@ SC Editura Mediafax SRL, 2018Coperta:Alexandru PopescuRedactor:Cornel CatanaTehnoredactor:Veronica PopescuCorector: Ovidiu VitanLector: Marilena Pribu

rsBN 978-606-947 23-2-3

De la FondulANTONESCU,la conturile luiCEAUSESCU

Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, totala saupa4iale, a acestei lucrdrifera acordul scris al editorului estestrict interzisa gi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor

Specificul satirei rusegtiDintre toate, satira mi se pare cea mai adinc nalionald,

purtind amprenta poporului din care s-a ndscut iscelitorul.Satira englezeasca se recunoagte ugor dupe contradic-

tia din care-gi trage izvorul: cea dintre naturalul omenescgi sofisticdria societSlii inalte, dintre firesc Si artificios. E

satira primitivului inversat, ne-ar spune Huxley. lronia igiindreaptd acidul sulfuric asupra intelectualului studiat prin

raportare la unul funciar, cindva al naturii, azi rdpit de con-ventiile saloanelor, cluburilor Si academiilor cu pretenlii.

Satira franluzeascd e ugoard, ca gi insul nalional, de-dat la mincdruri fine gi la amoruri complicate. Un nese-rios comic de cuvint gi moravuri gfichiuite cu un bici demdtase, un joc de spirit fdri adincime.

Satira ruseasce e un produs intern brut sut6 la sutd.Slavii sint prin definitie fdre simlul ridicolului. De aici,ndzdrdvdnia gesturilor obisnuite. Dacd ar fi fost nemliprin educalie, asemenea cehilor, rugii ar fi fost satirici sin-gerogi. ingdduitori cu giumbuglucurile, binevoitori pind laiubire fatd de ridicol, ei beneficiazd de o satird de treabd.

Comicul rusesc e ontologic:Brambureala, ridicatd la rang de principiu universal.

Un mogul: Carol al ll-1ea.......... . ....... ... . 5

Cruzimla cazacilor din Armata Rosie......... ........... . .......... . 29SDectacolul comic al Comisiilorcire au anchetat Decembrie 1989...... .................. ..................36O aventurd in ceutarea unei bro$uri de-a lui Dei. ............ .........46Cercetarea de lstorie nu diferd deCercetarea judecetoreasca ........................... . ....... ............... 51

Bombdnelil6 domnului cepitan pe margine de carte ...... . 5q

AfacereaMareaDebarcare..........................................-.....60Bucuria unui propagandist de a fi fost pisat

de artileria sovieiic5 ..... ...............................64De la FondulAntonescu, la conturile lui Ceauqescu ..................69Elena Ceausescu era femeie, iar Tovarequl era berbat............ 120

o ooeratiun6 a democratiei interbelice:conhscareaziaruluiOrdinea.............................. ...... 127

Caragiale nu credea in puterea Presei!...... ...... . . "".... .......'137Cum afla C.l.A. o informatie cerutdde Pre$edinte, personal ................ ............141De ce i cdzut iuza?................................. . '...........................145Deciderea otravii in lstoria asasinatelor politice......................147Farmecul usilorcare sci4iie........... .............. ...-.................149Gazetarul iaragiale, desj:re scena politica de azi .......'.'........- 151

lluziile lui lon Aitonescu ..................... . . .......... . -......... ....157Le 1ipsea coloana vertebra|e................ . . ......... . ........ ....159Marea problemd a agentilor-femeidin soidnaiul mondial ............... ...............161Nero sau Nebunia ca teatru politic............... ........................... 164

Norocul de a muri la !anc....... ... ..............167'o maniea presei..................... .... .........170Pahiarhul Kiril al Moscovei gi alintregii Rusiiil confirme pe Maregalul lon Antonescu1.. ......... . ............'172Revolutia din decembrie 1989,vdzutd de un contrarevolutionar . .............. 186

