Dunăre vie!”. Celebrarea fluviului a devenit tradiție, anul acesta fiind marcată pentru a zecea oară. „Mă bucur că ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta despre importanța acestui fluviu. Noi marcăm această zi în avans, «Ziua Internațională a Dunării» fiind pe 29 iunie, în fiecare an. Trebuie să conștientizăm faptul că Dunărea este un fluviu important pentru țările dunărene din Europa și la fel de important este că în timp am învățat să ne adaptăm schimbărilor climatice. Aceste schimbări au demonstrat că planurile de apărare atunci când vorbim despre inundații trebuie să fie foarte bine puse la punct. Asta pentru ca pagubele umane și materiale să fie reduse la minim. Noi știm ce trebuie făcut dar și populația trebuie să știe cum trebuie să acționeze în astfel de cazuri. Cert este că pentru o bună gestionare a situațiilor mai puțin plăcute este nevoie de o bună coordonare pe tot bazinul, ci nu doar la nivelul anumitor județe. Bilanțul ultimelor inundații a demonstrat că am depășit situațiile neplăcute datorită existenței acelor strategii de reacție în caz de urgență. Le mulțumim tuturor celor care au participat la această ședință și transmitem și noi un «La mulți ani» cu ocazia «Zilei Dunării»”, a menționat Tălău. La ședința festivă a Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre dedicată „Zilei Dunării” au participat reprezentanții instituției organizatoare, o parte dintre membrii Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, printre care și președintele grupului, prefectul județului Dolj, Marius Deca. Totodată, ministrul delegat „Ape Păduri și Piscicultură” , Doina Pană, și directorul Administrației Naționale „Apele Române”, Vasile Pintilie, au transmis câte un mesaj cu acest prilej. (Indiscret - Octavia Hantea-ACTUALITATE - 26 Iunie 2014) http://www.indiscret.ro/articol-ziua-dunarii-sarbatorita-in-avans-de-aba-jiu

Ziua Dunării, sărbătorită de ABA JiuDe Ziua Dunării, ieri, la sediul ABA Jiu a avut loc ședința Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, în cadrul acestei întâlniri fiind dezbătute teme precum inundațiile din acest an, dar și un proiect româno-olandez de protecție împotriva calamităților. Anul acesta sloganul ales este „Fii activ pentru o Dunăre vie!”. În anul 2004, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea împreună cu țările străbătute de fluviu au decis ca ziua de 29 iunie să fie declarată „Ziua Dunării”. Ca stat aval în bazinul fluviului, România este interesată în amplificarea nivelului de protecție a calității apelor la nivelul bazinului hidrografic, în special luând în considerare existența pe teritoriul său a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Aceasta conține specii rare de faună și floră precum și peste 30 de tipuri de ecosisteme. Ţinând cont că fluviul își adună apele din 18 țări și luând în considerare complexitatea problemelor generate de necesitatea de reabilitare a mediului acvatic din bazinul hidrografic al Dunării și realizarea dezvoltării durabile pentru fiecare țară din bazinul hidrografic al acesteia, potrivit specialiștilor este necesară o abordare integrată la nivelul bazinului de către toate părțile interesate.Parteneriat româno-olandez pentru protecția împotriva inundațiilorÎn ceea ce privește proiectul „Identificarea unui instrument financiar sustenabil pentru protecția împotriva inundațiilor în România”, acesta are ca obiectiv principal dezvoltarea unui instrument financiar care să asigure acoperirea costurilor necesare pentru întreținerea și pentru investițiile noi în lucrările de protecție împotriva inundațiilor în România. El vine în sprijinul autorităților române care trebuie să asigure atât implementarea Directivei 2007/60/EC privind inundațiile și protecția populației cât și a Directivei Cadru Apă 2000/60/EC care reglementează la nivel european managementul resurselor de apă. Proiectul se derulează în cadrul programului olandez Parteneri pentru Apă (Partners for Water), are ca principal beneficiar Administrația Națională Apele Române. (Cuvântul Libertății – actualitate- Radu Iliceanu -27 iunie 2014) http://www.cvlpress.ro/27.06.2014/ziua-dunarii-sarbatorita-de-aba-jiu/ Radio Oltenia Craiova – Matinal – miercuri 25 iunie 2014, ora 9.40, interventie telefonică- despre cum sărbătorește A.B.A Jiu ziua Internațioanlă a Dunării – Camelia Bărbuțu, purtător de cuvântRadio Oltenia Craiova –Viața în direct – miercuri 25 iunie 2014, ora 9.40, interventie telefonică ce este Comitetul de Bazin , cop si atributii – Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu

Ziua Dunării, marcată în avansLa Craiova se sărbătorește astăzi și Ziua Dunării. La sediul Administrației Bazinale de Apă Jiu Craiova va avea loc ședința Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, la care vor participa președintele Comitetului, prefectul județului Dolj, dl. Marius Deca, reprezentanți ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Administrației Bazinale de Apă Jiu, Agenției Regionale Protecția Mediului Craiova, DSP Dolj, Inspectoratului Regional Protecția Consumatorului, Companiei de Apă Oltenia, SECOM Dr. Tr. Severin, Primăriei Mun. Craiova, Complexului Energetic Oltenia.Anul acesta tema Zilei Internaționale a Dunării este “Fii activ pentru o Dunăre vie!”Printre temele ce vor fi dezbătute în cadrul ședinței de joi se numără: Dunărea și inundațiile din acest an și proiectul colaborării româno-olandeză “Identificarea unui instrument financiar sustenabil pentru protecția împotriva inundațiilor în România”.Ziua Dunării va fi duminică. În fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea țărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), se sărbătorește Ziua Internațională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria). (Ediție Specială- Actualitate - Vera IONESCU ,25 iunie 2014) http://www.editie.ro/articole/actualitate/ziua-dunarii-marcata-in-avans.html

Cod galben de inundaţii pe Desnăţui şi Jiu Reprezentanții Administrației Naționale “Apele Române” au emis, ieri, o atenționare de inundații ce vizează mai multe cursuri de apă din Oltenia, unele chiar din județul Dolj. Desnățuiul și Jiul ar putea crea din nou probleme în localitățile pe care le traversează.Potrivit hidrologilor, având în vedere prognoza meteorologică, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție. Prin urmare, de ieri, începând cu ora 15:00, a fost instituit cod galben pe râurile din bazinele hidrografice: Bega superioară, Timiș superior, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna (județele Timiș și Caraș-Severin), Drincea, Desnățui, Jiu superior și afluenții săi din județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj, afluenții Oltului din județele Sibiu, Vâlcea și Gorj, Argeș superior și afluenții săi din județele Argeș și Dâmbovița, Trotuș superior și afluenții săi din județele Harghita și Bacău, Bârlad (județele Vaslui, Galați și Iași), Jijia (județele Botoșani

și Iași) și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea). Potrivit avertizării hidrologice, aceste fenomene se pot produce și pe afluenți de grad inferior ai acestor râuri și pe cursurile de apă necadastrate.Scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale se pot produce și pe unele râuri mici din alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal și munte, din județele Arad, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrița-Năsăud, Suceava și Neamț. Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai acestor râuri. Codul galben de inundații este valabil până astăzi, la ora 12:00. (Cuvântul Libertății – Actualitate-Radu Iliceanu -26 iunie 2014) http://www.cvlpress.ro/26.06.2014/cod-galben-de-inundatii-pe-desnatui-si-jiu/

Cod Galben de inundații în 15 bazine hidrografice până joi la 12.00Hidrologii au emis, miercuri, o avertizare Cod Galben de inundații, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție, valabilă în 15 bazine hidrografice și pe râurile din Dobrogea începând cu ora 15.00 până joi la prânz. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în intervalul 25 iunie, ora 15.00 - 26 iunie ora 12.00, având în vedere situația hidro-meteorologică actuală și prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție pe: Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Drincea, Desnățui, Jiu, Olt, Argeș, Trotuș, Bârlad, Jijia și râurile din Dobrogea. Hidrologii instituie, astfel, Cod Galben pe râurile din bazinele hidrografice: Bega superioară, Timiș superior, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna (județele Timiș și Caraș-Severin), Drincea, Desnățui, Jiu superior și afluenții săi din județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj, afluenții Oltului din județele Sibiu, Vâlcea și Gorj, Argeș superior și afluenții săi din județele Argeș și Dâmbovița, Trotuș superior și afluenții săi din județele Harghita și Bacău, Bârlad (județele Vaslui, Galați și Iași), Jijia (județele Botoșani și Iași) și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea). De asemenea, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale se pot produce și pe unele râuri mici din alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal și munte, din județele Arad, Albă, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrița-Năsăud, Suceava și Neamț.

(Lupa - Actualitate-06/25/2014, 13:38) http://www.lupamea.ro/articol.php?id=23666&titlu=Cod-Galben-de-inundații-în-15-bazine-hidrografice-până-joi-la-1200

INHGA: Cod Galben de inundații în 15 bazine hidrografice până joi la 12.00Hidrologii au emis, miercuri, o avertizare Cod Galben de inundații, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție, valabilă în 15 bazine hidrografice și pe râurile din Dobrogea începând cu ora 15.00 până joi la prânz. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în intervalul 25 iunie, ora 15.00 - 26 iunie ora 12.00, având în vedere situația hidro-meteorologică actuală și prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție pe: Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Drincea, Desnățui, Jiu, Olt, Argeș, Trotuș, Bârlad, Jijia și râurile din Dobrogea. Hidrologii instituie, astfel, Cod Galben pe râurile din bazinele hidrografice: Bega superioară, Timiș superior, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna (județele Timiș și Caraș-Severin), Drincea, Desnățui, Jiu superior și afluenții săi din județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj, afluenții Oltului din județele Sibiu, Vâlcea și Gorj, Argeș superior și afluenții săi din județele Argeș și Dâmbovița, Trotuș superior și afluenții săi din județele Harghita și Bacău, Bârlad (județele Vaslui, Galați și Iași), Jijia (județele Botoșani și Iași) și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea). De asemenea, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale se pot produce și pe unele râuri mici din alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal și munte, din județele Arad, Albă, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrița-Năsăud, Suceava și Neamț. (Gazeta de Sud - Actualitate - Mariana BUTNARIU-Miercuri, 25 Iunie 2014 - 13:04) http://www.gds.ro/Actualitate/2014-06-25/INHGA%3A+Cod+Galben+de+inundatii+in+15+bazine+hidrografice+pana+joi+la+12.00

Craiova: Campania “Let`s Do It, Danube!” așteaptă voluntari la Ziua CurățenieiFata de editiile trecute, cea din 2014 este mult mai concentrata, iar participarea se face prin inscrierea voluntarilor pana la ziua de curatenie, respectiv duminca, 29 iunie, cand are loc a doua etapa a campaniei, respectiv Curățenia Generală. Anul acesta, Ziua de

Curatenie va fi organizata in judetele Caras-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Constanta, Braila, Galati si Tulcea. Toti cei care doresc sa participe la actiunea de curatenie sunt invitati sa trimita un email la adresele judetene disponibile pe www.letsdoitromania.ro, mentionand si numarul de voluntari. Aceasta este modalitate de inscriere pentru Ziua de Curatenie de pe 29 iunie, fiecare voluntar urmand sa primeasca pe email toate detaliile organizatorice. In afara actiunii de curatenie, “Let’s Do It, Danube!” a insemnat o ampla campanie de educatie ecologica in scolile din judetele dunarene. Campania a fost alcatuita din 3 actiuni principale:

training-uri in scoli despre protejarea mediului, colectare selectiva si reciclare, protejarea apelor si prevenirea poluarii apelor cu deseuri

proiectarea in scoli si in cinematografe a filmului documentar “Dunarea, Amazonul Europei”, special pentru elevi

un concurs de creatie pentru copii despre povestile lor cu DunareaPeste 4.750 elevi au fost implicati in campanile de educatie ecologica.“Let`s Do It, Romania!“ este cel mai mare proiect de implicare sociala organizat in Romania. Inspirat din inițiativa Estoniei, unde 50 000 de voluntari au luat parte la ziua de curățenie organizată pe data de 3 mai 2008. Din 2010 până acum, “Let`s Do It, Romania!“ a implicat peste 900.000 de voluntari care au reușit să adune peste 2.000.000 de saci, iar media de deșeuri reciclate pentru cei patru ani de proiect a ajuns la 31%. “Let`s Do It, Romania!“ este proiectul tuturor celor care cred că în România se întâmplă și lucruri pozitive, atunci când fiecare este dispus să contribuie, chiar cu foarte puțin: o singură zi, pentru o Românie curată. ( Craiova forum - Ana-Maria Gebăilă 25 iunie 2014 11:19) http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/craiova-campania-lets-danube-asteapta-voluntari-la-ziua-curateniei.html

COD GALBEN de inundaţii în judeţul DoljAvând în vedere situația hidrometeorologică actuală și prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale COTELOR DE ATENŢIE, după cum urmează:COD GALBEN

- Pe râurile din bazinele hidrografice: Bega superioară, Timiș superior, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna (județele Timiș și Caraș-Severin), Drincea, Desnățui, Jiu superior și afluenții săi din județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj, afluenții Oltului din județele Sibiu, Vâlcea și Gorj, Argeș superior și afluenții săi din județele Argeș și Dâmbovița, Trotuș superior și afluenții săi din județele Harghita și Bacău, Bârlad (județele Vaslui, Galați și Iași), Jijia (județele Botoșani și Iași) și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea).- Scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale se pot produce și pe unele râuri mici din alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal și munte, din județele Arad, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrița-Năsăud, Suceava și Neamț. Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai acestor râuri. In funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice. Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. (Ponturi despre - Miron Simion -25 iunie 2014 ora 12:55)http://www.ponturidespre.ro/actualitate/cod-galben-de-inundatii-in-judetul-dolj-2/

Avertizare hidrologică de COD GALBEN în mai multe județe! Având în vedere situația hidrometeorologică actuală și prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, Administrația Națională “Apele Române” avertizează că se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale COTELOR DE ATENŢIE, după cum urmează:COD GALBEN- Pe râurile din bazinele hidrografice: Bega superioară, Timiș superior, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna (județele Timiș și Caraș-Severin), Drincea, Desnățui, Jiu superior și afluenții săi din județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj, afluenții Oltului din județele Sibiu, Vâlcea și Gorj, Argeș superior și afluenții săi din județele Argeș și Dâmbovița, Trotuș superior și afluenții săi din județele Harghita și Bacău, Bârlad

(județele Vaslui, Galați și Iași), Jijia (județele Botoșani și Iași) și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea). - Scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale se pot produce și pe unele râuri mici din alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal și munte, din județele Arad, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrița-Năsăud, Suceava și Neamț. Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai acestor râuri. Harta cu codurile și semnificația acestora se anexează. În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice. Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. ( Ora de Dolj – Actualitate- PETRE COJOCARU -25 iunie 2014, 14:09) http://oradedolj.oradestiri.ro/avertizare-hidrologica-de-cod-galben-mai-multe-judete-vezi-aici-unde/#.U6q3W1LfrIUhttp://www.oltenia24.ro/index.php?mod=stiri&id=21705&title=Cod-galben-de-furtuna-in-29-de-judete.html

ABA Jiu: Ziua Internațională a Dunării celebrată la CraiovaCu ocazia celebrării “Zilei Internaționale a Dunării”, vă invităm să participaţi la şedinţa Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre ce se va desfăşura joi, 26 iunie 2014, ora 11.00, la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu Craiova, strada Nicolae Romanescu, nr. 54, localitatea Craiova. Şedinţa va fi prezidată de către preşedintele Comitetului, prefectul judeţului Dolj, dl. Marius Deca. Alături de acesta vor fi prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, Agenţiei Regionale Protecţia Mediului Craiova, DSP Dolj, Inspectoratului Regional Protecţia Consumatorului, Companiei de Apă Oltenia, SECOM Dr. Tr. Severin, Primăriei Mun. Craiova, Complexului Energetic Oltenia. Anul acesta tema Zilei Internaționale a Dunării este “ Fii activ pentru o dunăre vie!” Printre temele ce vor fi dezbătute în cadrul ședinței de joi se numără: Dunărea și inundațiile din acest an și proiectul colaborării româno-olandeză “Identificarea unui instrument financiar sustenabil pt. Protecția împotriva inundațiilor în România”. De asemenea, reprezentanții Companiei de Apă Oltenia, Secom Dr. Tr. Severin, Apa Serv Petroșani și cei ai Complexului Energetic Oltenia vor putea discuta diferitele probleme pe care le întâmpină. (ponturi despre - Florentina

Munteanu 24 iunie 2014 ora 11:43) http://www.ponturidespre.ro/actualitate/aba-jiu-ziua-internationala-a-dunarii-celebrata-la-craiova/

Ziua Internaţională a Dunării, marcată joi la CraiovaAdministraţia Bazinală de Apă Jiu organizează joi, începând cu ora 11:00, o şedinţă a Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, cu ocazia sărbătoririi “Zilei Internaționale a Dunării”. Anul acesta tema Zilei Internaționale a Dunării este “Fii activ pentru o Dunăre vie!”, iar printre temele care vor fi dezbătute în cadrul ședinței de joi se numără: Dunărea și inundațiile din acest an și proiectul colaborării româno-olandeză "Identificarea unui instrument financiar sustenabil pentru protecția împotriva inundațiilor în România". Şedinţa de joi va fi prezidată de către preşedintele Comitetului, prefectul de Dolj Marius Deca. Alături de acesta vor fi prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, ai Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, ai Agenţiei Regionale Protecţia Mediului Craiova, ai Direcţiei de Sănătatea Publică Dolj, ai Inspectoratului Regional pentru Protecţia Consumatorului, ai Companiei de Apă Oltenia, ai societăţii Secom Drobeta Turnu Severin, ai Primăriei municipiului Craiova şi ai Complexului Energetic Oltenia. (Gazeta de Sud -Actualitate - Oana OLARU-Marti, 24 Iunie 2014 - 13:35) http://www.gds.ro/Actualitate/2014-06-24/Ziua+Internationala+a+Dunarii%2C+marcata+joi+la+Craiova

Malul Dunării, ecologizat. La acţiune au participat zeci de biciclişti din România şi SerbiaZeci de cicliști din România şi Serbia au coborât de pe șa pentru a strânge gunoaiele de pe malul Dunării. Au lasat bicicletele deoparte, au pus mâna pe mănuşi şi saci şi au început curăţenia în portul din Severin. În urma lor au rămas o pădure mai curată şi zeci de saci de gunoaie adunate. Săptămâna trecută, membrii organizației Cyclomaniacs au strâns gunoaiele de pe malul sârbesc al Dunării.Evenimentul s-a desfăşurat în parterneriat cu reprezentanţi din Republica Serbia, în cadrul "Blue Danube Week". (Digi 24 Craiova - , http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Craiova/Stiri/Malul+Dunarii+ecologizat

ABA Jiu: Ziua Internațională a Dunării – “Fii activ pentru o Dunăre vie!”Cu ocazia celebrării “Zilei Internaționale a Dunării”, vă invităm să participaţi la şedinţa Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre ce se va desfăşura joi, 26 iunie 2014, ora 11.00, la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu Craiova, strada Nicolae Romanescu, nr. 54, localitatea Craiova. Şedinţa va fi prezidată de către preşedintele Comitetului, prefectul judeţului Dolj, dl. Marius Deca. Alături de acesta vor fi prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, Agenţiei Regionale Protecţia Mediului Craiova, DSP Dolj, Inspectoratului Regional Protecţia Consumatorului, Companiei de Apă Oltenia, SECOM Dr. Tr. Severin, Primăriei Mun. Craiova, Complexului Energetic Oltenia. Anul acesta tema Zilei Internaționale a Dunării este “Fii activ pentru o dunăre vie!” Printre temele ce vor fi dezbătute în cadrul ședinței de joi se numără: Dunărea și inundațiile din acest anși proiectul colaborării româno-olandeză “Identificarea unui instrument financiar sustenabil pt. Protecția împotriva inundațiilor în România”. De asemenea, reprezentanții Companiei de Apă Oltenia, Secom Dr. Tr. Severin, Apa Serv Petroșani și cei ai Complexului Energetic Oltenia vor putea discuta diferitele probleme pe care le întâmpină. (OLtenasul – Administrativ – 25 iunie 2014) http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-ziua-internationala-a-dunarii-fii-activ-pentru-o-dunare-vie/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIȚA

De Ziua Internaţională a Dunării se strâng gunoaiele de pe maluri• acțiunea este derulată de inițiatorii "Lets Do It, Romania" în colaborare cu AN "Apele Române" • în județul nostru, va fi ecologizat malul din zona Chiscani - Gropeni • vor participa angajați de la Apele Române, elevi din Chiscani, Primăria Chiscani și deținuți din cadrul Penitenciarului Brăila. Duminică, 29 iunie, de Ziua Internațională a Dunării, malul fluviului va fi curățat, pe porțiunea dintre Chiscani și Gropeni, în cadrul unui proiect ce vizează igienizarea de maluri în mai multe județe riverane Dunării. Proiectul este derulat de echipa care organizează an de an acțiunile "Lets Do It, Romania!" în colaborare cu Administrația Națională "Apele Române". Sunt vizate județele Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța. Proiectul cuprinde o campanie de educație, care a început din luna aprilie, în școlile din județele dunărene, și curățarea propriu-zisă, în stilul consacrat de echipa "Lets Do It, Romania!". Prima etapă a proiectului a demarat, în data de 7 aprilie,

printr-o amplă campanie de educație non-formală privind ecologia și protejarea mediului și a apelor și a continuat până la terminarea anului educațional. "Am început cu mult entuziasm acest proiect. Echipele județene au dat dovadă de o mobilizare exemplară, în cadrul acțiunii Săptămâna Altfel. Considerăm acest parteneriat ca fiind unul firesc, având în vedere rolul Administrației Naționale «Apele Române» și preocuparea continuă a acestora de a păstra apele din România curate. Este un prim pas spre un proiect pe termen lung și dorim să continuăm împreună drumul pe care am pornit", a declarat Andrei Coșuleanu, director executiv "Lets Do It, Romania!". La rândul său, Vasile Pintilie, director general al AN "Apele Române", a zis: "Am fost încântați să aflăm de inițiativa echipei de tineri din cadrul «Lets Do It, Romania!» de a începe proiectul «Lets Do It, Danube!». Se știe că existența umanității depinde de factorul numit «apă». Fără apă nu există viață și, ca orice resursă, ea este epuizabilă și nu trebuie folosită în exces. Consider că rolul acestui proiect este de conștientizare a fiecărui cetățean în parte de a păstra, conserva și proteja resursa de apă. Acest parteneriat reprezintă o cale de a reflecta asupra obiceiurilor de utilizare a apei în mod responsabil, dar și asupra rolului acesteia în susținerea ecosistemelor și a vieții umane". În județul Brăila, campania de ecologizare a malului Dunării se va derula, în zona Chiscani - Gropeni, de către angajați ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare cu Primăria Chiscani și elevi ai Școlii Generale din Chiscani. La acțiune au fost cooptați și deținuți din cadrul Penitenciarului Brăila./Obiectiv de Brăilahttp://www.obiectivbr.ro/de-ziua-internationala-a-dunarii-se-strang-gunoaiele-de-pe-maluri_id94799

Eroziunea de mal de la Rătești va fi rezolvată doar provizoriu Administația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița are demult un proiect de consolidare a malului stâng al râului Buzău în zona acestei localități, dar nu și fondurile necesarePrefectul județului Buzău, Maria Buleandră, a cerut reprezentanților Administației Bazinale de Apă Buzău – Ialomița intervenție urgentă la Rătești pentru stoparea eroiziiunii malului stâng al râului Buzău care pune în pericol de prăbușire mai multe locuințe din vecinătatea drumului județean DJ203L. O hotărâre în acest sens a fost luată zilele trecute în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență care aprobă realizarea în regim de urgență a lucrărilor necesare stopării temporare a fenomenului de eroziune. Potrivit documentului, pe o lungime de 335 m este necesară execuția unui dig din materiale locale, protejat către apă cu anrocamente (inclusiv prism la baza digului) și

protejarea taluzelor instabile cu geotextil. De asemenea, cei de la Apele Române vor trece la devierea cursului râului Buzău. ,,La Poșta Câlnău au avut o asemenea intervenție și a reușit. Cu siguranță vor reuși și la Rștești”, a precizat prefectul Maria Buleandră. Acestea sunt, în acest moment, soluțiile găsite de autoritățile județului pentru îndepărtarea pericolului iminent în care se află 11 gospodării din Rătești. Acum se caută banii necesari pentru o astfel de intervenție. Săptămâna trecută, o comisie mixtă numită prin Ordinul Prefectului județului a verificat la fața locului situația din satul Rătești. Tot săptămâna trecută, respon¬sabili de la Sistemul de Gospodărirea Apelor Buzău, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița și reprezen¬tantul proiectantului studiului de fezabilitate „Consolidare mal stâng râu Buzău în zona localității Rătești, județul Buzău” au transmis Prefecturii ¬pro¬punerile de măsuri de stopare temporară a fenomenului de eroziune de mal al râului Buzău în localitatea Rătești, propuneri care au fost analizate luni în ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Pentru proiectul ,,Consolidare mal stâng râu Buzău în zona localității Rătești”, care se află în lista proiectelor de investiți viitoare ale ABA Buzău - Ialomița, există studiu de -fe¬zabilitate întocmit, însă până acum nu au existat fondurile necesare punerii în practică, și, se pare, nici acum nu prea sunt bani. ,,În urma ploilor din ultima perioadă și accentuării fenomenelor de eroziune, reprezentantul proiectantului SF-ului împreună cu angajați ai ABA Buzău - Ialomița s-au deplasat în data de 20.06.2014 la fața locului și au constatat evoluția eroziunii mal stâng în zona confluenței cu pârâul Cojanu, care afectează DJ203L și o locuință aflată în vecinătate. În zona centrală a satului s-au produs prăbușiri ale malului stâng al râului Buzău, dar acestea nu sunt generate de eroziune, ci de structura geologică a zonei și de perioada ploioasă traversată. În procesul verbal întocmit cu ocazia acestei deplasări la Rătești s-au propus pentru rezolvare în regim de urgență unele lucrări provizorii care să rezolve situația până la realizarea proiectului <Consolidare mal stâng râu Buzău în zona localității Rătești>“, a precizat purtătorul de cuvânt al ABA Buzău-Ialomița, Mariana Lăcătuș. În sprijinul acestei ¬pro¬puneri, prefectul de Buzău a dispus alocarea de fonduri, în regim de urgență, pentru aceste lucrări. Propunerea urmează să fie aprobată și în Comitetul director ABABI de vineri, pentru ca lucrările să înceapă în cel mai scurt timp. Decizia neinspirată de a schimba cursul râului Buzău. La Rătești, ruptura de mal se îndreaptă amenințător spre drumul județean care duce spre Mănăstirea Rătești. După ce surpările au distrus așezământul monahal, gospodăriile loca¬lnicilor riscă să ajungă, una câte una, în albia rîului Buzău. Iar surparea drumului riscă să izoleze peste zeci de familii, și necazul nu se oprește aici. Ca

în fiecare an, în zona Rătești terenul din preajma râului Buzău alunecă, ceea ce îngrijorează și pe proprietarii din zonă, dar și autoritățile locale care au cautat ani la rând, fără succes, soluții de stopare a fenomenului. Sătenii spun că respectiva situație este rezultatul devierii râului de la albia originală, pe lângă comuna Unguriu. Cu ani în urmă, autoritățile din comuna amintită ar fi făcut acest lucru, pentru a-și mări suprafața de izlaz din zonă. Direcția Apelor ar fi promis la vremea respectivă, că printr-un proiect, totul va reveni la normal, dar nici până în prezent acesta nu s-a materializat. Situația a evoluat în timp și după câțiva ani la rând, de când alunecă terenul în dreptul localităților Cojanu și Rătești, ultimele probleme semnalate în zonă au pus în real pericol gospodăriile din apropiere și pe cei care locuiesc în ele. Eroziunea solului continuă, iar evoluția acesteia în timp este imprevizibilă.http://www.opiniabuzau.ro/index.php/actualitate/26446-eroziunea-de-mal-de-la-ratesti-va-fi-rezolvata-doar-provizoriu

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ"Ziua Dunarii” - 29 iunie 2014In anul 2004, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea, impreuna cu tarile dunarene au decis ca ziua de 29 iunie sa fie declarata "Ziua Dunarii”, zi de sarbatoare pentru toate tarile situate in bazinul acestui fluviu. In deceniul care a trecut de atunci, aceasta celebrare a devenit deja traditie in cultura noastra, iar anul acesta, sarbatoarea "Zilei Dunarii” este marcata festiv pentru a zecea oara. Mai mult decat atat, anul acesta se implinesc 20 de ani de activitate in implementarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea. Planul de Managenent al Bazinului Hidrografic se realizeaza atat la nivel de District al Dunarii, cat si la nivel de bazine hidrografice ale afluentilor. Astfel, Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Muresului contribuie la Planul de Management National al raurilor din Romania, respectiv, la Planul de Management al Dunarii. De asemenea, Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Muresului contribuie si la Planul de Management al Tisei, ca afluent al Dunarii. De "Ziua Dunarii”, Administratia Bazinala de Apa Mures isi indreapta gandurile catre toti cetatenii si catre intreaga societate civila, multumindu-le pentru toate eforturile depuse, dar si cu indemnul ca numai impreuna vom reusi sa asiguram generatiilor viitoare bucuria de a beneficia de acest dar nepretuit

al naturii, apa! Director, ing. IOAN MIHAIL BLAGA / Cuvântul Liber, Ms/ http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=79024

