--

Care sunt cifrele care circumscriu criza? De fapt,criza nu se expim@ prin cifre cu minus sau cifremai ridicate decât eram obi}nui]i, ci, pur }i sim-plu, printr-un efort individual }i colectiv de aputea func]iona din punct de vedere economic,mai departe. Adic@, s@ cumpere sau s@ vând@,s@ produc@ sau s@ consume, s@ împrumute }is@ economiseasc@, s@ aduc@ valoarea ad@ugat@}i pl@teasc@ impozite.

Din zece cifre caredescriu economia ro -mâ neasc@, 7 dau con -turul clar al crizei.Doua sunt înc@ neu -tre, iar cifra care des -crie lucr@rile în con -struc]ii înc@ st@ îm po -triva curentului.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Un r@u politic se poate vinde-ca pe cât timp pu]ini îl v@d.Când îl vede toat@ lumea, el numai e de vindecat”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Nicicând nu s-au încordat mai mult mu}chii }i circumvolu]iunilecerebrale ale politicienilor români ca în aceste zile }i s@pt@mâni pre-merg@toare încheierii celui de-al 8-lea acord de împrumut cu FMI,din 1990 încoace. Facem un recurs la istoria relativ recent@ arela]iilor n@b@d@ioase dintre FMI }i România, pentru a constata c@,din cele }apte acorduri anterioare r@zboiului în paharul cu ap@ deast@zi, }ase au e}uat lamentabil, din cauz@ c@ NOI nu am respec-tat condi]iile severe impuse }i nu am reformat economia conformdirectivelor Fondului. Adic@, am preferat s@ r@mânem f@r@ bani, saudoar cu banii din prima tran}@, decât s@ accept@m reformele ra -dicale (bune sau rele, asta-i alt@ discu]ie) impuse de al]ii.Ast@zi, îns@, lucrurile stau fundamental altfel decât în situa]iileanterioare.

FMI }i România – o dragoste cu n@b@d@i

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID C@l@torii ce au ales vagoanele îmbun@t@]ite, au avut o reac]iefavorabil@. Ceea ce l-a f@cut pe Pullman s@ desprind@ concluzia:„Da, pasagerul american de cale ferat@ era dispus s@ pl@teasc@ cevamai mult cal@toria, pentru a avea un confort sporit”. În aniiurm@tori, deci, G.M.P. }i echipa sa l@rgit@ au îmbun@t@]it 12vagoane, fiecare dintre acestea încorporând noi elemente de pro-gres. Mai mult chiar, alte 2 mari companii din regiune, în plus fa]@de „Chicago and Alton”, vor accepta s@ ruleze vagoanele Pullman.Beneficiile erau, totu}i, mici în raport cu investi]iile, întrucât costulamenaj@rii fiec@rui vagon se ridica la cel pu]in 2.000 dolari. Pullmanc@uta idei noi. Totul îns@ a c@zut odat@ cu izbucnirea R@zboiului deSecesiune. Vagoanele „Pullman” nu au fost scutite derechizi]ionarea general@ aferent@ transporturilor feroviare }i neputem gândi, scrie Guillaume de Bertier, c@ mai multe forma]iuni}i ofi]eri de stat major au fost încânta]i s@ se serveasc@, gratis, deasemenea locuin]e }i birouri pe ro]i...

nr. 207 anul 5 vineri, 20 martie 2009 1 RON

Conturul crizei,în zece cifre

Dan POPESCUGeorge Mortimer Pullman (II)

Biografia economic@ a unor mari întreprinz@tori

Anvers - Belgia

continuare ^n pag. 4

Dan POPESCU

Despre un mediu economic de criz@...

pag. 8

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie

pag. 5

Student Marinela-Andreea [ICHINDELEAN

Pia]a interna]ional@ a muncii- c$teva probleme birocratice -

pag. 5

R@zvan {ERBU

Expansiunea instrumentelor electronice de plat@: solu]ii }i limite

pag. 7

Pia]a de capital: analiz@ fundamental@

sau emo]ie

pag. 6

continuare ^n pag. 3

Mihai Eminescu

Presa rom$neasc@ ^ntre libertate }i abuz

Zilele trecute, multe publica]iiscrise au semnalat, cu aplomb,un adev@rat „atac la libertateapresei”: proiectul noului CodCivil ar îngr@di libertatea presei,pentru c@, în cadrul Titlului V –Ap@rarea drepturilor nepatrimo-niale, s-ar prevedea m@suri cear aduce grav@ atingere li -bert@]ii de exprimare.Libertatea de exprimare }i li -bertatea presei (vector dedifuzare) sunt atribute esen]iale

ale statului de drept. Orice atingere a acestora este con-siderat@ a fi un semnal important de demaraj democra -tic. La limit@, între un stat f@r@ pres@ liber@ }i un statf@r@ Parlament – de exemplu – ar fi de preferat cea dea doua situa]ie, considerat@ mai pu]in nociv@ (r@ul cel maimic dintre cele dou@).

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 2

prof. univ. dr. Livia ILIESediul F.M.I.

CODUL CIVIL VINERI 20 MARTIE 20092

urmare din pag. 1În România, analizele despre lib-

ertatea presei vizeaz@ mai multe com-ponente. În primul rând, trebuie pus@în discu]ie posibilitatea de a ac]ionape care penal@ împotriva unui jurna listsau unei entit@]i juridice (editor depres@ scris@, audio-vizual). Aceast@cale de atac a creat multe controverse,cel pu]in de câteva ori politicieniino}tri încercând s@ promoveze sau s@men]in@ în vigoare scheme legislativecu caracter penal în domeniul presei,cum ar fi cele referitoare la calomniaîn pres@. Din fericire, presiunea euro-pean@ exercitat@ asupra guvernelornoastre pentru integrare ne-a sc@patde aceste prevederi abuzive, careputeau fi folosite ca pârghii de pre-siune, creând un fel de „teroare pre-ventiv@”. Mai mult, ideea n@stru}nic@de a avea o lege a presei a fost pân@la urm@ abandonat@, ca }i propuneriprecum cele referitoare la cât la sut@din }tiri s@ fie „bune” }i cât „rele”. Deaceea putem concluziona c@, din acestpunct de vedere, st@m bine, ceea cenu înseamn@ c@ în viitor nu vor existapropuneri legislative din acela}i filon,majoritatea politicienilor din lume fiindcumva interesa]i m@car de o oarecarecontrolare a „câinelui de paz@ aldemocra]iei” – presa.

O alt@ discu]ie vizeaz@ libertateapresei din punct de vedere al funda-mentelor economice pe carefunc]ioneaz@. O pres@ „s@rac@” poate fimai u}or anihilat@ prin presiuni eco-nomice, decât prin presiuni juridice,de natur@ penal@. Desigur, s@r@cia saubog@]ia presei nu depind de guvern, cide investitorii din pres@ }i de perfor-man]a economic@ a companiilor cuacest obiect de activitate. Putem aicidiscuta atât de companiile caredesf@}oar@ aceste activit@]i, cât }i dejurnali}ti, România – }i nu numai –având, în ultimele dou@ decenii, m@carzeci de exemple de organiza]ii depres@ care au devenit partinice pentrubani }i m@car sute de exemple de jur-nali}ti care, pe lâng@ salariu, au sem-nat state de plat@ cu ter]i, semn@turicare le-au „reorientat” obiectivitatea }ii-au f@cut s@ uite obliga]iile deontolo -gice (pe cei care le-au }tiut, desigur!).Sunt bine cunoscute aici publica]iilemai mult sau mai pu]in locale care auaplicat din greu filosofia „etajul }i}antajul”, dintr-un celebru roman al luiMarin Preda referindu-se la Pamfil{eicaru, ne reamintim scandalurilegenerate de astfel de eveniment, dar

nu prea îmi amintesc lista con-damn@rilor pentru asemenea fapte,care au leg@tur@ cu multe lucruri, darcu libertatea presei, nu! Din punct devedere institu]ional, „botni]a” pus@presei cu instrumente economicepoate func]iona prin bugetele de pub-licitate, sistemul de taxe }i impozite }iinvesti]ia în compania de pres@.

Ultima dintre ele, de fapt, nuaduce nici o atingere libert@]ii presei,proprietarul unei institu]ii de pres@putând s@ se implice sau nu în poli -tica de pres@, fie c@ ne convine, fienu. Avem aici ref@cut@ celebra discu]iedintre fanii Stelei }i Gigi Becali: pro-prietarul clubului trebuie s@ intervin@sau nu în chestiuni care ]in de„tehnic@”? Pân@ la urm@, chestiunea ede asumare personal@, la fel ca în ori-care alt@ companie: de]in@torulpachetului majoritar de ac]iuni poatedecide s@ se implice în conducereaopera]ional@ între deloc }i complet(devenind, astfel, pre}edinte-directorgeneral). În pres@, îns@, o implicareserioas@ a proprietarului în ceea ceprive}te con]inuturile de pres@ poatecrea probleme deontologice pentrujurnali}ti, care pot – desigur – s@accepte sau nu un contract cu o ast-fel de entitate (la fel e chestiunea }ipentru antrenori sau fotbali}ti!).Implicarea „proprietarului” poate dealtfel s@ vizeze un anume control edi-torial, partizan, sau – desigur, multmai rar – poate s@ se men]in@ în lim-itele egalei distan]e. Problemele aces-tea se pun NUMAI în ceea ce prive}tepresa de informa]ie, minoritar@ dinp@cate în România, tot restul neavândprea mare leg@tur@ cu „pazademocra]iei” }i informarea public@ }ifunc]ionând pe principiul „scandalulface vânzarea”. Unele entit@]i de pres@se declar@ din start partinice, fiindvectori de comunicare ai unor partidepolitice, grupuri de interese, de lobbysau advocacy, fapt ce nu aduce în niciun fel atingere libert@]ii de pres@.

Controlul prin intermediul buge -telor de publicitate nu poate fi con-tracarat de nimic, decât de un com-portament „profesional” al jurnali}tilor}i proprietarilor de pres@, care nu preafunc]ioneaz@ la bugete mai nici la noi,nici aiurea în lume. E greu de imagi-nat c@ o companie X pl@te}te o cam-panie de zeci sau sute de mii de euroîntr-un ziar, de exemplu, iar ziarul pu -bli c@ anchete de pres@ ce au ca tem@acea companie, sau materiale „nega-tive” despre produsele companiei.

De altfel, controlul „privat” al pre -sei trebuie s@ ne îngrijoreze cel mai

pu]in, presa fiind, în imensa eimajorita te, controlat@ de mediul privat,prin pro prietatea asupra companiilorde pres@.