Sd construim, acesta e cuvintul de ordine!." ..........................198S,cario - un lilm care justificd actiunile ilegale ale C 1 A...........204Sindromul ,,piciorului in ghips"......... ..... .. .. ". '...... . ...'210Susoiciunea fate de Elena Serqheevna,a treia nevaste; lui Mihail Bu|gakov..... .. .. . .... '......222Turcii si bizantinii - doud Galerii la marele mecinumitAsediul Constantinopolului.. .............235Vremea cind masele populare aplaudaudaca Coruptului ise ciedea un pumn 1n nasl ..... . . ..........-.-243Americandl Nae lonescu .......... . '.........246

332

Cu ironie tandrd despre drama evreilor ....................................249Cui se adreseaze Caragiale .................. :.........--.........--.,..........253Cum devine curvdseria filosofie................................................256Cum se poate scapa de un amic politic incomod.....................259Cum se simplifice prin presd viata complexe ...........................262Epicul politicului..... ....................................265Filosofia, ca destin persona1................. ....................................267Frumusetile de altedatd............................................................269lluzii politicianiste... ....................................270lnfinitul mic al cercetdrii ......................... ...................................272lnfluenta timpului probabil asupra po|iticii.................................276Legiunea, vdzutd prin gaura cheii....... ......................................278Lumea dd buluc sa vade Revolutia ........ ..................................292Marele esec al ,,Marelui goc" . . . . . .l . . . . . . . . . ....-.-.............................2g7l\ilemoriile unui om de treabd din Bolegti .................................308Obsesia gregelilor de tipar......-.................................................3209ansa textului........ ....................................324Nelinigtitul suflet al Evului l\rediu .......... ....................................327Uimiri de neinleles azi ..............................................................328Viala intre paranteze ................................................................330Specificul satirei ruseqti............................................................332

De acelagi autor, laEditura Mediafax:

STATUL

VETSUS

CORNELIU

ZELEA

CODREANU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

CRISTOIU, IONDe la Fondul Antonescu la conturile lui CeauEescu /

Ion Cristoiu. - Bucuregti : Editura Mediafax, 2018

ISBN 978-606-94723-2-3

94

Un mogul: Carol al ll-leaMiercuri, 1 iunie 1938. Crizd mare, crizd de-adevdra-

telea in presa romAneascd.Cotidianele de Stinga (Adevdrul, Dimineala, Facla,

Lupta)sint suspendate din 30 decembrie 1937, imediatdupd instalarea Guvernului Goga-Cuza. Cuv6ntul,ziarul lui Nae lonescu, a fost interzis in 17 aprilie '1938.

Directorul, impreun6 cu alli colaboratori, au fost trimigiin lagdr.

Ziarele de autoritate 9i prestigiu - Curentul, Univer-sul - se confruntd cu probleme financiare deosebite.

Dictatura Rega16, instauratd prin Lovitura de Statdin noaptea de 10 spre 11 februarie 1938, a supri-mat partidele 9i, prin asta, a pus capSt vielii politiceautohtone. intr-o lard care trdiegte la nivel de patimdtelenovelistic6, viata politicd asigurd hrana zilnicd a ga-zetdriei: certuri, scandaluri, dlscursuri in Parlament, de-claratii de pres6, gtiri din culise, oblinute din,,surse".

Parlamentul nu s-a mai intrunit din 19 noiembrie1937, cind a fost dizolvat in vederea alegerilor din20 decembrie 1937.

a,,,il:, t,,tl Del:iord,r {r'lcriEsui, arc.tlire[i1-t;r.r:r:,1..r

Partidele sint moarte.Guvernul n-are cum sa cadd (presa interbelice trdia

sdptdmini in 9ir din informatii despre cine va fi premier,

cine 9i cum a fost in audienlS la Palat):Lovitura de Stat din noaptea de 10 spre 11 februarie

1938 a adus in fruntea !erii un Guvern al Regelui, con-dus de Patriarhul Miron Cristea.