În Harghita nu sunt necesare investiţii foarte mari pentru efectuarea de lucrări de protecţie împotriva inundaţiilorProblema castorilor trebuie rezolvată legislativ n Pentru ca Garda de Mediu să-și recapete transparența, se va înființa Corpul de voluntari pe lângă această instituție Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Doina Pană, a declarat, la Miercurea-Ciuc, că în Harghita nu sunt necesare „investiții foarte-foarte mari” pentru efectuarea de lucrări de protecție împotriva inundațiilor, însă soluțiile trebuie găsite într-un timp relativ scurt. Ministrul Doina Pană, însoțită de ministrul Mediului, Korodi Attila, și de secretarul de stat Pásztor Sándor, alături de prefectul județului, Adrian Jean Andrei, s-au aflat săptămâna trecută într-o vizită de lucru în Harghita la mai multe lucrări de regularizări de pâraie, care ar putea fi incluse pe lista de investiții finanțate în perioada următoare. „Ne apropiem de 1 iulie, care de obicei înseamnă o rectificare de buget și pentru că am avut un an cu evenimente, din păcate, pe linie de inundații, parcurgem țara. (…) Au fost inundații atipice, care nu se întâmplă numai anul acesta, se întâmplă de ceva vreme. Am mai zis și o repet: ceea ce înainte era o temă de simpozioane, respectiv schimbările climatice, le trăim în ziua de astăzi pe viu. Inundații provocate de ploi de foarte scurtă durată, dar foarte abundente, cu acumulări de pe versanți și care au condus la pagube destul de substanțiale. În consecință, pentru că știam din situațiile pe care le avem la Apele Române și de problematica din Harghita, am venit să le vedem la fața locului, pentru că una este să știm teoretic și alta este ce vezi practic”, a spus ministrul delegat pentru Ape. De asemenea, aceasta a apreciat vizita în Harghita ca fiind „foarte bună, pentru că fiind toți specialiștii de față, aflându-le părerea”, s-a constatat că în județ nu sunt necesare „investiții foarte-foarte mari, dar înseamnă într-un timp relativ scurt găsirea unor soluții, care să însemne într-o anumită zonă dig, într-o anumită zonă polder”. La rândul său, prefectul județului a spus că această vizită este o oportunitate pentru Harghita, pentru că există o intenție de rectificare bugetară și atunci există și o intenție de reactualizare a listei de investiții pe această zonă. „Motiv pentru care oportunitatea noastră este că am văzut la fața locului câteva obiective care necesită alocări, nu foarte importante, de sume. Dar necesită alocări de sume, unele pentru anul viitor, altele s-ar putea în regim de urgență, însă sunt multe puncte nevralgice care la un fenomen meteo extrem pot să creeze probleme și

chiar calamități naturale așa cum au fost în 2005, 2010, 2011”, a spus Adrian Jean Andrei. Ministrul Mediului, Korodi Attila, a precizat că au vizitat investiția nefinalizată de la Cozmeni, unde sunt șanse tehnice pentru a găsi o sursă de finanțare. De asemenea, au fost la Nădejdea, unde sunt problemele constante, dar și la două obiective care au legătură directă cu Miercurea-Ciuc – acumularea permanentă de la Șuta și cea nepermanentă de la Misentea. „Amândouă sperăm să ajungă, anul acesta, la nivel de proiect tehnic finalizat. (…) Problema cu Miercurea-Ciuc, Misentea și Fitod să fie pusă pe lista de investiții, după ce se finalizează proiectul tehnic, probabil anul viitor”, a spus Korodi, precizând că pe această listă se află și comuna Tulgheș. Trebuie limitat în anumite zone habitatul castorilor, care provoacă, în județ, anual inundații și pagube importante. O altă problemă ridicată a fost cea a castorilor. În condițiile în care în Harghita, de la începutul anului și până în prezent, au fost înregistrate, la Sistemul de Gospodărire a Apelor, zeci de sesizări din partea primăriilor privind pagube provocate de castori la diguri. Mai exact, castorii au făcut breșe în digurile de apărare aflate pe râul Olt și pe pâraiele din județ, iar barajele transversale ridicate de aceste animale blochează cursurile de apă. Iar consecința este că, dacă sunt precipitații abundente, atunci apele se revarsă și inundă terenuri agricole, gospodării și drumuri naționale și comunale. Korodi Attila a spus că trebuie intervenit legislativ, pentru a limita în anumite zone habitatul castorilor. „Din punctul meu de vedere, ca ministru al Mediului, cred că sunt infrastructuri strategice unde trebuie limitat habitatul acestor animale și sunt zone unde pot fi create condiții continue ca aceste animale protejate să își creeze habitatele proprii”, a declarat ministrul. Acesta amintind că se pot acorda compensări în cazul pagubelor provocate de aceste animale, însă mecanismele nu sunt cunoscute prea bine. „Compensările funcționează, dar mecanismele nu sunt foarte cunoscute, de aici și activitatea noastră pe care trebuie să o începem de a corela tot ceea ce înseamnă biodiversitate și activitate de apărare împotriva inundațiilor, să producă nu numai acte normative, care definesc responsabilitățile statului și ale autorităților locale, cât și zona de compensare și de bune practici. Așa că, probabil că în viitor vor fi zone unde habitatul acestor animale va fi sută la sută protejat și vor fi zone unde există infrastructură critică unde, pur și simplu, trebuie limitat habitatul acestor animale, pentru că altfel vorbim de posibile riscuri majore”. Însă Korodi a menționat că „orice decizie rapidă sigur va da greș, pentru că la ora actuală sunt decizii care vin din diferite zone, dar nu sunt coerente”, dar probabil o hotărâre se va lua în această toamnă. Secretarul de stat în Ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Pásztor Sándor, a spus că ar trebui gândită o

cotă de intervenție, așa cum există pentru urși sau pentru alte animale protejate prin lege, deoarece „peste acea cotă se periclitează siguranța noastră până la urmă”. „Trebuie intervenit legislativ. O variantă este această cotă de intervenție. (…) Trebuie găsit compromisul, pentru că este clar că nu pot fi afectate lucrările hidrotehnice de apărare, că până la urmă statul investește. (…) Urmează o perioadă lungă de discuții și controverse cu ONG-urile de mediu”, a spus Pásztor. Acesta a declarat că este o problemă care trebuie rezolvată. „Vedeți, avem probleme cu alocarea sumelor pentru lucrări de apărare și aceste animale, din păcate, prin existența lor distrug aceste lucrări. Trebuie găsit echilibru”, a conchis secretarul de stat. Se dorește înființarea unui Corp de voluntari de pe lângă Garda de MediuTot în cadrul aceleiași conferințe de presă, ministrul Mediului a anunțat că se dorește crearea unui Corp de voluntari pe lângă Garda de Mediu, care să fie integrat în proceduri de control, pentru a conferi transparență deciziilor ce se vor lua. „Am avut discuții multiple în ultimele trei săptămâni cu organizațiile neguvernamentale pe diferite spețe, care vizează de la problematica arderilor de miriști la gaze de șist și altele, și, întotdeauna, problema care s-a pus a fost transparența. Se creează, din nou, baza legală pentru voluntariat și pe lângă Garda de Mediu se va crea Corpul de voluntari, care va fi integrat în procedurile de control. Lucrul acesta va da o transparență și o strictețe mult mai mare pe activitatea de control și pe ceea ce se întâmplă”, a declarat Korodi Attila.Ministrul Mediului a spus că „tocmai ONG-urile au fost excluse din nivelele care analizează documentațiile pe lângă Agențiile de Mediu”, iar acum se dorește ca cel puțin la nivel de observatori să fie reintroduse. „Pentru că tocmai această transparență garantează ca deciziile publice să fie corecte și să nu fie interpretate. Și noi, care suntem decidenți pe această zonă, să avem capacitatea de a corecta sistemul”. De asemenea, se dorește a se coopera, pe lângă organizații neguvernamentale, și cu universități. „Aceste decizii se vor produce în perioada următoare, nu dau termene, pentru că efectiv a început să se lucreze, trebuie modificate câteva acte normative, nu complicate, dar să se facă bine. Aici vom avea, probabil, cooperări nu numai cu sectorul neguvernamental, în sensul ONG-urilor, ci și cu universități care au studenți în zona protecției mediului și, nu numai, și Garda de Mediu să recapete acea transparență fără de care nu are cum să garanteze corectitudinea deciziilor pe care le ia. Chiar dacă acelea sunt corecte, pentru că întotdeauna suspiciunea de netransparență lasă umbră în activitatea ta. Este o decizie care s-a luat zilele acestea”, a conchis Korodi Attila. /Informația Harghitei, Hr/

http://informatiahr.ro/in-harghita-nu-sunt-necesare-investitii-foarte-mari-pentru-efectuarea-de-lucrari-de-protectie-impotriva-inundatiilor/

Teme similare

CAA, invitată din nou la EXPOAPA BucureștiCompania de Apă ARIEȘ a participat și anul acesta, la Forumul Regional al Apei Dunăre-Europa de Est, care s-a desfășurat în incinta Palatului Parlamentului din București și este la a XVI-a ediție. Acest forum este de fapt, un complex de evenimente organizat de Asociația Română a Apei cu sprijinul Asociației Internaționale a Apei (IWA). Astfel, reprezentanții CAA și anume: directorul general Cristian Octavian Matei, managerul de proiect Bogdan Bobic, inginerii coordonatori de contracte lucrări pe proiect și seful serviciului Logistică au avut oportunitatea de a se întâlni și a purta discuții cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale din țară, dar și cu cei ai Uniunii Europene, ai instituțiilor financiare internaționale, cu reprezentanți ai mediului academic și operatori ai serviciilor de alimentare cu apă și canalizare din România.Acest forum, cum am menționat anterior, este organizat sub forma unui complex de evenimente, care includ manifestări legate de mai multe domenii de activitate:• Conferința Tehnico-Științică “ Performanță în serviciile apă-canal”.• Seminar - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Program Operațional Sectorial Mediu, Ciclul 2014 – 2020.• Conferința - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice: Reformă în sectorul apei, în plan intern și extern.• Prezentări în Power Point – CAA a avut de susținut o prezentare despre: COLECTAREA DATELOR ÎN SISTEME INFORMATICE ȘI UTILIZAREA LOR ÎN OPTIMIZAREA EXPLOATĂRILOR DE DISTRIBUŢIE APĂ• Seminarul Tinerilor Profesioniști- Young Water Professionals Romanian Chapter.• Expoziția Internațională specializată de utilaje, echipamente și tehnologii de tratare a apei și a apelor uzate – “De 16 ani împreună”.• Mese rotunde cu specialiști din domeniu, pe teme specifice sectorului.CAA a participat anual la aceste reuniuni, alături de alți profesionisti din domeniul apei și oameni de afaceri din România și străinatate, realizându-se și dezvoltându-se, de fiecare dată, noi colaborări, parteneriate și schimburi de experiență între oameni care au puncte comune.

Ziarul21 Cj, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/14837-caa-invitat-din-nou-la-expoapa-bucuretiTurdanews Cj, http://www.turdanews.net/articole/economie/30535-caa-invitata-din-nou-la-expoapa-bucuresti.html

Compania de Apă Arieş a participat, în 26 iunie, la forumul româno-chinezOrganizat de Instituția Prefectului, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Cluj și Consiliul Județean Cluj, Forumul economic Cluj-Shandong a reunit joi, 26 iunie, la Cluj la Grand Hotel Italia, oameni de afaceri din Romania și China. Acest forum a avut ca scop crearea de parteneriate româno-chineze și dezvoltarea de proiecte „îndrăznețe” pentru zona noastră. La întâlnire au participat directorul general al CAA, Cristian Octavian Matei, managerul de proiect, Bogdan Bobic și șeful serviciului Logistică din cadrul firmei, Dorin Apahidean. Scopul participării a fost de a descoperi noi oportunități de afaceri între CAA și alte firme de profil. S-au pregătit și împărțit mape de prezentare a firmei, materiale care promovează și descriu activitatea CAA și s-au făcut schimburi de cărți de vizită. Compania de Apă a făcut deja un obicei în a-și arăta deschiderea față de tot ce înseamnă dezvoltarea firmei pe termen mediu și lung. Eventuale parteneriate care trec de granițele țării, nu pot aduce decât avantaje atât societății, cât și clienților acesteia. Între județul Cluj și Provincia Shandong din Republica Populară Chineză, al cărei viceguvernator onor. XIA Geng a fost prezent la întâlnire, a fost semnat în data de 5 mai 2010, un protocol de colaborare cu scopul de a coopera pe termen lung, în domenii precum agricultura, industria, comerțul și alte domenii. Firma Tianyiuan Construction Group din China a fost prezentă la întâlnire. Acest grup activează în domeniile: construcții, inginerie autostrăzi, mecanică, instalații, structuri de oțel, construcții stații de epurare și infrastructură de apă. În prezent grupul are peste 6500 de angajați – personal economic și tehnic și peste 70 de filiale și sucursale.Ziarul21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/14827-compania-de-ap-arie-a-participat-in-26-iunie-la-forumul-romano-chinez

Campania: Pentru mediu, pentru sănătate! Despre beneficiile sistemului SCADA (III)Pentru o mai bună înțelegere a serviciilor prestate de CAA, ne-am propus să oferim, săptămânal, informații opiniei publice, despre investițiile și activitățile companiei. Despre sistemul SCADA, fiind un sistem foarte complex, sunt foarte multe informații de oferit publicului și de aceea ele vor fi structurate în mai multe comunicate.

Beneficiile aduse de acest proces sunt:MANAGEMENT PERFORMANTFig.4.Ecrane preluate din Stația de tratare Hășdate.Circulația informației - centralizarea informațiilor din toate dispeceratele locale în dispeceratul central sunt INFORMAŢII DISPONIBILE și pentru managementul superior. În acest fel imaginea persoanelor responsabile pentru strategia companiei va fi una completă.CALITATEA SERIVICIILORFig.5 Ecran hidrofor Bloc O – Pța. RomanăPrin centralizarea informațiilor de la stațiile de pompare, sunt monitorizate hidrofoarele sau stațiile de pompare de la blocuri. Până acum o avarie era semnalizată de către consumatorii locatari/clienți, acum fiecare avarie se vede în timp real prin dispecerat și astfel se poate acționa imediat.TRANSPARENŢA ÎN TRANSMITEREA ȘI PRELUAREA DATELORFig.6. Profil tehnologic- ecran general rezervoare și stații de pompare apă și electrovaneDacă înainte de existența sistemului SCADA informația era deținută cel mai corect de responsabilii din departamentul de producție, în prezent aceste informații sunt prezentate transparent pe monitoare în dispeceratul central, cu privire la locația stațiilor de pompare, diametrul conductelor etc. „Compania de Apă Arieș se află printre primii 3 operatori de apă din țară care demarează un nou proiect major de investiții, având ca și principală sursă de finanțare Programul Operațional Sectorial Mediu. Aceste investiții, cu o valoare estimată de peste 82 milioane euro, vor permite continuarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în regiunea Turda – Câmpia Turzii, ducând la o creștere a calității serviciilor oferite întregii populații deservite.” Director general – Cristian Octavian MATEI./Turdanews, CJ http://www.turdanews.net/articole/mediu/30530-campania-pentru-mediu-pentru-sanatate-despre-beneficiile-sistemului-scada-iii.html

Hidroelectrica scoate la „mezat” microhidrocentralele din judeţCompania de stat controlată de Departamentul pentru Energie, Hidroelectrica, scoate la vânzare, prin licitație deschisă cu strigare 27 de centrale hidroelectrice de mică putere, din care patru se află în județul Hunedoara. Procedura de vânzare este programată pentru luna septembrie, însă de ieri pot fi procurate dosarele de prezentare ale activelor. Cele patru microhidrocentrale din județul Hunedoara sunt capacități de

producție din surse regenerabile care, până la o putere instalată de 10 megawatti, sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Șansa de a scăpa de insolvență: Hidroelectica a decis să scoată la vânzare cele 27 de microhidrocentrale pentru a scăpa de insolvență. De altfel, începând cu iulie 2013 compania a vândut un număr de 21 de centrale electrice de mică putere pentru care a obținut aproape 16 milioane de euro. Obiectivele vizate spre a fi vândute din județul Hunedoara sunt cele trei centrale hidroelectrice de mică putere de pe Valea Cracului și cea de la Zeicani. Activele supuse vânzării sunt structurate în 17 pachete. Dosarele de prezentare întocmite de companie pentru vânzarea fiecărui pachet pot fi procurate începând de ieri și până pe 18 august. În vederea participării la licitație, ofertanții trebuie să depună documentele de participare până pe 3 septembrie, deschiderea plicurilor urmând să aibă loc în perioada 8 – 11 septembrie. / Servus HunedoaraHD , http://www.servuspress.ro/hidroelectrica-scoate-la-mezat-microhidrocentralele-din-judet_94868.html

Hidroelectrica vinde 4 microhidrocentrale din județCele 4 CHEMP-uri vizate sunt Valea Cracului 1, Valea Cracului 2, Valea Cracului 3 și Zeicani, toate amenajate pe râul Valea Cracului de lângă Hațeg. Toate cele patru au fost incluse pe lista investițiilor privind retehnologizarea, însă acum Hidroelectrica a decis să renunțe la ele, alături de alte obiective similare din țară. În total, societatea va vinde în cadrul licitațiilor ce vor avea loc în perioada 15-18 septembrie 2014 nu mai puțin de 27 de CHEMP-uri, cu o putere totala instalată de 20,3 MW și o energie de proiect de 60,6 GWh. “Dosarele de prezentare întocmite de Hidroelectrica SA pentru vânzarea fiecărui pachet de active pot fi procurate de luni până vineri, începand cu data de 26 iunie, până pe 18 august 2014 de la sediul Hidroelectrica SA, au anunțat reprezentanții societății.Din luna iulie a anului trecut, au fost deja vândute 21 de Centrale Hidroelectrice de Mică Putere, la prețul total de 69.283.135 lei, adică aproximativ 15.746.167 euro. Microhidrocentralele sunt capacități de producție din surse regenerabile care, până la o putere instalată de 10 MW sunt beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi./ Ziarul Hunedoreanului , HD , http://zhd.ro/hidroelectrica-vinde-4-microhidrocentrale-din-judet/

Tarifele la apă şi canalizare, majorateConsilierii județeni au aprobat joi, 26 iunie, într-o ședință ordinară de lucru, majorarea tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă cu 2% și 10% pentru cele de canalizare

prestate de operatorul regional SC Compania Aquaserv SA începând cu data de 1 iulie 2014. Astfel, apa potabilă produsă, transportată și distribuită pentru întreaga arie de operare va costa 3,86 lei/mc pentru populație și 3,11 lei/mc pentru restul utilizatorilor, apa potabilă produsă și transportată într-un sistem, livrată în vederea redistribuirii va costa 1,98 lei/mc pentru restul utilizatorilor, serviciile de canalizare – epurare ape uzate menajere pentru întreaga arie de operare vor fi taxate cu 3,14 lei/mc pentru populație și 2,53 lei/mc pentru restul utilizatorilor, transportul și epurarea apelor uzate menajere, preluate din alte sisteme din afara ariei de operare, de la alți operatori va costa 1,67 lei/mc pentru restul utilizatorilor, iar canalizarea apelor pluviale pentru întreaga arie de operare va fi taxată cu 0,98 lei/mc pentru populație și 0,79 lei pentru restul utilizatorilor. Prețurile pentru populație conțin TVA, iar cele pentru restul utilizatorilor sunt fără TVA. /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/tarifele-la-apa-si-canalizare-majorate/ , Nepujsag, Ms/ http://www.e-nepujsag.ro/op/article/emelte-v%C3%ADzd%C3%ADjat-%C3%A9s-k%C3%B6lts%C3%A9gvet%C3%A9s-kiigaz%C3%ADt%C3%A1st-fogadott-el-megyei-tan%C3%A1cs

De la 1 iulie cresc preţurile la apă potabilă şi canalizare în MureşConsiliul Județean a aprobat, în ședința de azi, proiectul de hotărâre privind noile prețuri și tarife la serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare prestate de Compania Aquaserv . Astfel, de la 1 iulie prețul la apa potabilă va fi mai mare cu 2%, iar la canalizare cu 10% . Purtătorul de cuvânt al Aquaserv SA, Nicolae Tomulețiu: Din 1 iulie, prețul apei potabile crește de la 3,73 lei metrul cub la 3,86 lei, iar în cazul canalizării este vorba de o creștere de la 2,80 lei la 3,14 lei metrul cub. În 2015 este prevăzută o creștere a prețului la apă potabilă cu 5%, spune reprezentantul Aquaserv, iar în 2016 cu alte 10 procente. Toate aceste modificări la tarife se datorează implementării unui proiect POS Mediu în valoare de peste 110 milioane de euro. Aquaserv va extinde și moderniza rețelele de apă și canalizare în 7 orașe și 57 de comune din județele Mureș și Harghita. /Radio România Tg. Mureș, Ms/ http://www.radiomures.ro/stiri/de_la_1_iulie_cresc_pre_urile_la_apa_potabila_i_canalizare_in_mure_.html

Hidroelectrica vinde centrala de mică putere de la SebişConducerea Hidroelectrica a anunțat, conform Realitatea.net, că va vinde în cadrul unor licitații deschise cu strigare desfășurate între 15 și 18 septembrie 2014, 27 de centrale

hidroelectrice de mică putere, cu o putere totală instalată de 20,3 MW și o energie de proiect de 60,6 GWh. Printre centralele scoase la licitație se află și cea de la Sebiș. Eventualii cumpărători sunt așteptați să-și depună dosarele până pe 3 septembrie. /Glasul Aradului, Ar/ http://glsa.ro/arad/162594-hidroelectrica-vinde-centrala-de-mica-putere-de-la-sebis.html

Strada George Topârceanu a fost inundată/VEZI imaginiPloaia abundentă care a căzut în această după-amiază a inundat o parte a străzii George Topârceanu din cartierul Vasia.Imaginile de mai jos au fost realizate de Ovidiu Necșa, care se întreabă cum se poate trăi așa în ziua de azi într-o zonă rezidențială. Locatarii din zonă susțin că nu știu la cine să mai apeleze în condițiile în care Primăria Mediaș nu face nimic pentru schimbarea situației în bine. /NovaTV Mediaș/ http://novatv.ro/2014/06/strada-george-toparceanu-a-fost-inundata-vezi-imagini/

Judeţul Alba este sub pericol de inundații! Hidrologii au emis astăzi o nouă avertizare COD GALBENJudețul Alba este sub pericol de inundații! Hidrologii au emis astăzi o nouă avertizare COD GALBEN de inundații valabilă de miercuri, ora 15.00 până joi, ora 12.00, cu posibilitatea de a fi prelungită.Autoritățile locale și județene sunt pregătite să intervină în cazuri de viituri și inundații, survenite în urma scurgerilor de apă de pe versanți, torenți și pâraie.“Având în vedere situația hidrometeorologică actuală și prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale se pot produce și pe unele râuri mici din bazinele hidrografice situate în zonele de deal si munte, din județele Arad, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrita-Năsăud, Suceava și Neamț”, precizează Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/judetul-alba-este-sub-pericol-de-inundatii-hidrologii-au-emis-astazi-o-noua-avertizare-cod-galben-273091.htmlAlba24 AB, http://alba24.ro/atentionare-hidrologica-in-alba-posibile-inundatii-de-miercuri-ora-15-00-pana-joi-ora-12-00-325058.htmlApulum AB, http://ziarulapulum.ro/atentionare-hidrologica-posibile-inundatii-in-alba-produse-de-ploile-abundente/

COD GALBEN în toată ţara! Instabilitate atmosferică şi ploi!Instabilitatea atmosferică va fi accentuată în după-amiaza zilei de miercuri, 25 iunie în regiunile vestice și sud-vestice, iar spre seară și în noaptea de miercuri spre joi (25/26 iunie) și în restul teritoriului. Vor fi averse cu caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, ce vor lua și aspect de vijelie și căderi de grindină. Îndeosebi în sud-vest, centru și nord-est cantitățile de apă vor depăși local 20...25 l/mp și izolat 50...60 l/mp. Avertismentul emis de Administrația Națională de Meteorologie va intra în vigoare de la ora 12.00 și va dura până mâine, la ora 6.00 dimineața.Turdanews CJ, http://turdanews.net/articole/actualitate/30471-cod-galben-in-toata-tara-instabilitate-atmosferica-si-ploi.htmlZiarul21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/14812-atenionare-cod-galben-la-turda

Vizită ministerială pe apele harghiteneKorodi Attila, însoțit de ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Doina Pană, și de secretarul de stat Pasztor Sandor au vizitat săptămâna trecută mai multe lucrări de regularizare a unor pâraie din Harghita, care ar putea fi finanțate, în perioada următoare.Habitatul castorilor trebuie limitat: Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Korodi Attila, consideră că în zonele cu infrastructuri strategice de apărare împotriva inundațiilor, habitatul castorilor trebuie limitat, în prezent lucrându-se la armonizarea legislației în acest sens. „Din punctul meu de vedere, ca ministru al Mediului, cred că sunt infrastructuri strategice unde trebuie limitat habitatul acestor animale și sunt zone unde pot fi create condiții continue ca aceste animale protejate să creeze habitatele proprii”, a declarat Korodi, într-o conferință de presă, răspunzând la o întrebare legată de pagubele pe care le creează castorii în Harghita, unde există situații în care se produc inundații din cauza barajelor construite de aceste animale pe cursurile de apă. Ministrul Mediului a subliniat că se pot acorda despăgubiri pentru oamenii care au de suferit din această cauză, deoarece castorii sunt animale protejate, dar mecanismele nu sunt foarte cunoscute. „De aici și activitatea noastră pe care trebuie să o începem de a corela tot ceea ce înseamnă biodiversitate și activitate de apărare împotriva inundațiilor, să producă nu numai atât acte normative, care definesc responsabilitățile statului și ale autorităților locale, cât și zona de compensare și de bune practici. Așa că (…) probabil că în viitor vor fi zone unde habitatul acestor animale va fi

sută la sută protejat și vor fi zone unde există infrastructură critică unde, pur și simplu, trebuie limitat habitatul acestor animale, pentru că altfel vorbim de posibile riscuri majore (…)”, a spus Korodi Attila. El a ținut să adauge că, cel mai probabil, decizii în acest sens se vor lua în toamna acestui an. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Pasztor Sandor, consideră că ar trebui să existe o cotă de intervenție, așa cum se întâmplă în cazul urșilor sau a altor animale protejate, și a recunoscut că „urmează o perioadă lungă de discuții și controverse cu ONG-urile de mediu”. Specialiștii de la sistemul de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita au avertizat de mai multe ori că înmulțirea excesivă a populației de castori creează mari probleme pe cursurile de apă, existând riscul de producere a inundațiilor atât din cauza barajelor construite de aceste animale, cât și a breșelor create în digurile de apărare. Prima problemă cauzată de castori este generată de zecile de baraje transversale pe care le construiesc pe cursurile de apă din județ. Acestea duc la creșterea nivelului albei și la revărsarea apei, care inundă terenuri agricole sau chiar părți din localități. O altă problemă generată de castori este cea a vizuinelor pe care aceștia le fac în digurile de apărare de pe cursurile de apă, care duc la slăbirea rezistenței lor. Gărzi de voluntari Un alt punct abordat de Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Korodi Attila, a fost înființarea unei gărzi de voluntari pe lângă Garda de Mediu, care va fi integrată în procedurile de control, pentru a creștere transparența activității acestei instituții. „Am avut discuții multiple în ultimele trei săptămâni cu organizațiile neguvernamentale pe diferite spețe, care vizează de la problematica arderilor de miriști la gaze de șist și altele și întotdeauna problema care s-a pus a fost transparența. Se creează, din nou, baza legală pentru voluntariat și pe lângă Garda de Mediu se va crea garda de voluntari, care va fi integrată în procedurile de control. Lucrul acesta va da o transparență și o strictețe mult mai mare pe activitatea de control și pe ceea ce se întâmplă”, a declarat Korodi Attila, într-o conferință de presă. Ministrul Mediului a adăugat că organizațiile neguvernamentale au fost excluse din comisiile de analiză tehnică, ‚care analizează documentațiile pe lângă agențiile de mediu’ și se intenționează reintroducerea acestora, „cel puțin la nivel de observatori”, pentru creșterea transparenței. Korodi Attila a punctat că transparența garantează ca deciziile publice să fie corecte, să nu fie interpretate, iar decidenții să aibă capacitatea de a corecta sistemul. „Aceste două decizii se vor produce în perioada următoare – nu dau termene, pentru că efectiv a început să se lucreze, trebuie modificate câteva acte normative, nu complicate, dar să se facă bine. Și aici vom avea, probabil, cooperări nu numai cu sectorul neguvernamental, în sensul ONG-uilor, ci și cu universități care au

studenți în zona protectiei mediului și nu numai și Garda de Mediu să recapete acea transparență fără de care nu are cum să garanteze corectitudinea deciziilor pe care le ia. Chiar dacă acelea sunt corecte, pentru că întotdeauna suspiciunea de netransparență lasă umbră în activitatea ta”, a conchis ministrul Mediului. SMURD al pădurilor şi jandarmerie silvică. Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Doina Pană, a anunțat la Miercurea Ciuc, că intenționează să înființeze un SMURD al pădurilor și o jandarmerie silvică, ce vor avea atribuții să intervină operativ atunci când există informații că se taie pădurea ilegal și care vor veni în sprijinul pădurarilor a căror viață este, uneori, pusă în pericol din cauza agresivității hoților de lemne. Doina Pană a spus atât într-o conferință de presă cât și la o întâlnire cu responsabilii din domeniul silvic harghitean că dorește să existe echipe mixte, formate din jandarmi, polițiști și silvicultori care să intervină rapid pentru prinderea celor care taie ilegal pădure. „Intenționez să înființez un SMURD al pădurii, adică să nu mai am pădurari morți sau ajunși prin spitale sau speriați și să nu intervină pentru că se tem pentru viața lor și e de înțeles acest lucru. (…) Exact cum la SMURD avem și medic și descarcerarea și tot ce trebuie, să avem echipe operaționale compuse din personal silvic, jandarm și polițist care, în momentul în care a venit semnalul prin 112 că undeva se taie ilegal, să poată interveni operativ”, a explicat ministrul Doina Pană, care a precizat că această structură ar urma să se înființeze anul viitor, pentru că este nevoie de un efort bugetar în acest sens. Ea a ținut să adauge că, din informațiile pe care le are, patru pădurari au fost omorâți și peste 500 au fost bătuți cu sălbăticie de hoții de lemne și dorește să nu mai existe astfel de ‚victime pe altarul apărării pădurii’. De asemenea, se intenționează înființarea unei jandarmerii a pădurilor, care să aibă atribuții clare, inclusiv pentru prinderea celor care intră cu ATV-urile în zonele forestiere. Ministrul Doina Pană a punctat că aceste două măsuri vor veni în completarea unui hotărâri de guvern ce va impune folosirea unui soft special, pe care l-a numit „radarul pădurii”, ce vizează urmărirea trasabilității lemnului care iese din pădure, toate demersurile având rolul să stopeze „flagelul” tăierilor ilegale de păduri. „Eu nu spun că asta va eradica total tăierea ilegală, dar într-un procent major va reduce tăierea ilegală. (…) Deci, ca prim impact, acest SUMAL, această hotărâre de guvern (…) coroborat cu noul Cod Silvic și cu acest SMURD al pădurilor, eu zic că asta va conduce la însănătoșirea substanțială a atitudinii față de pădure”, a subliniat ministrul delegat, care a opinat că până acum nu s-a putut tăia ilegal fără o anumită complicitate din parte anumitor instituții. /Punctul, Ms/ http://punctul.ro/2014/06/24/vizita-ministeriala-pe-apele-harghitene/

Furtuna a dat batai de cap pompierilor: copaci doborati, case si pivnite inundate A plouat o jumătate de oră, marți dimineața, iar la Inspectoratul pentru Situatii de Urgență au început să sune telefoanele.Pompierii au fost chemați să intervină în mai multe zone ale municipiului. Pe strada Șezătorii, pompierii au evacuat apa ce intrase într-o casă, iar pe străzile Moților și Voinicilor, li s-a solicitat să scoată apa din pivnița unei case, respectiv din pivnița unui bloc, ce fuseseră inundate în urma furtunii. Pe strada Molidului, doi copaci au fost doborâți la pământ în urma furtunii: unul căzând pe o alee, iar celălalt pe un autoturism. Plafonul și capota mașinii au fost avariate de copacul căzut. Echipajul de deblocare-salvare a intervenit cu drujbe și a îndepartat copacii căzuți de pe alee și de pe autoturism. La Buteni, pompierii au intervenit pentru stingerea unui copac ce ardea, cel mai probabil acesta a fost lovit de trăsnet – spun reprezentanții ISU Arad.UPDATE 1: Comuna Hăşmaş – cea mai afectată de furtunăCea mai afectată de furtuna de marți dimineața a fost comuna Hășmaș. Primarul Cornel Popa ne-a declarat că furtuna a început în jurul orei 6.30 și a durat jumătate de oră, precizându-ne că „furtuna a fost de o amploare deosebită”. Mai mulți copaci, îndeosebi nuci, au fost puși la pământ de vântul puternic. În două cazuri, însă, totul s-a soldat cu distrugeri: unul dintre copaci a căzut pe un autoturism avariindu-l serios, iar celălalt pe acoperișul unei case, distrugând o parte din țigle. De asemenea, acoperișurile unor magazii, aparținând mai multor familii din comună, în care erau ținute cerealele și fânul, au fost luate parțial de vânt. Tot de vântul puternic a fost luat întregul acoperiș al unei firme de prelucrare a lemnului din comună. Alimentarea cu curent electric a fost întreruptă după ce mai mulți copaci au căzut pe liniile de înaltă tensiune. Situația a fost remediată însă de echipajul ENEL care a fost chemat la fața locului. Copacii căzuți în comuna Hășmaș au fost îndepărtați de câțiva muncitori care au intervenit cu drujbe și tractoarele primăriei, iar drumurile comunale și județene au fost, de asemenea, degajate de crengile copacilor smulse de vânt. /www.aradon.ro, Ar/ http://www.aradon.ro/furtuna-a-dat-batai-de-cap-pompierilor-copaci-doborati-case-si-pivnite-inundate/1431625