Ceea ce îngrijoreaz@ cel mai multeste controlul Puterii asupra presei!Acesta poate func]iona prin legi }ireglement@ri, sau prin comportamenteabuzive. În România, partea legislativ@s-a aliniat la standardele europene, iartratarea în penal a „delictelor depres@” a devenit o raritate, excep]iedeci }i nu regul@. Controlul cel maiserios este manifestat prin sistemulfiscal }i presupune comportamenteabuzive anterioare ale companiilor depres@: compania nu-}i pl@te}te o lung@perioad@ taxele }i impozitele, Statul olas@ în pace, dup@ care managemen-tului i se d@ de în]eles c@ dac@, maiatac@ guvernul sau diferite persoanedin mediul politic, fiscul va trece larecuperarea banilor. Nici o companiede pres@ cu comportament corect fis-cal nu poate fi controlat@ astfel, îns@acestea pot fi num@rate pe degete!Astfel, un „abuz” d@ cale altui abuz.Desigur, statul poate h@r]ui presa prinorganele de control, îns@ ap@rarea edestul de simpl@, când e vorba de unabuz de control }i poate fi rezolvat@ îninstan]@, în termen scurt.

{i, atunci, revenind la actualitate,de care tip de „control” }i ce fel de„îngr@dire” reclam@ de aceast@ dat@colegii no}tri din pres@?

Titlul V – Ap@rarea drepturilornepatrimoniale din proiectul nouluiCod Civil prevede obliga]ia presei deacorda dreptul de la replic@ }i dreptulla rectificarea informa]iilor publicate.

Pentru prima dat@, se prevede într-olege c@ replica sau rectificarea vor fipublicate pe aceia}i pagin@ de jurnalsau anun]ate în aceea}i interval orar,la tv. sau radio, ca }i materialele lacare se d@ replic@ sau care sunt rec-tificate, vor ocupa acela}i spa]iu/timpca materialul de baz@, iar dreptul lareplic@ sau rectificare va fi acordat înmaximum 3 zile. Proiectul prevede c@materialul remis ca replic@ nu vaputea fi modificat sau comentat dec@tre organiza]ia de pres@, care poateîns@ s@ men]ioneze dac@ î}i men]inesau nu punctul de vedere anterior.

Un jurnalist de la Gândul tragedin toate acestea concluzia c@ libe -rtatea de exprimare a presei eîngr@dit@, cu atât mai mult cu cât pub-licarea replicii sau rectific@rii nu pre-supune }i stingerea r@spunderii civile.

Adev@rul e c@ „libertatea” deexprimare a presei va fi astfelîngr@dit@: drepturile fundamentale aleomului, îns@, sunt cele care, deaceast@ dat@, ar crea îngr@direa!Introducerea unei reglement@ri CIVILEîn ceea ce prive}te rela]ia cet@]ean –pres@ ar rezolva în sfâr}it abuzurile }iderapajele din mass-mediaromâneasc@, F~R~ S~ PUN~ ÎNPERICOL LIBERTATEA DE EXPRI-MARE {I CHIAR LIBERTATEA JUR-NALI{TILOR. Dreptul la via]@ privat@,dreptul la propria imagine etc. suntacum frecvent înc@lcate. De multe orise public@ informa]ii inexacte desprepersoane sau fapte, cu bun@ sau curea credin]@. De prea multe ori titlurilenu au leg@tur@ cu con]inuturile }iunele dintre faptele incriminate

sunt…f@ptuite chiar de c@tre cei carele invoc@. E amuzant aici de reamintitc@ un ziar care se pretinde serios apublicat, într-o edi]ie de duminic@,pagini întregi în care „demonstra” cufotografii c@ Elena B@sescu nurespect@ regulile de circula]ie. Cu ofotografie se „proba” c@ aceas-ta…mânca un sandvi} în ma}in@, iarcu altele c@ a mers pe linia de tram-vai }i a trecut peste linia continu@. Dinp@cate, unghiul de fotografiere ar@tac@…ma}ina din care s-au f@cutpozele…a mers la rândul ei pe liniade tramvai }i a trecut peste linia con-tinu@…pentru a face acele fotografii }ia ar@ta, de fapt, ce?

Libert@]ile }i drepturile oric@ruiadintre noi trebuie s@ fie limitate, atun-ci când încalc@ alte drepturi }i libert@]i.De altfel, Legea }i Democra]ia suntcompromisuri rezonabile care limiteaz@dreptul absolut al cuiva – generator deabuz }i dictatur@ }i creeaz@ o armoniea drepturilor }i obliga]iilor reciproce.

Libertatea de exprimare a preseise refer@, de fapt, la neîngr@direa dec@tre Stat, de c@tre Puterea public@, înnici un fel, a posibilit@]ii de a furnizacet@]enilor orice informa]ie de interespublic, despre fapte, persoane }i întâm -pl@ri publice sau cu implica]ii publice.Libertatea presei, ca toate celelalte li -bert@]i constitu]ionale, nu este abso-lut@ }i nu este scutit@ de r@spunderecivil@. A sosit, cred, timpul, ca }i înRomânia presa s@ nu mai fie mai pre-sus de Lege (de legea civil@ prin exce-len]@!), }i drepturile nepatrimoniale alecet@]enilor s@ fie mai clar legiferate.

Referitor la aceast@ chestiune,domnul C@t@lin Predoiu, ministrulJusti]iei, a declarat într-un interviu c@:"Ceea ce se face prin acest proiecteste s@ se grupeze, într-un anumitcapitol distinct, o serie de drepturifundamentale ale omului, a}a cumsunt reglementate }i în alte legi }i înalte conven]ii interna]ionale, la careRomânia este parte. Printre acestedrepturi este }i cel la propria imagine.Este un drept recunoscut. {i acesteprevederi nu aduc, în nici un fel, atin-gere dreptului la libera informare, prinreglementarea dreptului la propriaimagine }i dreptul de a ap@ra aceast@imagine. Nu trebuie s@ exager@m }i s@trecem dintr-o extrem@ în cealalt@,dup@ p@rerea mea.

În final, o întrebare r@mâne: seteme presa profesional@ din Româniade dreptul la replic@ sau la rectificare,drept ce de altfel ar trebui de mult s@func]ioneze pe baza deontologiei pro-fesionale }i a bunului sim]?

Cu siguran]@ c@ adev@ratapres@ de informare nu se teme }ideja le practic@, în virtutea regulilorprofesionale.

Presa rom$neasc@ ^ntre libertate }i abuzprof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Parlamentul Rom$niei

Ministerul Justi]iei

VINERI 20 MARTIE 2009 3%MPRUMUT EXTERN

urmare din pag.1 În primul rând, c@ nu e vorba doarde criza noastr@ cronic@, criza uneitranzi]ii bolnave, ci de o recesiuneeconomic@ }i financiar@ mondial@,care ne cam bag@ pe to]i în aceea}ioal@. Nu sunt bani }i creditele suntscumpe. Nu numai la noi, ci pretutin-deni în lume. Nu sunt nici speran]ede redresare pe plan mondial, înviitorul apropiat, ca s@ crezi în sa -lvarea ta printr-o minune conjunctur-al@. În al doilea rând, nu mai dis-cut@m ca în episoadele trecute deîmprumuturi de câteva sute de mi -lioane de dolari care, la urma –urmei, sunt un „mizilic” pentru oeconomie na]ional@ cât de câtpotent@. Ast@zi, nevoile de împrumut,centura de siguran]@ a României cumle numesc unii, se cifreaz@ la sumeastronomice, la 20 de miliarde deeuro, adic@ aproape 15 la sut@ dinPIB, ceea ce înseamn@ o îndatorarecople}itoare pe termen scurt, cuefecte economice }i sociale greu deestimat.Comic este c@, în rela]ia cu n@b@d@idintre România }i FMI, cea careîncearc@ s@ mai fac@ fi]e este }i ceamai s@rac@. Oficialii BNR spuneau,zilele trecute, c@, dac@ nu ne convincondi]iile, este foarte posibil s@refuz@m acest acord. Cu alte cuvinte,noi nu ced@m oricum, ne batem eroic}i negociem de pe pozi]ii de for]@!Cine s@ ne bage în seam@, cine s@ne-asculte? E ca }i cum ai crede c@decizia împrumutului se va lua înbiroul lui Is@rescu }i nu în PalatulCotroceni, unde deja sun@ trompeteleb@t@liei preziden]iale. E ca }i cum ainutri speran]a imposibil@ c@ î]i po]iimpune propriile dorin]e }i condi]iiunui FMI în fa]a c@ruia stai cu mânaîntins@. Nici vorb@! Dimpotriv@, FMI,din clipa în care guvernul anti–criz@ alRomâniei a decretat criza }i a lansatîn eter S.O.S.-ul, }i-a f@cut urgent,inflexibil }i f@r@ menajamente datoria:a trimis exper]i la Bucure}ti care auf@cut praf bugetul anti–criz@ al lui Boc}i Pogea, în doi timpi }i trei mi}c@ri.Socotelile au sunat ca o sentin]@definitiv@ }i executorie: anul trecut a]iînregistrat un PIB de 503 miliarde lei.În 2009, vre]i s@ ajunge]i, prin buge-tul proiectat de voi, la 579 miliarde lei(145 miliarde euro la cursul – nere-alist! – de 4 lei/euro). Face]i diferen]a