Chiar dacd nerdvit la obiceiuri lumegti, Preafericitulnu poate oferi presei cancanurile care fac sarea 9i pipe-

rul tirajelor-Mult mai grav, indspritb dupe Lovitura de Stat,

cenzura emasculeazd ziarele. inainte vreme, in bdtiliacu cenzura presei, cenzurd care dura neintrerupt din

30 decembrie 1933, cotidianele apelau la un truc. Acolounde rindurile sau chiararticolele erau scoase, redaclialasa spatii albe sau tipdrea cuvintul Cenzurat. Acum,tocmai pentru a contracara acest giretlic, s-a interziso asemenea practicd. Degi cenzurat, textul apare cagi cum aga ar fi fost scris 9i tipdrit. S-a intimplat asta

cu Stenograma Procesului lui Corneliu Codreanu,publicatd de Universul in exclusivitate, cu mari pasajescoase de cenzurS, fird nici un avertisment ce e un

document bdrbierit. Lipsili de cuvenitele spatii albe,cititorii au considerat ca era Stenograma autenticd.

Un ziar fdcut de un mare gazetar

Pe acest fond de crizd, piala presei din Rom6nia inre-gistreazd aparitia unui nou ziar'.

Se numegte Rom6nia gi, potrivit frontispiciului, il areca director pe Cezar Petrescu.

Un ziar al lui Cezar Petrescu!, vor fi exclamat rom6niigrdbindu-se sd-l cumpere.

Un ziar condus de Cezar Petrescu nu poate decit sestirneascd interesul.

La cei 46 de ani ai sei, Cezar Petrescu e o vedetd avielii publice autohtone.

i - .,lmpanage9te mar rnt glona a ceea ce s-ar numt azt

scriitor popular.Romanele sale, printre care se remarce intunecare,

Calea Victoriei, Aurul negru, Comoara regelui Dro-michet, se vind ca piinea caldd.

Au toate ingredientele cerute de succesul de librdrie:drame senzalionale, ni{icd filosofie, nitice psihologie,descrieri in maniera jurnalisticS.

Scriitorul e insd 9i un ziarist de prestigiu, cunoscutmai ales ca arhitect de gazete:

GAndirea, Cuvdntul, Curentul.Nu se poate ca un nume precum Cezar Petrescu sd

apard ca director pe frontispiciul unui ziar prost.

$i, intr-adever, aga cum il aratd primul numar, Roma-nia nu e un ziar prost.

Sau, cel pu{in, nu e un ziar mai prost decit faimoaseleUniversul gr Curentul.

Cele 20 de pagini, format mare, ca 9i Universul sauGurentul, mdrturisesc preocuparea de a oferi cumpdrd-torului lucruri de citit.

Universul gi Curenlul - cele doud marj cotidiane alemomentuiui - sint conduse de ziarigti-proprietari: Steli-an Popescu gi, respectiv Pamfil $eicaru.

A apdrut un alt ziar, cu un proprietar ziarist?! Te po-menegti cd scriitorul Cezar Petrescu s-a decis sd-gi virebanii obtinu{i din vinzarea cdr[ilor sale intr-un ziar!

Din nefericire pentru Cezar Petrescu, dar gi pentru pre-sa romAneascd, RomAnia nu e ziarul lui Cezar Petrescu.

Nu e nici ziarul vreunui om de afaceri.

Romdnia e oficiosul Dictaturii carliste sau, mai bine

zis, e ziarul lui Carol al ll-lea.

O gazetd subventionate deMinisterul de Interne

Constantin Virgil Gheorghiu dezvdluie in Memoriilesale cd ziarul era subvenlionat de Ministerul de lnterne

al luiArmand Cdlinescu, mai precis de Directia Presei 9i

Propagandei din Minister, condusd de Eugen Titeanu.

Documentele vremii il confirmd pe autorul Orei 25.