Teme de mediu

Tăieri ilegale , bani risipiți si teroare ( I). Cine vrea să pună pe butuci Composesoratul Săcărâmb?De prin primăvara acestui an, în Composesoratul Săcărâmb pare să fi intrat dihonia. Conducerea composesoratului se arată pregătită să închidă gura oricărui membru care are comentarii de făcut sau este curios să afle cum se desfășoară activitatea, ajungându-se până la o decizie de excludere. Pentru a-și întări poziția de forță, actuala conducere a composesoratului a recurs la o formă de intimidare specială, aducându-l în sprijin pe însuși președintele Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloț, care, se pare, este și el membru în această structură asociativă. Avertismente și excludere: Tensiunea în creștere din Composesoratul Săcărâmb a atins cota maximă la ultima ședință a Adunării Generale, în 29 martie 2014, la care a fost prezent, pentru prima oară, și președintele CJ Hunedoara, Mircea Moloț, care nu a ezitat să dea indicații prețioase și sugestii radicale membrilor prezenți. Ciudat este că unii membri susțin că nici nu știau că Moloț este membru al composesoratului, ei susținând că nu cunosc pe ce filieră de moștenire este șeful Consiliului Județean în drept să fie membru al asociației. Dar asta e altă poveste. Ei bine, la respectiva adunare generală s-a propus, dintru-nceput, sancționarea cu avertisment a trei membri și excluderea unuia, Aurel Lazăr Aradi – „pentru daune materiale, morale și obstrucționarea funcționării Composesoratului”. Prin decizia de excludere, lui Aradi i s-a luat orice drept de a mai participa în vreun fel la activitățile composesoratului, inclusiv în calitate de împuternicit. Tăieri ilegale de arbori. Se pare că marea supărare a conducerii Composesoratului Săcărâmb – președinte fiind Radu Hașa – vine după ce, de exemplu, Aradi a pus pe hârtie mai multe nereguli pe care le-a constatat și inițiativa sa a dus la inițierea unui dosar penal, nr. 2749/P/2014, în care Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva face cercetări privind un posibil prejudiciu în gestiunea Composesoratului Săcărâmb, în perioada 2013-2014. În plus, la solicitarea lui Aurel Aradi, composesoratul a fost controlat de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV) Timișoara, Inspecția Silvică și de Vânătoare (ISV) Hunedoara. Or, în urma controalelor ITRSV, s-au descoperit tăieri ilegale de arbori, efectuate de Composesoratul Săcărâmb, despre care vom vorbi în continuare. În nota de constatare nr. 324 din 2 aprilie 2014, a ITRSV, se arată: „În pășunile cu arbori din Ciocârța și Grohote, unde se face referire în sesizare, s-au găsit cioate provenite din arbori tăiați ilegal (vezi foto). Domnul Hașa Radu Ioan (președintele Composesoratului Săcărâmb,

n.r.) a recunoscut verbal că tăierile ilegale de arbori au fost efectuate de către dânsul”. O fi recunoscut verbal Radu Hașa tăierile ilegale, dar a refuzat să semneze nota de constatare. O altă notă de constatare, nr. 490 din 26 mai 2014, arată că președintele composesoratului nu a participat la control și nici nu a delegat altă persoană să participe. Se mai arată în document că, deși ISV Hunedoara a solicitat „atât Composesoratului Săcărâmb, cât și Primăriei comunei Certeju de Sus, să comunice dacă pășunile cu arbori din locurile Grohote și Ciocârța, unde s-au constatat tăieri ilegale de arbori sunt în proprietatea Composesoratului Săcărâmb sau în administrarea Primăriei Certeju de Sus”, nu a primit nici un răspuns. În aceeași notă de constatare, se arată că în locul numit Grohote s-au găsit 238 de cioate provenite din arbori tăiați ilegal, iar în locul numit Ciocârța 111 cioate provenite din arbori tăiați ilegal. Conform tabelelor de evaluare a pagubelor produse, realizat de ISV Hunedoara, în locul numit Grohote s-a tăiat ilegal un volum de 8,352 metri cubi, paguba estimată fiind de 1.185,41 lei, iar în locul numit Ciocârța s-a tăiat ilegal un volum lemnos de 5,59 metri cubi, paguba estimată fiind de 562,275 lei. Articolul 32 alin. 1 din OG nr. 96/1998 spune: „tăierea (…), fără drept, de arbori (…) din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, de către (…) deținători sau de către oricare altă persoană, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (…) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.” Or, în situația de mai sus, la Ciocârța valoarea pagubei depășește de 6,615 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, iar la Grohote valoarea pagubei depășește de 13,946 ori același preț mediu al unui metru cub de masă lemnoasă. Această situație chiar poate fi motiv de mare supărare. Prin vocea și voința lui Moloț: Revenind la ședința Adunării Generale a Composesoratului Săcărâmb, de la sfârșitul lui martie 2014, trebuie să notăm că, după cum spun membri ai composesoratului, s-a forțat desfășurarea ei după un nou statut, în condițiile în care acest nou document „este contestat și se află în faza de apel la Tribunalul Hunedoara”. Numai că, după sancțiunile dure din deschiderea adunării și în prezența șefului CJ Hunedoara, susținător pe față al conducerii composesoratului, oamenilor le-a cam pierit cheful de contestații și au tăcut mâlc. Comentariile și indicațiile șefului CJ Hunedoara au constituit, se pare, scheletul adunării: „Ședința a decurs prin intervenții repetate din partea domnului Mircea Moloț, chiar fără a fi înscris la cuvânt; practic, dumnealui a condus ședința”, ne-a relatat unul unul dintre membrii composesoratului, prezent la respectiva ședință. Câteva citate din procesul verbal al ședinței sunt edificatoare: „D-nul Moloț cere de asemenea clarificarea

dosarelor de către specialiști – de meserie”, „Domnul Moloț propune ca firmele care au adus pagube să nu mai fie agreate. Ordonanță pentru blocarea conturilor. Face solicitare Poliției Economice pentru verificări prin Composesorat. Se supune de acord. Vot unanimitate pentru a se face adresă Poliției Economice”, „Domnul Moloț propune depunerea unui Plan de afaceri pt. Activitatea propusă în ideea aprobării unui plan MINIMIS de 120.000 de euro”, „Domnul Moloț pune la dispoziție un teren privat pt. Construirea unei popicării noi în Săcărâmb” și „În încheiere, s-a făcut propunerea de către dl. M.M. Ioan pentru acordarea votului de încredere Consiliului Director format din: Hașa Radu Ioan, Marius Goia Antoanel, Pop Maria, Mogoșan Petru Marcel și Tokar Alexandru. Propunerea a fost votată și aprobată cu unanimitate de voturi”. Fără comentarii. Deocamdată, ne oprim aici, dar vom reveni cu date și imagini despre drumul pe care s-a lucrat de pomană, pentru că e un pericol public, despre lucrări aiuristice, despre pășunile înscrise la APIA și starea lor, despre bani care trebuiau returnați oamenilor și a rămas ca-n tren, despre un loc de „agrement” de minune, despre cum Primăria dă în lucru composesoratului o proprietate care nu-i aparține și altele asemenea. Dar, mai ales, despre cine și de ce ar vrea să îngroape Composesoratul Săcărâmb. / Mesagerul HunedoreanHD , http://www.mesagerulhunedorean.ro/taieri-ilegale-bani-risipiti-si-teroare-i-cine-vrea-sa-puna-pe-butuci-composesoratul-sacaramb

Tăieri ilegale , bani risipiți si teroare ( II). Composesoratul Săcărâmb pe post de gaură neagrăÎn ciuda amenințărilor extrem de dure pe care le-am primit după declanșarea acestei anchete jurnalistice, a injuriilor și a solicitărilor ultimative să oprim acest demers investigativ, vom continua să prezentăm ceea ce se întâmplă în Composesoratul Săcărâmb, pe ce și cum se cheltuie banii și de ce sunt șefii acestei asociații speriați de orice formă de control. Violența de reacție declanșată de această anchetă nu poate demonstra altceva decât faptul că sunt atinse interese mari. Un drum de pomană: În mare mărinimie, se pare că onor Composesoratul Săcărâmb s-a gândit să se ocupe de un drum. De drumul care merge, prin pădure, spre Geoagiu. Ba chiar a fost pus și un indicator isteț, din lemn, care să îi îndrume pe turiști să meargă pe drumul cu pricina. Marea problemă este că drumul respectiv, pe care se pare că s-au cheltuit bani aruncându-se resturi din halda de steril, care se fac praf și pulbere în contact cu apa și la combinația îngheț-dezgheț, este pericol public. Cu mare greutate poate parcurge parte din drum o mașină cu dublă tracțiune, de teren. Dacă un turist nu cunoaște zona, se ia

după indicatorul spre acel drum și alege această variantă, cu un autoturism normal, rămâne înțepenit în mijlocul drumului și are șansa și să își rupă mașina în două. În linia isteață a lucrărilor pe care dă bani conducerea Composesoratului Săcărâmb se mai află și realizarea unor trepte de pământ spre nicăieri. Chiar așa, s-au băgat bani în tăierea, pe o cărare perfect necunoscută, a unor așa-zise trepte, care să-i ajute pe turiștii care nimeresc din greșeală traseul, să urce aiurea prin pădure. Nimeni nu știe la ce a folosit această lucrare. Spectacol în aer liber: Cea mai spectaculoasă investiție a Composesoratului Săcărâmb pare să fie realizarea unor bănci de lemn, pe care nu se pot așeza decât spectatori mai puțin dotați în kilograme, și numai câte unul pe bancă, să nu se rupă, și a unor mese de lemn, în vârful dealului, lângă o pășune teoretică, pe care nu pare să pășuneze vreun animal, nici nu o curăță nimeni, dar se aude că ar trage bani buni de la APIA. Ansamblul de băncuțe firave de lemn, cu loc de proțap și grătar în mijloc, nu știm cui îi este destinat. Ca să dea valoare locului, acolo s-a amenajat, cu piatră și pământ, dincolo de drum, și o scenă, pentru posibilii artiști care ar veni, probabil, să cânte la chefurile de asociație, după ce vin fondurile pe pășuni. Pășune teoretică: În prima parte a anchetei noastre, vorbeam despre tăierile ilegale de arbori, dovedite prin acte de control și inspecții specializate. Într-una din zone, căreia i se spune Ciocârța, arborii au fost tăiați, vezi Doamne!, să mai iasă, probabil, la calcul mai multă pășune de propus spre finanțare. Zona respectivă, chiar după tăierea arborilor, e o bălărie extinsă, un loc în care, în afară de relieful ciudat și dificil, domină vegetație de tot felul și accesul oamenilor și animalelor poate deveni o adevărată și sinistră aventură. La fel, în zona Grohote, s-au tăiat ilegal arbori pentru a încropi de o pășune. Interesant este că celor din conducerea Composesoratului Săcărâmb nici nu le-a trecut prin cap să facă tăierile legale, așa cum scrie la carte – după cum arată actele de control. Din ce am aflat, deși se pare că șefi ai composesoratului au spus că masa lemnoasă recoltată din zonă ar fi fost arsă pe loc, sunt oameni care spun că lemnul a fost dat unor persoane, care l-au scos din zonă și l-au pus deoparte. Probabil, pe un bănuț bun. Deocamdată atât. Mâine vom încerca să descurcăm ițele altei povești, asta dacă nu cumva cei care ne amenință trec și la fapte. / Mesagerul Hunedorean HD , http://www.mesagerulhunedorean.ro/taieri-ilegale-bani-risipiti-si-teroare-ii-composesoratul-sacaramb-pe-post-de-gaura-neagra

Greenpeace vrea includerea a peste 20.000 ha de păduri virgine de fag din România în UNESCOGreenpeace vrea includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a peste 20.000 de hectare de păduri virgine de fag din România, într-un demers comun cu alte 12 țări europene care posedă astfel de păduri, organizația primind marți sprijinul Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO.Comisia parlamentară comună pentru relația cu UNESCO a participat, marți, la o întâlnire cu Greenpeace România, pe tema inițiativei organizației, din 2011, de includere a celor mai valoroase păduri virgine de fag din România în patrimoniul mondial.La propunerea președintelui comisiei parlamentare, senatorul PDL Constantin Traian Igaș, membrii comisiei au decis să susțină demersul de includere a pădurilor virgine de fag din România pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.Miercuri, reprezentanții Greenpeace s-au întâlnit și cu membrii Comisiei pentru mediu din Senat, cărora le-au prezentat lucrarea "Făgetele virgine din România în context european sub influența schimbărilor climatice", scrisă de doctorul inginer Cristian D. Stăiculescu, ce "demonstrează că România dispune de cel mai mare potențial de păduri virgine și cvasivirgine de fag din Europa", potrivit unui comunicat al comisiei parlamentare.Inițiativa Greenpeace urmărește ca România să participe la proiectul "Pădurile de fag: patrimoniu natural comun al Europei", coordonat de Germania, ce vizează includerea în UNESCO a unor păduri de fag virgine din mai multe țări, printre care și Ucraina, Slovacia, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Croația, Bulgaria, Italia, Slovenia, Spania și Elveția.Contactat de MEDIAFAX, reprezentantul Greenpeace Laurențiu Ciocîrlan, coordonator de campanii al organizației, a explicat că ONG-ul a identificat în România 25 de păduri virgine de fag cu potențial, cele mai valoroase, din punct de vedere genetic și al biodiversității, fiind cele cinci de la Izvoarele Nerei - Coșava Mică, Cheile Nerei, Valea Cernei, Valea Higeg și Strâmbu Băiuț - Groșii Ţibleșului, cu o suprafață de peste 20.000 de hectare.Acestea ar putea fi incluse pe lista tentativă a României, ce trebuie finalizată până la toamnă, a mai spus Ciocîrlan, precizând că Greenpeace are sprijinul Ministerului Mediului, care coordonează în prezent întocmirea dosarului. Finalizarea procedurii presupune realizarea unei documentații, a unor investigații de teren, măsurători, inventarieri și alte activități specifice.Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, există deja un obiectiv intitulat "Pădurile virgine de fag din Carpați și pădurile seculare de fag din Germania", din care fac parte cele mai valoroase făgete din Germania, Slovacia și Ucraina. / www.mediafax.ro și www.tirgumureseanul.ro/

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/greenpeace-vrea-includerea-a-peste-20000-ha-de-paduri-virgine-de-fag-din-romania-in-unesco.html

Echipă nouă pentru Planul Local de Acţiune pentru MediuConsilierii județeni vor analiza în cadrul ședinței ordinare de joi, 26 iunie, a Consiliului Județean Mureș, propunerile pentru actualizarea Planului Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Mureș 2007-2013, în vederea elaborării și implementării Planului Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Mureș 2014-2020. Strategii pentru rezolvarea problemelor de mediu. Potrivit lui Kelemen Attila Marton, vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș, planurile de acțiune pentru mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunității în stabilirea priorităților în ceea ce privește problemele de mediu și soluționarea acestora la nivel județean, regional și național. “Acestea presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calității mediului la un moment dat, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea acestora și alocarea unor acțiuni de implementare care să conducă la o îmbunătățire reală a calității mediului și a sănătății publice. Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului a elaborat și aprobat un „Ghid practic al planificării de mediu”, document care stabilește metodologia privind elaborarea, implementarea și actualizarea planurilor de acțiune pentru protecția mediului, prin prisma transpunerii acquis-ului comunitar, în contextul conformării la exigențele europene privind calitatea mediului și mai ales, în vederea asigurării suportului pentru pregătirea proiectelor, prin intermediul cărora pot fi accesate surse de finanțare europene”, a subliniat Kelemen Attila Marton. Comitet coordonat de Dănuț Ștefănescu? Comitetul de coordonare propus în vederea aprobării îl are ca președinte pe Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, și următorii membri: Răzvan Șipoș – arhitect șef, Consiliul Județean Mureș, Lucian Branea – comisar șef, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Mureș, Claudiu Sângeorzan – director, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Ioan Matei – director, Direcția Județeană de Statistică Mureș, Fegyverneky Sandor – director, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, Rodica Colceriu – director tehnic, Administrația de Apă Bazinală Mureș, Alexandru Alexa – comisar șef de poliție, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, Kovacs Endre – colonel, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea” al județului Mureș, Sorin Megheșan – primar, Târnăveni, Dan Eugen Bândea – viceprimar, Sighișoara, Rareș Bircea – viceprimar, Iernut, Tar

Andras – viceprimar, Sângeorgiu de Pădure, Alexandru Liț – viceprimar, Ungheni, Smaranda Cecan – șef serviciu, Instituția Prefectului – Județul Mureș, Csortan Ilona – arhitect șef, Sovata, Sorinei Tripon – administrator public, Luduș, Kagan Ildiko – șef serviciu, municipiul Târgu-Mureș, Constantin Sorin Posteucă – șef serviciu, Reghin, Silvia Jude – inginer, Direcția pentru Agricultură Mureș, Hajdu Zoltan – coordonator programe, Asociația „Focus Eco Center”, Papp Tamas – președinte, Asociația „Grupul Milvus” și Szakacs Zoltan – coordonator programe, Asociația pentru protecția mediului și naturii „Rhododendron”.De asemenea, structura propusă pentru grupul de lucru este următoarea: Ioana Baciu – consilier, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș – responsabil și următorii membri: Călin Pop – consilier, Consiliul Județean Mureș, Ioan Iacob – consilier, Instituția Prefectului – județul Mureș, Ana Maria Rus Pop – consilier, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, Delia Floara – consilier, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, Carmen Trifan – consilier, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, Corina Mureșan – consilier, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, Daniela Burdeți – comisar, Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Mureș, Valentina Șimon – inginer, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Ovidiu Ţiolan – inspector, Direcția Județeană de Statistică Mureș, Liviu Drăgan – coordonator serviciu, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, Ileana Sandu – șef birou, Administrația de Apă Bazinală Mureș, Sămărtean Savu – comisar șef de poliție, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, Mihai Pălăcean – locotenent colonel, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea” al județului Mureș, Nagy Michaela – șef birou, SC Compania Aquaserv SA, Amalia Albu – inspector, Târgu-Mureș, Makfalvi Laszlo – inspector, Târgu-Mureș, Maria Mariș – consilier, Reghin, Aurica Braniște – consilier, Sighișoara, Elena Coroș – consilier, Târnăveni, Maria Ioana Roșca – inspector, Iernut, Anisia Vălean – responsabil de mediu, Luduș, Losonczi Eniko – responsabil urbanism, Sângeorgiu de Pădure, Biro Margareta – consilier, Sovata, Simona Culcear – consilier, Ungheni și Sorin Porime – inspector, Ungheni. /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/echipa-noua-pentru-planul-local-de-actiune-pentru-mediu/

Tîrgu-Mureș, ringul de box al toaletării copacilorRenumit de frumusețea multicoloră a florilor ce îl împodobesc, acest „Oraș al Trandafirilor”, municipiul Tîrgu-Mureș a devenit ,,ringul de box” al celor două tabere care se bat, pro și contra tăierii copacilor. Fluturând legea în mână, unii spun că așa-zisa

toaletare de fapt e un ,,masacru verde”, pe de altă parte susținătorii toaletării argumentează că arborii uscați și putrezi pun în pericol viața trecătorilor.Lupta se dă între asociațiile de proprietari și „verzii”. Asociațiile de proprietari solicită Primăriei tăierea arborilor bătrâni din jurul blocurilor, iar ONG-urile acuză autoritățile de „distrugerea arborilor”. La o dezbatere publică în toamna lui 2012 la care au participat atât președinți și administratori de asociații de proprietari din municipiu, cât și ONG-uri, s-a iscat un scandal. Lipsa parcărilor, vegetația abundentă în cartierele Mureșeni și Dâmbul Pietros, copacii plantați prea aproape de bloc au fost motivele care au dus la concluzia ca să nu se mai țină cont de părerea unor ONG-uri. „Sunt ani la mijloc și încă mulți vor trece”, ar spune Eminescu, fără să aflăm cine are dreptate!Primul copac din birocrație: Probabil nimeni nu-și mai aduce aminte cine și de ce a tăiat primul copac de pe marginea drumului! Legenda spune că birocrația e atât de mare încât cu greu poți tăia un copac din propria ta ogradă, cu toate astea de pe marginea drumului copacii dispar unul câte unul. Toaletarea, un fel de tunsoare de primăvară, s-a transformat într-o ,,mare ciudățenie” în multe cazuri rămânând în urma toaletării un trunchi de copac cu trei crenguțe în vârf, dintre care una dacă va mai înverzi, e bine, dacă nu, la anul va fi bun de tăiat. Astfel, tăierile exagerate au trezit proteste! Nu-ți mai recunoști strada copilăriei pentru că peste noapte au fost tăiați toți copacii și cauți în zadar umbră sub un copac cât o coadă de mătură… 2 meri sau 7 tei: Potrivit planului de tăieri a arborilor de pe domeniu public, supus dezbaterii publice în octombrie 2010, pe strada Bolyai erau prevăzuți pentru tăiere doi meri. Faptul că în loc de acești copaci s-au tăiat șapte tei bătrâni, i-a nemulțumit pe ecologiști, dar și pe mureșenii care trec prin zonă. „Au tăiat copacii ca să lase mașinile. Nu e normal”, a spus Nagy Geza, de 62 de ani.Primăria are o explicație: „Conform legii pe aliniamente și scuaruri ce aparțin domeniului public, se pot efectua tăieri de urgență la dispoziția Primăriei. Acolo copacii reprezentau un pericol pentru circulație. În zonă s-a făcut un plan de replantare și din primăvară vor fi plantați mesteceni în locul teilor”, a precizat ing. Florica Savu, Șef Birou Amenajare Peisagistică și Control Spații Verzi din cadrul Primăriei. Există o problemă! Anul Internațional al Pădurilor, 2011, a fost anul în care vicepreședintele politic al UDMR, Borbély László, pe atunci ministru al Mediului, a avut numeroase întâlniri cu angajații Primăriei și ai reprezentanților autorităților de Mediu pentru a analiza situația provocată de tăierile de copaci. „Ca cetățean al orașului Tîrgu-Mureș asist de ani la unele tăieri ilegale de copaci și am încercat să înțeleg cum se fac aceste tăieri și pe baza căror decizii pentru că este atributul exclusiv al Primăriei. Este important să avem o

atitudine civică și acest tip de acțiuni trebuie oprite. Legea trebuie respectată. Atunci când în plan ai doi copaci propuși pentru tăieri și tai de fapt 8 copaci, înseamnă că există o problemă. Este evident că în acest caz a fost un abuz și o ilegalitate”, a atras atenția Borbély László, potrivit unui comunicat de presă. Amendă de 30.000 de lei: Garda de Mediu Mureș a amendat Primăria Tîrgu-Mureș în februarie 2011 cu 30.000 de lei, după ce ministrul Mediului și mai multe organizații ecologiste au reclamat tăieri ilegale de arbori în oraș. ,,Am decis să amendăm Primăria Tîrgu-Mureș pentru nerespectarea prevederilor privind aliniamentele, mai exact din cauza intervențiilor în aliniamentele arborilor. Amenda se ridică la 30.000 de lei, cu posibilitatea de a se plăti jumătate, în termen de 48 de ore”, a declarat comisarul-șef al Gărzii de Mediu Mureș, Laurențiu Cincea, citat de Mediafax. Hârleț de la Florea: Dorin Florea, primarul municipiului Tîrgu-Mureș, a susținut că nu a tăiat ilegal niciun arbore și că pomii tăiați puneau în pericol circulația, gata să se prăbușească sau să strice trotuarele având rădăcini foarte mari, întinse pe sub bordurile pietonale. Primarul a prezentat public fotografii ale unora dintre arborii tăiați și a spus că îi oferă ministrului Borbély un hârleț, pentru a planta puieți. Cu atât mai mult cu cât primarul a decis că pentru fiecare arbore bătrân tăiat va planta în loc trei, mai tineri. Valea Soarelui, plângere penală: Mai multe organizații neguvernamentale de mediu, dar și simpli cetățeni ai orașului sunt nemulțumiți de modul în care angajații Primăriei au tăiat în ultima vreme mai mulți copaci din diferite zone ale orașului. „Depunem plângere penală împotriva Primăriei și sperăm că Parchetul să demareze o anchetă pentru a vedea modul în care s-au efectuat aceste tăieri de copaci. Primăria a încălcat dreptul nostru la un mediu curat, dar și mai multe hotărâri de Consiliu Local ce priveau tăierea de arbori. De asemenea, Primăria a distrus copacii din oraș pentru că le-au fost tăiate coroanele fără motiv. Nu suntem de acord cu modul în care Primăria efectuează aceste tăieri”, a spus Călin Tocaciu, președintele organizației „Valea Soarelui”. Toaletarea model: Reprezentanții civili, Szakács László-ecolog și Szilágyi Zoltán- inginer horticol, au fost reprimiți în Comisia Municipală de avizare a programelor, proiectelor și lucrărilor cu impact asupra spațiilor verzi din municipiul Tîrgu-Mureș, dar lucrurile nu s-au schimbat nici așa, tăierile fiind continuate sub supravegherea Poliției Locale. În ședința din 13 martie 2014 a Comisiei Municipale, reprezentanții societății civile au primit asigurări că măsurile propuse de ei vor fi aplicate. Nu numai că aceste ,,toaletări model” nu au mai avut loc, dar au urmat toaletări neconforme legilor în vigoare. Anul trecut în urma sesizărilor și reclamațiilor primite de la cetățeni, Primăria Tîrgu-Mureș a fost amendată de Garda de Mediu, care a

interzis orice tăiere a copacilor până la constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, conform Legii 24/2007, art. 1 și ale art. 16 alin. (1). Think Green: Văzând că așa-zisa „toaletare a copacilor” continuă, Mișcarea Ecocivică „Opriți Masacrul Verde” a lansat un apel către târgumureșeni ca să participe la un protest în acest an, la începutul lunii aprilie. „Vă așteptăm duminică, 6 aprilie, la 17.00 fix, pentru 5-10 minute, în Parcul central, la un flashmob în care vom îmbrățișa copacii care mai sunt”, se spunea în apelul campaniei „Think Green”. Cei care au fost în centru la vremea respectivă au putut vedea oameni de toate vârstele, îmbrățișând câte un copac, în tăcere. Amendă de 10.000 de lei : Municipalitatea a mai tăiat opt copaci de pe strada Mihai Viteazul din Tîrgu-Mureș, în vederea fluidizării circulației. În urma verificărilor efectuate de comisarii Gărzii de Mediu Mureș s-a constatat că documentația necesară în vederea schimbării destinației spațiului verde nu există. Drept urmare Garda de Mediu Mureș a amendat cu suma de 10.000 de lei Primăria Tîrgu-Mureș pentru tăierea ilegală a copacilor de pe strada „Mihai Viteazu”. Flori de tei n-or să mai cadă! O mulțime indignată a protestat în Piața Bolyai pentru că opt tei, care asigurau o vrajă aparte și liniștea în jurul Pseudosferei, monument care evocă pe marele Bolyai János, au fost tăiați, din ordinul Primăriei. Varga István președintele organizației „Civitas Nostra” a inițiat un protest pașnic, nemulțumit de faptul că Primăria decide de ani buni în chestiuni de zone verzi fără consultarea cetățenilor. „Trebuie să punem în practică un mecanism, prin care cetățenii, organizațiile civile să aibă un cuvânt de spus în administrarea spațiilor verzi ale orașului. Să fie oprite tăierile de copaci până în momentul în care va intra în vigoare o reglementare cu care și noi organizațiile să fim de acord, și să avem garanții că ea se va respecta.” Răspunsul Primarului nu a întârziat să apară și în stilul său caracteristic a explicat că teii erau bătrâni și uscați și riscau să cadă peste sfera lui Csegzi (pe atunci viceprimar). „Dacă pica copacul acela și pica pe sfera lui Csegzi, că a lui Bolyai nu pot spune că era a lui Bolyai, dacă pica copacul pe sfera aia, vă dau în scris că era un circ în Primărie, de nu se auzea om cu persoană.” Cadeeee copacul! În urmă cu aproximativ o lună de zile, în curtea Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș, în spatele clădirii unde funcționează Centrul de Simulare și Abilități Practice, un copac s-a prăbușit peste copertina foișorului. Studenta care stătea pe o bancă sub copertină a reușit să fugă la timp, scăpând cu niște zgârieturi ușoare și o sperietură zdravănă! ,,Studenta este în afara oricărui pericol, are o contuzie de coloană lombară și o excoriație la nivelul gâtului”, a precizat Vlad Necula, medic primar medicină de urgență. Administratorul se plânge de birocrație: ,,În ultimii trei ani, pot să vă spun că universitatea a tăiat peste 180

de arbori din curtea instituției. Birocrația fiind foarte greoaie, având nevoie de avize de la Primăria Tîrgu-Mureș, de la Ocolul Silvic, discuții foarte ample cu instituții de mediu, cu ONG-uri care întreabă de ce tăiem arborii că sunt arbori seculari”, a explicat Șerban Pop, director administrativ UMF Tîrgu Mureș. Petiție adresată Primăriei în 2013: Noi, subsemnații locuitori ai municipiului Tîrgu-Mureș declarăm prin prezenta petiție că suntem categoric împotriva tăierii sistematice și distrugerii iresponsabile a copacilor și spațiilor verzi pe teritoriul municipiului Tîrgu-Mureș. Acest procedeu s-a intensificat enorm în ultimii ani. Procedura de masacrare a copacilor aprobată și exercitată de conducerea municipiului Tîrgu-Mureș este în totală contradicție cu: Legea Nr. 24/2007 Privind Reglementarea și Administrarea Spațiilor Verzi din Intravilanul Localităților – actualizată și republicată în Monitorul Oficial nr. 764 din 10.11.2009, care prevede printre altele: (3) Transplantarea arborilor și arbuștilor se va face numai cu acordul administrației publice locale și al autorităților teritoriale pentru protecția mediului. Art. 12 (5) În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar) plantați pe spațiile verzi din domeniul public, precum și al celor plantați în aliniamente în lungul bulevardelor și străzilor, pe terenurile din zonele urbane și rurale, este interzisă intervenția cu tăieri în coroana acestora, cu excepția lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul rețelelor aeriene. Art. 20 Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională și penală, după caz”. Semnează: Merza Attila. Sub plopul fără soț: În spatele complexului Junior din centrul orașului, un plop bătrân a cedat sub greutatea ploii căzute în după-masa zilei de joi, 5 iunie 2014 și s-a prăbușit peste un autoturism Audi. Norocul proprietarului care parcase regulamentar cu doar câteva clipe înainte, că nu erau în mașină soția cu copilul mic, iar el a reușit să coboare la timp! Mașina în schimb e distrusă! ,,Am sesizat Poliția pentru întocmirea unui proces verbal și pe baza acestui act voi depune plângere penală împotriva celor care se fac vinovați de neglijență sau rea-voință, fapte care au dus la acest incident în urma căruia mașina mi-a fost avariată, iar dauna este totală”, a declarat Iacob Costel Dorel, proprietarul mașinii, citat de tîrgumureșeanul.ro. Epilog: Potrivit raportului Greenpeace România, pe anul 2013, județul Prahova ocupă primul loc cu 2.067 cazuri de tăieri ilegale de copaci, urmat de județul Mureș cu 1.532 cazuri în acest clasament. /Punctul, Ms/ http://punctul.ro/2014/06/24/tirgu-mures-ringul-de-box-al-toaletarii-copacilor/

Propuneri de modificări la Codul Silvic, la Camera Deputaţilor. Construcţii în păduri extinse la 500 mp şi lemn prelucrat localO serie de modificări la Codul Silvic urmează să intre în atenția Camerei Deputaților, care are calitate de for decizional pentru proiectul de lege în acest sens. Marți, discuțiile în plen au fost amânate. Varianta de modificare include posibilitatea ca proprietari de pădure privată să defrișeze și să construiască pe maximum 500 de metri pătrați din fondul forestier, în condițiile în care actuala legislație limitează la 200 de metri. De asemenea, proiectul mai propune ca lemnul să fie prelucrat pe plan local. Producătorii din industria mobilei au drept de preemțiune la cumpărarea de lemn din păduri proprietate publică a statului, astfel că se încurajeaza prelucrarea superioară a lemnului. Vor fi însă afectate micile firme care fac exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, care nu pot concura cu cele mari. O altă prevedere, ce a fost însă eliminată de deputații PSD, privea faptul ca lemnul să fie vândut doar din rampe, după ce va fi tăiat de administratorii de pădure și transportat în aceste locații. Nu se mai permitea astfel vânzarea acestuia direct din pădure, cum se proceda acum: proprietarii de pădure scot la începutul anului, la licitație, cantitatea de lemn pe care o pot recolta în anul respectiv, cantitate estimată “pe picior”, iar firmele care câștigă licitația scot lemnul din pădure, îl prelucrează sau îl vând mai departe. Ministrul delegat pentru Ape și Păduri, Lucia Varga, inițiatoarea acestei modificări, spune că această prevedere ar limita tăierile ilegale de lemn, deoarece în cantitatea estimată sunt erori de +-/15%, unde poate fi introdus lemn tăiat ilegal. Administratorul pădurilor publice, Direcția Silvică, nu are însă infrastructura necesară pentru a aplica această prevedere. Mai mult, unii proprietari de firme de exploatare și prelucrarea primară a lemnului spun că această prevedere va scoate firmele românești de pe piață.Alba24 AB, http://alba24.ro/propuneri-de-modificari-la-codul-silvic-la-camera-deputatilor-constructii-in-paduri-extinse-la-500-mp-si-lemn-prelucrat-local-324671.html

Igas apara padurea virgina Marți, membrii Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților şi Senatului pentru relația cu UNESCO au participat la o reuniune cu reprezentanții Greenpeace România privind susținerea proiectului “Pădurile de fag – patrimoniu natural comun al Europei”. La sfârșitul anului 2013, Guvernul României a decis susținerea acestui demers

și implicarea în proiectul coordonat de Germania. Proiectul vizează extinderea obiectului de patrimoniu UNESCO intitulat “Pădurile virgine de fag din Carpați și pădurile seculare de fag din Germania”, proiect prin care Germania, Slovacia și Ucraina au reușit să includă cele mai valoroase făgete din țările respective pe lista Patrimoniului Mondial.La propunerea președintelui comisiei, domnul senator Constantin Traian Igaș, membrii comisiei au decis să susțină demersul de includere a pădurilor virgine de fag din România pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. “Comisia pentru relația cu UNESCO asigură Greenpeace România de tot sprijinul pentru acest proiect atât de important pentru ceea ce înseamnă cele peste 200 de mii de ha de păduri virgine de fag din România” a declarat senatorul arădean Constantin Traian Igaș. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, prin membrii săi, și-au oferit sprijinul pentru finalizarea procedurilor de întocmire a dosarului și documentației tehnice. Greenpeace România a identificat, pe baza unui studiu realizat de Institutul de cercetări și amenajări silvice, o suprafață de 218.493 ha care îndeplineau criteriile de pădure virgină în România. /www.aradon.ro, Ar/ http://www.aradon.ro/igas-apara-padurea-virgina/1431893