}i ve]i g@si c@ ave]i de acoperit 76 demiliarde lei, adic@ cel pu]in 19 mi -liarde euro! Este exact valoarea credi -tului pe care România încearc@ acums@-l ob]in@ de la institu]iile financiareinterna]ionale. Punct... Boc, Pogea }itoat@ armata lor de negociatori nu vorg@si nici o bre}@ }i nu vor afla niciun spa]iu de manevr@ în lupta cuexper]ii Fondului.Este limpede c@ nou@, românilor, nune mai r@mâne decât s@ proced@m caîn bancul de demult cu Radio Erevan.Merit@ s@ mai descre]im frun]ile celorcare nu }tiu. Se zice c@ un ascult@tornaiv sun@ la Radio Erevan }i întreab@ce trebuie s@ fac@ cet@]enii sovietici,în cazul izbucnirii unui r@zboi nuclear?Cet@]enii sovietici – i se r@spunde –trebuie obligatoriu s@ se încoloneze }is@ porneasc@ în ordine c@tre cimitir.Bine, bine, c@tre cimitir, dar de ceneap@rat în ordine? – insist@ ascul -t@torul. În ordine, ca s@ nu se pro-duc@ panic@! – sun@ sec r@spunsul.Altfel spus, ce altceva ne-ar mair@mâne în cazul, tot mai probabil, alcontract@rii împrumutului extern,decât s@ ne facem socotelile, s@punem în balan]@ posibilele binefaceri}i certele calamit@]i }i, evident, s@ nune panic@m în fa]a ideii c@ România

ar putea fi scoas@ la mezat printr-unr@sun@tor faliment financiar?Socotelile viitoare ale românilor vorar@ta cu siguran]@ cam a}a: la unîmprumut de 20 miliarde de euroaccesat cu o dobând@ de 5 la sut@,pe o perioad@ contractual@ de doi ani,ar însemna c@ România trebuie s@dea înapoi cel pu]in 22 de miliarde deeuro. În primii doi ani, îns@, vombeneficia de o perioad@ de gra]ie încare nu vom pl@ti decât dobânda.(Ciudat, dar constat@m c@ perioada degra]ie se suprapune „fericit” }i pesteanul alegerilor europarlamentare }ipreziden]iale!). Abia dup@ aceea îns@va începe dansul, pentru c@, porninddin 2011, vom avea de pl@tit tran}ede câte 4 miliarde euro, ceea ce vacre}te serviciul datoriei externe lapeste 8 miliarde euro, adic@ echiva-lentul a 6 procente din PIB, sau va -loarea medie optimist@ a investi]iilorstr@ine dintr-un an. Mergând cusocotelile mai departe, rezult@ c@ ram-bursarea unui asemenea credit vascoate din buzunarele fiec@rui salariatromân câte 5.000 de euro. Concluziadevine }i mai tragicomic@, dac@ neraport@m la salariul mediu din prezental românilor – 325 de euro. S-arputea atunci zice c@, aproape un an

}i jum@tate, fiecare român din câmpulmuncii va lucra f@r@ plat@, pentru caȚARA s@-}i achite datoriile la FMI!Ziceam îns@ c@, pentru a nu intra înpanic@, românii trebuie s@ vad@ }ipartea plin@ a paharului, adic@ bine-facerile împrumutului într-o prognoz@optimist@.Responsabili cu asigurarea dozei zil-nice de optimism r@mân, desigur,guvernan]ii no}tri, ca principali avoca]iai accesului la banii FMI. Ni se dem-nostreaz@ c@ împrumutul va determi-na îmbun@t@]irea ratingului de ]ar@ }iva aduce, în timp scurt, bani mul]idisponibili pentru stat, b@nci }i sec-torul privat. Rating bun înseamn@redarea încrederii investitorilor str@iniîn economia autohton@ }i dobânzi maimici la creditele acordate atât statuluiromân, cât }i firmelor care au afacerila noi.Bani mai mul]i intra]i în rezerveleBNR ar fi un semnal încurajator pen-tru b@ncile comerciale de a pune încircula]ie sumele blocate în rezerveleminime obligatorii în valut@. Totodat@,ar sc@dea presiunea asupra leului }iar sus]ine moneda noastr@ na]ional@în încle}tarea sa cu euro. Am avea,deci, un LEU mai puternic comparativcu EURO, sau cel pu]in stabil.

F@r@ a desfiin]a în totalitate acesttablou optimist al României viitoare,nu putem, totu}i, s@ nu ne punemunele întreb@ri nelini}titoare.Ce se va întâmpla în situa]ia în careFMI, obsedat de men]inerea deficituluibugetar la 2 la sut@, va puneRomâniei condi]ia ca BNR s@ nu maiintervin@ pe pia]a de schimb valutarpentru men]inerea cursului leu –euro? Care va fi atunci soarta leuluiromânesc }i unde ar putea ajungebanii p@stra]i acum în rezerva BNR?La popula]ie }i la firme, cum secrede, sau în seifurile b@ncilor –mame din Occident, care au de recu-perat în acest an 24 de miliarde deeuro de la filialele din România }isunt, prin urmare, fl@mânde r@u detot? {i dac@ acela}i FMI, animat doarde „cauza” men]inerii deficituluiRomâniei, va impune – a}a cum s-aprocedat }i cu alte ]@ri – m@rireaimpozitelor, cre}terea TVA }i înghe -]area salariilor? N-ar însemna astaoare condamnarea românilor, celpu]in pentru câ]iva ani, la un trai lalimita s@r@ciei absolute?Pân@ una - alta, constat@m c@, de}i atrecut un trimestru din 2009, nu }timnici m@car dup@ ce buget vom tr@i:dup@ cel al guvernului Boc, carepretinde c@ a g@sit }i aplicat solu]iileanti – criz@, sau dup@ cel pe care nil-ar putea dicta FMI la cap@tul unornegocieri între doi parteneri inegali?Nu încape îndoial@ c@, în condi]iileacces@rii împrumutului, finan]i}tii luiPogea nu vor avea alt@ solu]ie decâts@-}i suflece mânecile }i s@ croiasc@un alt buget care ar putea devenioperabil abia c@tre mijlocul anului. {ipân@ atunci, ce se va întâmpla cuinstitu]iile statului?Dar, destul cu întreb@rile! În definitiv,}tim cât avem de pl@tit, }tim ce nea}teapt@, bucuro}i le-om duce toate,de-or fi bune, de-or fi rele, pentru c@refuz@m s@ ne panic@m. Jocurile fiindf@cute, r@mâne doar s@ ne mai mir@mcum de o Românie s@r@cu]@ cuduhul, f@r@ zestre }i pe deasupradestul de des abuzat@ de regimurilepolitice post–decembriste, se maipoate înc@ fandosi, atunci când echemat@ în „patul FMI”? Ifose decurtezan@ cu preten]ii – vor spuneunii cu deplin temei. A}a c@, nu maiavem decât s@ a}tept@m, cumin]i }iresemna]i, episoadele urm@toare aleacestei idile cu n@b@d@i. Avem voiedoar s@ ghicim finalul...

FMI }i România – o dragoste cu n@b@d@iEmil DAVID

Sediul F.M.I.

Sediul B.N.R.

OAMENI CELEBRI VINERI 20 MARTIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Cel pu]in pentru un timp, afacerea cuvagoanele era întrerupt@. Pullman,îns@, nu a stat degeaba. S-a dus înColorado, în micul or@}el Central City,în inima regiunii miniere }i a deschisun magazin general pentru clientelapasionat@ }i destul de pu]in pre-ten]ioas@ a c@ut@torilor de aur }iaventuri. Dar, la sfâr}itul R@zboiuluidintre Nord }i Sud, Pullman va revenila Chicago. Î}i va relua vechile idei.Avea un capital acumulat de 20.000de dolari. Va închiria, deci, un hangarmai mare la „Chicago and Alton”, vapl@ti mai mul]i mecanici, tâmplari,tapiseri, iar în 6 luni va reu}irealizarea vagonului visurilor sale...Ce fel de vagon? Superb, aproape decele de lux de acum. {asiul, montatpe 2 boghiuri de 8 ro]i fiecare, eramai lung, mai larg }i mai înalt decâtorice }asiu de vagoane de pân@atunci. Suspensia }i leg@tura întreboghiuri }i habitaclu se realiza cuarcuri puternice legate }i consolidate}i ele cu benzi de cauciuc. În interi-or, principala inova]ie era reprezen-tat@ de c@tre mecanismul, imaginatde Pullman, pentru a face„disp@rute”, peste zi, cele 10 paturisprijinite de bra]e articulate, paturirabatabile, de fapt. Odat@ ridicate,exteriorul lor reprezenta o frumoas@decora]iune, care se armoniza perfectcu restul lemn@riei finisate }i deco-rat@ de o manier@ impecabil@.Perdelele, ce puteau fi trase, asigu-rau o relativ@ izolare a fiec@rei „alve-ole”. Tot pentru „zi”, odat@ ridicatpatul de sus, cel de jos se puteareplia, formând dou@ confortabilefotolii. Cele mai frumoase }i maifine, mai catifelate ]es@turi au fostfolosite pentru perdele }i tapi]eriafotoliilor, lemn de esen]@ pre]ioas@pentru panourile de perete }iîncadrarea u}ilor. L@mpi cu petrol de

metal argintat furnizau lumina, carese reflecta în oglinzi cu splendiderame aurite. La fiecare extremitate avagonului, se afla un cabinet detoalet@, echipat cu tot ceea ce trebuiepentru a te sim]i bine chiar înl@ca}ul pe care nici regii nu-l potocoli. Pullman }i-a botezat crea]ia„Pioneer”. Nimeni nu mai v@zuse unasemenea lux în universul, negru defum }i mirosind doar a catran, alc@ilor ferate. Cine merge ast@zi cuvagoane europene }i crede c@ con-fortul lor apar]ine timpului contempo-ran, se în}al@......Când s@ le pun@ în serviciu, direc-torii companiilor de cale ferat@ aucl@tinat îns@ din cap: „V-a]i gândit,oare, domnule Pullman, c@ pentru aputea fi folosite asemenea vagoaneva trebui s@ ridic@m cheiurile ding@ri, s@ în@l]@m podurile }ipasarelele?” „Da, le-a r@spunsGeorge Pullman acestor mari patroni,m-am gândit, optimismul meu s-abazat pe dorin]a dvs. de a avea înserviciu astfel de vagoane }i nu m-am îndoit, nu m@ îndoiesc o clip@ c@ve]i ezita s@ face]i modific@rile nece-sare în infrastructuri”. Managerii sel@sau greu convin}i, îns@ a interve nitun eveniment care a dat „cale

liber@”, „semnalul verde” vagoanelorPullman. Anume, pre}edinteleAbraham Lincoln va fi asasinat în 14aprilie 1865, în loja sa de la teatru,de un sudist anarhist nebun. Iardorin]a marelui pre}edinte fusese,înc@ din vreme, spus@: când se vasfâr}i din via]@, s@ fie înmormântat laSpringfield, capitala statului Illinois,acolo unde el cunoscuse primelesuccese. Ca atare, decesul lui Lincolnodat@ produs prin nea}teptatul asasi-nat, co}ciugul trebuia transportat dinCapital@ la Springfield pe un circuitde cale ferat@, fiind prev@zut@ oprireaîn toate localit@]ile de pe traseu, ast-fel ca americanii s@-i poat@ aduceultimul omagiu marelui pre}edintedisp@rut. Autorit@]ile din Illinois, pre-cum }i directorii companiei „Chicagoand Alton”, c@rora le reveneaonoarea de a realiza ultimele etapeale c@l@toriei, au hot@rât c@ „Pioneer”este singurul care se putea transfor-ma în carul funebru necesarc@l@toriei }i multelor ceremonii. {i s-au f@cut pe parcursul drumului, pecheiurile g@rilor, pentru poduri }ipasarele, toate amenaj@rile necesare.„Zeci de mii de persoane – scria G.De Bertier – au avut astfel ocazia s@admire vagoanele Pullman, o admi-

