,,Regula de aur este si-i ajutdm pe cei iubili si scape de noi'"Friedrich von Hugel

t

1

Tirrcul cu o constitugie masivi, campion de box la categoria grea,

lru prea poate fi invinuit ci, in vreme ce se plimba pe o stradi din

I lamburg avAnd-o la bra! pe mama lui, nu a bigat de seami cd eta

rrrmirit de un biiat numai piele ;i os, purtdnd un pardesiu negru'

Marele Melik, numele sub care il;tiau admiratorii din cartier, era

rrr-r bdrbat uriaq, cu un aer silbatic, destul de neingrijit, dar mereu

irrnabil, cu un zAmbet firesc pAni la urechi, purtAndu-;i pirul negru

;i lung intr-o coadi de cal ;i avand un mers cat se poate de dezinvolt

(,u care, chiar qi fdri mama lui alituri, ocupa jumitate din ligimea

trotuarului. La vArsta de douizeci de ani, devenise o celebritate in

lrrmea lui restranqi, iar asta nu doar pentru curajul dovedit in rin-

gul de bOx: fusese ales reprezentant al tineretului din cadrul clubului

islarnic de sport din care {icea parte, fiind de trei ori vicecampion in

proba de fluture a campionatelor nagionale germane de natagie ;i,, a ;i cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, portar aproape imbatabil al

cchipei de fotbal in care juca in fiecare duminici'Ca mai toli oamenii cu staturi impozantd, era obiqnuit mai

r:urand si fle privit decat si priveascd el insuqi, ceea ce reprezinti

inci un motiv pentru care biiatul cel slibinog care il urmarea a

scipat nedepistat vreme de trei zile ;i trei nopf la rAnd'

Cei doi s-au vezut ochi in ochi atunci cAnd Melik 9i mama lui,

Leyla, au ieqit din agengia de turism aJ-IJmma, imediat dupi ce

r:umpdraseri bilete de avion pentru amerge la nunta surorii lui Melik,

irceasta urmAnd si aibi loc in satul lor natal din *propiere de Ankara.

Melik a sim,tit privirea cuiva agintiti asupra lui, s'a uitat in jur 9i a

aiuns fali in fagi cu un biiat inalt, inspiimantdtor de slibinog, cam

8 JOHN LE CARRE

de aceeagi inilgime, avAnd o barbi rari, ochii inro;igi si adAncigi inorbite ;i un pardesiu lung de culoare neagr5., in care s-ar fi pututascunde cu qurinli trei magicieni. La gAt avea in{Squrat un kef,gehj

alb cu negru gi pe un umir ii atArna o desagi din piele de cimili,precum acelea folosite de turiqti. L-a gintuit cu privirea pe Melik, apoiqi-a mutat ciutitura spre Leyla. Dup5. care a revenit la Melik, firi siclipeasci, dar implorAndu-l cu ochii lui intenqi, scufundagi in orbite.

Cu toate acestea, aerul disperat al tAnirului nu ar fi trebuit sdltulbure prea mult pe Melik, intrucAt agenlia de turism era situati. lamarginea piegei din preajma gdrii principale a oraqului, unde puteaigdsi tot soiul de suflete pierdute * vagabonzi de origine german5.,asiatici, arabi, afficani sau turci ca gi el, dar mai lipsigi de noroc, carei;i lEceau veacul pe-acolo, frrd" a mu vorbi de invalizi in cS.rucioareelectrice, plasatori de droguri si clientii acestora, cerqetori insogigi.decAini gi un cowboy in vArsti de gaptezeci de ani, purtAnd o piliriede rigoare si pantaloni de cdlirie din piele cu ginte argintii. Pufniaveau un loc de munci, iar unii dintre ei nu aveau nici mdcar dreptulde a trii pe pimAnt german, in cel mai bun caz fiind tolerati, inbaza unei politici deliberate de acceptare a nenorocirii, dupi care,de obicei in zoi., urma deportarea lor frri piea multi discugie.Numai proaspS,t sosilii ori indiritnicii inriili riscau si aparl acolo.Imigrangii ilegali care aveau mai multi minte se fereau cAt puteau devecindtatea gdrii.