Lucrările de pe Valea Groșeni sunt în plină desfășurareInterviu cu Nicolae Valea, primarul comunei ArchişUn mare proiect de infrastructură se află în derulare în comuna Archiș, mai precis pe Valea Groșeni. Despre stadiul și ritmul lucrărilor la acest proiect dar și despre alte subiecte de actualitate am purtat recent o discuție cu primarul acestei comune, Nicolae Valea. Comuna are în componență satele: Archiș – centru de comună, Bârzești, Groșeni și Nermiș.– Domnule primar, înainte de a intra în subiect, spuneți-ne de când sunteți în fruntea acestei comunități?– Păi, sunt primar din 21 februarie 1992! De atunci sunt în administrația acestei comune. Și în această perioadă am întâmpinat și bune și rele dar le-am aplanat și le-am rezolvat fără „judecăți“ și certuri; eu așa am considerat că este bine.– Am mai fost și anul trecut în comuna Archiș și am luat-o pe cursul Văii Groșeni și am văzut ce lucrări faceți; care este acum stadiul acestora?– Și acum vom merge tot așa; în satul Groșeni sunt patru echipe care execută lucrările pe cursul acestei văi. Prin acest proiect Valea Groșeni se va amenaja pe tronsonul amonte de localitatea Groșeni, până în localitatea Archiș pe o lungime de 10.000 metri și

pe afluenți: Valea Archișel și Valea Albului. Malurile se vor consolida cu ziduri de sprijin de greutate, din zidărie de piatră, praguri de fund și căderi care vor încetini viteza apei. S-a lucrat în două etape: prima etapă a fost în 2013 – aceasta am terminat-o iar acum în 2014 lucrăm la etapa a doua și executăm lucrări la amenajarea albiei, ziduri de sprijin, subzidiri, căderi, praguri de fund și refacerea lor. Valoarea acestor lucrări este undeva la 220 miliarde lei vechi, dar tot ce am făcut a fost numai pe proiecte europene. Deci asta mi-au cerut cetățenii să fac pentru ei și Dumnezeu m-a ajutat. Asta este: nu trebuie să ne mulțumim doar să ne dea votul, trebuie știut că avem o mare responsabilitate față de cetățeni.– Alte lucrări mai aveți, domnule primar ?- Mai avem, firește și alte lucrări în comună: nu așteptăm „milă“ de la nimeni, trebuie să ne zbatem. Este în faza de finalizare pavajul în Archiș, vom face și trotuare – avem o parte din finanțare; reabilităm și totodată modernizăm dispensarul uman din satul Groșeni pentru care avem finanțare. Facem un lucru important și economicos în satul de vacanță: energia electrică nu va fi aeriană, este mult mai costisitor; o vom introduce subteran. În satul Groșeni, pe DC 13, de la intrarea în sat și până în centru, vom pune 2 km de covor asfaltic nou, deoarece s-a distrus. Tot în Groșeni vom face rigole betonate pentru apele pluviale, numai la acest drum pe distanța de 3,4 km nu avem rigole betonate; vom lărgi patru poduri și vom face unul nou – avem achiziționate grinzile pentru el. Este încheiat contractul pentru realizarea unui grup sanitar la Școala din Groșeni – valoarea va fi de circa 1,3 miliarde. Acestea sunt realizările mari; „mărunțișuri“ diverse am mai făcut noi.– În final vreau să vă rog să-mi spuneți câte ceva de o sărbătoare a comunei de care aminteați…– Da. Am hotărât și noi, cetățenii acestei comunități, încă de anul trecut – că acum suntem la a doua ediție – să organizăm „Întâlnirea Codrenilor din zonă“, ținută în satul de vacanță pentru care ne pregătim de pe acum. Va avea loc în a doua duminică din luna iulie, în plină vară, când este foarte frumos, mai ales aici, la poalele Munților Codru Moma.– Vă mulțumim. Părerile localnicilorMulți localnici întâlniți în drum, atât din Groșeni cât și din Bârzești, nu s-au ferit să ne spună părerea lor bună despre situația comunei și despre primarul lor.Astfel, un grup de șase oameni din Bârzești, ce veneau de la muncă, au intrat în vorbă cu noi spunându-ne printre altele: „dacă veniți de la Groșeni ați văzut că e plină valea de

echipe de oameni și de utilaje… Ce să vă mai spunem? Se lucrează din greu. Este primarul cu cele mai multe mandate; unul sau doi dacă mai sunt ca el. Se și vede că are experiență bună: vorbește frumos cu toată lumea, te lămurește, te ajută… La «prunci» de ăștia, care sunt primari, nu le ajungi cu prăjina la nas dar realizări… Deci noi mergem cu dumnealui cât îl țin puterile. Uitați-vă la realizări și la drumurile bine întreținute și asfaltate…“. /Glasul Aradului, Ar/ http://glsa.ro/arad/162020-lucrarile-de-pe-valea-groseni-sunt-plina-desfasurare-2.html

Mister pe jumătate lămurit la Turnu

Au venit primele rezultate de la București în ceea ce privește moartea peștilor în canalul de la Turnu.ARAD. Peștii morți de la Turnu rămân în atenția noastră. Pentru a evita un nou dosar nefinalizat precum cel al căprioarelor moarte de pe câmpurile din Nădab sau Dorobanți unde justiția nici în acest moment nu are vreun vinovat. Peștii de la Turnu au fost descoperiți morți la începutul lunii iunie. Autoritățile s-au mișcat repede, au prelevat probe și le-au trimis la București, acolo unde există dotarea necesară pentru a fi descoperită cauza. Primele răspunsuri care au venit au fost cele legate de calitatea apei. Directorul Direcției Sanitar Veterinare Arad, Viorel Agud, a precizat pentru Jurnal arădean, că în ceea ce privește apa în care au fost găsiți peștii morți, „probele indică că aceasta nu este infestată”. Cauza morții sutelor de kilograme de pești rămâne să fie stabilită după ce probele de pește vor fi analizate. Deocamdată nu a venit nici un răspuns de la București și misterul încă mai persistă. Canalul colector se află în administrarea ANIF Arad, iar reprezentanții acestei instituții au declarat că peștii nu aveau ce căuta acolo. „Misiunea canalului de desecare de la Turnu este acela de a fi uscat, aici fiind pompată apa de pe Mureș în caz de necesitate. Însă, datorită precipitațiilor, există apă în canal. Peștii au ajuns întâmplător acolo. Noi nu avem în obiectul de activitate creșterea peștilor. Evenimentul de la Turnu ar fi putut fi provocat de lipsa oxigenului din apă sau în urma infestării cu anumite substanțe”, declara la momentul descoperirii peștilor, Gheorghe Pele, directorul ANIF Arad. /www.aradon.ro/ http://www.aradon.ro/mister-pe-jumatate-lamurit-la-turnu/1431573

O firmă din Alba va reface podul peste Arieș din zona sensului giratoriu Primarul Tudor Ștefănie a declarat cu ocazia unei conferințe de presă că a fost desemnat câștigătorul licitației pentru realizarea lucrărilor la podul peste Arieș. Este vorba despre

firma SC Aria Construct SRL din Alba Iulia. Pe lângă câștigător au mai participat patru firme, din București, Târgu-Mureș, Cluj-Napocași din Câmpia Turzii. Începerea lucrărilor este programată pe 26 iunie cu termen de execuție de 8 luni de zile, valoarea contractului fiind de aproximativ 4 milioane de lei. Podul prezintă degradări care pun în pericol exploatarea, astfel că se impune necesitatea reabilitării acestuia în vederea asigurării siguranței celor care-l tranzitează. Podul peste râul Arieș din zona Piața Romană – strada Ștefan cel Mare nu mai prezintă siguranță, structura de rezistență fiind grav afectată, dar fiind vorba de o sumă estimată considerabilă, bugetul local nu va putea susține integral modernizarea podului, astfel încât se caută cofinanțare și din alte surse constituite conform legii.TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/administratie-locala/30439-o-firma-din-alba-va-reface-podul-peste-aries-din-zona-sensului-giratoriu-galerie-foto-video.html

CAA execută lucrări la instalațiile interioare ale utilizatorilorÎncepând cu luna iunie 2014, Compania de Apă ARIEȘ execută lucrări la instalațiile interioare ale utilizatorilor.Care sunt pașii care trebuie urmați de către client pentru executarea lucrărilor la instalațiile interioare:

1. Clientul depune o cerere la registraturile companiei ( din Turda și/sau Câmpia Turzii) în vederea efectuării de către CAA a lucrărilor la instalațiile interioare

2. După aprobarea cererii, o echipa a CAAse va deplasa la adresa clientului pentru a analiza din punct de vedere tehnic, strategia de executare a lucrării

3. Registratura CAA va anunța clientul în vederea achitării avansului de lucrare, semnarea contractului și predarea devizului estimativ al lucrării.

4. Lucrarea se va executa după acceptarea de către beneficiar a devizului estimativ, întocmit de personalul companiei, semnarea unui contract de prestări servicii și achitarea avansului pentru lucrare.

5. Compania de Apă ARIEȘ, după respectarea tuturor pașilor enumerați mai sus, va executa lucrarea clientului în cel mai scurt timp posibil, în funcție de complexitatea acesteia. Suma finală va fi stabilită în devizul întocmit după executarea lucrării.

TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/economie/30436-caa-executa-lucrari-la-instalatiile-interioare-ale-utilizatorilor.html

Avertizare meteo: COD GALBEN de ploi, vijelii și grindină în Alba și alte 28 de județe din țarăMeteorologii au emis o avertizare cod galben de ploi si vijelii pentru 29 de județe din țară, printre care și județul Alba (conform hărții alăturate). Avertizarea este valabilă marți 24 iunie, între orele 3.00 și 23.00. Din noaptea de luni spre marți (23/24 iunie) până în prima parte a nopții de marți spre miercuri (24/25 iunie) instabilitatea atmosferică va fi accentuată, la început în vestul țării, apoi și în celelalte zone. Vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce vor lua trecător aspect de vijelie și căderi de grindină. Cantitatile de apă vor depăși 25-30 l/mp și izolat 50-60 l/mp. Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala și în regiunile sudice și sud-estice, marți seara și în primele ore ale nopții.Alba24 AB, http://alba24.ro/avertizare-meteo-cod-galben-de-ploi-si-vijelii-in-alba-si-alte-28-de-judete-din-tara-324348.html

Azi toată ziua e cod galben de ploi şi inundaţii în judeţul HunedoaraMeteorologii au emis o atenționare de cod galben de furtună pentru 29 de județe din vestul, centrul și nordul țării, valabilă de azi noapte, de la ora 03:00, până azi la 23:00.Avertizare hidrologică pe Jiu Astfel, vor fi afectate județele Hunedoara, Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Iași, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea. Potrivit atenționării, instabilitatea atmosferică va fi accentuată, la început în vestul țării, apoi și în celelalte zone. Vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, ce vor lua trecător aspect de vijelie și căderi de grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25 – 30 l/mp și izolat 50 – 60 l/mp. Ca urmare a căderilor de precipitații, râuri din județele Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin, Gorj și Mehedinți se află azi sub cod galben de inundații. Atenționarea emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) vizează râurile Jiu superior și afluenții săi din județele Hunedoara, Gorj și Mehedinți. / Servus Hunedoara , HD, http://www.servuspress.ro/azi-toata-ziua-e-cod-galben-de-ploi-si-inundatii-judetul-hunedoara_94666.html

Cod galben de inundaţii pe mai multe râuri din judeţul HunedoaraRâuri din județele Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin, Gorj și Mehedinți se află mâine, în intervalul 03:00 – 24:00, sub cod galben de inundații. Potrivit unei atenționări emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), Jiul superior și afluenții săi din județele Hunedoara, Gorj și Mehedinți, dar și râurile din bazinele hidrografice Bega superioară (județul Timiș), Timiș superior, Bârzava superioară, Caraș, Nera, Cerna (județul Caraș-Severin), prezintă pericol de revărsare. În aceste zone se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.Potrivit hidrologilor, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai acestor râuri. Izolat, aceste fenomene se pot produce și pe alte râuri mici din zonele de deal și munte, cu probabilitate mai mare pe cele din județele Hunedoara, Arad, Alba, Bihor și Cluj. / Servus Hunedoara , HD http://www.servuspress.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-mai-multe-rauri-din-judetul-hunedoara_94640.html

Campanie Apa Prod, în judeţ: „Ziua şi debranşarea”Câteva sute de hunedoreni din mai multe localități ale județului au rămas fără apă potabilă din cauza datoriilor acumulate la plata facturilor. Măsura a fost luată de societatea Apa Prod SA Deva, ca o ultimă soluție pentru recuperarea contravalorii serviciilor prestate. Deși folosesc apa și este normal să o și o plătească, consumatorii hunedoreni au acumulat datorii de circa 11 milioane de lei la facturi. În topul rău platnicilor se află locuitorii municipiului Hunedoara care au de returnat circa 20 la sută din valoarea totală a datoriilor.Somații, discuții urmate de debranșăriÎn Deva, Hunedoara, Brad sau Călan se află cel puțin o scară de bloc ai cărei locatari au rămas „pe sec” pentru că nu și-au plătit facturile la apă. Deși i-a nemulțumit total pe consumatori, mai ales pe cei care plătesc, iar din cauza sistemului, rămân fără apă, alături de cei cu datorii, măsura extremă se pare că dă rezultate, iar o parte din restanțe sunt achitate măcar parțial de către consumatori, disperați că nu mai beneficiază de acest serviciu. Un exemplu în acest sens s-a înregistrat în Deva, unde din trei asociații de proprietari „tăiate” de la apă, două și-au mai plătit din facturile restante la o zi –două după sistarea acestui serviciu. Potrivit conducerii Apa Prod, campioni la datorii la apă

sunt locutorii din Hunedoara, care au facturi neplătite, cu o vechime mai mare de 45 de zile, în valoare de 2,3 milioane de lei, fiind urmați de cei din Brad, cu 480.000 de lei, de cei din Deva, cu 370.000 de lei și de cei din Călan, cu 300.000 de lei. „Sistarea apei este ultima măsură pe care o putem lua împotriva rău platnicilor. Îi somăm, îi chemăm la discuții, îi înțelegem că nu au bani, că viața e grea, dar și noi trebuie să ne recuperăm banii. Derulăm o serie de investiții și trebuie să le și plătim”, a declarat Cristina Peczka, directorul economic al SC Apa Prod SA Deva. Aceasta mai spune că programul de recuperare a datoriilor este permanent în vigoare, iar, dacă o asociație de proprietari care a rămas fără apă își achită din facturi și beneficiază, din nou, de acest serviciu, locul ei, în lista de sistări a Apa Prod, este luat rapid de altele pentru că numărul datornicilor este foarte mare. / Servus Hunedoara , HD , http://www.servuspress.ro/campanie-apa-prod-judet-ziua-si-debransarea_94675.html

Cod galben de ploi în judeţul HunedoaraMeteorologii au emis o avertizare Cod galben pentru majoritatea județelor din țară, printre care și Hunedoara. Avertizarea este valabilă începând din noaptea de luni spre marți până în prima parte a nopții de marți spre miercuri. Instabilitatea atmosferică va fi accentuată, la început în vestul țării, apoi și în celelalte zone. Vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, ce vor lua trecător aspect de vijelie și căderi de grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25-30 l/mp și izolat 50-60 l/mp. Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala și în regiunile sudice și sud-estice în seara zilei de marți și în primele ore ale nopții. / HunedoaraMea.ro, HD , http://hunedoaramea.ro/article/cod-galben-de-ploi-%C3%AEn-jude%C5%A3ul-hunedoara-2

Teme de mediu

Licitatie de 97,3 mil. lei pentru proiectul deșeurilorConsiliul Județean Mureș, în calitate de autoritate contractantă, organizează procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii activității de operare și administrare a depozitului ecologic de la Sânpaul și transportul deșeurilor de la stațiile de transfer Râciu, Târnăveni și Bălăușeri la depozit și delegarea operării și administrării Stației de Tratare Mecanico-Biologică Sânpaul din cadrul proiectului “Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș”. Potrivit

portalului licitatiapublica.ro, valoarea estimată a licitației este de 97,33 milioane lei, fără TVA, termenul limită pentru transmiterea candidaturilor este 11 august 2014, ora 10.00, iar informații suplimentare pot fi obținute la sediul Consiliului Județean Mureș sau la numărul de telefon 0372-651.298, persoană de contact Radu Spinei, manager de proiect. /www.transilvaniabusiness.ro/ http://www.transilvaniabusiness.ro/Licitatie-de-97-3-mil-lei-pentru-proiectul-de-eurilor

Explotarea cuprului din Apuseni, afacere profitabilă. Pierdere de milioane de euro pentru exportul de arme de la Cugir me de mediu Cele trei mari societăți de stat din județul Alba au avut în 2013 un parcurs economic realtiv diferit. Dacă cele două companii furnizoare și exportatoare de armament și munție din Cugir au înregistrat pierderi de milioane de euro, firma Cupru Min SA Abrud a înregistrat un profit seminificativ. ȘTIRI PE ACEEAȘI TEMĂ Profit record din exploatarea lemnului la Holzindustrie Schweighofer S... La Cugir funcționează două companii mari de stat cu obiect de activitate în domeniul producției de armament și muniție: Uzina Mecanică SA și Fabrica de Arme, ambele subordonate Companiei Naționale Romarm din cadrul Ministerului Economiei. Tot la acest minister este ”arondată” și exploatarea minieră Cupru Min SA. Extracția cuprului din cariera de la Roșia Poieni în Munții Apuseni s-a dovenit și în 2013 mult mai profitabilă decât producția și exportul de armament. Motivul poate fi unul strict economic, dar pot fi luate în considerare și deficiențe manageriale ale echipelor de conducere. Uzina Mecanică SA a înregistrat în 2013, potrivit bilanțului contabil publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor o pierdere netă de 12,3 milioane de lei, ceea ce însemană aproape 2,8 milioane de euro. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 57 de milioane de lei. Compania avea la finalul anului trecut 945 de angajați. Pierderea a scăzut, totuși, cu peste 1 milion de euro față de anul 2012, când a a avut un nivel record de 18 milioane de lei (4 milioane de euro). Cealaltă societate cu producție ”specială” din Cugir, Fabrica de Arme SA, a înregistrat în 2013 o pierdere de ”numai” 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro). Societatea a avut o cifră de afaceri de circa 40 milioane de lei și 819 angajați. Pierderile au fost semnificativ mai mari față de 2012 (7,8 milioane de lei), raportate la o cifră de afaceri similară. Fabrica de Arme nu o duce bine nici în 2014. Recent, toți cei 800 de angajați au fost trimiși acasă pentru două săptămâni. Planurile administrației guvernamentale preconizează o posibilă reunificare a celor două societăți, divizate în urmă cu mai bine de 10 ani.

Ambele firme ”trăiesc” din exportul de armament și munție. Vând fie AKM-uri modificate pentru practicarea vânătorii sportive în SUA, fie arme automate sau de asalt, respectiv muniția aferentă în alte țări ale lumii. Comparativ, Cupru Min SA Abrud a avut și în 2013 un profit semnificativ. Cifra este de 7,9 miliane de lei (1,8 milioane de euro). Rezultatul a avut la bază și o cifră de afaceri importantă, de peste 150 de milioane de lei. Societatea a avut la finalul anului 2013 un număr de 491 de angajați. Trendul pozitiv de la Cupru Min când profitul net a fost chiar mai mare, de 11,3 milioane de lei (2,55 milioane de euro). Exploatarea cuprului în Apuseni se dovedește o afacere rentabilă. Totuși, din diverse motive încercările statului de a privatiza societatea au eșuat lamentabil. Cu ceva investiții în retehnologizare, Cupru Min poate reprezenta o ”mină de aur” pentru mineritul din Apuseni.Adevarul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/explotarea-cuprului-apuseni-afacere-profitabila-pierdere-milioane-euro-exportul-arme-cugir-1_53a8856d0d133766a8d69689/index.html

Zece metri cubi de material lemnos confiscat la Valea IeriiPolițiștii clujeni au confiscat 10 m.c. de material lemnos, în valoare de 2.000 de lei, transportați fără documente de proveniență.Ieri dimineață polițiști din cadrul I.P.J. Cluj, Postul de Poliție Comunal Valea-Ierii, au depistat un bărbat de 28 de ani, din comuna Mihai Viteazu, în timp ce transporta cu o autoutilitară peste 10 m.c. de material lemnos. În momentul controlului, bărbatul nu a putut să prezinte documente justificative pentru materialul lemnos transportat, în valoare de 2.000 de lei. Activitatea a fost sprijinită de reprezentanți ai Ocolului Silvic Privat Valea Ierii.Contravenientul a fost sancționat cu amendă în valoare de 2.000 lei, iar materialul lemnos a fost predat reprezentanților Ocolului Silvic Privat Valea Ierii.TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/actualitate/30449-zece-metri-cubi-de-material-lemnos-confiscat-la-valea-ierii.html

Utilități europene la Șeica Mare Cei 4.300 de locuitori din Șeica Mare beneficiază de apă şi canalizare la standarde occidentale. Serviciile sunt la nivelul celor din oraşele Mediaş, Dumbrăveni şi Agnita.

Începutul verii a adus încă o veste bună pentru Șeica Mare. Operatorul regional de apă și apă uzată, S.C. Apa Târnavei Mari S.A. Mediaș, a preluat în administrare rețelele de apă și canalizare din comună. De curând am predat apa și canalizarea la Apa Târnavei Mari. Am avut ședința Adunării Generale a Acționarilor la Mediaș, unde s-a votat lărgirea ariei de delegare a operatorului regional pe comunele Șeica Mare și Alma. Avem aprobată și o hotărâre a Consiliului Local în acest sens. S-a semnat și contractul, iar furnizarea serviciilor este acum gestionată și reglementată de operatorul regional“, informează edilul Nicolae Șușa. Rezolvarea infrastructurii de apă-canal a fost unul dintre obiectivele lui Șușa. Cadru legal: În ședința sa ordinară de la finalul lunii aprilie, Consiliul Local al comunei Șeica Mare a votat, la propunerea primarului Șușa, un proiect de hotărâre privind aprobarea condițiilor specifice comunei Șeica mare în aplicarea contractului de delegare, a listei bunurilor de retur pentru serviciul de canalizare, a tarifului la canalizare, a modului de facturare a cantităților de apă uzată menajeră deversată în sistemul public de canalizare de către utilizatorii care se alimentează din surse proprii. De asemenea, consilierii au aprobat condițiile specifice comunei Șeica Mare în aplicarea contractului de delegare, a listei bunurilor de retur pentru serviciul de alimentare cu apă, a prețului la apa potabilă și a Regulamentului de Organizare și Funcționare. Cinci puțuri: Furnizarea apei se face prin intermediul celor cinci puțuri forate, al căror debit total este suficient pentru toți consumatorii, în condiții de consum normal, explică Nicolae Șușa. „Suntem foarte mulțumiți că, de anul acesta, avem și un nou puț forat pentru alimentarea cu apă a comunei, executat cu ajutorul francezilor înfrățiți cu localitatea noastră. Ei au venit cu o cofinanțare de 4.000 de euro“, a mai menționat primarul. Prin ADI: Comuna Șeica Mare se numără printre fondatorii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Apa Târnavei Mari“, înființată la Mediaș în decembrie 2008. Prin contractul de delegare, ADI „Apa Târnavei Mari“ îi oferă operatorului dreptul exclusiv de a furniza serviciile sale de utilități publice, precum și concesiunea exclusivă asupra sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare. La rândul său, S.C. Apa Târnavei Mari S.A. răspunde de implementarea programelor de investiții, întreține, modernizează, reabilitează și extinde sistemele și gestionează furnizarea. Tarifele pentru servicii sunt aceleași în întreaga arie de operare. /Monitorul de Mediaș/ http://www.monitoruldemedias.ro/2014/06/utilitati-europene-la-seica-mare.html

Teme de mediu

Licitaţie de 97,3 milioane lei pentru proiectul deşeurilorConsiliul Județean Mureș, în calitate de autoritate contractantă, organizează procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii activității de operare și administrare a depozitului ecologic de la Sânpaul și transportul deșeurilor de la stațiile de transfer Râciu, Târnăveni și Bălăușeri la depozit și delegarea operării și administrării Stației de Tratare Mecanico-Biologică Sânpaul din cadrul proiectului “Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș”. Potrivit portalului licitatiapublica.ro, valoarea estimată a licitației este de 97,33 milioane lei, fără TVA, termenul limită pentru transmiterea candidaturilor este 11 august 2014, ora 10.00, iar informații suplimentare pot fi obținute la sediul Consiliului Județean Mureș sau la numărul de telefon 0372-651.298, persoană de contact Radu Spinei, manager de proiect. /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/licitatie-de-973-milioane-lei-pentru-proiectul-deseurilor/

Solicită relocarea fabricii de cleiNoi discuții pe tema construrii fabricii de formaldehidă din Reghin. Societatea civilă solicită firmei care dorește să înființeze această fabrica, relocarea construcției într-o zonă care să fie tampon între fabrică și reghineni. Subiectul a ajuns și la deputatul de Mureș, Cristian Chirteș care a făcut o interpelare la Ministerul Mediului. Însă, răspunsul oficialilor de la București nu a fost unul mulțumitor, astfel că a înaintat o nouă interpelare pentru organizarea unei noi dezbateri publice pe tema construirii fabricii.Fabrica de formaldehidă cunoscută sub denumirea de fabrică de clei care se dorește a fi constuită de către o firmă care are deja o fabrică de PAL în Reghin, naște în continuare controverse. După ce s-a opus construirii și funcționării fabricii de clei, dar fără succes, societatea civilă a solicitat firmei să construiască fabrica de clei într-o zonă care să nu îi afecteze pe localnici, însă în zadar, spune președintele Inițiativa Civică Mureș. „Am avut chiar o ședință din trei, celelalte două nu s-au mai realizat. Am revenit, am discutat cu dânșii. Răspunsul a fost că nu dorim să discutăm cu voi azi, mâine sau vreodată. În timp ce noi reprezentăm interesele cetățenilor din comunitatea reghineană”, susține Iulius Făgărășan, președinte Inițiativa Civică Reghin. O altă noutate este că Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat că zona în care se dorește construirea fabricii este una mixtă, adică indistrială și totodată locuită. Astfel că este necesar un Plan Urbanistic Zonal pentru care trebuie organizată o dezbatere publică la care populația își poate

spune punctul de vedere. Deputatul de Mureș, Cristian Chirteș a încercat să obțină poziția Ministerului Mediului față de intenția de construire a fabricii de clei într-o zonă locuită și în apropierea unei arii naturale protejate, Pădurea Mociar. Însă răspunsul ministerului a fost... „Poziția ministerului (nr. Mediului) nu a fost stabilită prin acest răspuns. Am revenit cu o nouă interpelare în care am subliniat că vom declanșa o nouă procedură de dezbatere publică cu societatea civilă”, a declarat Cristian Chirteș, deputat de Mureș. Acum un an, în jur de 500 de oameni protestau pe străzile Reghinului, împotriva constuirii unei fabrici de clei, pe care oamenii o consideră o sursă de poluare. În luna decembrie, compania care deține deja în Reghin o fabrică de PAL a depus studiul de impact asupra mediului și solicitarea pentru acordul de mediu. Pe aceste teme s-a organizat o dezbatere publică însă reghinenii nu au fost mulțumiți de răspunsuri. Deputatul Chirteș și reprezentanții societății civile solicită Ministerului Mediului să verifice veridicitatea studiului de impact asupra mediului comandat de firma care dorește să contruiască fabrica de clei. Studiul de impact asupra mediului, realizat de o firmă de specialitate din Cluj-Napoca și comandat de firma în cauză, arată că nici materiile prime și nici materialele finite obținute prin producție nu vor afecta nici aerul, nici solul. Rezultatul studiului a născut revolta localnicilor, care susțin că raportul este asemănător cu cel făcut înaintea construirii fabricii de PAL, care acum le face viața insuportabilă. Potrivit reprezentanților Inițiativa Civică Reghin, fabrica de clei, în fapt fabrica de formaldehidă ar avea cea mai mare capacitate de producție din sud-estul Europei. /Televiziunea Tîrgu Mureș, Ms/ http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/solicita-relocarea-fabricii-de-clei.html

Codul Silvic, la Camera DeputaţilorProiectul de Cod Silvic mai face un pas important. După ce a suferit unele modificări în comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, documentul va ajunge în plenul camerei decizionale. Inițial, proiectul a fost introdus anul trecut la Senat în urma unor dezbateri publice. În urmă cu o lună, proiectul a fost depus pe ordinea de zi de la Camera Deputaților în comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, după ce a avut loc o nouă rundă de întâlniri cu toți factorii de decizie din domeniul forestier. În urma dezbaterilor, proiectul de Cod Silvic a suferit unele modificări. “Statul va plăti amenajamentele silvice până la 10 hectare indiferent dacă proprietarul se află într-o asociație sau nu. Ceea ce înseamnă

că el va putea să beneficieze de uzufructul proprietății”, a afirmat Cristian Chirteș, deputat PNL Mureș. În proiectul de cod au mai fost introduse prevederi ce se referă la dezvoltarea locală.„Obligativitatea ca autoritățile locale să asigure cu lemn de foc în primul rând populația din zona respectivă. Autoritatea locală împreună cu firmele din zonă să creeze mici clustere. Producătorii de mobilă vor avea drept de preemțiune în condiții și prețuri egale. Am introdus un principiu mult discutat, un principiu antimonopol”, a mai spus Cristian Chirteș, deputat PNL Mureș. Proiectul de Cod Silvic va ajunge în Camera Deputaților, cameră decizională. /Televiziunea Tîrgu Mureș, Ms/ http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/codul-silvic-la-camera-deputatilor.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Teme ABA

Cod galben de inundatii pe raul Arges Râuri din 18 judete din Banat, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea vor fi sub cod galben de inundatii incepand de astazi, de la ora 15.00, pâna maine la ora 12.00, potrivit unei atentionari a Institutului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INHGA). Având în vedere situatia hidrometeorologica actuala si prognoza meteorologica pentru urmatoarele 24 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanti, torenti si pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundatii locale si cresteri de debite si niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice mentionate, cu posibile depasiri ale COTELOR DE ATENTIE, dupa cum urmeaza: COD GALBEN - Pe râurile din bazinele hidrografice: Bega superioara, Timis superior, Bârzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna (judetele Timis si Caras-Severin), Drincea, Desnatui, Jiu superior si afluentii sai din judetele Hunedoara, Gorj, Mehedinti si Dolj, afluentii Oltului din judetele Sibiu, Vâlcea si Gorj, Arges superior si afluentii sai din judetele Arges si Dâmbovita, Trotus superior si afluentii sai din judetele Harghita si Bacau, Bârlad (judetele Vaslui, Galati si Iasi), Jijia (judetele Botosani si Iasi) si râurile din Dobrogea (judetele Constanta si Tulcea). - Scurgeri importante pe versanti, torenti si pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundatii locale se pot produce si pe unele râuri mici din alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal si munte, din judetele Arad, Alba, Hunedoara, Mures, Harghita, Covasna, Brasov, Dâmbovita, Prahova, Bistrita-

Nasaud, Suceava si Neamt. Se mentioneaza ca fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenti de grad inferior ai acestor râuri. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php/subiectul-zilei/69476-cod-galben-de-inundatii-pe-raul-arges

Invitatie la Ziua Dunarii“Descoperă Rowmania”/ România naturală văzută din barca Giurgiu este un eveniment organizat de Asociația “Ivan Patzachin - Mila 23“, împreună cu Primăria Municipiului Giurgiu și Centrul Cutural “Ion Vinea”, cu sprijinul Clubului Nautic “San Giorgio”, Aqua Carpatica, Administrația națională “Apele Române” și Kiss FM Giurgiu. Manifestările vor cuprinde o serie de acțiuni conform următorului program: 9.00 – 10.30 - Înscrierea participanților 10.00 – 11.00 – Demonstrație de vâslit făcută de Ivan Patzaichin 10.45 – 11.00 – Stabilirea Ordinii de intrare în concurs și ședința tehnică (instructaj) 11.15 – 13.30 – Desfășurarea concursului de canotcă 10+1 14.00 – 14.30 – Festivitatea de premiere a concursului de canotcă 10 + 1 Parteneri media : TV Valahia, TV Giurgiu, Opinia Giurgiuveanului Tot in cadrul manifestărilor dedicate Zilei Dunării, în locul special amenajat din zona Podului Bizetz în organizarea Centrului Cultural Ion Vinea, va avea loc un atelier de lucru de creație peisagistică, sub îndrumarea prof. Petra Șerbănescu. „Pictură Contemporană și Artă Fotografică de Ziua Internațională a Dunării” se numește concursul și expoziția foto inițiată de Consiliul Local al Tinerilor Giurgiu, care să marcheze acest eveniment în municipiul nostru, cu începere de la ora 10.00, în Parcul Alei. Având în vedere parteneriatul încheiat între echipa județeană “Let’s do it, Danube!”, tot duminică, 29 iunie, de Ziua Dunării, va avea loc acțiunea de ecologizare pe malurile Dunării și ale canalului, începând cu ora 8.30. Municipalitatea invită giurgiuvenii în număr cât mai mare să participe la aceste manifestări cultural-sportive, dar și la Serbarea Câmpenească de după concursul de conotcă unde vor putea servi tradiționalul borș de pește și pește prăjit. Surpriza acestui eveniment va fi oferită de Consiliul Local al Seniorilor, care va da posibilitatea celor prezenți de a face un salt în timp în Giurgiu - orașul port de altă dată. Cetățenii care vor dori să participe la aceste acțiuni o vor putea face cu mijloacele de transport puse la dispoziție de Primăria Giurgiu, din fața Teatrului Tudor Vianu, duminică, 29 iunie, cu plecare la ora 8.00 și 9.00 - anunta reprezentantii municipalitatii, intr-un comunicat de presa. / Giurgiu News, http://www.giurgiu-news.ro/INVITATIE-LA-ZIUA-DUNARII-9016/pagina-0