ra]ie reflectat@ în termeni lirici înpresa din întreaga Americ@”...Apoi, în mod firesc, dup@ închidereaceremoniilor respective, „Chicago andAlton” au integrat în serviciul lor re -gulat faimoasele vagoane Pullman,„Pioneer”. Suplimentul pentru dormit,acum, costa 2 dolari, iar GeorgePullman se str@duia mereu s@ aduc@îmbun@t@]iri vagoanelor sale. Era dejaun succes. Dar celelalte companii,cum au reac]ionat, vor urma exem-plul lui „Chicago and Alton”?„Michigan Central Railroad” a fosttentat@ s@ fac@ „experien]a Pullman”pentru parcursul Detroit – Chicago,unde compania respectiv@ avea dejaîn serviciu vagoane de dormit detipul vechi. A}a c@, în acela}i tren,a fost ata}at un vagon tip Pullman}i un altul de tip vechi, pre]ul fiind2 dolari pentru primul vagon }i 1,5dolari pentru al doilea. Alegereac@l@torilor a fost masiv@ pentrutransportul cel mai confortabil. Dinnou se verifica ceea ce crezuse }icredea George Pullman, anume c@publicul c@l@tor american, în cea maimare parte a sa, era dispus s@pl@teasc@ confortul sporit. Vagoanele„Pioneer” au început, deci, s@ circulecurent pe re]eaua companiei

„Michigan Central Railroad”. Îmbun@ -t@]irile pe infrastructur@ costau rela-tiv pu]in, comparativ cu ceea ce secâ}tiga dup@ bilete. {i alte companiivor urma exemplul ar@tat. De altfel,în 1867, George Mortimer Pullmanva avea 42 de vagoane în activitate.Partida fusese câ}tigat@......1867 va fi }i anul în care va fi ofi-cial înregistrat@ }i încorporat@ în sta -tul Illinois „Pullman Palace CarCompany”, cu un capital de 100 demii de dolari. Compania era auto -rizat@ s@ fabrice, s@ cumpere, s@exploateze, s@ vând@ }i s@ închiriezevagoane de dormit }i vagoaneobi}nuite pentru calea ferat@. Istoriciieconomi}ti americani au ar@tat c@termenul „Palace” din titulatura noiicompanii îi fusese sugerat lui GeorgePullman de c@tre un alt mare între-prinz@tor american, Andrew Carnegie,atunci când acesta din urm@ s-adecis }i l-a convins pe Pullman s@uneasc@ societatea sa cu una dinsociet@]ile ce îi apar]ineau. Cuvântul„Palace”, afirma Carnegie, ar fi doarel suficient pentru a evoca, pentruvagoanele de dormit Pullman, con-fortul rafinat al marilor hotelurieuropene.George Pullman va dezvolta sus]inutcompania sa. În 1870, G.M.P. vacump@ra, la Detroit, mai multe ate-liere cu o pozi]ie favorabil@ în raportcu calea ferat@ }i va începe masiv s@construiasc@, }i aici, vagoane de dor-mit. Zece ani mai târziu, de pe urmasa vor avea de lucru peste 1.000 demuncitori care, bine condu}i, cu oproductivitate înalt@, vor construianual circa 100 de vagoane. Un altatelier, mai întâi de repara]ii, peurm@ de construc]ie de vagoane, vafi deschis }i va func]iona la Elmisa,în statul New York, asigurând osporire a eficien]ei pentru activit@]iledin regiunea nord–Atlantic@. Cumconstruc]ia de vagoane urma, înStatele Unite, dezvoltarea prodigioas@a drumului de fier, pentru a avea }io alt@ dimensiune a activit@]ilor luiGeorge Pullman este semnificativ s@ar@t@m c@ între 1870 }i 1880 au fostconstruite 40 mii mile de cale ferat@,iar între 1880 – 1890, înc@ 73 miimile de cale ferat@. Func]iona înîntreg acest cadru o lume dejamatur@, logic@, care scotea profit nudin specula]ie, ci din serviciile pecare le aducea în mod concret unormul]i oameni care le doreau...

(va urma)

George Mortimer Pullman (II)

Dan POPESCU

Biografia economic@ a unor mari întreprinz@tori

Asasinarea pre}edintelui Abraham Lincoln

Vedere din Detroit

VINERI 20 MARTIE 2009 5

c my bc my b

c my b

OCUPARE ART~ {I ECONOMIE

c my b

SOLILOCVII DE DUMINIC~.(I)

Nu cred c@ exist@ om pep@mânt, în momentele lui de sacr@ }itainic@ intimitate, s@ nu fi avut o vor-bire cu el însu}i, despre cele maiimportante lucruri }i probleme alevie]ii, un sincer solilocviu.

Întreb@ri ca: Cine sunt eu? Careeste menirea mea în aceast@ lume?Ce fel de raporturi exist@ între mine}i marele sau micul univers? Cum voir@spunde în fa]a lui Dumnezeu, ladreapta Sa judecat@? Ce suntem noi,f@r@ El? Încotro se îndreapt@ omenirea}i care este soarta ei? Sunt numaicâteva din nenum@ratele întreb@ri aleunui autentic solilocviu.

Acestea intr@ în monologurilemele colocviale curente, pe care }i eule întreprind, f@r@ un plan prestabilit.Am „inaugurat”, într-una dinnenum@ratele mele „st@ri de veghe”,Solilocviile de duminic@. Pe acestea lededic artei.

Arta este duminica sufletului.Gâdurile din aceast@ duminic@

solilocvial@ mi se îndreapt@ spre soar-ta artei într-o lume plin@ de con-tradic]ii de tot felul, pus@ pec@p@tuial@ }i câ}tiguri materiale cuorice pre], care au declan}at, în acestînceput de mileniu }i de secol, formeacute ce au e}uat într-o multitudinede crize, care mai de care maiînsp@imînt@toare }i mai terifiante.Peste tot auzi vorbindu-se de crizaeconomic@ }i financiar@, de cea deidentitate }i moral@, de criza comer-cial@, sau de criza agrar@. Mijloacelemedia, presa scris@, televiziunile,acord@ fenomenului spa]ii editorialesupradimensionate care au determi-nat, în rândurile oamenilor, reac]iidiferite, de la indiferen]@ }i apatie,pân@ la îngrijorare }i chiar spaim@.

Tot felul de „speciali}ti” „anali}tipolitici” ap@ru]i a}a dintr-odat@, pestenoapte, ca ciupercile dup@ ploaie, seîntrec în a emite cât mai sofisticate,mai bizare }i contradictorii p@reri„judec@]i de valoare” despre ceea ce

se pare c@ }tiu mai pu]in, }i anume:crizele economice.

Acestora li se adaug@ guvernan]ii}i politicienii, care se str@duiesc s@g@seasc@ solu]ii cât mai eficiente degestionare a crizei, termen la mod@,pl@cut urechilor lor.

Îmi pare r@u c@ în aceast@discu]ie solilocvial@, pe care doreams@ o dedic artelor plastice, amalunecat spre un t@râm pentru caream investit mai pu]in, pentru a-lîn]elege, cel al economiei.

Ceea ce este foarte u}or desesizat }i de în]eles, este faptul c@aceast@ criz@ a venit ca o binefacerepentru o mare parte dintre politicieni}i guvernan]i. Toate incompeten]ele,specula]iile politice de conjunctur@,afacerile dubioase }i oneroase le pot„desc@rca” pe „gestiunea” crizei.

Arta este, într-un fel, cel mai sen-sibil oscilograf al vie]ii economice }isociale la un moment dat. Un timp caacesta pe care îl traverseaz@ societatearomâneasc@, în care cultura }i arta suntl@sate pe ultimul loc, este un timp s@rac.

Toate societ@]ile dezvoltate eco-nomic sunt dominate negativ deefectele reale ale actualei crize mondi-ale, care pentru unele a început maidemult, pentru altele debuteaz@, iarpentru cele ca România, probabil nuva exista “deloc”. un fel de-a spune...Cum vorbim la noi despre “o criz@ desupraproduc]ie,” când nu producemmai nimic? Pân@ }i ceapa }i usturoiul

le import@m... În cele ce urmeaz@, nu îmi prop-

un s@ abordez conceptul din perspec-tiva polisemiilor pe care le cuprinde }inici s@ m@ aventurez în emiterea unorjudec@]i de valoare, pentru c@ nu intr@în sfera preocup@rilor mele.

M@ voi limita la reflectarea crizeiîn lumea artelor, în general, }i în spe-cial în arta plastic@ actual@.

Art@ }i economiePetru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Pia]a muncii reprezint@ spa]iul eco-nomic ^n care se tranzac]ioneaz@ ^n modliber, utilizatorii de munc@ (de]in@torii decapital) ^n calitate de cump@r@tori }iposesorii resursei de munc@, ^n calitatede v$nz@tori, ^n care, prin mecanismulpre]ului muncii, al concuren]ei libere^ntre agen]ii economici, al altor mecanis-me specifice, se ajusteaz@ cererea }ioferta de munc@.

Pia]a mondial@ presupune existen]aunui sistem de rela]ii bani-marf@, conso-lidate pe plan interstatal ^ntre ]@rile par-ticipante la diviziunea interna]ional@ amuncii }i cuprinde toate direc]iile debaza ale diviziunii interna]ionale a mun-cii.

Protejarea drepturilor migran]ilor }iale lucr@torilor angaja]i pe termen scurteste de o important@ vital@, pentru camobilitatea pe pia]a for]ei de munc@ lanivel mondial s@ ^}i ating@ poten]ialuleconomic }i uman maxim pentru to]i ceiimplica]i. Gestionat@ corect, mobilitateafor]ei de munc@ interna]ionale poate jucaun rol important ^n deprinderea de noicuno}tinte }i aptitudini, care pot ajuta ladezvoltarea economic@ a ]@rii de originea migrantului.

Cu toate c@, la nivel mondial, serecunoa}te din ce ^n ce mai mult faptulc@ gestionarea migra]iei for]ei de munc@e indispensabil@ pentru cre}terea }i dez-voltarea global@, mai sunt multe de f@cutpentru asigurarea unui cadru eficient }isigur pentru ^nt$lnirea cererii cu ofertape pia]a interna]ional@ a muncii. Dac@ nuse con}tientizeaz@ acest lucru, se vaajunge la cre}terea contrabandei cu per-soane, a traficului de persoane }inum@rului de situa]ii ^n care se ^ncalc@drepturile omului.