Un alt motiv intemeiat pentru a-l ignora pe tAner era muzicaclasici pe care autoritigile girii o difuzau la volum maxim in aceaporgiune a piefei prin cAteva difuzoare bine direcgionare. Departe dea rispAndi sentimente de pace;i de bunistare in rAndul ascultdtorilor,scopul acestora era de a-i alunga cAt mai departe.

in ciuda acestor impedimente, trisiturili fetei tAnirului scheletics-au imprimat in corytiinfa lui Melik gi, pre! de o clipi, s-a simgitruginat de propria stare de fericire. $i de ce si nu se simti astfel?Tocmai se petrecuse ceva minunat, ;i abia aqtepta s5-i telefonezesurorii lui ca si o anunfe cd.mama ei, Leyla, dupi qase luni in care iqi

I Acoperimdnt de cap purtat de bdrbagii musulmani pentru a se apira de soaresau de praf. (n.tr.)

CEL MAI VANAT OM DIN LUME 9

ingrijise birbatul grav bolnav;i dupi un an in decursul ciruia iijelise

pierderea, deborda de incAntare la gAndul cd va participa la nunta

fiicei sale ;i se agita deja in legituri cu hainele pe care ulma s6le

poarte la eveniment, vrAnd si ;tie daci zestrea era suficient de mare

gi daci mirele ardta atdt de atrigitor pe cAt suslineau toii cei care ilvIzuserd, inclusiv sora lui Melik.

Aqadaq de ce sd nu-;i continue Melik flecireala cu mama lui? -lucru pe care l-a ;i {bcut, ba chiar cu entuziasm, tot drumul spre

casi. Mai tArziu, a socotit ci tilcerea impietriti a biiatului slibinogii atrisese atenfia. Ridurite ce trddau bdtrAnelea pe o fali la fel de

tdndr.d ca a lui. Aspectul iernatic intr-o zi frumoasi de primivari.

Asta s-a intAmplat joi.Iar vineri seari, cAnd Melik ;i Leyla au ie;it impreuni din

moschee., acelaqi biiat le-a apS.rut din nou in fa9i, purtAnd acelaqi

ktfrttk qi" acelaqi pardesiu imens, ghemuit in semiintunericul unui

intrAnd mizer. De aceast6.'datd", Melik a observat ci trupul costeliv

al biiatului stitea oarecum aplecat intr-o parte, ca ;i cum cineva l-ar

fi dezechilibrat din pozigia fireasci, iar el rimisese astfel pdni cAnd

cineva i-ar fi'spus ci se putea indrepta. Iar privirea sa intensi ardea

chiar niai puternic decAt in ziua precedenti. Melik i-a intilnit-o direct,

qi-b dorit imediat si nu fi ficut asta, dup[ care qi-a indreptat ochii in

alti parte.

Iar aceaa doua intAlnire a fost cu mult mai pulin probabili, pen-

tru ci Leyla;i Melik se duceau extrem de rar la moschee, ocolindu'le

chiar qi pe acelea de limbd turc6;i promovAnd o atitudine moderati.

Dupd atentatul din 1 I septembrie, moscheile din Hamburg deveniseri

locuri periculoase. Cel care frecventa moscheea nepotriviti, sau

pe cea potriviti, dar avAnd un imam radical, se putea trezi pentru

tot restul vielii, atAt el, cAt qi familia sa, pe lista de supraveghere

a poliliei. Nimeni nu se indoia ci, practic' fiecare astfel de loc de

rugiciune avea cel pugin un informator care, turnAnd, se punea bine

cu autoritigile. Pugin probabil ca oamenii, fie ei musulmani, spioni ai

poligiei sau ;i una, gi alta, si uite u;or ci oraqul-stat care este Hamburg

gizduise {Eri de voie trei dintre terori;tii care deturnaseri avioanele

10 .JOHN LE CARRE

pe 1l septembrie, firi a-i mai aduce i4 discugie pe tovar5gii cu carecomplotaseri in cadrul celulelor secrete ;i {Xri a mai mentiona faptulci Mohammed Atta, cel care indreptase primul avion spre TurnurileGemene, isi venerase Dumnezeul rizbunitor intr-o umili moscheedin Hamburg.

