I

FOC Sr PLOATE

'0Y))til\dt(hY\

14 NOIEMBRIE, I.33 AM.BRITISH MUSEUM

I.oNDRA ANGLIAHsry Maslerson avea sA fie mort ln feizeci de minute.

Dacl ar fi stiut asta, !i-ar fi fumat ultima ligarf pane hftu" O stinse insa, turtind-o dupa numai trei fumuri, qi-gi irule-

lru non de frrm din jurul fetel Dace ar fi fost prins fimind- afara camerei de odihnl a paznicilor, ar fi fost facut cu ou

d cu olet de nememicul de Fleming, sefirl pazei muzeului.

f,ary se alla deja ln vimrul lui pentu interzierea de doua ore

tu€gistrata la schimbu.l de sapumana becua.Harry injura print€ dinti Si-Si bAgA in buzunar trigara stinsa"

Avea s-o ternine in urmffrarea pauzi".. adica, daca aveau pauza

in noaptea asta"

Un tunet rAsuna smpungdnd peretii de caramida" Furtuade iama, cu tunete $i fi.rlgerc, lovise chiar dupi rniezul nopfii,

JAMES ROLLINS

initial cu un ropot de grindina, umat de un PotoP de ploaie

care arneninta sa ia Londra pe sus gi s-o verse ln Tamisa- Ful-

gerele bdntuiau pe cer in forme liniare de la un odzont la altul.

Potrivit spuselor meteorologului de la BBC, era una dintre

cele mai cumplite furtuni cu desctucari electrice de mai bine

de zece ani incoace, Jumatab de ora$ rAmasese complet irl

bezna, cople$ita de un sPectaculos baraj de fulgere.

$i, dupa cum ii hirizise soarta lui Harry, jumahtea sa de

orag era cea cufundata in bezna, incluzdnd British Museum de

pe Great Russell SFeet. Chiar daca aveau generatoare de cu-

rent electric de rczErvh, inteaga echipa de paza fusese che-

mata la serviciu pentru protejarea suplimentrra a bunurilor

muzeului. Ace$tia aveau sa ajungi in um5toarea jumAtate de

ora. lnsi Harry lucra in schimbul de noaPte 9i era ln tura cand

se oprise curentul. $i, degi camerele video de supraveghere

inca mai erau operalionale pe releaua de ugenF, Fleming le

ordonase lui gi celorlaltri paznici din tula sa Pamrleze in stare

de alerta cei patru kilometri de coridoare ai muzeului.

Asta insernna sA mearga seParat.

Harry igi scoase lantema $i-o indrepta inspre coridor. Ura

sa faci ronduri noaptea, atunci cand muzeul era cufimdat in

bezna. Singuele lumini veneau de afara, prin gearnuri, de la

$elpii de iluminat stradal. insi acum, din cauza caderii de

tensiune, chiar si acele lumini se stins€sera. Umbrele macabre

ale noptrii erau imprigtiate doar de beculelele rogii ale limpilorde veghe de voltaj scazut.

Harry avusese nevoie d€ o doza mica de nicotina pentru

a-gi face curaj, hsa nu putea sa mai amdne si-si duci la bun

sfarsit misiunea. Fiind ultimul pe lista paznicilot din schimbul

de noapte, fusese desemnat sa verifice holurile aripii de nord,

cel mai indepaxtat punct din rcteaua lor subterana de p^za.

insi asta nu insemna ca nu putea s-o ia pe scurtatura. Prin

FURTI,'NA DE MSIP

ftcu stinga-mprejur Si se indrcptA spre uga care dAdea

Reginei Elisabeta a tr-a-

Bi curle centraft" lntinsA pe aproape un hectar, era

de cele patm aripi ale British Museum. Chiar lnsau se inata Sala de le.tui circulara, cu cupoh dinuna dintre cele mai valoroase biblioteci din lume. Pe

lntreaga cuie de 0,8 hectarc fusese acoperio de ogigantici, avdnd panouri aiunghiulare, proiectaB de

& Paflnerc, creand astfel cea mai mare piali acoperitaEuropa-

Folosindu-gi cheia de acces, Harry se apleca $i patrunse inimens. La fel ca rcsnrl muzeului, cutea era cufrrndata

lhmeric. Ploaia rapiia pe acoperigul de sticli de deasupra.