O solu]ie pentru ocuparea locurilorde munc@ vacante, datorit@ migra]ieifor]ei de munc@ autohtone, este cunos-cut@ de noi to]i: angajarea str@inilor. Prinstr@in se ^n]elege persoana care nu arecet@]enia rom$n@ sau cet@]enia unui altstat membru al Uniunii Europene ori alSpa]iului Economic European. Astfel,

orice angajator care dore}te angajarea depersonal str@in o poate face ^n bazaautoriza]iei de munc@, cu respectareacondi]iilor prev@zute de legisla]ia rom$n@cu privire la regimul str@inilor, ^ncadrarea^n munc@ }i deta}area acestora pe teri-toriul Romaniei.

Angajatorii rom$ni au obliga]ia ca,^nainte de deta}area str@inilor, s@ depun@la ITM datele de identificare, denumireaangajatorului str@in care deta}eaz@ mun-citorii, numele, prenumele }i num@rulacestora }i durata pentru care urmeaz@s@ presteze activitatea. De asemenea, eitrebuie s@ specifice }i valoarea salariuluiacordat str@inilor, domeniul ^n care ^}ivor desf@sura activitatea, durata timpuluide munc@ }i repartizarea acestuia }idurata timpului de odihn@ zilnic }isapt@m$nal.

Av$nd ^n vedere salariile mici carele iau ^n ]ara lor, str@inii sunt dispu}i s@pl@teasc@ o agen]ie de resurse umane s@le g@seasc@ un loc de munc@ mai binepl@tit ^n ]@ri precum Rom$nia. Domeniilecare au cea mai mare nevoie de for]@ demunc@ sunt - au fost, mai bine spus, }i,poate, vor mai fi - construc]iile, pro-duc]ia, metalurgia }i altele. Salariul cerutde c@tre ace}tia este , de regul@, maimic dec$t cel al unui muncitor rom$n,variind ^ntre 250 USD net/lun@, pentruun muncitor necalificat, }i 400-500 USDnet/lun@, pentru un muncitor calificat.

Drepturile str@inilorStr@inii care locuiesc legal în

Romania se bucur@ de protec]ia general@a persoanelor }i a averilor, garantat@ deConstitu]ie }i de alte legi, precum }i dedrepturile prev@zute în tratatele inter-na]ionale la care Rom$nia este parte.

Str@inii afla]i legal în Romania sepot deplasa liber }i ^}i pot stabilire}edin]a sau, dup@ caz, domiciliul,oriunde pe teritoriul Rom$niei. Cei carelocuiesc legal ^n Rom$nia }i p@r@sesctemporar teritoriul statului rom$n audreptul de a reintra, pe toata durata vala-bilit@]ii permisului de }edere.

Str@inii pot beneficia de m@suri deprotec]ie social@ din partea statului, înacelea}i condi]ii ca }i cet@]enii rom@ni.

Obliga]iile str@inilor Pe timpul }ederii ^n Rom$nia,

str@inii sunt obliga]i s@ respecte legisla]iarom$n@.

Str@inii nu pot organiza pe terito-riul Romaniei partide politice ori alteorganiza]ii sau grup@ri similare acestora}i nici nu pot face parte din acestea, nupot ocupa func]ii }i demnit@]i publice }i

nu pot ini]ia, organiza sau participa lamanifesta]ii ori ^ntruniri care aduc atinge-re ordinii publice sau siguran]eina]ionale.

Str@inii afla]i pe teritoriul Rom@nieisunt obliga]i s@ respecte scopul pentrucare li s-a acordat dreptul de a intra }i,dup@ caz, de a r@m$ne pe teritoriulRom$niei, s@ nu r@m$na pe teritoriulRom$niei peste perioada pentru care li s-a aprobat }ederea, precum }i s@ depun@toate diligen]ele necesare pentru a iesidin Rom$nia p$n@ la expirarea acesteiperioade.

Au obliga]ia de a se supune con-trolului pentru trecerea frontierei de stat,potrivit legii }i de a se supune, ^ncondi]iile legii, controlului organelor depoli]ie }i al celorlalte autorit@]i publicecompetente ^n acest sens.

Conditii la angajarea str@inilor Str@inii pot fi ̂ ncadra]i ̂ n munc@ pe

teritoriul Rom$niei, cu ^ndeplinirea cum-ulativ@ a urm@toarelor condi]ii: a) locurile de munc@ vacante care nusunt ocupate de cet@]eni rom$ni, ai altorstate membre ale Uniunii Europene, aistatelor semnatare ale Acordului privindSpa]iul Economic European, precum }ide reziden]i permanen]i pe teritoriulRom$niei; b) ^ndeplinesc condi]iile speciale depreg@tire profesional@, experien]a ^n acti-

vitate }i autorizare, solicitate de angaja-tor, potrivit legisla]iei ^n vigoare; c) fac dovada faptului c@ sunt ap]i dinpunct de vedere medical s@ desf@}oareactivitatea respectiv@ }i nu au anteceden-te penale care s@ fie incompatibile cuactivitatea pe care o desf@soar@ sauurmeaz@ s@ o desf@soare pe teritoriulRom$niei; d) se ^ncadreaz@ ^n contingentul anualaprobat prin hot@r$re a Guvernului; e) angajatorii au achitate la zi obliga]iilec@tre bugetul de stat.

Marea problem@ cu care se con-frunt@ agen]iile de recrutare dinRom$nia, ^n momentul ^n care doresc s@importe for]a de munc@ str@in@, este ceaa birocra]iei din Rom$nia, a necu-noa}terii legisla]iei de c@tre func]ionariiinstitu]iilor care se ocup@ de acest pro-ces, fiecare institu]ie spun$nd c@ este decompeten]a unei alte institu]ii s@solu]ioneze o anumit@ problem@, ceea ceface ca agen]iile s@ se plimbe de la oinstitu]ie la alta.

Situa]ia actual@ ^n angajareastr@inilor care ocup@ func]ii de top-mana-gement ^n Rom$nia

Speciali}ti str@ini care vor s@ lucre-ze ̂ n Rom$nia nu mai au statut de expa-tria]i, ca ^nainte de criza economic@, cisunt, pur }i simplu, str@ini care aur@mas f@r@ job sau care sunt amenin]atide restructur@ri ^n ]@rile ^n care lucreaz@.

Spre exemplu, un CFO (chief finan-cial officer) care primea, ̂ n urm@ cu }aseluni, un pachet salarial de 10.000 deeuro pe lun@, aici fiind incluse cheltuie-lile legate de cazare }i cele de relocare,^n condi]iile actuale, poate s@ vin@ s@lucreze ^n Rom$nia }i pe un salariu de5.000 de euro, la care se adaug@ }i cele-lalte beneficii, ca ma}in@ de serviciu sauplata chiriei. Valoarea total@ a pachetuluiajunge, ^n acest caz, la 7.000 - 8.000 deeuro, cu 20-30% mai pu]in dec$t ^nain-te.

Un expatriat, deta}at pe pozi]ie dedirector financiar, c$}tig@ ^ntre 6.000 }i8.000 de euro, ^n companiile cu afacericuprinse ^ntre 50 si 100 mil. euro, }ipeste 10.000 de euro, ^n businessurilefoarte mari. %n acela}i timp, un CEO ex -patriat are un salariu de 6.000 - 10.000de euro ^n firmele mijlocii, 10.000 -15.000 de euro, ^n cele mari, }i peste15.000 - 20.000 de euro, ̂n cele foarte mari.

O multina]ional@ cheltuie aproxi -mativ 30.000 de euro pe lun@ cu unexpatriat care ocup@ o pozi]ie de CEOsau general manager, adic@ 360.000 deeuro pe an.

Diferen]ele cele mai semnificative^ntre executivii str@ini }i cei rom$ni nuapar la nivel salarial, ci ^n ceea ceprive}te structura pachetului, care cuprin-de bonusurile }i beneficiile ^n bani sau^n natur@, pachet care este mult maicomplex, ̂ n cazul unui manager str@in }i,ca valoare, ^l dep@}este pe cel al unuiexecutiv rom$n cu aproximativ 20-30%.

Spre exemplu, pentru un salariu de2.000 de euro pe lun@, companiile de pepia]a local@ pot recruta un financial con-troller str@in, cu cinci ani de experien]@}i dispus s@ se relocheze ^n Rom$nia, ^ntimp ce speciali}tii rom$ni care cer ace}tibani au p$n@ ^n trei ani de experien]@.

Cu toate acestea, sc@derea salarii-lor este o "certitudine”, deoarece recrut@ri^ncepute, ^n urm@ cu trei luni, pentru unsalariu de 4.500 de euro, s-au finalizatpe un salariu de 3.000 de euro. Scadsalariile mari, dar, ^n cazul salariilor dep$n@ la 1.000 de euro, nu o s@ seresimt@ sc@deri puternice.

Se fac reduceri de costuri la nive-lul companiilor din toate industriile.Aceast@ m@sur@ are rol preventiv ^nmulte situa]ii, cum ar fi industriile carenu sunt at$t de puternic afectate, darcare au luat m@suri de precau]ie.Impactul acestor reduceri de costuri esteidentificabil ^n majoritatea bugetelor, iarrecrutarea de talente este evident unuldintre acestea. %n aceast@ categorie pot^ntra }i expatria]i.

Piata interna]ional@ a muncii- c$teva probleme birocratice -

Student Marinela-Andreea [ICHINDELEAN

Ministerul Muncii, Familiei }i Protectiei Sociale

PIA[A DE CAPITAL VINERI 20 MARTIE 20096

Cum se pot explica evolu]iile din pie]elede capital din ultimele luni? Cât estecomportament ra]ional }i cât panic@?De-a lungul a patru decenii, teoria aca-demic@ conform c@reia pie]ele financia-re reflect@ valoarea intrinsec@ aac]iunilor a fost de necomb@tut.Ulterior, s-a manifestat }i punctul devedere conform c@ruia investitorii potschimba fundamental trendul pie]ei prindecizii ira]ionale.Adep]ii }colii behavioriste, având înc@proasp@t în minte cre}terea artificial@ aac]iunilor din sectorul tehnologiei înal-te, precum }i crahul de la sfâr}itul ani-lor ‘90, au o sarcin@ mai u}oar@ s@r@spândeasc@ teoria potrivit c@reiapie]ele pot fi uneori mai pu]in eficienteîn incorporarea informa]iilor noi, iarinvestitorii, st@pâni]i de emo]ie, pot facepie]ele incorecte. Unii chiar sus]in c@pie]ele de capital au via]a lor distinct@,care nu are nici o leg@tur@ cu cre}tereaeconomic@ }i cu profitabilitatea. Eiargumenteaz@ c@ pie]ele nu sunt efi-ciente, adic@ ele nu reflect@ fundamen-tele economice. În consecin]@, în pia]@apar devia]ii semnificative }i de durat@de la valoarea intrinsec@ a ac]iunilor.