Pe de alti parte, dupd moanea sotului, Leyla gi fiul ei incetaseris[ fie la fel de credinciosi ca inainte. Da, bineinleles cd bitrAnulfusese musulman, si incd unul laic. Dar era un susginitor militantal drepturilor muncitorilor, motiv pentru care se vdzuse alungat dinpatria lui. Singurul motiv pentru bare se duseseri la moschee e1a ci,in temperamentul ei impulsiv, Leyla simlise nevoia de a se ruga. Erafericiti. Povara suferingei se ridica de pe umerii ei. Cu toate acestea,'se apropia data comemoririi unui an de la moartea solului. Trebuiasd poarte o discufie cu el gi si-i anunfe vestea cea buni. Pierduseri,deja rugiciunea principali de vineri ;i ar fi putut la fel de bine si se

roage ;i acasd. insi capriciile ei erau lege. SuslinAnd, in mod corect,ci invocagiile personale au ;anse sporite de a fi ascultate dac5. suntindlgate seara, ea insistase si meargi la ultima ori de rugiciune azilei, ceea ce, intAmplS.toq insemna ci moscheea qra aproape pustie.

Agadar, este evident ci, la fel ca ;i prima, aceasti a doua intAlniredintre Melik qi biiatul costeliv a fost rodul purului hazard. Ce altcevaputea sd fie, la o adici? Cel pu$n, in gAndirea lui simplisti qi sincerd.,

aqa a socotit inimosul Melik.

Cum a doua zi era sAmbdti, Melik a luat un autobuz pentru a

traversa oraryul ca si-;i iziteze unchiul cel instirit din partea tatilui,care avea o fabrici de lumAndri. Relatiile dintre unchi si tatdl luifuseserd cAteodati incordate, dar, dupi moartea tatilui siu, Melikajunsese si gind la prietenia unchiului siu. Iar cAnd a slrit in autobuz,pe cine avilzut el, dac5. nu pe biiatul cel slibinog stAnd in adipostuldin sticli aI refugiului, urmirinduJ cum se indepirteazi? Iar sase oremai tArziu, cind s-a intors la aceea;i stagie de autobuz, biiatul se aflainci acolo, inve;mAntat cu lceflyeh-ul qi cu pardesiul lui de magician,ghemuit in acelaqi colf;or aJ adiposnrlui, aEteptAnd.

CEL MAI VANAT OM DIN LUME 11

VizAndu-I, Melik, a cirui reguli jurati de viali era si iubeasci

iutreaga omenire in mod egal, a fost cuprins de o aversiune neindu-

lirtoare. A avut senzagia ci biiatul il acuza de ceva, iar acest lucru ii<lisplicea cumplit lui Melik. Ba mai riu: in ciuda stirii lui mizerabile,

tiinirul pirea si aibi un aer de superioritate. Oare ce-gi inchipuia civa obline apdrAnd mereu cu pardesiul acela negm qi ridicol? Credea

r:ii el il {icea cumva invizibit? Ori incerca si sugereze cd era atAt de

striin de obiceiurile occidentale, incAt nu-qi didea seama ce imagine

ludia in jurul lui?

ln orice caz, Melik a decis sd scape de respectiva prezenli' De

aoeea, in loc si se apropie de el qi s6-l intrebe dacd avea nevoie de aju-

tor ori daci era bolnav, lucru pe care l-ar fi Iicut in alte circumstanfe,

ru pornit spre casi cu paqi mari gi hotirAgi, incredinlat ci biiatul cel

r:osteliv nu va avea nici o gansl de a se gine dupi el.