16 bat€ aceste4 ecoul paSilor lui Harry reverbera prin spa;iul

-rchis d cu4ii. Un alt fulger sf&ie cerul- Acoperigul, irn-

tlltit inh-o mie de ochiuri de geam triunghiulare, se luminalGc, dupa care intunericul se a.ltemu iarioi peste muzeu,

ryerindu-l odatt cu ploaia-

Urma un tunet, pe care-l resirnli adtnc ln piepl Acoperi$ulrlgani gi el. Harry rc ghemui ugor, temandu-se cA inteagattucnrrd avea sA se prabu$eascA peste el.

Traversa cutea Si se hdrcpta sprc aripa de nord. Ocoli zona

catrall a bibliotecii. Afad fulgera din nou, lumindnd loculpenru citeva momente. Ni$te statui uda$e, pierdute in bezna,

TerurA ca din teuft. Leul din Cndos i$i inalla coama UngAcqul enorm al unei statui din Insula Pastelui. Dupi care fut-geml disparu $i intunericul inghiti totul in jur.

Harry sirnti rm fror, iar pielea i se facu ca de giina.Mtui pasul. injwa prinrre dinfi la fiecare migcare.

- Mama ma-sii de teaba!..

injuatua il ajuta sa se calmeze.

JAMES ROLLINS

Ajunse la ugile aripii de nord si se shecuri inauntru, unde-l

intampine mirosul familiar de mucezeala $i anoniac. Se simlea

mai bine, acum ca era din nou inconjurat de ziduri solide. isiplimba raza lantemei de-a lungul coridorului lung. Degi nu

parea se lipseasca nimic, i se cerea sa verifice frecare galerie

a acestei aripi. l5i ficu un calcul rapid. Daca se grabe4 putea

sa-si termine rondul asdel incft sa aiba dmp suficient sa mai

hage cateva fumuri din figari. incurajat de perspectiva unei

noi doze de nicotina, o lua in jos pe hol, cu fasciculul luminos

al lantemei indrcptat in fala-

Aripa de nord devenise gazda expozifiei aniversare a

muzeului, o coleclie etnografrca exhaustivA, care-gi propusese

se ustreze rcatzarile omenirii de-a lungul epocilor 9i cuprin-

zand toate culhrile. Asemenea galeriei egiptene cu mumiile si

sarcofagele sale. Trecu repede pe l6ngi diferite galerii: Celdca,

Bizantina, Rus€asca, Chinezeas€a. Fi€care set de camere era

blocat printr-un gdlaj de siguranta. Odaa cu intreruperea

curentului insa, u$ile se deschisesera automal

ln cele din urma, se vAzu Si capatul coridomlui.

Majoritatea colecliilor din galerii erau gazduite aici numai

temporar, fiind tansferate de la Museum of Mankind pennu

sarbatoarca aniversara. insa, din cdte-gi amintea Harry, galeria

din capat fusese dintotdeauna aici. Gazduia exponatele arabe

ale muzeului, o colectie de antichitad nepretuite din P€ninsula

Arabic,- Galeria fusese data ln folosinla de o faurilie care o

sponsorizase, o familie care se funbogapa de pe urma afaccrilor

cu peuol din regiune. Se spunea ci donaliile menite menlinerii

in permanenla a unei asemenea galerii la British Museum se

ridicau panA h cinci milioane de lire pe an.

O astrel de damire era demni de tot respechrl.

Sau poate ca nu-

| .*t^oou*r* ,,I Pufrrind cu gdndul la risipirea prosteasca a unei aseme_

I f"ffi filf; Iffil'JHt:Ti;" H"T,i,lil::;I ff;lHff"TJSrNGroN.

De asemenea cunoscuB

l-""t*ru:Jffi ;:;::i:ff .T"il?,i,ff il'il"lT! ikare a galeriei sale - praf pe una dintre vinine, o etichetA

! - prezenlare cu o paa pe e4 un obiect din andchitate ampla_

I !- D€corcspunzator _ affigea dupa sine cele md severe obser_

I v4il Galeria era proiecnrl ei personal, caruia ii acordase o

I ade speciala, gi nirneni nu rezistase in fata furiei sale. Unii

I di.a i$i pierdusera slujbele in urma valurilor facute de ea; a9a

I geau lucruri.le pana $i cu un fost director.

I Aceasta nelinitte il facu pe Harry sa mai zAboveasca prel

I & cateva minute in fata gdlajului de siguranp al galeriei: l$;

I Cimba lantema in juul camerei de la innare mult mai mulr

I &car o facea de obicei. Din nou, din c6re_gi purea da seama"I rorl era in ordine-

I Ca"o dadu st plece, observa o miscare. Intepeni, cu lan-I EDa indreptata in jos, spre pardoseala.

I lntr-una dinEe incaperile mai indepartare ale caleriei

I Kensineton, o lumina a.lbasbuie raEcea inc€($or, lasand inI Ema umhe.