Finan]ele behavioriste (compor -tamentale) ofer@ o perspectiv@ valo-roas@, acreditând ideea c@ pie]ele nusunt întotdeauna corecte, întrucâtinvestitorii ra]ionali nu pot corecta defiecare dat@ evalu@rile eronate ale inves-titorilor ira]ionali. Dar pentru manageri, întrebareaesen]ial@ este cât de des apar astfel dedevia]ii }i dac@ sunt suficient de frec-vente încât s@ fie necesar@ luarea lor încalcul în procesul decizional. Devia]iilesemnificative de la valoarea intrinsec@sunt totu}i rare, iar pie]ele reu}escrapid s@ revin@ la pre]uri ale ac]iunilorcare corespund analizei fundamentale.Teoria finan]elor behavioriste sus]ine c@pie]ele pot e}ua în reflectarea funda-mentelor economice în trei condi]ii.Când toate aceste trei condi]ii suntîndeplinite, teoria previzioneaz@ c@pre]urile dezechilibrate din pie]ele finan-ciare pot fi nu numai semnificative, ci

}i persistente.

Comportament ira]ional. Investitorii secomport@ ira]ional atunci când nu ana-lizeaz@ corect toat@ informa]ia disponi-bil@, formându-}i totu}i a}tept@ri referi-toare la performan]ele viitoare ale com-paniilor. De exemplu, unii investitoriacord@ prea mult@ importan]@ unorevenimente recente, ceea ce poate ducela erori de supraevaluare a unor com-panii care au performan]e recentebune. Al]ii sunt în mod excesiv conser-vatori }i subevalueaz@ companiile careofer@ informa]ii pozitive.

Comportament sistematic. Chiar dac@investitorii ar decide s@ cumpere saus@ vând@ f@r@ a se baza pe o analiz@fundamental@, impactul asupra pre]uluiac]iunilor ar fi totu}i limitat. Dar dac@acest comportament ira]ional este sis-tematic (grupuri mari de investitori auacela}i tip de comportament), devia]iipersistente ale pre]urilor pot ap@rea.Limite ale arbitrajului în pie]ele financia-re. Arbitrajul presupune c@ atunci cândinvestitorii consider@ ac]iunile supraeva-luate s@ vând@ determinând sc@dereapre]ului la valoarea lui fundamental@ }iinvers. Dar acest tip de arbitraj nuapare întotdeauna ca urmare a costuri-lor, complexit@]ii }i riscurilor asociatecu astfel de opera]iuni pentru miciiinvestitori, ceea ce face ca pre]urile s@nu revin@ la valoarea lor fundamental@(intrinsec@).Totu}i, speciali}tii consider@ c@ pie]elede capital reflect@ valorile fundamenta-le (intrinseci). Sfâr}itul anilor ‘70 }i ‘90au prezentat devia]ii majore de la valo-rile intrinseci. La sfâr}itul anilor ‘70, când investitoriierau obseda]i de ratele înalte aleinfla]iei pe termen scurt, pia]a a fostprobabil subevaluat@. Cealalt@ devia]ie apie]ei bine-cunoscut@ este a sfâr}ituluianilor ‘90, când pia]a a atins niveluriale coeficientului de capitalizare bur-sier@ (PER) de 30, nejustificate decre}terea de 3& a PIB real }i de 13&randament al capitalului propriu. Când astfel de devia]ii s-au manifestat,pia]a de capital a revenit la nivele fun-damentale într-o perioad@ de aproxima-tiv 3 ani. Astfel, chiar dac@ pia]a a fostincorect@ din când în când, ea a reve-nit totu}i la valoarea intrinsec@.Acest lucru ne determin@ s@ credemc@, pentru manageri, devine }i maiimportant@ în]elegerea valorii intrinsecia ac]iunilor lor. Acest lucru le-ar per-mite s@ exploateze orice devia]ie }i s@

]in@ cont de ele atunci când concep }iimplementeaz@ strategiile firmei. Astfel, de exemplu, managerii potob]ine avantaje atunci când:- emit ac]iuni suplimentare, atunci cândpia]a supraevalueaz@ ac]iunile firmeirelativ cu valoarea lor intrinsec@;- r@scump@r@ ac]iuni, atunci când pia]ale subevalueaz@ comparativ cu valoarealor intrinsec@;- pl@tesc achizi]iile cu ac]iuni }i nu cunumerar, atunci când pia]a supraeva-lueaz@ ac]iunile.

[inând cont de faptul c@, pe termenlung, pre]ul ac]iunilor unei companiirevine la valoare ei fundamental@,managerii trebuie s@ se bazeze pevaloarea actualizat@ a fluxurilor denumerar atunci când iau decizii strate-gice. Ce trebuie s@ fie semnificativ estecomportamentul pre]ului ac]iunilor petermen lung, }i nu subevaluarea sausupraevaluarea acestora la un momentdat. Pentru decizii strategice, eviden]elesugereaz@, f@r@ dubii, c@ pia]a reflect@valoarea intrinsec@ (fundamental@).

Teoria a}tept@rilor ra]ionale

Evaluarea pre]ului ac]iunilor depinde dea}tept@rile oamenilor, în special în ceeace prive}te fluxurile de numerar. Estegreu de imaginat vreun sector econo-mic în care a}tept@rile s@ nu aib@ unrol esen]ial. De aceea este important s@examin@m cum se formeaz@ acestea}tept@ri.Teoria a}tept@rilor ra]ionale este ceamai utilizat@ pentru a descrie formareaa}tept@rilor într-o economie.În anii ’50 – ’60, economi}tii conside-rau c@ a}tept@rile se formeaz@ numaipe baza experien]ei. Aceast@ perspectiv@asupra a}tept@rilor, numit@ a}tept@riadaptive, sugereaz@ c@ schimb@rile îna}tept@ri survin lent de-a lungul timpu-lui, pe m@sur@ ce informa]ia trecut@ semodific@. Dar oamenii î}i formeaz@ a}tept@ri nunumai pe baza informa]iei trecute. John Muth a dezvoltat o teorie alterna-tiv@ a a}tept@rilor, numit@ teoriaa}tept@rilor ra]ionale, care poate fi for-mulat@ astfel: a}tept@rile sunt identicecu previziunile optime (cea mai bun@aproximare a viitorului) utilizând toateinforma]iile disponibile. De}i o a}teptarera]ional@ este egal@ cu previziuneaoptim@ utilizând toat@ informa]ia dispo-nibil@, o predic]ie bazat@ pe ea nu esteîntotdeauna perfect@.Exist@ dou@ ra]iuni care explic@ de ce

o a}teptare poate s@ nu fie ra]ional@:1. Oamenii pot fi con}tien]i de existen]atuturor informa]iilor, dar pentru a leg@si este nevoie de prea mult efortpentru a face din a}tept@rile lor ceamai bun@ aproximare posibil@.2. Oamenii pot s@ nu fie con}tien]i deanumite informa]ii relevante, astfel c@aproximarea lor asupra viitorului s@ nufie perfect@.Este important de recunoscut c@, dac@un factor suplimentar este important,dar informa]ia legat@ de acesta nu estedisponibil@, a}tept@rile care nu i-au încalcul acest factor pot totu}i s@ fiera]ionale.În pie]ele financiare, exist@ o motiva]ieputernic@ pentru a egala a}tept@rile cupreviziunile optime asupra viitorului. Înaceste pie]e, cei care au previziuni maibune asupra viitorului se îmbog@]esc.Aplicarea teoriei a}tept@rilor ra]ionale lapie]ele financiare este foarte util@ }i senume}te ipoteza pie]elor eficiente sauteoria pie]elor de capital eficiente.Teoria a}tept@rilor ra]ionale ne conducela dou@ implica]ii de bun sim] în ceeace prive}te formarea a}tept@rilor,deosebit de importante în analizareaeconomiei în ansamblu:- dac@ exist@ o schimbare în modul încare o variabil@ se modific@, atunci seva schimba }i modul în care a}tept@rileprivind acea variabil@ se formeaz@.- erorile de previziune a a}tept@rilorsunt în medie nule }i nu pot fi previ-zionate în avans.În timp ce teoria a}tept@rilor eficiente afost dezvoltat@ de economi}ti mone-tari}ti, economi}tii financiari au dezvol-tat o teorie paralel@ a form@riia}tept@rilor în pie]ele financiare.Concluzia a fost aceea}i: a}tept@rile înpie]ele financiare sunt egale cu previ-ziunile optime folosind toat@ informa]iadisponibil@. De}i economi}tii financiariau dat teoriei lor un alt nume - ipote-za pie]elor eficiente - în fapt, teoria loreste o aplica]ie a teoriei a}tept@rilorra]ionale la evaluarea titlurilor financia-re.

Eviden]e }i anomalii ale ipotezei pie]elor eficiente

La început, eviden]ele erau favorabileipotezei pie]elor eficiente de capital,dar în ultimii ani o analiz@ mai apro-fundat@ sugereaz@ c@ ipoteza s-arputea s@ nu fie întotdeauna corect@.Iat@ câteva eviden]e în favoarea efi-cien]ei pie]ei:

Performan]a anali}tilor de investi]ii }ia fondurilor mutuale. O implica]ie a

ipotezei pie]elor eficiente este aceeac@ nu ne putem a}tepta s@ câ}tig@mrandamente anormale (mai maredecât randamentul de echilibru alpie]ei) cump@rând }i vânzând titluri.Nu putem învinge pia]a! Analizândperforman]ele anali}tilor de investi]ii}i ale fondurilor mutuale, se constat@o consisten]@ a ipotezei eficien]eipie]ei. Faptul c@ cineva a avut o per-forman]@ foarte bun@ în trecut nuindic@ faptul c@ va avea o perfor-man]@ foarte bun@ }i în viitor. Uniisunt noroco}i, al]ii nu. A fi norocosnu înseamn@ c@ un prezic@tor estecapabil s@ înving@ pia]a.