Directorul din Arges inlocuit din cauza lucarilor din... TeleormanNoul director al Direcției Apelor Argeș-Vedea s-a prezentat astăzi presei. Cu acest prilej el a recunoscut franc si de ce a fost numit pe această funcție: să urgenteze trei investiții, două în județul Teleorman și una în Olt. Niciuna însă în Argeș. / Arges Tv, http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=12904&catid=1&Itemid=8

În urma evaluărilor s-a constatat că judeţul Argeş are multe probleme care generează inundaţii În perioada 14 aprilie - 16 mai 2014, la nivelul județului Argeș s-a desfășurat acțiunea de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apei în condiții de precipitații abundente și creșteri de debite. Echipele de control au fost constituite din reprezentanți ai ABA Argeș Vedea, ISUJ Argeș și GNM - CJ Argeș. Acțiunea de verificare s-a finalizat prin procese verbale (n.r. la sediul fiecarei primării) în care s-au semnalat deficiențele constatate, măsurile necesare remedierii, precum și reponsabilii și termenele de indeplinire a măsurilor. În urma verificării din teren s-au constatat următoarele : l în majoritatea localităților starea șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale era corespunzătoare în proporție de 80 % ; l în localitățile Ciomagești, Costești, Hartiești, Izvoru, Nucșoara, Uda șanturile și rigolele erau 50 % colmatate. În toate zonele în care s-a constatat colmatarea șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale s-a dispus autorităților locale decolmatarea acestora și întreținerea, dându-se termen până la finalul lunii iunie pentru îndeplinirea măsurilor. l depozite de deșeuri și de material lemnos pe malurile și în albiile cursurilor de apă sau în secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor. Cantități mai mari de material lemnos au fost la Aninoasa - 41 metri cubi, Berevoiesti - 33 metri cubi, Bughea de Sus - 62,5 metri cubi, Dambovicioara - 30 metri cubi, Titești - 49 metri cubi, Vlădesti - 33 meri cubi. - un total de 652,2 metri cubi. Pentru rezolvarea acestor probleme s-au luat în calcul umătoarele măsuri: l Termenul limită de soluționare a problemelor este sfârșitul acestei luni. l salubrizarea zonelor în care au fost constatate depozitări necontrolate de deșeuri menaje; l decolmatarea șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale în vederea asigurării scurgerii normale; l îndepărtarea materialului lemnos de pe formațiunile torențiale sau de pe malurile cursurilor de râu; l decolmatarea secțiunilor de scurgere a podurilor și podețelor unde s-au constatat diverse obstacole; l menținerea stării de curățenie pe malurile și pe cursurile de râu,

formațiunile torențiale, secțiunile podurilor și podețelor, etc. Termen: permanent. În perioada următoare, după expirarea termenelor acordate, vor fi verificate prin sondaj localitățile în care au fost dispuse măsuri pentru salubrizarea cursurilor de apă și a malurilor acestora. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php/politic/69512-in-urma-evalurilor-s-a-constatat-c-judeul-arge-are-multe-probleme-care-genereaz-inundaii-/Arges Plus, http://www.argesplus.ro/actiunea-de-verificare-modului-de-salubrizare-cursurilor-de-apa.html

Scenarii de amenajare a bazinelor hidrografice în cadrul Proiectului Plan pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea efectelor inundațiilor în Bazinul Hidrografic Argeș-VedeaUltima etapă a proiectului Plan pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Argeș-Vedea prevede realizarea scenariilor de amenajare a bazinelor hidrografice. Lucrările specifice, cu rol de diminuare a pagubelor produse de viituri au fost analizate pe baza calculelor hidraulice și a hărților de hazard la inundații, identificându-se acele amenajări hidrotehnice necesare pentru apararea împotriva inundațiilor care sunt conforme cu prevederile Strategiei naționale de management a riscului la inundații pe termen mediu si lung. În procesul de prioritizare a măsurilor structurale privind prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor se va ține cont de țintele strategice, stabilite la nivel național: -reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile la viituri, însoțită obligatoriu de măsuri compensatorii pentru reținerea volumelor corespunzătoare de apă; -reducerea numărului de persoane expuse riscului potenţial de inundații la viituri; -reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundații: 50% în termen de 10 ani și până la 75% pe termen lung, în 30 de ani. Această țintă va fi atinsă prin amenajarea integrată a bazinului hidrografic. -reducerea graduală a pagubelor produse de inundaţii infrastructurilor de traversare a cursurilor de apă față de anul 2006 cu circa 80% până în anul 2035; -reabilitarea în zone cu vulnerabilitate ridicată/relocare anuală a cel puțin 400 km de diguri de protecție împotriva inundațiilor; - creşterea capacitaţii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apă cu cel puțin 30% până în anul 2035, prin măsuri de readucere a râului la starea inițială. Măsurile structurale stabilite au fost prioritizate astfel: - măsuri preventive pe termen lung care se propun a se realiza pâna în anul 2035; - măsuri preventive pe termen mediu care se propun a se realiza pâna în anul 2025; -

măsuri de intervenție pe termen scurt referitoare la punerea în siguranță a structurilor de aparare existente cu rol important pentru reducerea gradului de pericol natural în zona localităților sau de importanța economică deosebită, întărirea capacităților de apărare la nivel local în zonele de importanță deosebită. Prioritizarea măsurilor rezultate în urma elaborării scenariilor de amenajare pentru spațiul hidrografic Argeș - Vedea s-a realizat în funcție de ierarhizarea din punct de vedere al vulnerabilității la inundații la nivel de râu analizat, precum și în funcție de importanța lucrării propuse. Ierarhizarea din punct de vedere al vulnerabilității la inundații a râurilor din bazinului hidrografic Argeș - Vedea, s-a realizat prin asocierea de punctaje și ponderi ale unor indicatori care au ținut cont în principal, de numărul de locuitori afectați (40%), numărul de gospodării afectate (35%), de suprafața intravilan inundată (20%), de suprafața extravilan inundată ( 5%). Conform punctajelor calculate, pe primele zece locuri sunt râurile Sabar, Argeș,

Teleorman, Vedea, Dâmbovița, Ciorogârla, Neajlov, Glavacioc, Câinelui, Cârcinov. Arges

Plus, http://www.argesplus.ro/scenarii-de-amenajare-bazinelor-hidrografice-bazinul-hidrografic-arges-vedea.html

Speranţe pentru locuitorii din Prundu Mic şi Valea Păuleasca: Şase investiţii pe lista de priorităţi ABAAVÎn urma analizării efectelor inundațiilor din perioada aprilie - mai a.c., Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea a întocmit lista principalelor obiective de investiții necesare a se executa în regim de urgență în Argeș. Aceste investiții sînt necesare în vederea prevenirii unor eventuale pagube în localitățile riverane cursurilor de rîu, lista fiind aprobată în ședința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Argeș. Sînt necesare peste 97 milioane lei Potrivit informațiilor de la ABAAV, este vorba de următoarele investiții: regularizare Valea Păuleasca, la Micești, în valoare de peste 31 milioane lei; amenajare rîul Argeș aval, acumularea Pitești, mal drept, în zona cartierului Prundu Mic - aproape 2 milioane lei; regularizare pîrîu Budeasa, comuna Budeasa, zona de debușare în rigolă mal drept acumulare Mărăcineni - 3,7 milioane lei; regularizare rîul Vîlsan pe tronsonul Mălureni - Brăduleț - 21 milioane lei; amenajare împotriva inundațiilor a rîului Cotmeana, în zona localităților Hîrsești, Stolnici și Bîrla - 9,6 milioane lei; apărare mal stîng rîul Cotmeana, la Săpata - 2,8 milioane lei. Directorul ABAAV, Ion Mutu Mazilu, ne-a spus că, din cele șapte proiecte de investiții, de maximă urgență sînt cele din Valea Păuleasca, Prundu Mic și Săpata. Toate aceste lucrări au studiile de fezabilitate realizate, în cazul aprobării acestora urmînd a fi reactualizate

devizele generale cu indicele de inflație, fiindcă valorile sînt la nivelul anilor trecuți. Totalul investițiilor se ridică la peste 97 milioane lei. Documentele vor fi transmise Apelor Române și Ministerului Mediului, pentru promovare către Guvern. Cert este că, dacă nu se iau măsuri urgente, cetățenii vor avea de suferit, în urma unor eventuale noi inundații. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=59282&Itemid=375

Şanţuri colmatate, în şase comuneÎn perioada 14 aprilie - 16 mai a.c., în județul nostru s-a desfășurat o acțiune de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apei în condiții de precipitații abundente și creșteri de debite. Echipele de control au fost constituite din reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă Argeș - Vedea, ISU Argeș și GNM - CJ Argeș. Directorul ABAAV, Ion Mutu Mazilu, a precizat că majoritatea localităților au situația șanțurior și a rigolelor satisfăcătoare. Acțiunea de verificare s-a finalizat prin procese-verbale (la sediul fiecărei primării), în care s-au semnalat deficiențele constatate, măsurile necesare remedierii, precum și reponsabilii și termenele de îndeplinire a măsurilor. Depozite de deșeuri lemnoase, pe maluri. În urma verificării din teren, s-au constatat următoarele: în majoritatea localităților, starea șanțurilor și a rigolelor de scurgere a apelor pluviale era corespunzătoare în proporție de 80%; în localitățile Ciomăgești, Costești, Hîrtiești, Izvoru, Nucșoara și Uda, șanțurile și rigolele erau 50% colmatate. În toate zonele unde s-a constatat colmatarea șanțurilor și a rigolelor de scurgere a apelor pluviale, s-a dispus autorităților locale decolmatarea acestora și întreținerea, dîndu-se termen pînă la finele lunii iunie, pentru îndeplinirea măsurilor; depozite de deșeuri și de material lemnos pe malurile și în albiile cursurilor de apă sau în secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor. Cantități mai mari de material lemnos au fost la Aninoasa - 41 mc, Berevoiești - 33 mc, Bughea de Sus - 62,5 mc, Dîmbovicioara - 30 mc, Ţițești - 49 mc, Vlădești - 33 mc. În total, s-au găsit 652,2 mc. Directorul ABAAV, Ion Mutu Mazilu, ne-a spus că aceste deșeuri sînt periculoase, putînd provoca inundații amplificate cu 30%, din cauza acesor depozite. S-a dispus următorul plan de măsuri ce trebuie luate, pînă la sfîrșitul acestei luni: salubrizarea zonelor în care au fost constatate depozitări necontrolate de deșeuri menajere; decolmatarea șanțurilor și a rigolelor de scurgere a apelor pluviale, în vederea asigurării scurgerii normale; îndepărtarea materialului lemnos de pe

formațiunile torențiale sau de pe malurile cursurilor de rîu; decolmatarea secțiunilor de scurgere a podurilor și podețelor unde s-au constatat diverse obstacole. Termen permanent are menținerea stării de curățenie pe malurile și cursurile de rîu, formațiunile torențiale, secțiunile podurilor și podețelor. În perioada următoare, după expirarea termenelor acordate, vor fi verificate prin sondaj localitățile unde au fost dispuse măsuri pentru salubrizarea cursurilor de apă și a malurilor acestora. / Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=59281&Itemid=375

„Nu le-am interzis Facebook-ul!“Noul director al Administrației Bazinale de Apă Argeș - Vedea, Ion Mutu Mazilu, a susținut, ieri, la sediul instituției, prima conferință de presă, de la numirea în această funcție de conducere. El a ținut să precizeze că nu l-a cunoscut pe primarul Tudor Pendiuc pînă acum, fiindcă, din 1990, a lucrat ca director al Sistemului Hidrotehnic Olt din cadrul ABAAV. Ion Mutu Mazilu a spus că i s-a solicitat, la jumătatea lunii mai, de către șeful de la Apele Române să vină în Argeș, la conducerea ABAAV: „Mi s-a spus că sînt niște probleme la Argeș. Nu știu ce probleme. Domnul Ciobanu și-a dat demisia și de aceea am venit eu. N-a fost o numire politică și nu-l cunosc pe Liviu Dragnea. Pe domnul Ciobanu îl știu de 20 de ani și avem o relație foarte bună. Mi-e coleg, prieten și ca un frate“. N-au fost promovate de urgență trei proiecte Potrivit lui Ion Mutu Mazilu, una din problemele identificate la ABAAV a fost faptul că nu s-au promovat în regim de urgență trei investiții în Bazinul Argeș - Vedea pentru județele Teleorman și Olt, pentru care existau studii de fezabilitate: regularizare pe rîul Vedea, în localitatea Icoana, regularizarea pîrîului Cîinelui - zona Baldovinești Hîrtoapele și amenajarea rîului Teleorman, în localitatea Beiu. Acestea au fost acum promovate în regim de urgență fiind alocate fonduri prin HG 320/2014. Directorul a infirmat zvonul că le-ar fi interzis subordonaților Facebook-ul și a precizat că prima decizie pe care a luat-o s-a referit la respectarea programului de lucru. „Pe baza observațiilor zilnice, am solicitat ca angajații să respecte programul de lucru, între orele 7.30 - 16. Am observat că unii veneau la serviciu la 8.15 și nu mi s-a părut normal. Eu vin de la ora 7“, a spus noul director. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=59280&Itemid=1

Priorităţi pentru Apele Române ArgeşLa prima sa întâlnire cu mass-media locale, pemtru a demonta informații publicate de o parte a presei argeșene, Ion Mutu Mazilu, noul director general al Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea (ABAAV), a ținut să precizeze că este din Teleorman, și nu din Balș, că deocamdată locuiește la Slatina, că nu-l cunoaște pe primarul Tudor Pendiuc, că nu a executat lucrări la casa părintească a edilului piteștean și că nu face parte din niciun partid politic, numirea sa în funcție fiind strict pe criterii profesionale. Apoi, directorul Mazilu a informat că în portofoliul ABAAV sunt 19 studii de fezabilitate. Șase dintre ele au fost selectate și transmise la Administrația Națională Apele Române pentru a fi promovate la Guvern în vederea finanțării unor lucrări importante pentru județ. “În urma analizării efectelor inundaților din perioada aprilie-mai 2014, a spus directorul Mazilu, a fost întocmită lista principalelor obiective de investiții necesare în regim de urgență în Argeș, pentru prevenirea unor eventuale pagube în localitățile riverane cursurilor de râu. Acestea sunt: * regularizare pârâu Valea Păuleasca la Micești; * amenajare râu Argeș aval de acumularea Pitești pe malul drept, în zona cartierului Prundu Mic; * regularizare pârâu Budeasa – zona de debușare în rigola malului drept la acumularea Mărăcineni; * regularizare râu Vâlsan pe tronsonul Mălureni – Brăduleț (localitățile Mălureni, Mușătești și Brăduleț); * amenajare împotriva inundațiilor a râului Cotmeana în zona comunelor Hârsești, Stolnici și Bârla; * apărare de mal stâng pe râul Cotmeana la Săpata”. Potrivit lui Ion Mutu Mazilu, pentru demararea lucrărilor este nevoie de hotărâre de guvern și/sau ordin de ministru prin care să se asigure sursa de finanțare. / Argesul, http://ziarulargesul.ro/33710-prioritati-pentru-apele-romane-arges.html

Obiective privind stoparea inundaţiilor în zonele vulnerabile din Judeţul Argeş! Ion Mutu Mazilu şi-a prezentat obiectivele în calitate de nou şef ABA Argeş - Vedea Ieri, la sediul Administrației Bazinale de Apă Argeș - Vedea (n.r. ABA Argeș - Vedea), noul director Ion Mutu Mazilu (n.r. oltean și fost șef al Sistemului Hidrotehnic Independent Olt), a susținut prima conferință de presă de când este numit în noua sa funcție. Noul șef ABA Argeș - Vedea a prezentat obiectivele în curs de derulare pe care trebuie să le gestioneze împreună cu echipa pe care o va conduce. Este vorba de șase proiecte pentru care s-au întocmit documente specifice, urmând să fie aprobate de către Guvern pentru

obținerea de fonduri necesare. În urma analizării efectelor inundațiilor din perioada aprilie - mai 2014, ABA Argeș- Vedea a întocmit lista principalelor obiective de investiții necesare a se executa în regim de urgență pe raza județului Argeș în vederea prevenirii unor eventuale pagube în localitățile riverane cursurilor de râu, lista fiind aprobată în Ședința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Argeș. Din cele șase proiecte, în județul Argeș sunt luate în calcul următoarele: regularizare Valea Păuleasca la Micești, etapa a II-a; amenajare râu Argeș aval acumularea Pitești, mal drept în zona cartierului Prundu Mic; regularizare pârâu Budeasa, comuna Budeasa, zona de debusare în rigolă mal drept acumulare Mărăcineni; regularizare râu Vâlsan pe tronsonul Mălureni - Brăduleț; amenajare împotriva inundațiilor a râului Cotmeana în zona loca-lităților Hârsești, Stolnici și Bârla; Apărare de mal stâng Râu Cotmeana la Săpata. Alte proiecte sunt asociate județelor Olt și Teleorman. (n.r. două pentru Teleorman și unul pentru Olt). Pentru îndeplinirea acestor proiecte este necesară o sumă de peste 97 milioane lei. Până în anul 2015 se urmărește consolidarea zonelor cu risc de inundație „Planul pentru Prevenirea Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor În Bazinul Hidrografic Argeș - Vedea“ (n.r. PPPDEI), proiectul de care Ion Mazilu este responsabil implică o serie de obiective. Obiectivul general al proiectului este dat de reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale (n.r. inundații) cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în anul 2015. Pe lângă acest obiectiv general proiectul mai vizează Elaborarea hărților de hazard la inundații cu elimitarea limitelor și a zonelor inundabile și indicarea debitelor maxime, adâncimea apelor, viteza de scurgere; Elaborarea documentației Plan pentru Prevenirea, Protecția Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în bazinul hidrografic Argeș-Vedea și revizuirea Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor; Stabilirea unui program pentru informarea și participarea publicului în procesul de decizii; Îmbunătățirea eficacității sistemului de apărare împotriva inundațiilor prin propunerea unor măsuri structurale și nestructurale cu rol de redu-cere a riscului de inundații; Propuneri privind modernizarea sistemelor de supraveghere, avertizare și alarmare în perioada apelor mari generatoare de informații. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php/politic/69429-obiective-privind-stoparea-inundaiilor-in-zonele-vulnerabile-din-judeul-arge-ion-mutu-mazilu-i-a-prezentat-obiectivele-in-calitate-de-nou-ef-aba-arge-vedea

Proiecte importante la Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea a facut demersurile pentru a obtine finantarea a sase lucrari importante pentru protectia impotriva inundatiilor. Impreuna proiectele au o valoare de aproape o suta de milioane de lei. Primul in lista de obiective este proiectul de amenajare a Vaii Pauleasca in localitatea Micesti. / Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/proiecte_importante_la_apele_romane

Argeşul a ieşit de sub avertizare hidrologică cod galben! Pagube materiale în urma precipitaţiilor însemnate cantitativ Județul Argeș a ieșit de sub avertizare hidrolo-gică cod galben. Precipitațiile înregistrate în această perioadă au condus la producerea unor creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din Bazinul Hidrografic Argeș. „Județul Argeș s-a aflat sub avertizarea hidrologică cod galben din data de 19 iunie până astăzi la ora 12:00 (n.r. ieri). Avertizare a existat pentru râurile din județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu și Ilfov, dar și în bazinele hidrografice Călmățui și Vedea. În această perioadă în care ne-am aflat sub avertizarea hidrologică cod galben am avut și o avertizare meteorologică întrucât au căzut ploi torențiale. Din această cauză am avut și creșteri de debite și depășiri ale ieșiri apei din matcă. Așadar, problemele punctuale au fost la Ștefan cel Mare, unde din cauza precipitațiilor abundente s-au produs scurgeri de versanți. Totodată, au fost afectate zece anexe gospodărești, un drum comunal, două podețe, un teren agricol și trei gospodării din comuna Izvoru.“, a declarat purtătorul de cuvânt ABA Argeș-Vedea, Ana Maria Dulică. Reprezentanții „Apelor Române“ și-au luat măsuri de prevenire a inundațiilor Cantități foarte mari de precipitații s-au înregistrat pe râul Cotmeana, 53 litri pe metru pătrat, pe râul Dâmbovița în localitatea Rucăr, 19 litri pe metru pătrat, pe râul Argeșel la Nămăiești, 40 litri pe metru pătrat și la Voina, 20 litri pe metru pătrat. Din fericire ploile s-au oprit însă pentru că vremea pare a fi capricioasă reprezentanții „Apelor Române“ și-au luat o serie măsuri de precauție pentru a evita producerea inundațiilor. „Planul nostru de măsuri este unul stabilit prin regulamente. De fiecare dată când ne aflăm sub avertizări suntem pe teren pentru a monitoriza cursurile râurilor. Sunt supravegheate punctele critice, iar podurile și podețele sunt verificate. Totodată, anunțăm deținătorii de lacuri de categorii mai mici asupra avertizărilor și le transmitem să nu efectueze diverse manevre fără să ne anunțe. Suntem pe teren întotdeauna pregătiți să intervenim întrucât serviciile noastre specia-lizate sunt în permanență la datorie 24 de ore din 24.“, a completat purtătorul de cuvânt ABA Argeș-Vedea. / Top,

http://www.ziartop.ro/index.php/politic/69226-argeul-a-ieit-de-sub-avertizare-hidrologic-cod-galben-pagube-materiale-in-urma-precipitaiilor-insemnate-cantitativ

ABAAV - la Expoapa 2014Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea a participat la expoziția EXPOAPA, desfășurată la Palatul Parlamentului. Aici a fost prezentat și planul de apărare împotriva inundațiilor. / Arges Tv, http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=12875:abaav-la-expoapa-2014-&catid=1:stiri&Itemid=8

Apele Romane la EXPO APA 2014 "Apele Romane", Servicii Edilitare pentru Comunitate si Edilul Campulung au reprezentat Argesul la una dintre cele mai importante expozitii de profil in domeniul apei: EXPOAPA 2014, ce are loc la Palatul Parlamentului. Actiunea se desfasoara in cadrul Forumului Regional al Apei Dunarea – Europa de Est 2014, una dintre cele mai importante manifestari din domeniul apei, din Europa. / Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/apele_romane_la_expo_apa_2014

Teme similare

Sute de gospodării inundate în urma potopului de vineri noaptea! 60 de gospodării sub ape în comuna Căteasca În noaptea de vineri spre sâmbătă, ruperea de nori a condus la inundarea a sute de gospodării. În comuna Căteasca, 60 dintre gospodării au fost inundate deoarece șanțurile de scurgere nu au mai făcut față debitului mare de apă. Atât oamenii, cât și primarul comunei au afirmat că nu au mai întâmpinat un astfel de potop de mai bine de 15 ani. Apa a pătruns în casele locatarilor, iar grădinile cu zarzavaturi au fost distruse. Proprietarii gospodăriilor, dar și autoritățile au acționat cu motopompele pentru a face față viiturii. „A plouat foarte puternic, o ploaie pe care n-am mai întâlnit-o de vreo 15 ani. S-au înregistrat numeroase pagube materiale, dar facem tot ce este posibil să depășim această situație“, a declarat Liviu Năstase, primar Căteasca. În acest sens, primarul a hotărât să facă o evaluare ca mai apoi să întocmească un raport și să-l înainteze Guvernului pentru sprijin. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php/subiectul-

zilei/69270-sute-de-gospodrii-inundate-in-urma-potopului-de-vineri-noaptea-60-de-gospodrii-sub-ape-in-comuna-cteasca-

Teme de mediu

Peste 90.000 de tone de deseuri periculoase in Arges Peste 500.000 de tone de deseuri industriale au fost generate în ultimul an în judetul Arges, dintre care 93.000 de tone au fost deseuri periculoase. Problema depozitelor de deseuri periculoase in Arges a iesit la suprafata in urma incediului care a avut loc anul trecut intr-un astfel de depozit din Campulung. / Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/peste_90_000_de_tone_de_deseuri_periculoase_in_arges

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme ABA

BILANŢ - Patru poluări accidentale în Maramureş într-un an şi jumătate

De patru ori în ultimul an și jumătate, Garda Națională de Mediu (GNM) Maramureș a fost nevoită să se confrunte cu poluări accidentale în mai multe locuri din județ. Potrivit unei statistici întocmite de GNM Maramureș, trei incidente s-au consumat în anul 2013, ultimul fiind în luna februarie a anului curent. În data de 1 aprilie 2013 a avut loc o evacuare bruscă, necontrolată, de ape de mină provenite din galeria Cîmpurele, sector minier 9 Mai - 11 Iunie. Poluarea a avut un efect imediat asupra pârâului Băița prin creșterea concentrației în ioni metalici și modificarea culorii. Poluarea a avut o influență nesemnificativă pe râul Lăpuș și râul Someș, au apreciat responsabilii. S-au stabilit ca măsuri repornirea stației de epurare ape de mină de la Cîmpurele și identificarea posibilelor pungi de acumulare la suprafață. Apoi, în data de 11 august 2013, urmare a ploilor torențiale, a avut loc o evacuare bruscă de ape de mină din galeria Cisma în râul Lăpuș, în localitatea Poiana Botizii. Nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă, au arătat oficialii Gărzii de Mediu Maramureș. Pești “sufocați” în Săsar.Un alt caz s-a consumat la aproximativ două săptămâni în municipiul Baia Mare. În data de 27 august 2013, urmare a ploilor torențiale, deponiile

(material rezultat prin decopertarea solului în urma excavațiilor) din albia minoră a râului Săsar au fost antrenate de apă conducând la scăderea oxigenului dizolvat și creșterea turbidității apei, provocând asfixia puietului de pește, pe un tronson de cca 300m. S-a stabilit atunci ca măsură monitorizarea continuă a modului de funcționare a stației de epurare municipale Baia Mare. Singurul caz de poluare accidentală consemnat în 2014 la Garda de Mediu Maramureș, până în prezent, s-a consumat în data de 25 februarie. Atunci, prin depșirea capacitții stației de epurare de la Șuior (tunel Baia Sprie - Cavnic - Șuior), s-a constatat o poluare accidental pe râul Ssar, ce s-a finalizat cu un avertisment și o amend de 50.000 lei aplicată societății Remin, pentru neanunțarea incidentului soldat cu depșiri ale nivelelor metalelor în emisar./InfoMM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/bilant-patru-poluari-accidentale-in-maramures-intr-un-an-si-jumatate

Ziua Dunarii - 29 iunie 2014.

MESAJUL doamnei Adriana Doina PANA, Ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, cu ocazia Zilei Dunarii 29 iunie 2014. Doamnelor si domnilor, Stimati colegi, Dunarea reprezinta coloana vertebrala a unei bune parti din Europa. Aceasta afirmatie este valabila nu numai la nivel simbolic. Inca de la inceputurile civilizatiei umane in acest areal geografic, malurile Dunarii au reprezentat un spatiu de locuire privilegiat. Dunarea a separat si a pus in contact, in egala masura, regate si imperii, culturi si civilizatii diferite, a conditionat si influentat evolutii istorice, a alimentat mentalul nostru colectiv, a fost zeitate si personaj mitologic. Putem vorbi, astfel, de un set de valori dunarene adanc inradacinate in civilizatia Europei. In numele acestor valori ma adresez dumneavoastra cu ocazia sarbatorii Zilei Dunarii in acest an, care are o semnificatie deosebita, pentru ca acum se implinesc 20 de ani de cand, la Sofia, a fost semnata Conventia pentru protectia fluviului Dunarea. Sunt 20 de ani de cooperare in cel mai international curs de apa de pe glob; 20 de ani de eforturi conjugate pentru protectia acestui fluviu, care este deosebit de important pentru Romania. Asa cum probabil stiti, teritoriul tarii noastre este amplasat in proportie de 98% in bazinul Dunarii si aproape toate cursurile de apa ajung in final in Dunare. Dunarea este sursa de energie si alimentare cu apa, cale navigabila ce leaga estul si centrul Europei si nu in ultimul rand un patrimoniu natural de importanta globala. Ca stat aval in bazinul Dunarii, Romania este deosebit de interesata in amplificarea nivelului de protectie a calitatii apelor la

nivelul bazinului hidrografic, in special luand in considerare existenta pe teritoriul sau a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Delta Dunarii este una din cele mai mari zone umede din lume care contine specii rare de fauna si flora precum si peste 30 de tipuri de ecosisteme. Dar aceasta valoare naturala unica este sub o presiune in crestere. Biodiversitatea si ecosistemele sunt supuse aici unei mari presiuni. Tinand cont ca Dunarea isi aduna apele din 18 tari si luand in considerare complexitatea problemelor generate de necesitatea de reabilitare a mediului acvatic din bazinul hidrografic al Dunarii si realizarea dezvoltarii durabile pentru fiecare tara din bazinul hidrografic al acesteia, este necesara o abordare integrata la nivelul bazinului de catre toate partile interesate. In acest sens, consideram ca Directiva Cadru Apa a Uniunii Europene este cel mai important instrument pentru realizarea acestui obiectiv. Credem ca aceasta Directiva acopera toate masurile necesare atingerii dezvoltarii durabile, inclusiv aspectele ecologice ale bazinelor si, in acelasi timp, ofera posibilitatea unei coabitari mai bune intre oameni si mediu, avantajoasa pentru ambele parti. Din acest punct de vedere, am facut un mare pas inainte in februarie 2010 cand, la nivelul Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), a fost aprobat Planul de management al bazinului hidrografic. Implementarea acestui Plan de management si, in special, a programului de masuri care are drept scop atingerea unei stari bune a tuturor apelor din bazin constituie in prezent o prioritate in cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii. In acest sens, un rol deosebit revine Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea, care ofera cadrul necesar pentru cooperarea la nivel de bazin hidrografic si prin intermediul careia se realizeaza o armonizare a strategiilor si activitatilor, care au drept scop utilizarea durabila a apelor si protectia mediului acvatic. In prezent, ne aflam in etapa de elaborare a celui de al doilea Plan de management a bazinelor hidrografice, atat la nivelul bazinului Dunarii, cat si la nivelul bazinelor nationale. Acest nou plan se va cladi pe experienta obtinuta in primul Plan de management si se va concentra in mod deosebit pe masuri dedicate imbunatatirii calitatii mediului acvatic Pentru a sprijini aceste eforturi, dar si pentru a realiza o mai mare coeziune economica si sociala a regiunii Dunarii, in 24 iunie 2011, Consiliul European a adoptat Strategia Dunarii, care ne ofera o viziune unitara asupra tuturor activitatilor desfasurate la nivelul bazinului dunarean, cu scopul de a dezvolta regiunea, de a imbunatati calitatea vietii cetatenilor, dar si de a proteja mediul. Strategia Dunarii reprezinta o excelenta oportunitate pentru identificarea si promovarea unui portofoliu de proiecte, in special a celor cu relevanta transfrontaliera, care acopera cei 4 piloni

principali ai Strategiei: conectivitate, protectia mediului, dezvoltare economico-sociala si cresterea capacitatii institutionale. In Strategie se mentioneaza ca nu se poate progresa ignorand provocarile prezente, legate de nevoia din ce in ce mai crescuta de exploatare si utilizare a resurselor naturale.De aceea, cresterea economica nu trebuie sa conduca la dezechilibre in mediul natural, dezechilibre care de foarte multe ori sunt ireversibile. Romania, ca cea mai mare tara din bazinul Dunarii, joaca un rol important pentru asigurarea succesului acestei strategii, si de aceea, este hotarata sa intreprinda toate actiunile necesare pentru a indeplini acest obiectiv. In acest context, propunerile noastre de proiecte sunt indreptate atat spre dezvoltarea infrastructurii de mediu pentru reducerea poluarii, cat si spre reabilitarea ecosistemelor afectate, cum ar fi zona inundabila a Dunarii inferioare. Trebuie sa avem in vedere, insa, ca rezultate satisfacatoare la nivel regional se pot obtine numai prin stabilirea si realizarea unor obiective concrete la nivel national. Guvernul Romaniei acorda o atentie deosebita programelor si proiectelor ce au drept obiectiv protectia calitatii apelor la nivel national, alocandu-se pentru aceste activitati fonduri, atat de la bugetul de stat, cat si din fonduri europene si credite externe. Este important sa constientizam faptul ca numai actiunile guvernamentale nu vor aduce imbunatatirea calitatii apei si a conditiilor de mediu. Fiecare dintre noi poate face ceva pentru a proteja ecosistemul care ne sustine. Industrie, ferme, autoritati locale, oameni de toate varstele trebuie sa se uneasca si sa actioneze in asa fel incat sa contribuie la conservarea si, daca este necesar, la refacerea ecosistemului acvatic care ne apartine tuturor. Este important sa subliniem ca oricate eforturi vom depune la nivelul autoritatilor, prin elaborare de reglementari, monitoring si inspectie sau prin lucrari de investitii, nu vom avea rezultatele dorite daca la nivelul comunitatilor si al indivizilor nu se va realiza o schimbare de atitudine. Pentru a realiza un mediu curat, dialogul intre partile interesate trebuie sa fie bazat pe o comunicare eficienta, clara si onesta, fara interese ascunse, unicul interes fiind cel al promovarii, in parteneriat, a principiului dezvoltarii durabile. In sprijinul acestei idei, functioneaza Comitetele de bazin, care contribuie, prin implicarea tuturor actorilor in activitatea decizionala din acest domeniu, la eficientizarea colaborarii si responsabilizarea tuturor celor care convietuiesc in acelasi bazin hidrografic. Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura acorda o deosebita atentie activitatilor pentru cresterea constientizarii cetatenilor privind conservarea si prevenirea poluarii apelor. In acest sens, desfasuram campanii pentru a insufla oamenilor - adulti si copii - dragostea fata de ape si ideea ca, viata lor de zi cu zi depinde de apa. Informarea, educatia si cultivarea ideii ca, apa

sustine viata sunt elemente esentiale, care schimba pe zi ce trece atitudinea semenilor nostri fata de viitorul acestei resurse a naturii. Strategiile majore pe termen lung in privinta gestionarii Dunarii trebuie sa fie rodul colaborarii si coordonarii intre toate statele riverane. In felul acesta, Dunarea este, din nou, un factor unificator, un liant al colaborarii intre popoare si comunitati al caror destin este influentat nemijlocit de cursul ei fizic, istoric si spiritual. Folosesc acest prilej aniversar pentru a-i felicita pe toti cei care sunt implicati direct in administrarea apelor romane, pentru ca, prin modul in care actioneaza, dovedesc faptul ca au inteles acest lucru. Bine administrata, Dunarea va ramane, pentru multe generatii de acum inainte, coloana vertebrala a acestei parti din Europa si va continua sa fie un factor de dezvoltare si progres pentru popoarele care traiesc pe malurile ei. Va multumesc./Bistrita News,. http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=12625