I O alla lanrema... mai era cineva in galerie...

I -_ _1u- rhti.um inima ii batea in ger. O spargere. Se spri_' Jmr de peretele din apropiere. Degetele cautara cu disperareqaF. radio. prin ziduri, tunetul reverberi, sonor gi profund.- M6nui cu st6ngacie statia.

- Am un posibil intrus, aici, in aripa de nord. Spuneli-mice sa fac, vA rog.

I .Mansarda Jigodiei" (in lb. englezr, in original)

JAMES ROLLINS

Aqtepti raspuns din partea iefului de tura- Poate ca

Gene Johnson era un dobitoc, insA fusese ofiler in rindurileRAFI. $tia in ce rahat se afla-

Vocea barbatului ii rispunse la apel, lnsa inheruperile iimancarA majoritatea cuyintelor, ca unnarc a inlerfercntelor

prcvocate de descarctile electrice.

- ..- posibil..- egti sigur?... asieapta pana cand... sunt grila-jele asiguate?

Harry se holba ln spale la grilajele de s€curitate hsate injos. Bineinleles ca ar fi trebuit sa verifice daca fuseserN fo4ate.

Fiecare galerie avea o singurb intrarc care dadea ln coridor. Sin-

gura cale de a mai patrunde in acele safi era printr-una dintre

ferestele de sus, insa acestea erau prevazub cu sisteme de

ahrmf impotiva inririi prin efractie. $i, degi fr[tuna pusese

la prmant alimenta$a cu energie electrica. generatoarcle de

rezerva mentinusert releaua de securitale conectati- Nici un

fel dc alarml nu se inregistrase la postul central de comandi-

Harry l$ imagina ci Johnson deja comuta camerele de

supraveghere, tecdnd rapid prin aceasta aripi, napustindu-se

asrpra Galsdei Kensington. indrazni sa mai arunce o privirc

cate srira dc cinci camerc. Lunina continua sa smluceasca in

adincurile galeriei. Nu parca sa aibe tinu, ca in cazurile cindera folosita de un ho! Verifica rapid gdlajul de siguranp- incu-

iebarca sa el€cfonica afisa o luminiF verde. Nu fusese fo4ati-

Se uita din nou la lumina stA.lucitoare. Poate ca nu era de-

cet lumina fa rilor unei masini ln tecere, lumini ce se rcflertaprin geamurile galeriei.

Vocea lui Johnson in statie, intretaiaB, il facu sA tresara.

- N-am prins nirnic pe camera vi... Camera cinci a murit.RAmii aco... ceilalti sunt pe drum.

IffiI.;;1"1:;;1*'otoffif - m. ;nx'fft:.#l

ce'arr pazrici aveau sa-i sara

I J;"*"#;fff;** inhus? Daca nu erau decat

I +;il#:J1rffiT'",A,,:",:Jfi :";l* *

I HlillJ*:liffiH"

I -rYilt;::,'il1,"J.:ilt.rsa vocea i se auzi mai

I _ _Y:T.:*: nu_percepu nici o schimbare in modut in care

I ]T"ffitr#""H# rfff.f;*ffiffi,Il :T

J T:" un nftn lent, Serpuitor. Nici un hol nu purea sa aUaI na tup€u.

[ 1""- se aseza in faF incuierorii electronice a grilajuluiI i*i folosi cheia de acces ca s_I ;"t.;;;;;;;;:#,ilf iLT:ffi #,il

11na sala" Se indrepta de spate gi n*., fan"*u'ain nri.

$111 ;a se rusineze de panica sa de momenr. * n nJui .]irestigheze mai amanunlit inainte sA dea alarma.

-Insa raul fusese facut. Cel mai bun lucru pe carc putea

!a-1. faca era si salveze pudn situatia f**i"O rnio"r,rl JJEul singur.

Sdga din nou, ca sa fie sigur:- Serviciul de paza! Nu misca!Strigatul siu n-avu nici un efecl Lumina continua sa avan_seze inr-un ritn susfinul dar s€rpuitor, inspre ad6ncul galeriei.

_-_Se uita inapoi sprc gdlaj. Colegii lui aveau sa apara inb_unqunul

- La dracu', murrnura prinfte dinfi.Inm gdbit in galerie, urmarind lumina, horarar sa-i aflecauza inainte sa soseasca $i ceilalti.