Reflect@ pre]ul ac]iunilor informa]iilepublice disponibile? Ipoteza pie]eloreficiente spune c@ da. Astfel, dac@informa]ia este deja disponibil@public, un anun] pozitiv despre ocompanie nu va mai m@ri pre]ulac]iunii întrucât pre]ul cuprinde dejaaceast@ informa]ie. Eviden]ele empiri-ce timpurii au confirmat }i aceast@concluzie. Anun]uri ale unor câ}tigurifavorabile nu determin@ în mediecre}terea pre]ului ac]iunii.

Analiza tehnic@. Ipoteza pie]elor efi-ciente sugereaz@ c@ analiza tehnic@este inutil@. Informa]ii trecute privindpre]ul ac]iunii nu pot ajuta previziu-nea schimb@rilor viitoare. De aceea,analiza tehnic@ ce se bazeaz@ pe ast-fel de date pentru a previziona, nupoate anticipa schimb@rile pre]uluiac]iunilor cu succes.

Mi}carea aleatorie (engl. randomwalk) a pre]ului ac]iunilor. Ipotezapie]elor eficiente implic@ faptul c@pre]urile ac]iunilor ar trebui s@ aib@ omi}care aleatorie, deci schimb@rileviitoare ale pre]urilor ac]iunilor ar tre-bui s@ fie impredictibile. Ceea ce ne}i demonstreaz@ pia]a. Toate eviden]ele timpurii în favoareaipotezei pie]elor eficiente p@reauincredibile, determinându-l pe reputa-tul economist financiar Eugene Famas@ afirme c@ eviden]ele care confirm@ipoteza sunt cuprinz@toare, iar evi-den]ele contradictorii sunt rare. Totu}i, în ultimii ani, ipoteza a înce-put s@ prezinte anumite anomalii }ieviden]ele empirice indic@ faptul c@ipoteza pie]elor eficiente nu estegeneral aplicabil@.Dezbaterea asupra ipotezei pie]eloreficiente nu s-a terminat. Eviden]elesugereaz@ c@ aceast@ ipotez@ este unpunct bun de plecare pentru evalua-rea comportamentului în pie]elefinanciare. Totu}i, exist@ importanteînc@lc@ri ale acestei ipoteze ce suge-reaz@ c@ ipoteza pie]elor eficien]e nupoate fi generalizat@ pentru întregulcomportament din pie]ele financiare. Ceea ce observ@m acum în pia]@ nueste doar ajustarea pre]urilor la valo-rile intrinseci, întrucât a existat osupraevaluare, ci dimpotriv@ osupra-reac]ie indus@ de panic@ }i delipsa de încredere a investitorilor înpia]a, care va duce la subevaluareamajor@ a titlurilor. Revenirea la valo-rile intrinseci va cere timp, întrucâtinvestitorii vor trebui din nou s@revin@ la un comportament ra]ional,care s@ domine emo]iile.

Pia]a de capital: analiz@ fundamental@ sau emo]ie

prof. univ. dr. Livia ILIE

Bursa din New-York

CRIZ~ DEZVOLTAREVINERI 20 MARTIE 2009 7

urmare din pag. 1Pentru fiecare din aceste activit@]i,

putem g@si pove}ti relevante ale crizei,dar putem g@si, din fericire, sute de miide cazuri care merg mai departe, cuefort mai mare decât acum un an, saunu, dar cu acea convingere c@ econo-mia trebuie s@ func]ioneze. Cifrele sur-prind îns@, dincolo de cazurile individua-le, dimensiunea fenomenului. Sunt repe-rul care arat@ temperatura crizei. Amales 10 cifre care conteaz@, pentru c@odat@ conturat@ lina care le une}te,avem, ca, în jocurile de alt@ dat@ cânduneam puncte dispersate în pagin@,imaginea crizei. {i ar trebui s@ începemcu cursul. Cifra care sperie, în prim@instan]@, cel mai mult, este raportul leu-euro, iar aici, reperele difer@. Dac@ lu@mînceputul de an, când cursul era imediatsub 4 lei, cei 4,3 lei pentru un euroaduc o devalorizare de 7 la sut@.Suportabil@, dac@ o compar@m cu deva-lorizarea altor monede regionale. Leulîns@ se devalorizeaz@ cel pu]in de la 3,5,cât era în var@, dac@ nu de la 3,1, câtera în 2007, a}a ^nc$t chestiunea deva-loriz@rii e mult mai dur@ decât pare laprima vedere. Cifra }omajului este poatecea mai relevant@ pentru criza ca feno-men social. {i în acest sens st@m rela-

tiv bine. 5,3& este }omajul la sfâr}itullui februarie. România a cunoscut cifremult mai mari. Acum doi ani }omajulera peste aceast@ cifr@. Asta nuînseamn@ c@ cele peste 72 000 de locuride munc@ peirdute în economie de laînceputul anului, nu reprezint@ o pro-blem@. Dimpotriv@, privite din perspecti-va locurilor de munc@ pierdute, chestiu-nea mersului economiei arat@ cu altfel.Adic@ r@u, grav, periculos. Poate celemai grave cifre sunt îns@ cele ale pro-duc]iei industriale. Avem a doua lun@de sc@dere de dou@ cifre, }i dac@decembrie, cu cele 18 puncte, concreti-za situa]ia de criz@, cele 12 procente dinianuarie o acutizeaz@. Cifrele încep s@ selege. Sc@derea num@rului de angaja]i, cucifra produc]iei industriale }i cu cifrasc@derii comer]ului se leag@ pe aceea}ilinie descendent@ a sc@derii economice.Comer]ul pare s@ fi intrat într-un picaj }imai puternic. Exprimate în euro, expor-turile scad cu peste 24& iar importuri-le cu 37&. Nici nu mai conteaz@ c@ prinaceast@ diferen]@ deficitul comercial, }iimplicit cel de cont curent, semic}oreaz@, pentru c@ aceste cifre punsub semnul întreb@rii întreaga economieromâneasc@. Norocul nostru este c@exporturile nu dau decât 30 & din PIB,dar sc@derea importurilor care au ]inutpia]a de consum atâta vreme, risc@ s@

mai adauge câteva zeci de mii de locuride munc@ pe lista celor pierdute. Înc@,la nivelul comer]ului retail aceste sc@derinu se v@d, dar aceast@ chestiune esecundar@, de vreme ce succesul îneconomia româneasc@ era legat de unbinom al cre}terii exporturi - importuri.Adic@, exporturile au mizat puternic peaportul de competitivitate al importurilor(}i nu vorbim aici de importurile de ali-mente etc). Industria auto, de exemplu,are o component@ puternic@ din import,pentru a sus]ine produsele finite }i dac@acest binom nu va mai func]iona cumotoarele turate, semnele proaste pen-tru economie nu mai pot fi evitate. Pescurt, dac@ aceste tendin]e alecomer]ului se men]in, cre}tereanum@rului de locuri pierdute în econo-mie este pasul care urmeaz@. Acestaeste contextul în care reprezentan]iiMinisterului de Finan]e spun c@ venitu-rile la buget au sc@zut cu 7 procente, înprimele dou@ luni, fa]@ de aceea}iperioad@ a anului trecut. E aproape demirare faptul c@ sunt „doar” }apte pro-cente }i nu mai mult, având în vederec@ întreaga economie se contract@puternic. Dar, poate efectul major@rii detaxe }i accize are un efect pe termenscurt, pentru c@, pe termen lung, e greude crezut c@ veniturile nu vor sc@dea }iele drastic.

Pentru portretul crizei, ar trebui s@ maiapar@ }i cifrele credit@rii. În termen realisc@derea cu 1,1 la sut@, din ianuarie fa]@de decembrie, în lei }i 0,1&, în valut@nu pare îngrijor@toare. Dar, este! Vorbimdespre a patra lun@ consecutiv@ desc@dere a credit@rii }i acest lucru trebuipus în contextul rolului pe carecreditarea îl are în economia româ -neasc@. Poate nu atât de fundamental caîn economiile occidentale, dar esen]ial îndezvoltare. Poate nu e înc@ îngrijor@toaredublarea num@rului de credite restante,pentru simplu motiv c@ punctul de ple-care este foarte de jos. Poate c@ aceast@cifr@ este înc@ neutr@, ca }i cea a veni-turilor bugetare, dar, în rest, toate cele-

lalte 5 sunt extrem de proaste. {i totproaste sunt }i evolu]iile bursiere (minus27& de la începutul anului, pentru BET)}i cea a vânz@rilor auto (minus istoricde 58 de procente fa]@ de acelea}i dou@luni ale anului trecut). Bursa }i vânz@rileauto au fost mult@ vreme reperele uneicre}teri economice spectaculoase. Al@turide pia]a construc]iilor unde înc@ maiavem cifre bune. Nea}teptat, dar înianuarie sc@derea fa]@ de decembrie emic@ (}ase procente) în timp ce fa]@ deianuarie anul trecut e cre}tere de peste8&. E singura cifra din cele zece carepuncteaz@ împotriva crizei. Întrebareaeste pentru cât@ vreme.

Conturul crizei, în zece cifreDan SUCIU

O s@ continu@m, în articolul des@pt@mâna aceasta, preriplul nostru înlumea atât de dinamic@ }i promi]@toarea comer]ului electronic, privindu-le }ica o posibil@ solu]ie pentru criz@ dar }ireliefînd câteva din limitele lui. Cum se estimeaz@ c@ vânz@rile prinInternet vor acoperi peste 22& dincifra de afaceri la nivel european, pân@în 2012-2015, iar site-urile web suntdestinate, într-o m@sur@ tot mai mare,tranzac]iilor }i nu doar informa]iilor, seva asista probabil }i la o cre}tere anivelului de tehnologizare a comer-cian]ilor. Dac@, îns@, se ia în calcul ratade conversie (raportul dintre num@ -rul comenzilor efectuate }i num@rulvizitatorilor unici) a magazinelor onlineromâne}ti, care este în jur de 2&, saumaxim 4-5&, în cazul magazinelor deni}@, se constat@ c@ ecommerce-ulromânesc are o mare problem@.Ce se întâmpl@ cu cei aproximativ 95&de poten]iali clien]i care viziteaz@ unmagazin online? Sau, altfel spus,}tiind c@ rata de abandon a co}ului decump@r@turi este în jurul valorii de50& în România, ce se întâmpl@ cuacei oameni care renun]@? Au pus înco} }i nu au finalizat comanda. De ce? Oare cine este de vin@ pentru ocu-parea de locuri coda}e în clasamenteleUE }i pentru gradul foarte redus defolosin]@ a cump@r@turilor online înRomânia?Vizitatorii închi}i }i neinforma]i, mareamajoritate a magazinelor online româ-ne}ti care fac e-commerce la un nivelde calitate sc@zut, furnizorii de produse}i servicii c@tre magazinele online, caremai r@u încurc@ decât ajut@, presa nein-format@ }i care nu ajut@ cump@r@torii,ori institu]iile }i organismele autorizateîn reglementarea }i dezvoltarea