Nivelurile pe cursurile de apă din judeţ sunt apropiate de minimele anualeÎn contextul schimbărilor climatice, fenomenele meteorologice extreme cresc ca frecvență. Despre starea nivelurilor cursurilor de apă din județ și prognoza pentru viitorul apropiat le-am solicitat informații specialiștilor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare. In prima jumătate a lunii iunie, cantitățile de precipitații căzute în punctele de măsurare ale SGA Satu Mare cumulat nu au depășit 10 l/mp. Ca și o retrospectivă a ultimilor ani, ultimul an excedentar raportat la mediile multianuale cât și la numărul de viituri înregistrate a fost anul 2010, urmând ani în care s-au realizat relativ cantitativ mediile multianuale, excepție făcând anul 2012. /Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/sm/nivelurile-pe-cursurile-de-apa-din-judet-sunt-apropiate-de-minimele-anuale/

VIDEO S-a dat alarma la Vîrşolţ. Autorităţile, alertate de nivelul mare al apei din acumulareSirena de alarmare în caz de inundații a sunat, joi, minute în șir în localitatea sălăjeană Vîrșolț, situată în aval și în imediata vecinătate a acumulării cu același nume. Din fericire, de data aceasta a fost doar un exercițiu.Scenariul exercițiului: Miercuri - cod galben de precipitații, cu ploi abundente toată ziua. Joi, situația s-a agravat, iar meteorologii au emis o avertizare cod portocaliu. La nivel local s-a întrunit, miercuri, comitetul local pentru situații de urgență, condus de primar Breda Lajos, pentru a discuta ce au de făcut în cazul în care barajul cedează. Inevitabilul

s-a produs joi, în jurul orei 11.00, când sistemul de alarmare instalat de Sistemul de Gospodărire a Apelor la baraj și în localitățile din aval s-a declanșat. Autorități au vrut să verifice, cu această ocazie, dacă fiecare dintre cei care trebuie să intervină într-o situație reală știe ce are de făcut. Și pentru ca totul să fie cât mai aproape de realitate, s-au executat toate măsurile care s-ar impune într-o situație reală, de la umplerea sacilor cu nisip, pentru formarea unor diguri de protecție, la măsuri de prim-ajutor acordate victimelor./Adevarul,http://adevarul.ro/locale/zalau/video-s-a-dat-alarma-virsolt-autoritatile-alertate-nivelul-mare-apei-acumulare-1_53ac4c320d133766a8ebebdf/index.html

De ce miroase Valea Zalăului? Săptămâna trecută, Sălăjeanul TV a ridicat problema referitoare la faptul că în spate la Scala se simte un miros insuportabil dinspre Valea Zalăului, iar autoritățile s-au sesizat. Mirosul insuportabil de canal de pe Valea Zalăului, din spate de la Scala, nu a dispărut în totalitate, deși problema a fost identificată. Directorul SGA (Sistemul de Gospodărire a Apelor Sălaj), Cristian Crișan, care a luat seamă problema semnalată de Sălăjeanul TV, ne-a transmis că în cursul zilei de 19 iulie s-a constatat că pe Valea Zalăului cursul de apă are un debit foarte scăzut, ca urmare a regimului pluviometric deficitar și că s-a luat legătura cu Compania de Apă Someș, pentru verificarea sistemului de canalizare și a modului de colectare a apelor uzate de la utilizatorii de apă. Am luat și noi legătura cu directorul Companiei de Apă, Eugen Pop, care ne-a spus în câteva cuvinte care este de fapt problema pentru care Valea Zalăului emană mirosuri insuportabile în anumite zone.„Este un fenomen neplăcut, care apare periodic pe Valea Zalăului și există un cumul de factori care cauzează acest fenomen. O parte din cetățenii Zalăului, mai ales cei care locuiesc în zona de case, nu beneficiază de sistem de canalizare. În mod normal ar trebui să aibă o fosă septică vidanjabilă și astfel ar rezolva problema, însă de multe ori nu se întâmplă așa și atunci apele menajere se scurg în vale. Mai există persoanele care beneficiază pe domeniul public de sistemul de canalizare, dar nu doresc să se racordeze la acest sistem. Sigur că și dânșii au o greutate în a-și rezolva problema deversării apelor, care până la urmă tot în Valea Zalăului ajung. Mai există și cazuri în care, datorită sistemului defectuos pe care îl avem și la care lucrăm și investim bani în el, apar poluări accidentale, pe care le rezolvăm imediat. S-au desfășurat până acum două programe de investiții și lucrăm la al treilea program, tocmai pentru a reabilita acest sistem și a elimina poluările accidentale. În spate la Scala am avut săptămâna trecută într-adevăr o

poluare accidentală, mai exact s-a colmatat canalul în zona bulevardului. Noi am intervenit imediat, însă poluarea persită până când dispare efectul”, ne-a declarat Pop Eugen. În câteva cuvinte, problema nu va fi niciodată rezolvată dacă nu se racordează la sistemul de canalizare cei aproximativ 30 la sută dintre locuitorii din zona de case, care nu beneficiază de acest sistem, după cum susține și directorul Companiei de Apă Someș, Eugen Pop. „Această problemă va exista până când cei care actualmente ar putea beneficia de sistemul de canalizare vor înțelege că trebuie să se racordeze. Noi încercăm să rezolvăm problema pe străzile care încă nu beneficiază de canalizare prin Programul de Investiții, care cu siguranță va rezolva toate extinderile de canalizare, necesare în zone unde nu există în momentul de față”, ne-a mai declarat Pop Eugen./Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/de-ce-miroase-valea-zalaului-9050

SPECIAL InfoMM.ro -SECETĂ EXTREMĂ - Ploile, încă inutile. Maramureşul, în epicentrul secetei pedologice Nici nu a început bine vara, că Maramureșul a intrat în zodia secetei. Lipsa acută de apă din sol este resimțită deja de oameni, cu precădere de locuitorii din mediul rural, care se tem că recoltele le vor fi compromise și nu vor avea cu ce să adape animalele. Seceta pedologică a determinat autoritățile să intre în gardă, încât există premise ca situația să devină și mai drastică în perioada următoare, cu atât mai mult cu cât meteorologii prognozează o vară cu ploi puține. Potrivit estimărilor, ploile vor fi rare și slabe cantitativ în această vară, în Maramureș. Sunt așteptate și perioade de instabilitate, cu furtuni, descărcări electrice, cantități mari de apă pe metro pătrat, înregistrate pe termen scurt. Însă, există șanse mici ca precipitațiile să acopere deficitul acut de apă din sol. Maramureș, pământ calamitat: Conform unui document oficial al Agenției Naționale de Meteorologie (ANM), la data de 16 Iunie 2014, în cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, se situează în limite satisfăcătoare (AS) până la apropiate de optim (ApO) și optime (AO), în majoritatea zonelor de cultură ale țării. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată-SM și puternică-SP) se înregistrează în Maramureș, Crișana, cea mai mare parte a Banatului, Dobrogei, nordul, vestul și local în centrul Transilvaniei, estul Munteniei, sud-estul Moldovei, Cea mai gravă situație se înregistrează în Maramureș și Crișana, unde rezerva de apă din sol, măsurată până la 100 cm, este de numai 310-650 mc/ha, ceea ce indică secetă pedologică în nord-vestul țării. Nici în privința culturii de porumb, situația din regiunea noastră nu este mai roz. Rezerva de umiditate pe profilul

de sol 0-50 cm, în cultura de porumb, se încadrează în limite satisfăcătoare (AS), apropiate de optim (ApO) și izolat optime (AO), în cea mai mare parte a regiunilor agricole. Seceta pedologică moderată (SM) și puternică (SP) se semnalează în Maramureș, Crișana, pe suprafețe extinse din Dobrogea, nordul și vestul Transilvaniei, estul Munteniei, sud-estul Moldovei. Potrivit ANM, cea mai gravă situație se înregistrează în Maramureș și Crișana, și de această dată județele Maramureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj fiind cele mai „calamitate”. În cea mai mare parte a județului, rezerva de apă din sol, măsurată până la 50 cm adâncime, este de 150-350 mc/ha, indicând secetă pedologică. În acest caz, singura excepție este extremitatea estică a județului Maramureș, unde rezerva de apă din sol este 350-450 mc/ha, indicând secetă moderată. Incendiile consumă apă! Premisele sunt sumbre pentru această vară, iar acest lucru a fost recunoscut deja de autorități. În cadrul unei întâlniri care a avut loc la Instituția Prefectului, miercuri, 18 iunie, factorii de decizie au întărit ideea unui sezon cald extrem de secetos care ar putea accentua situația îngrijorătoare deja existentă în Maramureș. „Din informațiile pe care le dețin, vom avea parte de luni secetoase, mai ales iulie și august. De aceea, e bine ca primarii să ia măsurile necesare”, a spus prefectul Anton Rohian. Reprezentantul guvernului în teritoriu a făcut apel edililor să își îndrepte atenția cu precădere la acele gospodării izolate, unde viețuiesc și multe animale de casă. „E necesară și o bună gospodărire a apei. Să nu facem risipă!”, a atenționat prefectul, menționând și acele societăți care efectuează lucrări de excavare pe cursurile de apă. Anton Rohian a făcut referire și la cei care dețin subvenții prin Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). „Trebuie știut că autoaprinderea vegetației având subvenții de la APIA înseamnă pierderea subvenției și plata penalităților”, a spus Rohian, punctând, astfel, faptul că mulți proprietari de terenuri incendiază deșeurile, provocând incendii de vegetație uscată, care, implicit, determină structurile de urgență să consume apă. Anton Rohian a mai atenționat și autoritățile locale care administrează stâne, pășuni și fânețe, să asigure alimentarea acestora cu apă. Râul Lăpuș, valori negative istorice: Și cursurile de apă din județ sunt atent monitorizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Maramureș. „Situația hidrologică atestă că suntem într-o perioadă de secetă excesivă, în care râurile au debite de 30-40% din mediile multianuale. Estimările arată că până cel puțin în luna august, debitele nu vor depăși 50% din aceste medii”, a explicat Stelian Ivașcu, inginerul-șef al SGA Maramureș. Potrivit acestuia, situația existentă e cutremurătoare pe unele cursuri de apă. „Pe râul Firiza, debitul a fost astăzi (n.red. miercuri, 18 iunie) de 1,13 mc/s, deci,

de aproximativ o treime comparativ cu media multianuală, de 3,04 mc/s. Pe Lăpuș, situația este și mai gravă. La stația de monitorizare Lăpușel, astăzi (n.red. miercuri, 18 iunie), s-a înregistrat un debit de 1,95 mc/s, față de media de 18,7 mc/s, deci aproximativ 10% din debitul normal. Pe Mara s-a înregistrat astăzi (n.red. miercuri, 18 iunie), un debit de 1,7 mc/s, față de media de 8,68 mc/s. Iar exemplele ar putea continua”, a spus Ivașcu. În ceea ce privește Barajul de Acumulare Strâmtori-Firiza, gradul de umplere a fost miercuri, 18 iunie, de 86%. „Nu vom avea probleme în ceea ce privește alimentarea cu apă a municipiului Baia Mare și a zonei limitrofe”, a dat asigurări Stelian Ivașcu. Probleme la Remetea Chioarului și Fărcașa: Și totuși, probleme ar putea apărea în cazul sistemelor cu apă centralizate, 37 la număr în județ, autorizate din punct de vedere a gospodăririi apelor. Din acestea, 11 din ele sunt administrate de operatorul de apă-canal din Baia Mare, în vreme ce diferența de 26 sunt administrate de orașele, respectiv comunele din teritoriu. „Din aceste sisteme, un unul singur a intrat deja în restricții. Este vorba despre Remetea Chioarului. Aici, se face o alimentare din puțuri, iar debitul mic nu face față consumului de apă. Conform legii apei, în condițiile de reducere a debitului afluent, este necesară instituirea unui program de restricționare a alimentării cu apă”, a explicat Anton Rohian. Potrivit autorităților maramureșene, există încă o sesizare din partea administrației locale din Fărcașa, unde debitul afluent este mai mic decât debitul evacuat. Dacă în cazul comunei Remetea Chioarului, consumul de apă a crescut de la 1.852 mc în luna aprilie la 2.213 în luna mai, în cazul comunei Fărcașa, trendul e același, de la 11.066 mc în luna aprilie la 12.315 mc în luna mai, concluzia autorităților fiind că în perioada caldă, consumurile de apă încep să crească. Potrivit responsabililor, „având în vedere situația existentă, de secetă prelungită, se impune ca pentru fiecare sistem centralizat să se instituie un program de restricții propriu localităților și livrarea apei în funcție de condițiile concrete existente”. „În situații de necesitate, fiecare își introduce restricțiile. Eventualele probleme care ar putea apărea au ca sursă de alimentare puțurile. Debitele de apă din subteran sunt greu controlabile. În cazul zonei limitrofe a municipiului Baia Mare, o soluție ar fi extinderea alimentării din Barajul Strâmtori-Firiza înspre localități precum Remetea Chioarului, Satulung sau Cicârlău”, a spus Stelian Ivașcu. Harta zonelor secetoase: În ultimii ani, mai multe localități din județul Maramureș s-au aflat sub zodia secetei, fiind necesare transporturi cu apă cu ajutorul pompierilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Maramureș. Pe lista localităților unde s-a înregistrat secetă prelungită, cu efecte mai ample se numără Fărcașa, Coroieni-Baba, Remetea Chioarului, Copalnic Mănăștur,

Răzoare, Vălenii Șomcutei, Curtuiuș, Finteușu Mare, Rohia, Dumbrăvița și Oncești. Din spusele oamenilor, anul acesta, cele mai puternice efecte ale secetei se observă în zona Gârdani-Fărcașa. „Oamenii, în timp normal, consumă 220-250 mc/zi. Acum, se consumă 800-1.000 mc/zi. Lumea se descurcă la limita de avarie. Le-am spus să se roage la Dumnezeu să plouă. Situația e cu atât mai îngrijorătoare, cu cât și pompierii încarcă apă de la noi. Au fost și transporturi cu apă de-a lungul verilor, dar la noi în localitate, 70% din oameni sunt contorizați. Totuși, apa nu ajunge. Pentru că e nevoie și pentru grădini. De aceea crește consumul”, a spus Ioan Stegerean, primarul comunei Fărcașa. „Înainte de Paști, a dat o ploaie scurtă. S-a infiltrat de două degete în pământ. De atunci nu a mai plouat deloc (n.red. până azi). Și aia a fost ca o rouă, o ploaie trecătoare. Culturile de porumb sunt compromise, bobul de grâu e mic, de orzoaică la fel. Culturile de lucernă de pe Someș s-au uscat. Sunt crăpături în pământ de poți să îți bagi piciorul. La noi îs probleme, la Fărcașa, la Ariniș. La Ulmeni, Șomcuta, a mai plouat câte un pic. La noi în comună sunt și oameni care mai au fântâni. Am avut anii trecuți și un caz, parcă, de fântână secată, astfel că a fost nevoie de ajutorul pompierilor, să vină cu apă. S-au făcut foraje la maximum, dar nici în văi nu curge apă de loc. Încercăm să economisim atât cât se poate”, a spus Gheorghe Tătăran, primarul comunei Gârdani./Info MM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/special-infomm-ro-seceta-extrema-ploile-inutile-maramuresul-in-epicentrul-secetei-pedologice#sthash.L89yxUZp.dpuf

Escavări pe albia râului Şieu Membrii Asociației ESOX SPINNING CLUB, împreună cu 3 subofițeri ai Jandarmeriei Bistrița se aflau într-un control de rutină pe parcursul râului Șieu,în data de 13 iunie 2014. Au fost verificați opt pescari, toți fiind în regulă. În urma verificărilor, unul din pescari a semnalat faptul că pe cursul râului, ceva mai sus de podul de cale ferată din localitatea Chiraleș, se afla un utilaj de escavat, moment în care echipajele au pornit spre locul indicat, pentru verificarea lucrărilor de escavare . Muncitorii se aflau “în nume propriu după cum au declarat”, conform esoxclub.ro, iar Jandarmeria a luat măsurile cuvenite în asemenea situații . În urmă cu o săptămână, balastiera de la care proveneau utilajele a mai fost amendată de către Garda de Mediu, iar de această dată au fost sesizate SGA și Garda de Mediu ./Gazeta de Bistrita,http://gazetadebistrita.ro/stiri-cluj-social/escavari-pe-albia-raului-sieu/

Un punct de vedere - nu-i mai satura DumnezeuIn acest moment Maramuresul are 17 microhidrocentrale active si autorizate, dar sunt emise 28 de avize de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor. De ce se inghesuie investitorii sa construiasca microhidrocentrale pe niste paraie care n-ar putea sa mentina in functiune nici macar o moara? Pentru ca isi amortizeaza investitia in maximum cinci ani cu banii pe care statul ni-i ia din buzunarele noastre si le da investitorilor. Din producerea de energie verde aducatoare de moarte se castiga din doua surse. O data statul acesta destept le da certificate verzi (doua certificate pentru fiecare MWh produs) pe care ei le vand pe piata. Un certificat verde se vinde cu circa 50 de euro. Apoi, energia electrica produsa este vanduta (preluata obligatoriu) sistemului national, pentru un MW primindu-se in jur de 45 de euro. Putem face niste calcule simple si ajungem la concluzia ca si in conditii de seceta prelungita investitia se amortizeaza repede si apoi produce profit. Calcule profunde au facut cei care si-au bagat banii in aceste lucrari, altfel fiti siguri ca nu i-ar fi interesat domeniul. Calcule bune sa ne goleasca buzunarele au facut si guvernantii care, profitand de conditiile impuse de EU pentru energia regenerabila, au conceput un sistem de pe urma caruia castiga gusterii din preajma politicienilor. Intr-un timp deosebit de scurt tara s-a umplut de microhidrocentrale si turbine eoliene. Acum, Guvernul s-a facut ca vrea sa modifice criteriile de plata a energiei verzi, ba chiar a amanat si reesalonat unele plati, dar documentele par a fi beton, asa ca, deocamdata, nu are nicio sansa sa se impuna. Clanurile transpartinice fac legea, altfel nu se explica de ce nu modifica reglementarile actuale, astfel ca macar pe viitor domeniul sa nu mai fie atractiv pentru investitori. Sapanta, Suior, Valea Neagra, Chiuzbaia, Viseut, Baicu, Firiza, Suciu sunt cateva cursuri de apa care au fost deturnate de la firescul lor natural. Se pregatesc Mara si Cosau. Un razboi devastator a fost pornit pentru exterminarea naturaletei apelor de munte. Monstri de beton si conducte metalice subterane sau la suprafata preiau apa lasand sectoare mari de rauri aproape secate, distrugand vieti de vietati stiute si nestiute. E ca si cum ai sectiona o vena din corpul unei fiinte vii. Ecosistemul natural este distrus, poate pe vecie, buldozerele si excavatoarele sapa groapa comuna pentru vietatile care s-au aciuat in apele acelea din vremuri imemoriale. Apele moarte curg prin canale de beton si conducte metalice in vreme ce albiile raurilor au secat ucigand orice urma de viata. Pana si dobitocii care ne-au impus sa producem 20% energie regenerabila pana in 2020 si-au dat seama ca atunci apele noastre vor fi moarte ca ale lor, asa ca au redus „cota” la 15%. In curand vom putea spune privind albia secata a unui rau, aidoma

poetului nostru nepereche - „azi o vedem dar nu e”. Se dinamiteaza stancile incomode pentru betoane si conducte, se niveleaza pragurile naturale care formau cascadele spectaculoase. Duceti-va la Sapanta sa va convingeti cum incepe sa moara incet, dar sigur cascada Custuri dupa ce excavatoarele si buldozerele si-au facut treaba. Cei din birourile de unde se dau avize si autorizatii nu vad si nu aud drama faunei si florei care moare cu fiecare metru cub de beton turnat in inima naturii. Sunt surzi si orbi la setea animalelor domestice si salbatice, care vor trebui sa strabata kilometri buni ca sa gaseasca un luciu de apa in arsita verii. Integritatea vailor milenare este pusa sub stare de asediu, orice om normal care vede un santier de acest tip nu poate sa ramana indiferent, chiar daca are o stana de piatra in loc de inima. Un prieten vechi, taran din Sat Sugatag, mi-a spus zilele trecute ca un sef de la SGA Maramures a venit acasa la el si i-a spus sa vorbeasca cu oamenii ca sa nu accepte sub nicio forma construirea de microhidrocentrale pe Mara. Am tras concluzia ca cei de la SGA si APM sunt obligati sa emita avizele necesare, iar vinovatii trebuie cautati prin birourile din ministere. Cum de acolo nu putem avea nicio nadejde ca dezastrul va fi oprit, singurii care pot face ceva sunt oamenii din zonele respective. Doar ei pot impiedica aceste agresiuni umane impotriva naturii si a bunului simt. Pentru ca indiferent ce acte ar poseda, nimeni nu are dreptul sa confiste unei comunitati un rau si sa faca din el ce doreste, culmea, cu scopul nobil de a produce energie verde./eMaramures,http://www.emaramures.ro/Stiri/100092/UN%20PUNCT%20DE%20VEDERE%20-%20Nu-i%20mai%20satura%20Dumnezeu%20

Teme similare

CJ MARAMUREŞ - S-a actualizat planul de acoperire a riscurilor pentru 2014

In ședința ordinară a Consiliului Județean, desfășurată în această săptămână, a fost aprobată o hotărâre privind Planul actualizat de analiză și acoperire a riscurilor, pe anul 2014, aferent județului Maramureș.Planul a fost întocmit de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gheorghe Pop de Băsești” Maramureș și a avut în vedere asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor. Un alt obiectiv al planului este amplasarea și dimensionarea unităților operative.

|n analiza riscurilor generatoare de situații de urgență s-au avut în vedere riscurile naturale (fenomene meteorologice periculoase, inundații, furturi, tornade, secetă, îngheț, incendii de pădure, avalanșe, cutremure și alunecări de teren), riscuri tehnologice (transport de substanțe chimice periculoase, transport aerian, poluarea apelor, prăbușiri de construcții etc.), riscuri biologice (epidemii), riscuri sociale șamd./InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/q-17/Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=17&lang=ro&name=#Sa_actualizat_planul_de_acoperire_a_riscurilor_pentru_2014

Comuna Crasna este pe final cu lucrările la apă şi canalizareComuna Crasna se pune la punct cu sistemul de canalizare și cu alimentarea cu apă până la sfârșitul anului, pentru ca apoi să se poată asfalta toate drumurile și ulițele din comună. Peste 6.400 de locuitori, câți are comuna Crasna după ultimul recensământ, vor beneficia de sistem de canalizare și de alimentare cu apă până la sfârșitul anului, potrivit primarului Pop Emeric. Deși unele localitățidin comună au în acest moment sistem de canalizare și alimentare cu apă, comuna Crasna trebuie să finalizeze etapa a doua a procesului de extindere a rețelelor de utilități, astfel încât fiecare casă să beneficieze de structura tehnico-edilitară. Urmând ca pasul următor să fie asfaltarea toturor drumurile din comună. Finanțarea acestor lucrări a fost posibilă prin bani de la Fondul de Mediu. Aproximativ 10 milioane de lei au fost alocați în acest sens. Potrivit edilului localitățile Ratin și Huseni au fost deja racordate la sistemul de canalizare și alimentare cu apă cu ajutorul unui proiect cu bani de la Uniunea Europeană. După finalizarea lucrărilor actuale toată comuna va dispune de rețea publică de apă și canalizare./Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/comuna-crasna-este-pe-final-cu-lucrarile-la-apa-si-canalizare-9058

Deputatii au respins Codul Silvic ciuntit de prevederile impotriva abuzurilorNoul Cod Silvic a fost respins ieri in plenul Camerei Deputatilor - for decizional. Actul normativ nu a intrunit numarul necesar de voturi pentru a fi adoptat, fapt ce reprezinta un succes pentru PNL si fostul ministru Lucia Varga, care au acuzat actuala majoritate guvernamentala ca a trunchiat proiectul de lege si l-a transformat intr-un document din

care lipsesc masurile necesare stoparii abuzurilor si furturilor din silvicultura. „Proiectul supus votului reprezenta un Cod Silvic trunchiat, lipsit de puterea de a reforma domeniul padurilor, deoarece s-au eliminat prevederi esentiale care duceau la starpirea coruptiei si a taierilor ilegale. Modificarile aduse formei initiale nu aveau nimic in comun cu respectul pentru lege, pentru paduri, pentru banii publici si pentru cetateni”, a spus ex-minstrul Lucia Varga. Mafia padurilor nu doarme. Au fost te de vanzarea lemnului sortat si fasonat din depozite si rampe special amenajate care sporeau valoarea lui, cele legate de inasprirea pedepselor pentru furtul de lemne, de respectarea dreptului de proprietate pentru micii proprietari de paduri si de asigurare a sprijinului pentru agentii economici. Respingerea noului Cod Silvic deschide usa initierii unui nou proiect de lege, care sa reglementeze acest sector controversat./Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/deputatii-au-respins-codul-silvic-ciuntit-de-prevederile-impotriva-abuzurilor-a-40627

Turism si aventura pe Valea SomesuluiEste al cincilea an in care familia Zaharie, Aurel (tatal) si Gadiel (fiul), organizeaza expediitii cu canoea si cu barca pe raul Somes. Sezonul de canoe pe Somes este deschis pana in septembrie, insa doar cand vremea este prietenoasa, pentru ca „iesirea” sa se poata desfasura in siguranta. Este o aventura inedita in care participantii pot deveni „una cu natura”, observand specii de pasari si plante si relaxandu-se in acelasi timp. „Din Babeni pana in Jibou nu exista nici o asezare umana pe cursul raului Somes, nici un factor antropic, doar natura”, ne spune Gadiel Zaharie, junior canoe prospector. Acest gen de distractie a atras turisti din tari precum Germania, Danemarca, Novegia sau Ungaria. „Sunt foarte multi care lucreaza in Danemarca si-si aduc prietenii in Salaj”, ne explica Zaharie, cum au ajuns danezii sa navigheze pe Somes. Organizatorul mai spune ca sunt grupuri care vin in fiecare an, in expeditii, motiv pentru care se simte incurajat sa continue. Gadiel Zaharie organizeaza aceste expeditii in timpul liber. Este profesor de biologie si director la Scoala „Marcus Aurelius” din Creaca. A inceput acest proiect dupa ce a testat canoeea unui prieten. „Pentru mine, mersul in canoe e relaxarea suprema”, descrie simplu Gadiel o astfel de aventura. Pretul aventurii nu este unul foarte accesibil, dar cu siguranta merita toti banii. Traseul dureaza cinci ore, cu pauza intre 30 si 60 de minute, si are o lungime de circa 26 de kilometri. Preturile incep de la 150 de euro pe grupuri pana la opt persoane si inca 20 de euro pentru fiecare persoana, pentru grupuri mai mari de opt indivizi. Excursia de doua zile, care include vizitarea mai multor

obiective turistice situate pe traseu, dintre care: pestera Lii de la Cuciulat, cu picturi rupestre din neolitic, rezervatia Stanii Clitului, ruinele cetatii lui Pintea, costa 250 de euro pe grup de pana la opt persoane si cate 30 de euro in plus pentru grupuri mai mari. De asemenea, la cerere si contra cost se pot organiza excursii de doua ore la Gradina Zmeilor, Castrul Roman Porolissum, la Gradina Botanica din Jibou si la Castelul Wesselenyi. Pentru grupuri de 23 de persoane, taxa este de 300 Euro pe grup pentru o zi si de 400 de Euro pentru doua zile. Preturile includ echipament (canoe sau barca, vâsle sau pagai, veste de salvare), ghid, transportul bagajelor. Organizatorii va recomanda sa aveti la dumneavoastra costum de baie, haine de schimb, sandale sau papuci de plaja, iar pentru expeditiile de doua zile saci de dormit, corturi etc. Daca nu tineti neaparat sa simtiti pulsul raului din canoe, puteti alege confortul si siguranta barcii cu motor Elsa. În pauze puteti invata sa folositi busola, arcul si sageata, sau o arma cu aer comprimat./Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/turism-si-aventura-pe-valea-somesului-a-40621

ălajul sub cod galben de ploiAdministrația Națională de Meteorologie a emis astăzi o atenționare meteo de instabilitate atmosferică accentuată și ploi însemnate cantitativ valabilă în toată țara începând de astăzi de la ora 12,00 până joi la ora 06.00. Potrivit avertizării postate pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie, instabilitatea atmosferică va fi accentuată în după-amiaza zilei de miercuri, în regiunile vestice și sud-vestice, iar spre seară și în noaptea de miercuri spre joi, și în restul teritoriului. Vor fi averse cu caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, ce vor lua și aspect de vijelie și căderi de grindină se arată în avertizarea ANM. În aceiași informare se mai arată că în zonele din sud-vestul, centrul și nord-estul țării, cantitățile de apă vor depăși local 20-25 de litri pe metru pătrat și izolat 50-60 de litri pe metru pătrat/Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/salajul-sub-cod-galben-de-ploi-9045

Interzis cu paparuda prin ZalauS-au indurat cerurile sa ude ieri Zalaul si l-a binecuvantat, dupa o lunga perioada fara picatura de apa, cu o ploicica. Nu tu furtuna, nu tu rupere de nori, asa cum ne asteptam sub codul galben cu care am fost avertizati. A plouat pur si simplu. Si tot pur si simplu gurile de canal din Zalau au aratat inca din primele minute ca sunt neincapatoare,

nefunctionale la o capacitate normala, necivilizate. S- Au dat pe dinafara; gheizere ale mizeriei. S-au inecau canalele orasului a potop. Mai punem la socoteala suvoaiele de pe strazi, baltile. Doamne fereste de ploile de odinioara, asa cum le stim din copilarie. Zalaul e tare vulnerabil din punctul asta de vedere si la primii stropi isi da aere de Venetie. E limpede demult ca reteaua de canalizare a orasului nu poate face fata. Au tras zalauanii o spaima grozava exact in urma cu patru ani, pe 21 iunie 2010, cand apele au luat pe sus orasul. Cu totii ne amintim de imaginile apocaliptice, cand pe bulevard apa ajungea pana la geamul masinilor, orasul era o balta murdara in care pluteau de toate, iar pompierii nu stiau cum sa se mai imparta sa scoata oamenii din nevoi. De altfel, in fiecare an, strada Crasnei, acum 22 Decembrie, este inundata. Asta daca nu-i trece vreunuia prin cap sa organizeze un dans de paparude. Pentru ca daca ploua cu adevarat... Iar cu vremea nu stii niciodata... Pana cand se pune la punct canalizarea, speram sa nu mai ploua ca acum patru ani. Cum solutii nici nu se intrevad si nici nu se cauta cu prea mult interes, speram sa nu mai ploua niciodata ca in 2010./Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/interzis-cu-paparuda-prin-zalau-a-40608