IRAF- Royal AL Forr.- Fo(elc Aeri€ne Rcgale

JAMES ROLLINS FURTT]NA DE MSIP

hese tintuit locului, junatate de frica' jumaHe de ufunft€.

lh, ctestia asta fenomenah e Indeptuta de el, plutindintunecat al incaperii.

lD $-alucitoare a globului lumina o bucata de metal dinmui cub de sticla. Era o bucata de fier ro$u mare cat

n ilsl lngenuncheat. Eticheta de prczentare o descria

o clm a- O asemenea asemanare putea fi califrcaa ini hm caz drept o stangacie, hsa Harry intelegea aceasta

descriere. Articolul expus fusese descoperit in de9e(Lmina plani pe deasupra cimi.lei de fier.

Erny se dadu precaut un pas inapoi Si ridica $ada radio.

- Ilrisoase!Gbbul strtrlucitor de lumina trecu prin sticla $i ateriza dea-

qn cmilei. Lumha sa clipi si se stinse la fel de rapid ca gi

I ei srfla intr-o luminare.hmericul care se lasi brusc il orbi pe Harry pentru o se-

d- RidicA lantema.

- A plecaL,.

- E$i in siguranfa? se auzi din statia lui.

- fof Ce naiba' a fost asta?

,oftnson raspunse, cu teama ii uimire in voce.

- Un nenorocit de fulger globular, cred! Am auzit niste

;rtgi de la camarazii afla1i la bordul avioanelor militare in

-p ce zbuau printre trAsnete. Probabil ci furtuna l-o fiGEcral in aer. Dar si fiu al naibii, daca asta n-a fost extrem

- iralucitor!

-Nu mai e deloc sa-alucitof', se gfu]dir{atrry oftand 9i dlnd& cap dezaprobator. Indiferent ce mama naibii er4 cel pulinI salvase de ironiile colegilor sli de la pazA-

isi lxa hntema in jos. insr 9i dupl ce spotul luminos albrernei fu inlaturat, cimila de fier continua sA straluceascA

ir intuneric. O culoare ro$iaticA intensi.

- Acurn ce mama naibii mai e? murmura Harry, sningAndan putere statia radio.

,ina ,"UfiB de argila din ePoca regelui asidan Assurtanipal;

.tahrt "r.ot"

O" oiu* darand dinaintea persilor; sabii si arme

Oi" nJ.* "o".at

piese din fildes fenician apa4indnd regilor si

**in"f"t -t*t "f i. pana $i o pftna vadantA tipiriti din O ttr'e

JLa ae nopp suU titlul slu original' Moralt'strd onetral'* -ffur.y *n,inoa ta cercetreze salile' trecAnd de la o dinastie

la alta -'din timpul Cruciadelor Pana h nasterca lui Hdstos'

Li" "*-*u" de glorie ale lui Alexandru cel Mare p6ni la

epocile Regelui Solomon si ale Reginei din Saba'

ln cete din urma' ajunse h cea mai lndepafiat' incaperc'

rma dintse cele mai mari' Conlinea obiecte de mare interes

o"iru * n*atit , toate din rcgiunea resPertiva: pietre rare

'ri Uiiuterii, ,amrsite fosilizate, unelte din Neolitic'

" -i"*u a" r"-in" in mijlocul camerei cu cupola' un glob de

ju-atl O" -"t o a" luminA a$astruie Plutea alene de-a lungul'frr.ap"tii. papa" si hcar€4 iar suPrafata sa parea sa fie alitnen-

tau le o Yepaie de-un albastru strtrlucitor' ce varia constant'---it

ti^p * H"*y se holba la el' globul tre'u printr-o vitrina

O" sticta "" si cum ar fi fost facuta din aer' Ramase buimac'

in ,ni-" O" ."ff ri ajunse la niri' revdrsdndu-se din bulgirele

Abia aruncend o privire, trecu de comorile de o valoare

nepretuiti si de o imPofianli €temA:-vioit:.U" :ti"tt3:f^::

de lumina azurie.-- OtoUt ,".ragoli pest€ una dinEe luminite rogii de veghe

gi o scurtcircuitl cu un sunet distinct' Zgomotul il surprinse pe

Harry gi-l facu sl se dea un pas inapor'

l"itusl O".tio probabil ca-l avusese si camera de

vegherc numarul cinci din incaperea din spatele sau'

rap-i<l o privirc sPre camera din acea$a inc|Pere' O

rosie strd,Iucea deasupra ei' inca mai functiona-

iu si "urr,

a f, observat ce-i atrlsese atentia' Johnson rcveni

in staFa radio. Nu se $ie de ce acum nu mai existau interferente'

- Harry, Poate ce-i mai bine si ie$i de-acolo!

supra-

Arunca

lumina