Zhn era neobiqnuit de cilduroasi pentru acea perioadi a pri-

rrriverii, iar razele soarelui inundaseri trotuarele aglomerate. Cu

toate acestea, biiatul cel slab a izbutit, printr-un soi de miracol, si

lini pasul cu Melik, ;chiopitAnd 9i gAihind, guierAnd qi transpirAnd,

lril chiar sirind in sus de cAteva ori, ca gi cum ar fi al'ut dureri insupor-

t;rbile, ;i totqi reuqind si ajungi alituri de el la trecerile de pietoni'

Iar cAnd a inirat in cele din urmi in cdsula din cirimidl. cate,

rlupi decenii de economil ficute de intreaga familie, ajunsese sd fie

rleEinuti de mama lui aproape frrd datori, Melik a avut de aqteptat

rloar cAt si risufle de cAteva ori pAni si audi soneria de la uqisr:o1And triluri multitonale. Iar cAnd a revenit la parter, l-a vizut pe

lririatul costeliv stAnd in prag, avAnd desaga pe umir ;i ochii atzitnd'

rlc Ia efortul'impus de mersul fo4at, cu sudoarea curgAndu-i pe falica o ploaie de vari qi ginAnd in mAna tremur[toare o bucati cafe-

nie de carton pe care scria in turce;te: ,,Sunt musulman, student la

rnedicinS. Sunt ostenit;i a; dori si locuiesc in casa ta. Issa". $i, ca qi

(:um ar fi vrut si transmitd. mai apisat acel mesaj, avea la incheietura

rrrAinii o briprl fini de aur;i, atArnAnd de ea, o replici miniatural[,iruriti, a Coranului.

fnsl Melik era deja cuprins de o mAnie de nedescris. De acord,

rru fusese cel mai inteligent elev din ;coala pe care o urmase, dar

72 JOHN LE CARRE

nu avea nici un chel si triiasci sentimente de vinovdgie gi de infe-

rioritate, ;i nici si fie urmirit qi terorizat de prezenfi unui cer;etor

indrdzne!. Atunci cAnd ii murise tatil, Melik i;i asumase cu multi min-drie rolul de stipin al casei qi de protector al mamei qi, ca afirmare

suplimentari a autoritifii sale, fbcuse ceea ce tatil lui nu reuqise pAnX

murise: ca rezident german la a doua generagie, pornise, impreuni

cu mama, pe drumul lung;i anevoios de a obgine cetigenia, situagie

in care orice aspect al stilului de viagi personal ;i familial era pus sub

lentila microscopului, iar opt ani de comportament {iri de greqeali

reprezentau o ceringi esenliali. Astfel ci ultimul lucru de care el ;imama lui aveau nevoie era prezen{a unui vagabond cu minteaiaznacare si pretindi a fi student la medicin[ ;i sd vini la cer;it pAni inpragul casei lor.

- Pleaci naibii de aici, s-a ristit el aspru in turcette la biiatul cos-

teliv, dominAnduJ prin staturi in faga ugii. Du-te de aici! Nu ne mai

urmiri, qi si nu te mai prind prin zoni!NeobservAnd vreo alti reaclie pe faga uscigivi in afari de o tre-

sirire, ca qi cum ar fi fost plesnit, Melik ;i-a repetat spusele in germani.

insi cAnd a dat si ii trAnteasci tAndrului uqa in nas, a descoperit-o

pe Leyla stAnd pe trepte in spatele lui, uitAndu-$e peste umirul sXu

la biiat ;i la inscriplia de pe cartonul care tremura incontrolabil in

mina lui.

$i atunci Melik a vdzut clmama sa avea lacrimi de mili in ochi'

Duminica a trecut, iar luni dimineagi Melik qi-a gisit o scuzX

pentru a evita si apari la magazinul de legume din cartierul

Wellingsbiittel, care apa4inea vdrului siu. Trebuia si rimAni acasi

pentru a se antrena in vederea participirii la Campionatele Open de

Box Amatoq aqa i-a spus mamei. Trebuia si se pregiteasci la sali ;ila bazinul olimpic. ln realitate insi, socotise ci nu era bine ca mama

s5 rimAni singuri cu un psihopat degirat cu accese de grandomanie,

care, cAnd nu se ruga sau nu stitea cu privirea ginti la perete, umbla

de aiurea prin toati casa, atingAnd iubitor orice obiect, ca qi cum

qi l-ar fi amintit dupl ce nu il vizuse multi vreme. Dupi judecata

fiului, Leyla era o femeie de neprefuit, dar, dupi moartea sofului,

CEL MAI VANAT OM DIN LUME 13

r{evenise imprevizibili qi se lisa indrumati exclusiv de simgiminte'

Cei pe care socotea ci meriti si-i iubeascd nu erau in stare de nici un

riu pe lume. Purtarea blAndd a lui Issa, timiditatea lui qi izbucnirile

neaqteptate de fericire incipienti il Idceau numaidecAt un membru al

;rcelei companii alese.