Mai mult, ele aratd $i cum a luat nagtere Romdnia.Piesa crucialS pentru istoric rdmine jurnalul lui Ar-

mand Cdlinescu, tipdrit dupd 1989 sub titlul insemndripolitice.

Fostul ministru de lnterne, cel care conduce practicmagindria de propagandd, de administrare, dar 9i de

represiune a Dictaturii Regale, a consemnat cu hir-nicie cam tot ce a intreprins el ca,,omul de otel" al lui

Carol al ll-lea.ldeea unui ziar al Dictaturii apare intiia oard in gedin-

!a Consiliului de Minigtri din 6 martie 1938.

Din notele lui Armand Cdlinescu se vede cd Noul Re-

gim se confruntd cu dificila problemd a presei- Zvicnindmai departe, degi muribundS, presa liberd 9i indepen-

dentd, intruchipatd de ziarele lesate sA apard (Curen-tul, Universul), dA betai de cap Regelui 9i Camarilei

Una dintre solulii, valabild Ei azi:Mituirea.Jurnalul lui Armand Cdtinescu ne dezvdluie cd la au-

dienta sa din 24 mai 1938 (aga se chemau reuniunile de

lucru ale MaiestSlii Sale cu presupugii sei colaboratori)'minrstrul de lnterne, rdspunzdtor 9i de prese, abordeazd

l. _ ', r_:, -lr: ,-. :, tia:t : :iri:i i, .' . i r., .. ;1,

la punctul Directiunea Presei 9i complicata chestiunepe care o ndgteau criticile lui Pamfil $eicaru.

Solutia?,,Calmare 9eicaru. Dat bani.Ge mi-a spus Titdrdscu in aceasti privinli".Ca 9i azi, ldcomia jurnaligtilor era insd greu de ostoit,

mai ales cd Maiestatea Sa se zgircegte la pungd.Pe deasupra, cu gmecheri precum Pamfil $eicaru gi

Stelian Popescu te poli pomeni in orice clipd cd-ti iaubanii gi te Si injura.

Membrii Camarilei igi storc creierii sd gdseascd o so-lulie fericitd, una prin care banii se fie cheltuiti cu folos.

Folosul dictaturii, desigur.Chestiunea igi gdsegte rezolvarea in gedinta de Gu-

vern din 6 martie 1938.Maiestatea Sa ii cere lui Armand Cdlinescu ,,si ra-

porteze asupra stirii de spirit".Armand Cdlinescu se executd imediat.Probabil cd Raportul sdu nu e prea satisfdcdtor, oda-

iii ce Nicolae lorga, fdcut consilier regal gi, prin asta,cistigat definitiv de partea Dictaturii, ia cuvintul pentru apropune, mai intii, acliuni in forld impotriva legionarilor(Dizolvarea cuiburilor, Descinderea) qi, mai apoi, me-suri in materie de prese.

Aldturi de ,,controlul fondurilor", marele invdtat,cum i se zice azi, propune sd se infiinteze ,,o gazeti dedimineatd ieftin5".

Nu gtim dacd initiativa a fost discutate de Nicolae lor-ga anteriol intre patru ochi, cu Maiestatea Sa.

Sigur e ce, potrivit insemndrilor lui Armand Cdli-nescu, Maiestatea Sa Regele intervine prompt pentrua ordona:

,,Si se faci un ziar <<Romdnia>".

tilN ilti;iilL li! r :ir-;!r ,1,r1',.:'i.,r, lt trr'ri ir' ! r I i r.rrc:!.i

Jurnalul lui Armand Cdlinescu are 9i goluri.

Din nefericire, unul dintre acestea lovegte 9i in relata-rea disculiei despre noul ziar.

Textul rdmas contine doar aceasta frinture:

,,nu crede ci poate reugi".E vorba despre cineva care declara ci nu poate reugi el?