Seceta se abate a paguba pe pasuni si in gospodariiCrescatorii de animale din Soimus ne-au contactat telefonic si ne-au chemat pe pasunea comunala sa vedem ca in jur de 70 - 80 de vaci nu au unde se adapa. Cele doua fantani de pe pasune au nivelul apei atat de scazut, incat cumpana nu mai ajunge, iar galeata scoate din fundul fantanii mai mult namol decat apa. Vasile Chis spune ca merge departe cu butoaiele sa aduca apa, dintr-un parau de la marginea Jiboului. Ciurdarul Sabin Lingurar incearca sa adape 50 de vaci cu doua galeti de apa, dar vacile refuza, pentru ca apa este tulbure. Asa ca la amiaza va trebui sa le duca vreo doi kilometri pana la un fir de apa din hotarul Dobrinului. Primaria din Somes Odorhei a investit pentru amenajarea de adapatori pe pasunea din hotarul Soimusului, dar seceta isi spune cuvantul. Apar vanzatorii de apa: Pe pasunea satului Ciglean, inspre Boroneasa, exista pasune cat vezi cu ochii. Si animale exista in sat. Numai ca nu gasesti un ochi de apa pentru ca animalele sa-si astampere setea. Pana a nu da seceta, mai gaseai apa ici si colo. Acum turmele de oi, chiar si vacile, trebuie sa coboare la Valea Agrijului pentru a se adapa. Stefan Borzan cara apa cu caruta si cu butoaiele, pentru ca animalele mai trebuie adapate si acasa. Au inceput sa apara in zona sacagii. Nu vand apa cu sacaua, ca pe vremuri, ci cu bazine puse in Dacia papuc. 1.000 de litri de apa costa 50 de lei. Apa

pentru animale. Fantanile de langa biserica inca n-au secat si oamenii stau cu galetile ore intregi sa le umple. Chiar de va veni vremea aductiunii de apa in comuna Creaca, satul Ciglean n-a fost prins in proiect. Nu ramane decat ca oamenii sa se roage Celui de Sus sa nu fie seceta. Cine a fost gospodar are apa cu bani de la APIA: In comuna Sig, marea majoritate a locuitorilor obtin apa necesara gospodariilor prin microsisteme. Asta inseamna ca acolo unde era o sursa de apa oamenii s-au asociat, au pus mana de la mana si au incropit un bazin din care apa sa ajunga in gospodarie prin cadere. „Sunt multe microsisteme in comuna - spune primarul Florian Bonte - dar cu seceta din aceasta vara si multe izvoare au secat. Oamenii se descurca cum pot”. Cat despre apa necesara animalelor aflate in stabulatie, primarul zice ca in aceasta vara, pe pasunea Rubin dinspre Tusa au fost forate doua puturi la o adancime de 170 de metri. Investitia s-a facut cu banii Asociatiei Crescatorilor de Bovine din Sig primiti drept subventie de la APIA. Dorel Breje, presedintele asociatiei, spune ca in aceste zile se lucreaza la introducerea conductelor pentru pasunile din toate cele cinci sate ale comunei (Sig, Fizes, Sarbi, Tusa si Mal). „Daca apa va fi suficienta, reteaua se va extinde si pentru gospodariile populatiei, pentru ca animalele beau apa si acasa”, precizeaza Dorel Breje. (V. Varga) Vara cu temperaturi de canicula si seceta: Începand cu luna iulie si pana in septembrie, valorile termice din vestul tarii vor fi peste limitele normale si vor lipsi precipitatiile, potrivit unei estimari realizate de catre Centrul European. pentru prognoze pe medie durata (ECMWF) de la Reading, Anglia, publicata de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM). În iulie, teperatura aerului va ajunge chiar si la 35 de grade in vestul tarii. Pe parcursul lunii iulie precipitatiile vor lipsi in cea mai mare parte a teritoriului. În nordul tari va ploua cel mai mult si sunt asteptate cantitati de 60 - 100 de litri pe metru patrat, iar in restul tari circa 20 - 40 de litri pe metrul patrat. În luna august, potrivit estimarilor, regimul termic se va situa în limite apropiate de mediile multianuale în centrul si nordul tarii si peste normalul perioadei în restul teritoriului. În unele zone, temperaturile maxime vor urca chiar si peste 35 de grade, iar cantitatile lunare de precipatii vor fi sub mediile climatologice in aporape toata tara, aproximativ 60 de litri pe metru patrat in nord si 10 - 20 de litri pe metrul patrat in jumatatea de sud a Romaniei. În prima luna din toamna, temperatura aerului va fi peste normele perioadei. Se vor inregistra temperaturi in septembrie de peste 30 de grade in sud-estul, sudul si local in vestul tarii. De data aceasta, cantitatile de precipitatii vor fi apropiate de normele perioadei. În sudul si sud-estul tarii, cantitatile de precipitatii vor fi de 40 de litri

pe metru patrat, iar în restul tarii acestea vor fi cuprinse între 40 si 80 de litri pe metru patrat.(C.Birjac)./Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/seceta-se-abate-paguba-pe-pasuni-si-in-gospodarii-a-40577

În comuna Mirşid se construiesc patru puţuri pentru fântâni artezienePrimarul comunei Mirșid a alocat astăzi din bugetul local o sumă de bani pentru construirea a patru puțuti pentru fântâni arteziene, iar luna viitoare intenționează să reabiliteze și o aducțiune mai veche de apă din Moigrad. Consilierii locali din Mirșid au aprobat astăzi un proiect de hotărâre pentru construirea a patru puțuri în trei localități din comună. Edilul comunei, Călin Bereschi, ne-a declarat are de gând să construiască patru puțuri pentru fântâni arteziene, două în Mirșid, unul în Popeni și unul în Firminiș. În acest sens, edilul a alocat circa 90.000 de lei de la bugetul local, iar la sfâșitul lunii va suplimenta proiectul cu încă 30.000 de lei. Călin Bereschi mai spune că, având în vedere că la Moigrad sunt mai multe izvoare care pot alimenta cu apă localitatea, s-a gândit ca luna viitoare să aloce o sumă și pentru proiectul de reabilitare a unei aducțiuni mai vechi, bani ce vor proveni tot din bugetul local./Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/in-comuna-mirsid-se-construiesc-patru-puturi-pentru-fantani-arteziene-9013

COD GALBEN de ploi la Cluj și în alte 28 de județeAdministrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare de tip COD GALBEN pentru mai mult de jumătate din țară. Avertismentul etse valabil pentru intervalul 24 iunie, ora 03 – 24 iunie, ora 23, vizând fenomene de instabilitate atmosferică accentuată și ploi însemnate cantitativ. Din noaptea de luni spre marți (23/24 iunie) până în prima parte a nopții de marți spre miercuri (24/25 iunie) instabilitatea atmosferică va fi accentuată, la început în vestul țării, apoi și în celelalte zone. Vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, ce vor lua trecător aspect de vijelie și căderi de grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25...30 l/mp și izolat 50...60 l/mp. De asemenea, manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala și în regiunile sudice și sud-estice în seara zilei de marți și în primele ore ale nopții. În funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor meteorologice, Administrația Națională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj./Stiri de Cluj,http://www.stiridecluj.ro/social/cod-galben-de-ploi-la-cluj-si-in-alte-28-de-judete

MARAMUREȘ: Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord a emis astăzi o avertizare cod galben pentru tot judeţulCentrul Meteorologic Regional Transilvania Nord a emis astăzi o avertizare cod galben în tot județul Maramureș, valabilă până la ora 23:00. În adresă se menționează că o parte din maramureșeni vor avea parte de ploi însemnate cantitativ, insensificări de vânt și grindină. „Astăzi am primit o avertizare de cod galben pentru ziua de 24 iunie, interval orar 9:00-23:00, în care suntem anunțați de Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord că în intervalul orar menționat se vor înregistra averse importante de poi, intensificări de vânt și grindină. Cantitatea de apă va fi de 25 l /mp iar izolat 50 l/mp”, a declarat pentru Maramedia.ro Cornel Băbuț, purtător de cuvânt al ISU Maramureș. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență recomandă cetățenilor să își închidă ferestrele de la locuințe și alte categorii de construcții. Totodată se recomandă evitarea trecerii prin apropierea imobilelor aflate în construcție, copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură care pot fi dislocate de rafalele de vânt și care le pot pune oamenilor viața în pericol. Situația hidrometeorologică va fi monitorizată permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operațional al ISU Maramureș și de angajații din dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor./Maramedia,http://maramedia.ro/maramure-centrul-meteorologic-regional-transilvania-nord-a-emis-astazi-o-avertizare-cod-galben-pentru-tot-judetul

Podul Horea intră în reparaţiiPrimăria Cluj-Napoca anunță începerea lucrărilor la podul Horea, lucrări care fac parte din proiectul modernizării tramei stradale de acces la zona industrială. Potrivit reprezentanților municipalității, execuția lucrărilor la acest pod presupune restricționarea circulației pe benzile de circulație, altele decît linia de tramvai, precizînd că tramvaiul va circula pe perioada lucrărilor. Lucrările vor începe marți, 24 iunie, pe sensul de circulație dinspre Piața Mihai Viteazu înspre Gară și vor dura aproximativ 45 de zile, iar circulația va suferi următoarele modificări: interzicerea virajului la stînga de pe strada G. Barițiu spre Gară, cu excepția tramvaiului; interzicerea circulației, cu excepția mijloacelor de transport în comun, de pe strada Regele Ferdinand pe direcția înainte spre strada Horea (de pe strada Regele Ferdinand se va permite circulația la stînga pe strada Barițiu, respectiv la dreapta spre P-ța Mihai Viteazu). De asemenea, din Piața Mihai Viteazu se va permite numai circulația la stînga spre strada Regele

Ferdinand, respectiv înainte pe strada G.Barițiu, excepție făcînd mijloacele de transport în comun. De asemenea, pe Podul Traian, cele 3 benzi de circulație se vor reorganiza, în sensul acordării a 2 benzi de circulație la mers dinspre strada I.P. Voitești spre Dacia, precizează reprezentanții primăriei, subliniind că toate restricțiile de circulație vor fi semnalizate prin indicatoare rutiere și marcaje și vor fi refăcute programele de semaforizare. Traseele alternative de circulație pentru direcția Centru – Grigorescu, respectiv Centru – Gară, propuse de municipalitate, sînt următoarele: G. Barițiu/Regele Ferdinand – P-ța Mihai Viteazu – I.P.Voitești - Pod Traian – Dacia – Dragalina/Horea./Ziarul Faclia,http://www.ziarulfaclia.ro/podul-horea-intra-in-reparatii/ /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/incepe-nebunia-in-trafic-podul-horea-se-inchide-o-luna-si-jumatate--127797.html

La Tarnița hidrocentrala picură baniChiar dacă este la stadiul de proiect și, implicit, o afacere nefuncțională momentan, hidrocentrala de la Tarnița-Lăpuștești are deja cinci administratori, cu salarii de mii de lei. În opinia multor specialiști, proiectul hidrocentralei, care va costa 1,2 miliarde de euro, este nefezabil, însă șefii din domeniul energiei s-au ”înșurubat” în SC Hidro Tarnița SA până la sfârșitul anului 2015, an în care le expiră mandatul de administrare. Pentru a mai scoate bani, ”băieții deștepți” din energie s-au gândit la o schemă prin care să mai scurgă bani de la bugetul de stat. Este vorba de proiectul hidrocentralei de la Tarnița, unde se dorește folosirea energiei mai ieftine în timpul nopții pentru a pompa apă în lacuri de acumulare, iar pe timpul zile, când energia este mai scumpă, apa respectivă să fie folosită la producerea energiei. Pentru a realiza acest plan, politicienii cochetează cu chinezii pe care i-ar vrea viitorii constructori ai acestui proiect. Valoarea estimativă a hidrocentralei de la Tarnița este de circa 1,2 miliarde de euro. Însă până a se ajunge la inaugurarea primului cancioc de ciment turnat la temelia acestei hidrocentrale, la sfârșitul anului trecut s-a înregistrat firma Hidro Tarnița SA, cu un capital social de 115.000 de lei, unde singurii acționari sunt ELECTRICA SA și COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA. Chiar dacă, practic, în această societate nu s-a făcut nimic, în cadrul firmei s-au ales deja cinci administratori care lucrează în instituțiile bugetate care se ocupă de energie. Printre primele decizii ale Consiliului de Administrație s-a numărat alegerea unui salariu. Astfel, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al societății, câștigul mediu lunar pe salariat este de 7.910 lei, adică 2.500 de dolari. Cine

manevrează robinetele la Tarnița. În momentul de față, șefii Hidroelectrica sunt DAN CÂRLAN, DANIEL COSTEL ANDRONACHE, ELENA POPESCU, IOAN ROSCA și MIHAI VIORELIAN STĂNCULESCU. Cârlan a ajuns șeful de cabinet al secretarului de stat de la Energie, ieșeanul Maricel Popa, primarul Gheorghe Nichita promițându-i acest post convenabil ca recompensă pentru că a schimbat macazul de la PDL la PSD. În presă el apare ca un traseist politic, el mulându-se pe orice doctrină. Daniel Costel Andronache, deputat PC, fost director la CEH, societate aflată în declin economic, sau la Mininvest, aflată în aceeași situație, acum se ocupă de administrarea proiectului de la Tarnița. Elena Popescu, este reprezentanta PSD-iștilor din această afacere și unul dintre reprezentanții Departamentului pentru Energie. Ioan Roșca a fost director la Electrica SA. Pe timpul conducerii sale, compania a fost căpușată ani la rând de contractele băiețilșor deștepți din energie. În perioada în care el a fost șeful Electrica, Curtea de conturi a publicat un raport conform căruia CEZ, EON și ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produși de filialele pe care le-au cumpărat. Astfel că, prețul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii își respectau promisiunile. Stănculescu lucrează în Hidroelectrica din 2005, ocupând funcțiile de director al secretariatului general (2005-2007), director dezvoltare, retehnologizare (2007-2008) și consilier al directorului general pe probleme de investiții (2008-2013). În 16 ianuarie el a fost promovat la conducerea direcției de dezvoltare și retehnologizare. Mai bine irigații decât hidrocentrală! Hidro Tarnița SA, prin care se va realiza hidrocentrala de mare putere de acumulare prin pompaj de la Tarnița – Lăpuștești (la 30 km de Cluj Napoca), s-a înființat în noiembrie 2013. Prin intermediul societății ar urma să se construiască o hidrocentrală cu o capacitate instalată de 1.000 MW, iar investiția necesară estimată este de circa 1,3 miliarde de euro. Primele studii pentru acest proiect au fost făcute încă din anul 1975, iar de atunci s-au făcut mai multe studii de fezabilitate. “Mai bine refacem sistemul de irigații, dacă tot se dorește un mare consumator dispecerizabil de energie. Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj are rolul de a pompa apa noaptea în acumulări, cumpărând energie la un preț mic, de la producătorii care funcționează în bandă. Apa pompată este folosită ziua, pentru producerea de energie la orele de vârf, când sunt cele mai ridicate prețuri. Din păcate, în prezent, avem o supraproducție de energie, iar prețurile au coborât puternic în piață. Ne chinuim să vindem cu 170 de lei/MWh. În opinia mea, nu avem nevoie de Tarnița și nici de Unitățile 3 și 4. Putem construi centrale mai mici, mai puțin costisitoare și mai rentabile”, a explicat într-o conferință Remus Borza, administratorul judiciar al

Hidroelectrica. Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitație restrânsă ca și consultant general, Asocierea Deloitte Consultanță, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanță juridică, financiară, comercială și tehnică în vederea selectării de investitori și înființării societății comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanță, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiția necesară pentru racordarea la sistemul energetic național a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiții al companiei de stat Transelectrica./Gazeta de Cluj,http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-investigatii/la-tarnita-hidrocentrala-picura-bani/

În comuna Mirşid se construiesc patru puţuri pentru fântâni arteziene Primarul comunei Mirșid a alocat astăzi din bugetul local o sumă de bani pentru construirea a patru puțuti pentru fântâni arteziene, iar luna viitoare intenționează să reabiliteze și o aducțiune mai veche de apă din Moigrad. Consilierii locali din Mirșid au aprobat astăzi un proiect de hotărâre pentru construirea a patru puțuri în trei localități din comună. Edilul comunei, Călin Bereschi, ne-a declarat are de gând să construiască patru puțuri pentru fântâni arteziene, două în Mirșid, unul în Popeni și unul în Firminiș. În acest sens, edilul a alocat circa 90.000 de lei de la bugetul local, iar la sfâșitul lunii va suplimenta proiectul cu încă 30.000 de lei. Călin Bereschi mai spune că, având în vedere că la Moigrad sunt mai multe izvoare care pot alimenta cu apă localitatea, s-a gândit ca luna viitoare să aloce o sumă și pentru proiectul de reabilitare a unei aducțiuni mai vechi, bani ce vor proveni tot din bugetul local./Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/in-comuna-mirsid-se-construiesc-patru-puturi-pentru-fantani-arteziene-9013

SECETĂ FĂRĂ PRECEDENT - „Dacă nu plouă, suntem pierduţi”, spun sătenii din Copalnic MănăşturÎn comuna Copalnic Mănăștur, localnicii resimt deja acut lipsa apei. Seceta persistentă din ultimele luni a lăsat solul fără apă, iar fântânile și izvoarele au secat, spre disperarea oamenilor care au început din nou o luptă tacită cu seceta și arșița. Izvoarele din Dealul Mănășturului au secat, iar fântânile oamenilor au rămas fără apă, în ciuda rugăciunilor preoți. Zilnic, serviciul de pompieri din comună aprovizionează cu apă persoanele vârstnice și bolnavii din comună, care nu se pot descurca să-și aducă singuri apă. Condiția este ca aceștia să aibă recipiente în care să se poată pune apa, deoarece

umplerea fântânilor constituie o risipă care nu mai poate fi admisă. Se fac câte transporturi este nevoie, în funcție de solicitări. În ziua vizitei noastre mașina de pompieri a făcut cinci astfel de intervenții, descărcând în gospodăriile oamenilor peste 15.000 litri de apă. Restul localnicilor sunt nevoiți să care apa cu tractorul sau căruța de la râul Cavnic. De obicei, aceștia folosesc recipiente de 1.000 litri pentru a-și adăpa animalele din gospodărie. „Avem noroc cu râul Cavnic” Criza de apă a început în urmă cu două săptămâni și pare să se intensifice. Oamenii sunt disperați, iar în biserici se face rugă de ploaie. Din cauza arșiței au de suferit și culturile agricole, iar nevoia de apă se resimte acut. Ioan Mureșan are 70 de ani și este din satul Făurești: „La noi în sat au secat toate fântânile de sub deal. Avem noroc cu râul Cavnic, de unde mai putem aduce apă pentru animalele din gospodărie. Însă şi acestea o beau destul de greu, deoarece este poluată. Apă potabilă aduce lumea de pe unde poate. Unii o cară din Baia Mare, alţii din Baia-Sprie, de la izvoarele pe care le găsesc acolo. S-a ajuns în situaţia asta deoarece nici astă iarnă n-a fost zăpadă şi n-a fost de unde să se adune apă în sol. Aşa secetă nu am mai prins niciodată, de când mă ştiu. În acest an, necazul a dat peste noi mult mai devreme ca în alţi ani, încă din luna mai, iar până la toamnă mai este mult. Dacă nu plouă, suntem pierduţi”, a spus Ioan Mureşan. Aducţiunile de apă, neterminate din lipsa banilor. Oamenii se plâng că nu se face nici iarba din cauza secetei, cantitatea de fân adunată fiind redusă la jumătate faţă de cea de anul trecut. De asemenea, pomii rămân fără fructe, iar acestea se usucă şi cad din cauza arşiţei persistente. Şi autorităţile locale sunt extrem de îngrijorate din cauza secetei nemaipomenite. În ultimii ani, au făcut eforturi pentru a realiza aducţiunea de apă la Copalnic Mănăştur şi Copalnic. Acum, lucrările sunt gata, dar au mai rămas de făcut branşamentele. Se speră ca apa să curgă la reţea peste aproximativ o lună. Se lucrează, de asemena, la alimentarea cu apă pe localităţile Curtuiuşu Mic şi Cărpiniş, stadiul de realizare pe şantier fiind de aproximativ 50%. Lipsa finanţării ţine şantierul îngheţat de doi ani. Acum, se vor primi 600.000 lei, însă banii nu ajung pentru finalizarea lucrărilor, fiind necesară o sumă dublă. De asemenea, se aşteaptă semnarea contractului de finanţare pentru aducţiunea de apă pe satele Făureşti, Lăschia, Vad şi Ruşor./Info MM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/seceta-fara-precedent-daca-nu-ploua-suntem-pierduti%E2%80%9D-spun-satenii-din-copalnic-manastur#sthash.0VgMS5Nv.dpuf

Teme de mediu

Pereți din deșeuri: Clujeancă premiată cu AUR pentru invențieCărămida ar putea fi înlocuită cât de curând cu deșeuri, datorită unei tinere din Cluj-Napoca, care a inventat pereții din produse ecologice precum rumegușul, materiale textile sau granule de cauciuc. A fost teza ei de doctorat de la Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului din Cluj, informează Digi24.Trei ani a muncit, dar satisfacția a fost pe măsura efortului. Clujeanca a fost premiată cu medalia de aur la un salon internațional de cercetare.Reducerea zgomotului ambiental și costul mai mic decât cel al pereților din cărămidă sunt principalele avantaje. „Aceste panouri pot fi utilizate atât în mediul exterior cât și în mediul interior, utilizate ca și panouri pentru reducerea zgomotului, pe autostrăzi, șosele. Am utilizat deșeuri lemnoase, rumeguș de fag și rumeguș de brad și granule de cauciuc reciclat”, a explicat Ancuța Tiuc, doctor inginer.„Sigur vor fi mai avantajoase, pentru că toate aceste deșeuri în loc să fie depozitate, ceea ce duce la costuri suplimentare, vor fi valorificate și normal este să fie mai ieftine decât cele existente pe piață”, a spus Ovidiu Nemeș, conferențiar la Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului din Cluj-Napoca. (sursa: stiri.yahoo.com)Acum, Ancuța Tiuc intenționează să breveteze invenția./BuzzNews,http://www.buzznews.ro/140380-pereti-din-deseuri-clujeanca-premiata-cu-aur-pentru-inventie/

Lucrări edilitare la periferia municipiului GherlaNe găsim în plină vară, cînd peste tot lucrările de înfrumusețare și bună gospodărire a orașelor se află în plină desfășurare. Nu face excepție nici municipiul Gherla, unde încă la începutul primăverii au demarat acțiunile de modernizare a străzilor, fiind reparat mai ales carosabilul din zona centrală. Dar, aceste acțiuni vor fi continuate și în cartierele urbei, sau chiar și la periferie. Spațiul de la noua Stație de transfer al deșeurilor, investiție realizată cu sprijinul angajaților firmei dejene VASROM, a fost curățat (pînă cînd ajung aici deșeurile din împrejurimile Gherlii), iar iluminatul este asigurat. Tot aici se găsește și adăpostul pentru cîini, cei de la SC ADP SA purtînd grija populației, în sensul prevenirii unor neplăceri provocate de cîinii vagabonzi (parcă s-au mai rărit, la Gherla; sperăm să dispară total). Primăria Municipiului Gherla dorește să reabiliteze și drumul ce duce spre cele două localități componente ale orașului, Hășdate și Silivaș, un proiect mai vechi, dar care din diferite motive tot s-a amînat. Sperăm ca în curînd și această

doleanță a locuitorilor celor două sate să fie onorată, cum a fost rezolvată și cea privind introducerea gazului metan și a apei (în prima localitate)./Ziarul Faclia,http://www.ziarulfaclia.ro/lucrari-edilitare-la-periferia-municipiului-gherla/

Coşurile de gunoi de pe dig sunt distruse unul câte unul“De regulă, după câte un eveniment de mai mare amploare din Piața 25 Octombrie din Satu Mare, spunea deunăzi Gheorghe Molnar, cititor al ziarului nostru, mobilierul stradal suferă. Uneori sunt aprinse coșurile pentru colectarea gunoaielor sau sunt distruse alte piese din mobilierul stradal. Așa s-a întâmplat și după manifestările de la sfârșitul săptămânii trecute. La baza digului, în vecinătatea Palatului Administrativ, am remarcat un coș pentru gunoi, care fusese distrus cu siguranță de vreun teribilist. Tot în zonă, în lipsa coșului, s-au făcut simțite gunoaie depuse lângă stâlpul ce susținea odinioară un coș precum cel despre care vorbesc. Mă întreb dacă autoritățile au depistat vreun undivid care distruge mobilierul stradala și dacă da, cum a fost sancționat acel individ. Asemenea măsuri ar merita mediatizate. Dacă nu s-au găsit făptașii, distrugătorii bunurilor de pe domeniul public, eu aș propune imputarea distrugerilor în contul celor care din diverse motive se achită defectuos de sarcini”./Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/sm/cosurile-de-gunoi-de-pe-dig-sunt-distruse-unul-cate-unul/

Cei care doresc să se debaraseze de deşeurile electrice pot apela serviciul gratuit al RoRecTelVerde 0800.444.800 este un serviciu gratuit pus la dispoziția oricui dorește să intre în legătură cu Asociația RoRec, fie pentru a solicita preluarea gratuită de la domiciliu sau sediu de firmă ori instituție a deșeurilor electrice și electronice (DEEE), fie pentru a afla informații despre activitatea Asociației ori despre colectarea și reciclarea DEEE. Numărul mediu de apeluri la TelVerde este de 990 lunar. În perioada martie 2013 – mai 2014, numărul total de apeluri înregistrate la TelVerde 0800.444.800 a fost de aproximativ 13.900, cu o medie lunară de 990 apeluri. TelVerde 0800.444.800 este disponibil zilnic între orele 9 – 17, din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă. De asemenea, prin intermediul serviciului gratuit se oferă cetățenilor posibilitatea de a se debarasa de deșeurile electrice în cadrul acțiunilor de colectare desfășurate săptămânal în toată țara, accesând site-ul Asociației RoRec www.rorec.ro/reteaua-nationala-de-colectare/, în secțiunea de Calendar campanii și acțiuni de colectare, acolo putând afla când și unde ajung caravanele RoRec de colectare. Pe aceeași pagină se găsește și harta tuturor

punctelor de colectare DEEE din România, unde cetățenii responsabili pot depune deșeuri electrice mici, baterii, becuri sau neoane, în urnele special amenajate în magazinele sau instituțiile din apropierea lor. În Satu Mare există 4 unități active de colectare a DEEE. În prezent sunt autorizați de către Agenția pentru Protecția Mediului Satu Mare un număr de 15 colectori de DEEE, din care 4 sunt activi. Singura unitate autorizată pentru colectarea și tratarea (dezmembrarea și valorificarea deșeurilor rezultate) acestor deșeuri este SC Alpin Recycling punct de lucru Viile Satu Mare. Posesorii de DEEE trebuie să predea aceste deșeuri la punctele de colectare constituite în acest scop. În municipiul Satu Mare punctul se află în Micro 14, pe Aleea Mureșului, în fosta centrală termică. Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice a fost transpusă în legislația țării noastre prin HG nr. 1037/13.10.2010 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. În cursul anului 2013, la nivelul județului Satu Mare s-au colectat 2432, 236 tone de astfel de deșeuri./Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/sm/cei-care-doresc-sa-se-debaraseze-de-deseurile-electrice-pot-apela-serviciul-gratuit-al-rorec/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Ploile au făcut ravagii în Vrancea Valoarea lucrărilor necesare pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în urma precipitațiilor depășește 104 milioane lei, estimează conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Vrancea. Lista de investiții necesare a fi realizate în regim de urgență cuprinde 14 obiective din care cea mai mare valoare este la amenajarea râului Milcov, la Răstoaca-20,7 milioane lei. Pagubele au fost produse în urma unor fenomene meteo deosebite. În această primăvară s-au înregistrat ploi și averse de ploaie însemnate, vijelii, grindină. Cantitățile de apă care au căzut în lunile mai și iunie au fost deosebit de mari, fiind produse viituri pe unele cursuri de apă cu depășirea cotelor de apărare, dar și importante scurgeri de pe versanți. De exemplu, la Vidra, în trei zile din luna mai au căzut 98 litri pe metru pătrat, „cantitate cumulată în 72 de ore apropiată de media multianuală înregistrată în zona de munte a județului pentru toată luna mai“. Situația a fost generală pentru zona de munte, potrivit SGA. În perioada 1 aprilie-15 iunie, a fost înregistrată o cantitate de 512 litri/metru pătrat la Herăstrău, 504 litri/metru pătrat la Nereju, 482 litri/metru pătrat la Colacu, 416 litri/metru pătrat la

Reghiu, 389 litri/metru pătrat la Groapa Tufei în Gura Caliței, 356 litri/metru pătrat la Tulburea, comuna Chiojdeni sau 343 litri/metru pătrat la Adjudu Vechi. Lucrările propuse de SGA pe cursurile râurilor din județ sunt în principal de apărare a malurilor, reprofilare albii dar și îndiguiri și amenajare canal cu ziduri de sprijin. Pe lista de investiții se află consolidare mal râu Putna la Bîrsești, amenajare râu Putna la Vitănești, amenajare râu Milcov la Mera, amenajare râu Milcov la Răstoaca, amenajare râu Râmna la Gura Caliței, amenajare râu Năruja la Nistorești, amenajare râu Șușița la Câmpuri, amenajare râu Șușița la Varnița, amenajare râu Verdea la Răcoasa, amenajare râu Râmnicu Sărat la Jitia, la Râmnicu Sărat, la Chiojdeni, pe sectorul Dumitrești-Bicești și amenajre râu Putna la Ţifești, etapa a doua. Deocamdată a fost asigurată finanțarea pentru realizarea studiilor de fezabilitate la șase lucrări de investiții. Este vorba despre amenajare pârâu Dălhăuți în satul Dălhăuți, amenajare râu Putna și afluenți pe tronsonul Bârsești/Garoafa, amenajare mal stând râul Trotuș în zona localității Burcioaia, amenajare râu Zăbala pe tronsonul Brădăcești-confluența cu râul Putna, amenajare râu Milcov pe zonele Reghiu, Mera și Broșteni, consolidare mal Siret pe zona Suraia. Specialiștii de la SGA lucrează acum la întocmirea notelor de fundamentare pentru promovarea ca obiective de investiții precum consolidări de maluri și recalibrări de albii pentru patru investiții. Este vorba despre lucrări în comuna Valea Sării, punctul Mătăcina, comuna Dumitrești, punctul cimitirul pe pârâul Motnău, comuna Movilița, satul Diocheți și comuna Buda, satul Toropalești din județul Buzău. SGA a finalizat până acum a doua etapă a lucrărilor de amenajare a pârâului Zăbala la Năruja unde au fost realizate 255 metri de apărări de mal. De asemenea, se află în curs de execuție lucrările de amenajare a râului Putna la Vânători. Este vorba despre 2,5 kilometri de diguri și 0,5 kilometri apărări de mal, cu o valoare de 7,4 milioane lei. ( Monitorul de Vrancea)

Cod galben de inundaţiiInstitutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor anunță pentru intervalul 25.06.2014 ora 15:00 – 26.06.2014 ora 12:00, cod galben de inundații pentru mai multe râuri și afluenți ai acestora din mai multe județe ale țării. Județul Neamț este și el vizat de codul galben de inundații. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor fenomenele vizate sunt “ scurgerile importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale si creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice mentionațe, cu depãșiri ale cotelor de

atenție. Având în vedere situatia hidrometeorologicã actualã si prognoza meteorologicã pentru urmãtoarele 24 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanti, torenti si pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundatii locale si cresteri de debite si niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice mentionate, cu posibile depãșiri ale COTELOR DE ATENŢIE, dupã cum urmeazã: scurgeri importante pe versanți, torenți si pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale se pot produce și pe unele râuri mici din alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal si munte, din judetele Arad, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrita-Nãsãud, Suceava si Neamț”, se arată în atenționarea cod galben de inundații emisă de INH. Ziarul Ceahlăul / http://ziarulceahlaul.ro/cod-galben-de-inundatii/

Cod galben de inundaţii în NeamţPotrivit unei atenționări a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), râuri din 18 județe din Banat, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea vor fi sub cod galben de inundații până joi, la ora 12.00. Potrivit INHGA, având în vedere situația hidrometeorologică actuală și prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri cu posibile depășiri ale cotelor de atenție. Vor fi sub cod galben râurile din bazinele hidrografice: Bega superioară, Timiș superior, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna (județele Timiș și Caraș-Severin), Drincea, Desnățui, Jiu superior și afluenții săi (județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj), afluenții Oltului (județele Sibiu, Vâlcea și Gorj), Argeș superior și afluenții săi (județele Argeș și Dâmbovița), Trotuș superior și afluenții săi (județele Harghita și Bacău), Bârlad (județele Vaslui, Galați și Iași), Jijia (județele Botoșani și Iași) și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea). Scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie și viituri rapide pe râuri mici, cu posibile efecte de inundații locale, se pot produce și în alte bazine hidrografice, situate în zonele de deal și munte, din județele Arad, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Dâmbovița, Prahova, Bistrița-Năsăud, Suceava și Neamț. Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai acestor râuri./Ziarul de Roman / http://www.ziarulderoman.ro/65624/cod-galben-de-inundatii-in-neamt/

Teme similare

Topul oraşelor vrâncene în funcţie de gradul de conectare la apă şi canalizare Câteva sute de familii din Focșani preferă să își sape puțuri pentru apa potabilă și să folosească o fosă septică decât să primească aceste servicii în sistem centralizat. O analiză realizată de Comisariatul Gărzii de Mediu a arătat că 94% din populația Focșaniului este branșată la rețeaua de apă potabilă și de canalizare a orașului. Mai mult, numărul de branșamente la sistemul de alimentare cu apă este mai mic decât cel al racordurilor la sistemul de canalizare al orașului. Potrivit datelor comunicate de CUP Focșani, în municipiu sunt înregistrate 8.535 de branșamente la rețeaua de apă potabilă și 5.524 racorduri la sistemul de canalizare. Şefii de la Mediu au arătat că apele uzate rezultate din Focșani sunt epurate în stația de epurare mecano/chimico-biologică a municipiului, fiind în derulare investiții privind extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare, execuții la conducta de refulare și la stații de pompare. Totodată, va fi reabilitat canalul de deversare ape uzate din stația de epurare și vor fi investiții privind reabilitarea rețelelor de aducțiune, de distribuție.În schimb, la Panciu, gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apă este de 100%. Aici sunt 2.528 de branșamente la sistemul de alimentare cu apă și 675 racorduri la sistemul de canalizare. La Odobești, gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apă este de 91%. Aceasta înseamnă 2420 de branșamente la sistemul public de alimentare cu apă și 278 de racorduri la sistemul de canalizare. La Adjud, gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apă este de 90%. Adică 1.733 de branșamente la sistemul de apă și 1.827 branșamente la sistemul de canalizare. Situația cea mai dificilă, la orașe, este la Mărășești, unde gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apă este de doar 57%, respectiv 1.648 de branșamente la sistemul de alimentare cu apă și 733 de racorduri la sistemul de canalizare. În toate orașele sunt însă lucrări de investiție derulate de CUP Focșani. „Pentru aglomerările Odobești, Mărășești, Panciu, Adjud și Homocea, CUP Focșani derulează investiții privind reabilitarea, extinderea și construcția de stații de epurare, valoarea contractului fiind de 74.578806 lei și reabilitare și extindere a fronturilor de captare, aducțiuni, stații de clorare, rezervoare și stații de pompare în alomerările urbane Odobești, Mărășești, Panciu și Adjud, valoarea contractului fiind de 31.694.638 lei“, arată raportul Gărzii de Mediu. Analiza a fost realizată deoarece până în 2018 trebuie implementată o directivă europeană prin care toate localitățile cu mai mult

de două mii de locuitori trebuie să fie racordate la sistemele de canalizare și stații de epurare. La nivelul județului, sunt 17 comune care nu au încă sisteme de alimentare cu apă și sisteme de canalizare. Alimentare cu apă şi canalizare pentru 36 de comune O parte dintre problemele din mediul rural urmează să fie realizate prin proiectul mai amplu denumit generic Vranceaqua 2, pregătit de Consiliul Județean Vrancea și CUP Focșani. Valoarea proiectului Vranceaqua 2 este de peste 109 milioane de euro+TVA. În cadrul acestui proiect au fost incluse 36 de comune din județul Vrancea cu peste 2000 de locuitori fiecare, care trebuie să se conformeze la normele de mediu până în anul 2018. Este vorba despre Cîmpineanca, Goleşti, Vînători, Bilieşti, Ciorăşti, Gologanu, Măicăneşti, Milcovul, Năneşti, Răstoaca, Suraia, Tătăranu, Vulturu, Coteşti, Slobozia Ciorăşti, Cîrligele, Jariştea, Broşteni, Boloteşti, Vîrteşcoiu, Străoane, Fitioneşti, Moviliţa, Gugeşti, Dumbrăveni, Urecheşti, Popeşti, Bordeşti, Sihlea, Tîmboieşti, Slobozia Bradului, Obrejiţa, Soveja, Păuneşti, Rugineşti, Tulnici (Lepşa –Greşu). De asemenea, vor fi realizate lucrări de completare în localităţile incluse deja în actualul proiect Vranceaqua: în oraşele Focşani, Adjud, Panciu, Odobeşti, Mărăşeşti. Lucrările din cadrul proiectului ”Dezvoltarea sistemelor de apă și canalizare” prevăd în special introducerea sistemului de canalizare în localitățile vizate. De asemenea, au fost prevăzute și lucrări de îmbunătățire a sistemelor de alimentare cu apă din localități, acolo unde au fost semnalate deficiențe. La alimentarea cu apă vor fi introduşi 20,5 kilometri de conducte de aducţiune şi aproximativ 156 kilometri de reţele de transport şi distribuţie. Pentru partea de canalizare vor extinse şi reabilitate 4 staţii de epurare în localităţile Gugeşti, Sihlea, Lepşa-Greşu, Păuneşti şi vor fi realizaţi aproximativ 416 kilometri de reţele de canalizare. Noul proiect va beneficia de finanțare din bugetul Uniunii Europene, prin Programul Operațional Sectorial Mediu. Lucrările sunt prognozate să fie finalizate în 2018 ( Monitorul de Vrancea).