Luni, ;i apoi mar,h, Issa nu prea a fbcut nimic in afari de a dormi,

de a se ruga ;i de a se imbiia. Ca si comunice, vorbea pocit turceqte,

r:u un accent aparte, gutural, parcd ho!e;te' in scurte rafale, ca ;i cum

vorbitul ar fi fost interzis, insi, intr-un mod greu de inleles, cuvintele

ii sunau oarecum didactic lui Melik. in rest, Issa mAnca' Oare unde

naiba vAra in el atAta mAncare? La orice ori din zi, cdnd intra inbucitirie, Melik il gisea pe Issa aplecat deasupra unui castron de

miel cu orez ;i legume, mi;cAnd tot timpul lingura ;i furiqAnd ochii

<:And spre stAnga, cdnd spre dreapta, de parci s-ar fi temut si nu-i

lure cineva mincarea de sub nas. Dupd ce ,isprivea, ;tergea bine

c:astronaqul cu o bucati de pAine, o mAnca ;i pe aceasta ;i, mur-

murAnd un ,,Mul,tumescu-9i Fe, Allah" qi purtAnd un zAmbet vag pe

I'ayd, ca;i cum ar fi deginut un secret prea mare pentru aJ impirtd;ialtora, ducea vasul la chiuveti ;i il spila, un lucru pe care Leyla nu

l-ar fi ingiduit niciodat6 fiului sau sofului, chiar dacd luna ar fi fost

alcituiti doai din'duminici. Bucitiria era mo;ia ei exclusivd. Birba$inu aveau ce ciuta acolo.

"'* Bun, qi cAnd crezi cd. vei putea si incepi studiul medicinei,

lssa? l-a intrebat Melik pe un ton oarecum nepdsdtoq in prezenla

mamei lui.

- Daci Allah va voi, asta se va intAmpla curAnd. Trebuie sd fiu

tare. Nu trebuie si arit ca un cersetor.I V.i u.f nevoie de up.obur. du rezidengi, si qtii. P/as o legitimagie

de student. Ca si nu mai vorbim de ceva de genul a o suti de mii de

euro pentru masi ;i cazare. $i de o ma;inufd isteald cu doud locuri,

cu care sd-ji scogi prietena la plimbare.* Allah este atoateiertitor. CAnd n-o si mai fiu cergetor, El are

si-mi dea de toate.

Dupi pirerea lui Melik, o asemenea sigurangi de sine trecea cu

mult dincolo de simpla credinli in Allah.

14 JOHN LE CARRE

- Mami, ;ederea lui aici ne costi o gtoazl" de bani, a spus el

apdsat, dAnd buzna in bucitirie pe cAnd Issa se afla departe, tocmai

in mansardi. Mai ales dacd 9ii seama cAt mdnAncn. $i de cAte ori

se spali.

- Nu costi mai mult decAt tine, Melik.

- Poate, dar eu sunt eu, nu? Nici nu gtim cine este.

* Issa e oaspetele nostru. Dup[ ce se inzdrdvenette, cu' ajutorul

lui Allah, ne vom gAndi gi la viitorul lui, i-a rispuns mama) cu un

aer afectat.

Eforturile neverosimile ale lui Issa de a rimAne cAt mai n;ult in

umbri nu-l {Eceau decAt si devini mai bititor la ochi penffu Melik.

TrecAnd intr-o dungi pe coridorul ingust ori pregitindu-se si urce

scara spre mansardi, unde Leyla ii aranjase dormitorul, recurgea la

ceea ce Melik socotea o circumspecgie exagerati, ciutind si obgini

ingiduingi cu ochii sii ca de ciprioari speriati gi lipindu-se una'cu

peretele cAnd Melik sau Leyla treceau pe lAngi el.

- Issa a stat in inchisoare, l-a anunfat Leyla cu glas afectuos intr-o

dimineagi.Melik a rimas stupefiat.