Sau despre cineva care-gi exprimd neincrederea fatdde o astfel de iniliativd?

Cred ca e vorba mai degrabd de o a doua ipotezd.Pentru cd Maiestatea Sa intervine din nou:

,,Cdlinescu se studieze chestiunea 9i sd propu-ni un proiect bine studiat la proximul Consiliu. Miconsult cu voievod Mihai. Ministrul de lnterne si iamisurile cele mai drastice impotriva presei".

Silitor cum il gtim in concretizarea unei inalte lndicalii,

Armand Cdlinescu igi face un obiectiv prioritar din con-

ceperea proiectului.N-avem date despre ce-a fdcut in culise.Din insemniri afldm cd la audienla din 4 aprilie 1938

gi-a propus sd raporteze Regelui ce a intreprins pentru

aparitia ziarului guvernamental.Miercuri, 1 iunie 1938, ziarul Mogulului Carol al ll-lea

e deja pe tarabe.

Mogulul e nemultumit de ziar

Alegerea lui Cezar Petrescu ca director al oficiosuluiRomdnia 9i, prin asta, al Trustului de presd alcdtuit 9i

din sdptdminalul Rominia satelor 9i Romania literaran-a fost intimpldtoare.

Nu $tim cine s-a gindit gi a sustinut ca scriitorului 9i pu-

blicistului Cezar Petrescu sd i se dea o misiune atit de im-portantd in magindria propagandistica a Dictaturi; Regale.

Va fi avut un cuvint de spus gi Regele.Ahtiat dupd preturrea artisiilor, Maiestatea Sa nu pu-

tea fi decit incintat sd aibd in slujba sa directd pe unuldintre scriitorii la modd in anii interbelici.

Cuviniul greu, hotaritor, l-a avut insd Armand Cdlinescu.Aga cum se vede din Jurnal, Armand CSlinescu a pri-

mit de la Rege ordinul de a fduri proiectul ziarului gi dea-l duce pind la capdt.

Potrivit Memoriilor lui Constantin Virgil Gheorghiu,pentru a se asigura cd ziarul nu se va abate de lamisiunea de a fi Oficiosul lui Carol al ll-lea, ArmandCelinescu il nume$te pe Leon Kalustian atagat alGuvernului pe lingd ziarul Romdnia. Prin LeonKalustian, Armand Cdljnescu transmite redac{iei, maiprecis, secretarului general de redaclie, lon Biciolla,conducdtorul practic al Oficiosului, Cezar Petrescuocupindu-se cu scrisul, ordinele ce sd se publice gi

ce nu.Oricum, Cezar Petrescu e o alegere fericitd pentru

Armand Cdlinescu.Faimei de scriitor 9i gazelar i se adaugd talentul de a

face gazete, de a le conduce gi, mai ales, de a stringein jurul sdu trneri inzestrati, cei mai mul{i proveniti dintrescriitorii obligati sd-gi asigure existenla cotidiand prac-ticind blestemata meserie de jurnalist.

Mult mai important, Cezar Petrescu e ceea ce secheamd in epoce un car st convins.

Scriitorul scrisese gi publicase in 1934 cartea Cei treiregi. Sub pretextul unei povestiri pentru lerani a celortrei domnii - Carol l, Ferdinand, Carol al lllea - volumule, in realitate, un incredibil elogiu adus lui Carol al ll-lea,numit chiar din titlul capitolului:

,,Miria Sa Garol al ll-lea Feuritorul RominieiveEnice"

ilri:ar :.1 lliri ra,:,,r.;,ri, l:,i- i.a:!,a:.i.

Dupd instaurarea Dictaturii proletare, asemeneamultor confrati, Cezar Petrescu se pune in slujba pro-pagandei comuniste.

Cu aceeagi hdrnicie 9i lrpsd de scrupule ca gi in cazulDictaturii Carliste.