Trei hidrocentrale sunt scoase iarăsi la licitatie• Hidroelectrica încearcă să vîndă cele trei hidrocentrale din judetul Neamt care la licitatia din ianuarie nu au avut căutare • este vorba de microhidrocentralele Neagra, Bolovănis si Cracău • pretul de pornire a scăzut substantial: de la 1.233.800 lei la 795.840 lei -Neagra; de la 2.258.600 lei la 1.484.160 lei - Bolovănis; de la 2.796.300 lei la 2.332.173 lei - Cracău • Compania Hidroelectrica va încerca să vîndă la licitatie, în perioada 15-18 septembrie, 27 de microhidrocentrale, cu o putere totală instalată de 20,3 MW. Din activele scoase la mezat, trei se află în judetul Neamt, fiind vorba de altfel

de microhidrocentrale care nu au fost adjudecate la licitatia din ianuarie 2014. Concret, este vorba de microhidrocentrala din bazinul rîului Neagra, CHEMP Neagra, care va avea un pret de pornire de 795.840 lei, Bolovănis - 1.484.160 lei si CHEMP Cracău1 -2.332.173 lei. Fată de licitatia din ianuarie, pretul de pornire a fost scăzut. Astfel, pentru Neagra a fost de 1.233.800 lei, la Bolovănis 2.258.600 lei si Cracău 2.796.300 lei. De mentionat că Hidroelectrica a cîstigat o sumă frumusică în urma licitatiei de pe 23 ianuarie, pentru vînzarea a două obiective nemtene, respectiv 7.295.000 lei, pentru CHEMP Capra 2 si 3), situate la granita dintre Neamt si Suceava. Cele două unităti au fost achizitionate de firma ThreePharm a milionarului muresean Claudiu Ugran. Acesta are o avere estimată la 13 milioane de euro. Mureseanul a mai cumpărat în vara anului 2013 alte sapte microhidrocentrale din bazinele rîurilor Huza, Somesul Mic si Sălasele. Decizia Hidroelectrica face parte dintr-o nouă etapă a Strategiei de valorificare a unor centrale hidroelectrice de mică putere (CHEMP). În total, Hidroelectrica vrea să vîndă 88 de microhidrocentrale, pe motiv ca acestea înregistrează în fiecare an costuri de operare si mentenantă semnificativ mai mari decît veniturile pe care le generează, iar compania nu ar avea resurse pentru investitiile necesare în vederea asigurării rentabilizării lor prin obtinerea de certificate verzi. Cunoscătorii spun că din această afacere se poate cîstiga de pe urma certificatelor verzi. Conditia principală este aceea ca noul proprietar să modernizeze unitătile. Trebuie spus că cei care au cumpărat microhidrocentrale sînt obligati, prin contract, să respecte o serie de obligatii. Astfel, cumpărătorul este obligat să asigure continuitatea activitătii de producere a energiei electrice, pe o perioadă de minim 5 ani de la data semnării contractului si îsi va asuma obligatia de a exploata microhidrocentralele ca parte a Sistemului Energetic National.O altă obligatie se referă la preluarea personalului. Noii proprietari vor fi obligati să permită accesul celor de la Hidroelectrica în incinta unitătilor si de a prezenta documentele solicitate pentru verificarea exploatării activelor, pentru o perioadă de 5 ani. Monitorul de Neamț / http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20140627&pagina=1&articol=38888

Proiectul bicicletelor, la final!Proiectul “Poftim in natura… cu bicicleta!”, initiat de Asociatia educationala si de mediu “Vernal” a ajuns la finalul activitatilor practice. Proiectul este implementat cu sprijinul Inspectoratului Scolar, Palatului Copiilor si Agentiei de Mediu. Nela Dumea, presedinta Asociatiei “Vernal”, arata ca elevii au invatat sa deosebeasca pasarile de pe lacul Bacau II, sa le cunoasca macar numele popular, au aflat cum sa se bucure de prezenta lor fara a

le deranja habitatele si au inceput sa-si puna intrebari asupra denumirii plantelor. Toti au ajuns la aceste activitati pe bicicleta. Dintre participanti, s-au remarcat prin seriozitate elevii Colegiului ”N.V.Karpen”, coordonator Daniela Andronic, si cei de la cercul ”Educatie Rutiera-Karting”, prof. Eugen Diac. ”Desi «mirosul vacantei» este destul de patrunzator, cadre didactice de la 7 scoli din Bacau au reusit sa-i mobilizeze pe elevi la aceste activitati cu caracter ecologic si de educatie pentru viata. Daca vom sti sa-i provocam pe elevii nostri sa faca miscare si sa adopte deprinderi durabile, viitorul nostru va arata cu siguranta mai bine”, a explicat Nela Dumea. Proiectul a beneficiat de finantare nerambursabila din partea Primariei Bacau( Desteptarea)

Inca un inecat in BistritaPompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau au revenit ieri pe râul Bistrita. De aceasta data pentru a cauta trupul unui barbat care s-a inecat in aval de barajul 2, in zona Milcov. Se pare ca acesta facea parte din mediul boschetarilor si a venit alaturi de alti doi barbati pentru a se scalda. Doar el a intrat in apa, iar la un moment dat, unul dintre pescarii aflati in apropiere si-a dat seama ca se ineaca. „Eu dadeam la peste iar ei au venit toti trei. Acesta a intrat in apa si deodata am auzit cum inghite apa. M-am dus repede si i-am intins undita sa se apuce de ea. A incercat sa ajunga, dar nu a mai reusit si s-a dus la fund. Nu striga dupa ajutor, abia putea sa mai dea din mâini. Am sunat imediat la 112, iar atunci cei care-l insoteau au fugit”, povesteste Bogdan Lelea, martor. La fata locului au ajuns imediat echipaje de la pompieri, de la Ambulanta si de la Politie. „Am fost sesizati ca un barbat s-a inecat in aceasta zona. Se intervine cu barca pneumatica pentru cautarea victimei”, a declarat lt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau. Politistii au deschis o ancheta pentru identificarea persoanei si stabilirea imprejurarilor exacte in care acesta a decedat. Barbatul avea in jur de 35 de ani, spun martorii. In ultimele doua saptamâni, pompierii au scos din Bistrita trei cadavre. In doua situatii a fost vorba de sinucidere(Desteptarea).

Cod galben de ploi şi vijelii în peste jumătate de ţarăAdministrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare COD GALBEN de instabilitate atmosferică accentuată și ploi însemnate cantitativ, valabilă de marți la ora 3.00 până la ora 23.00, în aceeași zi. Atenționarea este valabilă pentru aproape toată țara, mai puțin 12 județe din sud-est, inclusiv Ilfov și municipiul București. Astfel, vor fi

afectate Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Harghita, Iași, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea. Potrivit atenționării, instabilitatea atmosferică va fi accentuată, la început în vestul țării, apoi și în celelalte zone. Vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, ce vor lua trecător aspect de vijelie și căderi de grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25 - 30 l/mp și izolat 50 - 60 l/mp. Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala și în regiunile sudice și sud-estice în seara zilei de marți și în primele ore ale nopții, mai menționează Administrația Națională de Meteorologie. MARŢI: Instabilitatea atmosferică se va accentua treptat în toate zonele și se va manifesta prin înnorări, averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, ce vor lua trecător aspect de vijelie și căderi de grindină. În partea de sud și sud-est a țării, astfel de fenomene se vor semnala cu precădere seara și în primele ore ale nopții. Cantitățile de apă vor depăși 25...30 l/mp și izolat 50...60 l/mp. Temperaturile maxime vor fi de la 19 grade în estul Transilvaniei până la 32...33 de grade în sudul Munteniei; minimele termice se vor încadra între 11 și 20 de grade. MIERCURI: Vremea se va menține instabilă. Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate și, mai ales după-amiaza și noaptea, pe arii relativ extinse vor fi averse, ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Local cantitățile de apă vor fi mai însemnate și izolat va cădea grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 grade în depresiuni și 31 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa între 11 și 19 grade. http://www.monitorulvn.ro/articole/cod-galben-de-ploi-si-vijelii-in-peste-jumatate-de-ara_2_164275.html

COD GALBEN de ploi şi vijeliiInstitutul National de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de instabilitate atmosferica accentuata sI ploi insemnate cantitativ, valabila de marti, ora 3.00, pâna la ora 23.00, in aceeasi zi. Atentionarea este valabila pentru 30 de judete, inclusiv judetul Bacau. Vor mai fi afectate Alba, Arges, Arad, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Brasov, Buzau, Cluj, Caras-Severin, Covasna, Dâmbovita, Gorj, Hunedoara, Harghita, Iasi, Mehedinti, Maramures, Mures, Neamt, Prahova, Sibiu, Salaj, Satu Mare, Suceava, Timis, Vâlcea si Vrancea. Potrivit atentionarii, instabilitatea atmosferica va fi accentuata, la început în vestul tarii, apoi si în celelalte zone. Vor fi averse ce vor avea si caracter torential, frecvente descarcari electrice, intensificari ale vântului, ce vor lua trecator aspect de vijelie si caderi de grindina. Cantitatile de apa vor depasi 25 – 30 l/mp si izolat 50 – 60 l/mp (Desteptarea)

Teme de mediu

Daă' ce-ncep să pută gunoaiele judetului!• Garda de Mediu a anuntat că depozitele de la Roman si Tîrgu Neamt, care functionează ilegal de doi ani, vor fi închise de pe 1 iulie • vinovat că nu există un depozit omolgat e găsit CJ • presedintele Culită Tărâtă arată cu degetul către majoritatea din legislativ, care s-a opus de sase ori organizării licitatiei privind delegarea caietului de sarcini pentru depozitul judetean de la Girov • Problema gunoaielor din judet se complică, în horă intrînd si prefectul Vlad Anghelută, atentionat că trebuie găsită o solutie pentru iesirea din impas. Solutie care nu poate fi decît temporară, dar s-ar mai iesi din contextul actual, în care legea e încălcată de aproape doi ani. Asta se întîmplă la depozitele de la Roman si Tîrgu Neamt, care ar fi trebuit închise din iulie 2012. De atunci s-a mers mai pe sest, mai cu o prelungire de activitate, astfel că deseurile din cele două orase si din comunele învecinate au fost duse în aceleasi locuri. Prefectura a fost atentionată recent de Ministerul Mediului, prin Garda Natională de Mediu - Comisariatul Neamt, că lucrurile trebuie să intre în normalitate. „Depozitele neconforme pentru deseuri menajere din zona Tîrgu Neamt si Roman trebuiau să

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

146

sisteze/ înceteze depozitarea începînd cu 16 iulie 2012. Din 12 iulie 2012 si pînă în prezent, cele două depozite au functionat ilegal, fapt sanctionat în repetate rînduri de către Garda Natională de Mediu. Termenul de sistare a depozitării nu a putut fi respectat din cauza lipsei unui depozit autorizat care să poată prelua deseurile menajere colectate în localitătile judetului. Mai mult, termenul de închidere a depozitelor neconforme din Tîrgu Neamt si Roman, prevăzut prin contractul încheiat între CJ - în calitate de beneficiar al proiectului Sistem de management al deseurilor - si constructor, nu va putea fi respectat deoarece, în urma discutiilor (...) s-a concluzionat că beneficiarul, CJ Neamt, nu a respectat prevederile contractuale, respectiv nu a asigurat conditii de lucru pentru închiderea celor două depozite, si nu a asigurat spatiu pentru depozitarea deseurilor colectate de pe teritoriul judetului (...) Institutia noastră este obligată, începînd cu 1 iulie 2014, să controleze cele două depozite, să stabilească măsuri si sanctiuni pentru nerespectarea obligatiilor enuntate mai sus pentru agentii economici implicati în colectarea si depozitarea deseurilor, pentru primăriile care depozitează deseuri pe suprafete neautorizare cît si pentru CJ Neamt. În concluzie, vă informăm că principalul responsabil de această situatie este CJ Neamt, care este obligat de situatia creată să găsească o solutie pe termen scurt pentru depozitarea deseurilor pe alte locatii autorizate pînă la deschiderea depozitului de la Girov“, se precizează în somatia Gărzii de Mediu. Prefectul Vlad Anghelută a declarat că va căuta să discute cu factorii responsabili de această situatie. „Garda Natională de Mediu ne cere ajutor să ne alăturăm în solutionarea problemelor si aplicarea legislatiei în vigoare privind protectia mediului, pentru a nu pune în pericol statul român în raport cu Comisia Europeană, prin declansarea unei situatii de infrigement ce ar putea avea consecinte grave de sanctionare a României si de blocare a fondurilor europene de mediu“. Seful CJ Neamt, Culită Tărâtă sustine că lucrurile nu ar fi ajuns asa departe dacă nu exista încrîncenarea consilierilor. „Au fost cel putin vreo sase amînări la proiectul privind organziarea licitatiei pentru selectarea operatorului de la depozitul de la Girov. Majoritatea din legislativ - PSD-PDL-PPDD n-a votat cînd am propus si au trecut luni la rînd pînă a avizat proiectul, fără să fi apărut vreo modificare de continut. Acolo e vina, nu la mine! Pregătirile pentru închiderea celor două depozite ar fi trebuit făcute cu mult înainte de a fi ales eu

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

147

presedinte de CJ“, a spus Culită Tărâtă. Îngrijorat de situatie s-a arătat si primarul de Roman. „Mă gîndesc cu groază că nu se va putea depozita gunoiul la noile gropi decît peste sase-sapte luni deoarece n-a fost selectat operatorul de salubritate. Ne aflăm într-un mare impas si nu stiu cum vom putea explica populatiei cînd va exploda pretul la gunoi din cauză că vom fi obligati să-l transportăm în alt judet“, a declarat Laurentiu Leoreanu. Monitorul de Neamț / http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20140624&pagina=1&articol=38861

Din prea mult gunoi şi gunoaie: Consiliul Judeţean poate genera blocarea fondurilor de mediuCuliță Tărâță, președintele Consiliului Județean Neamț dă vina pe „acei consilieri care au amânat votarea caietului de sarcini“. Garda de Mediu Neamț a informat Prefectura Neamț că depozitele neconforme de la Târgu-Neamț și de la Roman trebuiau înschise încă din data de 16 iulie 2012. Comisarii Gărzii de Mediu spun că de la acea dată cele două depozite au funcționat ilegal, fapt sancționat în repetate rânduri de instituție. Când, cum sau cu cât nu se menționează. Potrivit Gărzii de Mediu, s-a ajuns în această situație deoarece Consiliul Județean „nu a asigurat condiții de lucru pentru închiderea celor două depozite și nu a asigurat spațiu pentru depozitarea deșeurilor colectate de pe teritoriul județului“, obligații pe care și le asumase prin contract. Comisarii mai anunță că sunt obligați ca începând cu data de 1 iulie 2014 să controleze cele două depozite, să stabilească măsuri și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor enunțate pentru agenții economici implicați în colectarea și depozitarea deșeurilor, pentru primăriile care depozitează deșeuri pe suprafețe neautorizate, cât și pentru Consiliul Județean Neamț.Garda de Mediu solicită prefectului „să se alăture în soluționarea problemelor cu aplicarea legislației în vigoare privind pro-tecția mediului și pentru a nu pune în pericol Statul Român în raport cu Comisia Europeană, prin declanșarea unei situații de infrigement ce ar putea avea consecințe grave de sancționare a României și de blo-care a fondurilor europene de mediu“. Tărâță dă vina pe consilierii județeni majoritari: Președintele Consiliului Județean Neamț s-a enervat instantaneu când a auzit de acest

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

148

subiect și că Garda de Mediu a făcut și controale. „Știți foarte bine câte semnale am tras eu consilierilor județeni care au tergiversat aprobarea caietului de sarcini în vederea desemnării operatorilor care să opereze deșeurile. Am să vă dau o listă cu toți cei care au amânat acest proiect. Sunt șapte luni de când s-a pro-pus spre aprobare acest proiect și au tot amânat proiectul“, a spus președintele Consiliului Județean Neamț. Chiar și cu amânarea de șapte luni a acestui proiect, trebuie menționat că se fac aproape doi ani de la momentul în care cele două depozite trebuiau închise. /Realitatea media / http://www.realitateamedia.ro/administratie/16047-din-prea-mult-gunoi-i-gunoaie-consiliul-judeean-poate-genera-blocarea-fondurilor-de-mediu.html

Depozitele de deşeuri neconforme dau bătăi de cap autorităţilorGropile de gunoi de la Tg. Neamț și Roman, care trebuiau închise în urmă cu doi ani, funcționează în continuare ilegal * potrivit Gărzii de Mediu Neamț, principalul responsabil pentru această situație este Consiliul Județean Neamț, care nu a a găsit o soluție pe termen scurt pentru depozitarea deșeurilor până la deschiderea depozitului de la Girov. Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Neamț a trimis o informare către Prefectură, în care se precizează că depozitele neconforme pentru deșeuri menajere din Tg. Neamț și Roman, trebuiau să sisteze depozitarea începând cu data de 16 iulie 2012, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De atunci și până în prezent, cele două gropi de gunoi au continuat să funcționeze ilegal, fapt sancționat în repetate rânduri de Garda de Mediu. Termenul de sistare a depozitării nu a putut fi respectat din cauza lipsei unui depozit autorizat care să poată prelua deșeurile menajere colectate din localitățile județului. „Mai mult, termenul de închidere a depozitelor Tg. Neamț și Roman, termen prevăzut prin contractul încheiat între Consiliul Județean (CJ) Neamț în calitate de beneficiar al proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Neamț și constructor, nu va putea fi respectat deoarece, în urma discuțiilor cu reprezentanții părților implicate în implementarea acestui proiect s-a concluzionat faptul că beneficiarul- CJ Neamț- nu a respectat prevederile contractuale, respectiv, nu a asigurat condiții de lucru pentru închiderea celor două depozite și nu a asigurat spațiu pentru

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

149

depozitarea deșeurilor”, se arată în informarea semnată de Iftime Petrariu, comisar șef al Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Neamț.Pericol de infringementConducerea instituției a solicitat sprijinul Prefecturii în soluționarea problemelor și aplicarea legislației privind protecția mediului, pentru a nu pune în pericol statul român în raport cu Comisia Europeană, prin declanșarea unei situații de infringement ce ar putea avea consecințe grave de sancționare a României și de blocare a fondurilor europene de mediu. Reprezentanții Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Neamț susțin că principalul responsabil în această situație este Consiliul Județean Neamț, care este obligat de situația creată să găsească o soluție pe termen scurt pentru depozitarea deșeurilor pe alte locații autorizate până la deschiderea depozitului de deșeuri de la Girov. „Trebuie să luăm cu toții act de situația prezentată și să găsim o soluție pentru rezolvarea problemelor și aplicarea legislației în vigoare privind protecția mediului. O soluție temporară ar putea fi un eventual împrumut de capacitate pe groapa ecologică de gunoi din Piatra Neamț”, a spus Vlad Angheluță, prefectul județului Neamț.Controale și sancțiuniÎncepând cu data de 1 iulie 2014, Garda de Mediu Neamț este obligată să efectueze controale la cele două depozite, să stabilească măsuri și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor pentru agenții economici implicați în colectarea și depozitarea deșeurilor, pentru primăriile care depozitează deșeuri pe suprafețe neautorizate, cât și pentru Consiliul Județean Neamț. Culiță Tărâță, președintele CJ Neamț, a precizat că a tras semnale de alarmă cu privire la acest aspect, în toate ședințele de Consiliu Județean. „Aprobarea caietului de sarcini pentru depozitul de deșeuri de la Girov, a fost amânată în repetate rânduri până când s-a votat. Vom da publicității felul în care a votat fiecare consilier județean. Și, în continuare, ridic aceeași problemă: PSD, PDL și PPDD, au boicotat licitația pentru caietul de sarcini, iar întrebarea este de ce au făcut acest lucru”, a spus Tărâță. „E o chestiune delicată ce se află în atenția noastră și urmează a fi dezbătută cu factorii de decizie din cadrul Consiliului Județean Neamț, toți cei implicați în bunul mers al sistemului de gestionare al deșeurilor în județ”, a completat prefectul Vlad Angheluță. /Evenimentul regional al Moldovei

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

150

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/depozitele-de-deseuri-neconforme-dau-batai-de-cap-autoritatilor--149318.html

Comuna Răuceşti se sufocă sub gunoaieSacii de gunoi menajer stau necolectați de o lună de zile, pe ulițele din Răucești * cauza e că primăria nu mai poate depozita deșeurile la Târgu-Neamț, căci se închide groapa de gunoi * oamenii din comună sunt îndemnați să ardă gunoaiele sau să le transforme în îngrășământ. Situație alarmantă în comuna Răucești, unde, de mai bine de o lună de zile, gunoiul menajer stă împrăștiat pe ulițele satelor pentru că nu mai este primit la groapa de gunoi a orașului Târgu-Neamț. Ca soluție la această criză, oamenii sunt îndemnați să scape de gunoi dându-i foc, ori transformându-l în îngrășământ. Cauza oficială pentru care nu se mai colectează gunoiul menajer este închiderea gropii de gunoi de la Târgu-Neamț. Deșeurile ar trebui depozitate la depozitul de la Girov care însă nu este funcțional, făcând obiectul unor dispute interminabile în Consiliul Județean. În aceste condiții, în Răucești s-au înmulțit mormanele de gunoi riscând să devină focare de infecție. Atât localnicii cât și autoritățile locale sunt disperați de amploarea situației, mai ales că se aude că așa ar urma să fie până la sfârșitul anului. În ultimele săptămâni, în comună s-au adunat mii de saci plini ochi de gunoaie. Iar localnicii au început să arunce mizeriile pe sub poduri, pe pajiști sau prin râpe. În plus, zona devine raiul câinilor vagabonzi care sfâșie și împăștie tot conținutul sacilor menajeri, în căutare de hrană.Gunoiul menajer, făcut îngrășământ: Oficial gunoiul se colectează selectiv și se depozitează ecologic, fapt care indică progrese spectaculoase, însă în realitate gunoiul continuă să fie îngropat, ars în bătătură sau aruncat la întâmplare prin comună. Primarul din Răucești încearcă să țină fenomenul sub control dar are puține șanse de izbândă. O porțiune din groapa de gunoi de la Târgu-Neamț, care se închide, se află și pe teritoriul comunei Răucești. În acest fel, autoritățile de aici au emis pretenții și și-au organizat singure colectarea deșeurilor, cu utilajele proprii, urmând a plăti doar depozitarea la groapa de gunoi. Închiderea gropii de gunoi de la Târgu-Neamț ar fi trebuit să fie devansată de deschiderea depozitului de la Girov. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum Primăria Răucești s-a trezit fără soluții pentru o perioadă nedefinită. „E nenorocire la

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

151

noi. Gunoiul nu s-a mai ridicat din data de 15 mai, din cauză că la Târgu-Neamț se închide groapa de gunoi. Am pus afișe în comună și i-am anunțat pe cetățeni să încerce ei să valorifice gunoiul în propria gospodărie, însă oamenii n-au înțeles. Le-am dat și compostoare să transforme gunoiul în compost. Ce deșeuri nu merg la comport, le-am spus oamenilor să le mai dea foc, deși nu e indicat. Dar tot au aruncat gunoiul pe unde au văzut. Noi avem unele locuri unde să depozităm gunoiul colectat, că s-au făcut niște platforme unde să fie amplasate containerele și acolo i-am rugat pe cetățeni să ducă deșeurile, dar n-au făcut așa“, a declarat primarul Ilie Apostoae, În aceste condiții, comuna Răucești riscă să fie sufocată de gunoaie. S-ar părea că situația de la Răucești e singulară în zona Târgu-Neamț, căci în celelalte comune învecinate gunoiul se colectează ca și până acum. Particularitatea e că celelalte unități administrativ-teritoriale s-au înscris în asociația județeană „Eco Neamț“, ce are drept scop reunirea și administrarea unui singur serviciu public de salubrizare pentru toate localitățile din județ. Comuna Răucești lipsește din acest parteneriat iar acum se văd consecințele acestei decizii. /Evenimentul regional al Moldovei /http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/comuna-raucesti-se-sufoca-sub-gunoaie--149321.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Amplă ecologizare a malurilor DunăriiAdministrația Bazinală de Apă Banat a sărbătorit Ziua Dunării printr-o acțiune de ecologizare a malurilor Dunării , care s-a desfășurat miercuri, 25 iunie, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin. Acțiunea s-a desfășurat în zona extravilană comunei Socol, în aval de vărsarea râului Nera în Dunăre. Partenerii acestei inițiative au fost: Instituția Prefectului – Județul Caraș-Severin, Primăria Socol, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Semenic al județului Caraș-Severin, Inspectoratul Județean de Jandarmi „Gl. Bg. Vasile Zorzor” Caraș-Severin și Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Caraș-Severin. Scopul acțiunii a fost înlăturarea deșeurilor depuse pe malul fluviului ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice din ultima perioadă. Astfel a fost

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

152

colectată o cantitate de 48 metri cubi de PET-uri, aceasta însemnând 400 de saci a 120 litri/sacul, de către un efectiv de 40 voluntari. Acțiunea de ecologizare a atras atenția asupra importanței deosebite pe care o au conștientizarea și participarea populației la eforturile de conservare a fluviului Dunărea. Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin au fost implicați și în campania de educare ecologică promovată de proiectul “Let’s do it, Danube! “, întâlnindu-se și cu elevii Școlii generale clasele I-VIII din localitatea Pojejena, riverană Dunării, unde prin discuții libere și jocuri educative, elevii au fost îndemnați să fie responsabili față de poluarea Dunării cu deșeuri și a păstrării apelor curate. Competiția sportivă „Fii activ pentru Dunăre!”, la care au participat 150 de angajați ai A.B.A.Banat, a fost dedicată tot celebrării Zilei Dunării și a constat în întreceri sportive la fotbal, tenis de camp, tenis de masă, badminton, table, șah.“ Manifestările dedicate Zilei Dunării marchează dorința tuturor celor ce iubesc Dunărea de a proteja și de a se bucura de binefacerile acestui frumos fluviu”, a afirmat Ervin Luci, directorul ABA Banat.Timisoara stiri: http://www.timisoarastiri.ro/ampla-ecologizare-a-malurilor-dunarii/

Ecologizare de Ziua Dunării, la SocolTone de gunoaie, PET-uri, pungi și deșeuri au fost strânse în urma unei acțiuni de ecologizare pe malul stâng al Dunării, în zona comunei cărășene Socol. Majoritatea deșeurilor au fost aduse de viiturile de pe fluviu, din toată Europa și deversate la intrarea în țară la Baziaș și în Delta Nereii lângă comuna Socol. Ambalajele și etichetele provin din Germania,Cehia, Ungaria ți Serbia, susțin reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. După inundațiile catastrofale din țara vecină, situația a devenit și mai gravă –transformându-se într-un adevărat dezastru ecologic.Acțiunea a fost organizată în contextual zilei de 29 iunie când în fiecare an este sărbătorită Ziua Dunării, reprezentând data la care a fost stabilită cooperarea țărilor riverane./RADIO RESITA: http://radioresita.ro/ecologizare-de-ziua-dunarii-la-socol/

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

153

Acțiune de ecologizare a Dunării. 48 metri cubi de PET-uri au fost strânși doar din zona Caraș SeverinPe 29 iunie, se împlinesc 20 de ani de când, la Sofia, a fost semnată Convenția pentru protecția fluviului Dunărea. Sunt 20 de ani de cooperare în cel mai internațional curs de apă de pe glob, în eforturi conjugate pentru protecția acestui fluviu care este foarte important pentru România. Acțiunea s-a desfășurat în zona extravilană comunei Socol, în aval de vărsarea râului Nera în Dunăre. Partenerii acestei inițiative au fost: Instituția Prefectului – Județul Caraș-Severin, Primăria Socol, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Semenic al județului Caraș-Severin, Inspectoratul Județean de Jandarmi „Gl. Bg. Vasile Zorzor” Caraș-Severin și Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Caraș-Severin. Scopul acțiunii a fost înlăturarea deșeurilor depuse pe malul fluviului ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice din ultima perioadă. Astfel a fost colectată o cantitate de 48 metri cubi de PET-uri, aceasta însemnând 400 de saci a 120 litri/sacul, de către un efectiv de 40 voluntari. Acțiunea de ecologizare a atras atenția asupra importanței deosebite pe care o au conștientizarea și participarea populației la eforturile de conservare a fluviului Dunărea. Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin au fost implicați și în campania de educare ecologică promovată de proiectul “Let’s do it, Danube! “, întâlnindu-se și cu elevii Școlii generale clasele I-VIII din localitatea Pojejena, riverană Dunării, unde prin discuții libere și jocuri educative, elevii au fost îndemnați să fie responsabili față de poluarea Dunării cu deșeuri și a păstrării apelor curate. Vocea Timisului: http://voceatimisului.ro/actiune-de-ecologizare-dunarii-48-metri-cubi-de-pet-uri-au-fost-stransi-doar-din-zona-caras-severin/

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

154