- $tii sigur asta? Cum, adipostim un infractor? Poligia gtie asta?

El gi.a spus?* Mi-a zis cd in inchisorile din Istanbul deginugii primesc doar o

bucati de pAine ;i un bol de orez pe zi, aprccizat Leyla;i, inainte ca

Melik si poati protesta, a addugat una dintre spusele preferate ale

sogului ei: Trebuie si-i respectdm pe oaspelii noqtri 9i sd-i ajutim pe

cei aflaf la ananghie. Orice fapti buni va fi r[splititi in paradis, a

rostit ea cu glas cdntat. Melik, gtii bine cE"tatdl tiu a {icut inchisoare

in Turcia. Nu togi cei care sunt inchiqi sunt;i infractori' Pentru oameni

ca Issa qi ca tatil tiu, inchisoarea reprezinti un semn de onoare.

irrrj m"ru gtia ci mama lui avea alte ginduri nemlrturisite, pe

care ena prea pugin dispusi si le dezviluie. Allah rispunsese rugilor

ei. ti trimisese un a"l doilea fiu ca sd compenseze lipsa sogului pe care

il pierduse. Faptul ci tinirul era un imigrant ilegal, un fost pqciria;pe jumitate dement, care avea niluciri in privinla propriei persoane,

nu prezenta nici o importanfi pentru ea.

CEL MAI VANAT OM DIN LUME 15

*

Issa venea din Cecenia.

Au izbutit in cele din urmi si afle acest lucru in cea de-a treia

s<rari, cAnd Leyla a reuqit si-i uimeasci pe amAndoi rostind, ca pe

run tril, cAteva propozigii in ceceni, ceva ce Melik nu auzise pAnittunci din gura ei. Fap smochinit[ a lui Issa s-a luminat indati de

un zAmbet mirat, care s-a tters la fel de iute, iar dupi aceea el a

1>irut amufit pe.deplin. Cu toate acestea, explicalia dati de Leyla

prMnd aptitudinile ei lingvistice s-a dovedit extrem de simpl6' CAnd

r:ra mic5, in Turcia, avusese prilejul si se joace cu copii ceceni din

satul ei qi deprinsese cAteva crAmpeie din limba acestora' Ea binuise

r:5 Issa.era cecen inci de cAnd ii apiruse in fa\a ochilor' dar socotise

a fi mai inlelept si se arate rezewatd., deoarece niciodati nu ;tiai cum

sd te po4i cu cecenii.

Aqadar, Issa venea dir{ Cecenia, iar mama lui murise, ;i tot ce-i

mai amiltea de ea era br\ara de aur de care era prins Coranulrninuscul, pe care chiar ea i-o prinsese la incheieturi inainte de a

muri. tnsd momentul qi felul in care murise aceasta, precum ;i vArsta

pe care o avea el atunci cAnd mo;tenise brigara rimAneau intrebdri

pe care Issa fie nu le pricepea, fie nu voia si le priceapi.

- Cecenii sunt detestali pretutindeni, i-a explicat Leyla lui Melik,

in"yreme ce Issa, cu capul plecat, continua si minAnce. Dar noi nu-i

urAm. Melik, auzi ce vorbesc eu?

- Bineingeles ci te aud, mami!

- in afard de noi, toli ii persecutd pe ceceni, a continuat ea. Este

ceva normal pentm Rusia qi restul lumii. Nu e vorba doar de ceceni,

ci de musulr-nanii din Rusia, de oriunde ar fi ei. Putin ii persecutd, iardomnul Bush il incurajeazi. AtAta weme cAt numeEte asta rizboiullui impotriva terorismului, Putin le poate face cecenilor orice dorqte,qi nimeni nu-l va impiedica. Nu e adevdrat, Issa?

insi, pentru Issa, evanescentul moment al plicerii zburase de

mult. Umbrele reveniserd pe fap lui zdrobitd, scAnteia suferinfei se

intorsese in ochii ca de ciprioari, iar degetele uscigive se inclegtaseri

protector peste brdgari. ,,Vorbeqte odat5, l-a indemnat Melik, simgiri-

du-se cuprins de indignare, dar rostind cuvintele doar in gAnd. Daci