Primul numdr al Oficiosului apare in dupd-amiaza demiercuri, 1 iunie 1938, antedatat: joi, 2 iunie 1938.

Vineri, 3 iunie 1938, insemnirile zilnice ale lui Carolal Il-lea debuteazd astfel:

,,Din nou astSzi m-am uitat cu atentie, de diminea'!e, la ziarul Romdnia. Nu-mi place, prea miroase atipiriturd Dimineala".

Ziarul Dimineala, interzis incd din timpul GuvernuluiGoga-Cuza, era, dacd nu dugman al lui Carol al ll-lea,atunci mecar obiectiv, scutit de entuziasm degdntat fat6de Maiestatea Sa. Nota mdrturiseqte c5, dupd doud nu-mere - cel apdrut in 1 iunie 9i cel aperut in 2 iunie -,Regele era nemultumit de ziarul Romdnia.

intr-adevdr, daca ag fi fost in locul Maiestdlii Sale, 9ieu m-ag fi burzuluit citind Oficiosul.

Editorialul primului numdr, intitulat Legdmint, nu facenici o referire la Deschizdtorul de Erd noud.

E drept, la un moment dat, se dd un citat din MesajulRegelui de Anul Nou.

Fdrd nici un adjectiv, ba, mai rdu, fdrb a-i scrie nume-le, totul limitindu-se la formula vagd: cuvint regal.

Chiar 9i din punctul de vedere al Noului Regim, CezarPetrescu se manifestd corect.

in viziunea marelui gazetar, Rom6nia trebuie sd fieun ziar in care interesele Dictaturii sd fie rezolvate pro-

fesionist. Subtil, nu otova, adicd.Mogulul Carol al ll-lea voia insA o publicatie care s5-l

cinte, sa-l preamereasce zilnic, nu un ziar minim obiectiv"

Nu gtim ce s-a intimplat ulterior in culise.Poate cd Mdria Sa l-a convocat la Palat pe Cezar Pe-

trescu gi gi-a manifestat nemullumirea.Poate cd Eugen Titeanu sau Armand Cdlinescu, se-

sizati de Rege, i-au reamintit lui Cezar Petrescu cd ia ogroazd de parale ca sd facd un ziar al lui Carol al ll-leagi nu un ziar pur gi simplu.

Sigur e cd, treptat-treptat, Romdnia devine ceea cedorea Carol al ll-lea:

O Trompetd auritd a persoanei sale.

Piesi de bazd inGultul personalitefii lui Garol al ll-lea

Timp de doi ani gi ceva, pind Ia abdicarea lui Carol allllea, desi devrne pe rind ziar al Frontului Renagterii Nati-onale (din 19 octombrie 1939) 9i al Partidului Natiunii (din

23 iunie 1940), RomAnia va fi nava amiral a presei puse inslujba ne{irmuritului Cult al personalitdtii lui Carol al lllea.

Nu existd numdr in care, sub un pretext sau altul, sdnu se inalte un imn Regelui Dictator. Formulele gazetS-regti sint multe gi diverse, dind seamd de o creativitateqi o fantezie exceplionale, din nenorocire folosjte de Ce-zar Petrescu intr-un scop aberant:

Comentarii, analize, fotografii 9i fotomontaje, plasa-rea de citate in coltul din dreapta sus al primei pagini,adeziuni gi telegrame adresate Suveranului.

Reportajele despre actiunile lui Carol al ll-lea (par-ticiparea la deschiderea de sindrofii, inaltele BotezuriRegale, vizitele de lucru gi vizitele de curtoazie) poartepecetea de neqters a tiribombismului absolut.

Aldturi de adeziuni, telegrame, de aga-zise descinderila fala locului, relatarea a ceea ce face Carol al ll-lea std

- l[_r'r] al..t illrl]

sub semnul stredaniei de a dovedi dragostea 9i recu-nogtinta Poporului fatd de Conducdtor.

Toate punctele cheie ale Cultului, infinii mai taredecit cel consacrat lui Ceaugescu - Relalia misticdRege-Popor, Recunoagterea internationala, Rescriereatrecutului, Bilantul mdrelelor realizdri, ldilizareaCuvintului Regal - se regdsesc in paginile OficiosuluiRomAnia, ale sdpteminalului Romdnia satelor gi

ale Revistei literare, toate trei, impreund cu RevistaFundaliilor Regale, Albina, Muncd gi Voe Buna,publicatii ale Trustului de presd Carol al ll-lea.

Momentele de culme ale Cultului practicat de Romdniasint date de numeroasele sdrbdtoriri care domine, aldturide parade, uniforme gi rnstitutii de mucava, Regimul carlist:

Aniversarea Restauraliei, aniversarea proclameriiConstitutiei din februarie 1938, Ziua de nagtere a luiCarol al ll-ea, infiintarea Frontului Renagterii Nationale,infiintarea Partidului Naliunii.

Dintre numerele omagiale se deta$eaza, indiscutabil,cele consacrate aniversdrii lui 8 iunie 1930.

Cele trei aniversdri traite de ziar dau prilejul unui cres-cendo evident in materie de numdr de pagini dedicate,de fantezie gi creativitate gazetdreascd.

Numdrul aperut in 8 iunie 1 938 rezervd aniversdrii 5 pa-gini din 20. Sub genericul ,,Dupe opt ani, o lare noue",sint tipdrite pagini precum: ,,Ctitoriile Regale - ddruinleale Restauratiei", ,,Restaurarea monarhici - Restau-rarea Naliunii", ,,inchinarea celor mulli".

Peste un an, in 8 iunie 1939, Rominia consacreAniversdrii un numdr special, de 36 de pagini (ziarul arenormal 20 de pagini). Semnificativ pentru felul in carese scrie despre Carol al ll-lea e tiilul de care beneficiazArememorarea lui 8 iunie 1930:

. !r: ; iLrri|rlA; ior{l,ar.l, i !!l!!r la lr i enu:15,!

,,CoborAnd din vdzduh, ca un arhanghel al m6ntu-irii, M.S. Regele Carol al ll-lea a reinodat firul conti-nuitelii dinastice".

lmplinirea a 10 ani de la Restauralie dd ziarului prilejulunui nou spor de pagini: 48!

Titlurile spun totul despre Cultul personalitdtii lui Carolal ll-lea:

,,Regele consolidator de tare", ,,Rege al scriitori-lor - Rege al culturii romanegti", ,,Muncitorimea injurul Regelui".

Cezar Petrescu e nu numai director, dar gi publicist.Timp de doi ani 9i ceva, semndtura lui apare aproape

zilnic sub articole de slujire a lui Carol al ll-lea. Cu onemaipomenitd energie, Cezar Petrescu scrie gi la Ro-minia satelor gi la RomAnia literarS.

Comentariile sale poarte titluri precum: ,,Minunea,totugi, s-a implinit"; ,,Gtitorii regale"; ,,Sceptrul Re-gelui profilat pe zona"; ,,in zece ani de Domnie";,,Aceeagi neosteniti veghe de Perinte pentru nevoi-le !5rii 9i pentru Vlistarul Dinastiei"; ,,Guvinte regale9i fapte rege$ti".

Condi!ii materiale deosebite

Dupd un stagiu pe Strada Regald, Romania se mutdintr-o cledire de pe Calea Victoriei.

Salt nu numai de domiciliu, dar Si de condilie materiald.Constantin Virgil Gheorghiu povestegte in Memorii vi-

zita sa la redaclia ziarului, urmare a invitatiei lansate delon Biciolla, secretarul general de redactie, de a devenireporter special al publicaliei. Fiind vorba de un oficiosal regimului, banii vin girld. Ziarele bucuregtene nu sepot fdli cu sedii chipege. Cele doue palate extstente -