comer]ului electronic în România, carenu au desf@}urat destule activit@]i con-crete în acest scop?Aflarea r@spunsului sau r@spunsurilor laaceast@ întrebare este incitant@, deoa -rece, fiind vorba despre un domeniudinamic de afaceri în România, exist@o anumit@ lips@ de aprofundare teo -retic@ a fenomenelor specifice comer -]ului electronic, mai ales sub aspectulreglement@rii pie]ei comer]ului electro-nic în România, în general, }i cel alstatutului, func]iunilor }i rolului insti-tu]iilor din România, autorizate în dez-voltarea comer]ului electronic, în parti-cular. Având în vedere ultimele previziuni cevizeaz@ viitorul e-commerce-ului }i alcomer]ului realizat de retaileri, consi -der@m c@ autorit@]ile române, insti -tu]iile/ organismele publice }i cele dindomeniul privat, autorizate în domeniulcomer]ului electronic, vor trebui s@ seorienteze spre acele activit@]i }i ini]iativecare au fost adoptate de celelalte ]@ridin lume }i care }i-au dovedit viabilita-tea în economia acestora. Totodat@, aceste institu]ii vor trebui s@]in@ cont }i de specificul cyberspace-ului românesc, marcat înc@ de o mareneîncredere }i de scepticismul clien]ilorautohtoni în folosirea noilor metode detranzac]ionare }i de plat@ online. Cunoscu]i, prieteni }i rude înc@ pl@tesccash la supermarket-uri, de frica frau-delor ce se pot întâmpla cu acel cardde plastic din portofel, }i nu avem ces@ le facem înc@. Timpul va demonstrac@ este mai u}or s@ cari dup@ tine banivirtuali, s@ ai o rezerv@/un credit laîndemân@ }i c@, de fapt, economisimbani folosind aceste instrumente elec-tronice.Odat@ cu cre}terea gradului de acces laInternet, a crescut }i probabilitatea cas@ se afle tot ce vrem despre o anu-mit@ companie sau despre un magazinonline, în mod deosebit. {i aceasta nueste r@u, deoarece tot mai mul]ioameni citesc în mod activ reac]iilealtor clien]i cu privire la comer ]ul elec-tronic românesc. Ce este r@u e faptulc@ lucrurile nu sunt tocmai roz.Din cauza num@rului mare de magazi-ne online lansate, în mod deosebit anul

trecut, calitatea serviciilor prestate deacestea nu s-a ridicat la în@l]imeaa}tept@rilor clien]ilor. Acestea, ori aulivrat cu întârziere, ori cu costuri supli-mentare de livrare, neafi}ate pe site, oriau „min]it” cu privire la informa]ia destoc etc.. Cauzele acestei situa]ii actua-le sunt multe, }i unele au r@d@cini cese trag din modul de colaborare aacestor magazine cu furnizorii demarf@. Ace}tia din urm@, de fapt, nu suntpreg@ti]i s@ sus]in@ o dezvoltare nor -mal@ a comer]ului electronic românesc.Problema la furnizorii de marf@ este c@nu pun la dispozi]ie în timp real infor-ma]ia de stoc, iar de aici apar }i nume-roasele frustr@ri ale clien]ilor finali }icrizele de imagine ale magazinelor onli-ne române}ti.De aceea, furnizorii de marf@, împreun@cu proprietarii magazinelor online, vortrebui s@-}i revizuiasc@ }i îmbun@t@ -]easc@ modul de colaborare, pentru aputea oferi poten]ialilor clien]i cele maibune informa]ii despre m@rfurile pecare le au în stoc.La ora actual@, o alt@ cauz@ a întârzie-rii dezvolt@rii normale a comer]uluielec tronic românesc este lipsa de infor -mare. {i astfel, ajungem din nou lafaptul c@, tocmai lipsei promov@riiacestui tip de comer], a siguran]ei }i aavantajelor metodelor moderne de plat@online, se datoreaz@ lipsa de încrederemanifestat@ de eventualii clien]i aimagazinelor online.Sigur, aici sunt de vin@, în primul rândproprietarii de magazine online, care nuacord@ prioritate bugetului de marketing}i promovare. Dar, pentru promovaretrebuie bani, }i nu pu]ini. Marile maga-zine online române}ti aloc@ chiar zecide mii de euro, lunar, pentru promo-vare }i marketing-ul organiza]iei. Altele,doar 200-300 de euro, ceea ce estefoarte pu]in.De asemenea, consider@m c@ acestlucru ar trebui s@ plece }i de la b@ncileromâne}ti, care, cu toate c@ s-a con-statat c@ urm@resc numai câ}tigul ime-diat, au atras un num@r foarte mare declien]i c@rora le-au furnizat carduri, cestau îns@ nefolosite în buzunarele aces-tora, sau chiar aruncate prin unele ser-

tare de acas@. Potrivit statisticilor RomCard, solicitatede singura publica]ie de comer] elec-tronic din România, primul semestru allui 2008 se încheie cu un bilan] deaproape 26 de milioane euro, sum@rezultat@ din plata online cu cardul însistemul de securitate 3D Secure. Cifraeste de aproape 3 ori mai mare decâtvolumul total realizat pe parcursul anu-lui 2006, an care s-a încheiat cu unbilan] de aprox. 9,5 milioane euro. Înacela}i timp, volumul procesat în pri-mele 6 luni ale anului se apropia ver-tiginos de bilan]ul total al lui 2007 –respectiv aproape 35 de milioane euro.Conform unui studiu, anul 2008 s-aîncheiat cu aprox. 60 de milioane euro,rezultate din plata online cu cardul sub3D Secure.Cele mai multe tranzac]ii sunt generatede cardurile în lei, de}i valoarea mediea acestora este cea mai mic@. Maiexact, în primul semestru al lui 2008,s-au înregistrat 220.384 tranzac]ii în lei,cu o valoare medie per tranzac]ie de158 RON. Aproape 75.500 de tranzac]iiau fost generate de carduri în euro,unde valoarea medie per tranzac]ie esteconsiderabil mai mare, respectiv 208euro. Cardurile în USD au generat3.081 tranzac]ii cu o valoare medie de249 USD.Cea mai mare parte a tranzac]iilor onli-ne cu carduri emise în lei este gene-rat@ de plata facturilor de telefoniemobil@, lucru care explic@ }i valoareamedie a tranzac]iilor (158 RON – cifr@rezonabil@ pentru o factur@ de telefon).Tranzac]iile efectuate cu carduri emiseîn valut@ sunt atribuite comercian]ilorcare ofer@ servicii de turism saurezerv@ri de bilete de avion. Din aceast@cauz@, valoarea medie a tranzac]iiloreste mult mai mare.Tranzac]iile efectuate cu carduri emiseîn euro aduc cei mai mul]i bani încomer]ul electronic românesc. Practic,din cele 26 de milioane de euro pro-cesate în primul semestru al anului2008, aproape 16 milioane de euro aufost generate de cardurile în euro. Cifraeste extrem de interesant@, pentru c@majoritatea tranzac]iilor în euro suntgenerate de carduri din str@in@tate. Nu

se }tie exact dac@ aceste carduri suntemise de b@nci str@ine sau de b@nciromâne}ti, dar cert este c@ majoritateatranzac]iilor în euro vin din afar@.Ca exemplu, într-o cercetare f@cut@împreun@ cu RomCard, pe comer -ciantul online BlueAir.ro – s-a consta-tat c@ din totalul de tranzac]ii efectua-te, doar 8& erau generate de carduriromâne}ti emise în lei. Restul de 92&erau tranzac]ii în euro generate din ]@rica Italia, Spania, Cipru etc.Potrivit statisticilor RomCard, domeniilecare genereaz@ cele mai mari volumeîn comer]ul electronic românesc sunt,în ordine: serviciile de turism }irezerv@ri de bilete de avion, plata fac -turilor de telefonie mobil@ }i produseleIT&C, electronice }i electrocasnice.Lunar, majoritatea covâr}itoare ab@ncilor române}ti aduc la cuno}tiin]aclien]ilor, în scris, situa]ia lor financiar@.Pentru promovare, b@ncile, foarte sim-plu }i f@r@ costuri suplimentare, arputea s@ tip@reasc@ pe extrasele decont, în forme din cele mai diferite, daratractive, }i mesaje prin care s@ prezin-te avantajele comer]ului electronic }i alfolosirii pl@]ii cu cardul în comer]ulonline. Totodat@, având în vedere grija româ-nilor fa]@ de banii proprii, prin acestemesaje b@ncile pot scoate în eviden]@cât se poate economisi }i ce câ}tig@posesorul cardului prin folosirea pl@]iicu cardul sau prin efectuarea de„cump@r@turi online”, încurajându-}iastfel clien]ii s@ foloseasc@ cardurile pecare le posed@.De asemena, speciali}tii institu]iilorpublice }i cei ai organismelor private artrebui s@ se a}eze, de urgen]@, la masadialogului constructiv }i s@ stabileasc@încotro se dore}te s@ se îndreptecomer]ul electronic românesc, odat@mai mult . Trebuie stabilite strategiile de ac]iunecomune }i liniile directoare dup@ carear trebui s@ se ghideze }i s@ ac]ionezeto]i „actorii” din pia]a e-commerce-uluiromânesc. Consider@m c@ numai a}adezvoltarea acestei industrii, înRomânia de ast@zi, va putea avea sor]ide izbând@.

Expansiunea instrumentelor electronice de plat@: solu]ii }i limite

conf. univ. dr. R@zvan {ERBU

CRIZ~ VINERI 20 MARTIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Vedere din Praga

Este 13 martie, vineri diminea]@, }itrenul „rapid” de Bucure}ti merge câtse poate de încet spre Capital@.Aproape 6 ore, între Sibiu }iBucure}ti. Asta este, nu s-au maif@cut „investi]ii de cale” (linie), iar„calea” nu suport@, pe nu pu]inepor]iuni, viteze cât de cât mai mari.Altminteri, vagoanele sunt onorabile.Ce fac în tren? Ce pot s@ fac? Citesc}i reflectez. Reflectez la împrumutul pecare îl analiz@m, dezbatem }i vrem s@-l contract@m cu FMI. Cât, cum, în cecondi]ii, cu ce dobând@, care sunt res-tric]iile, cum le putem suporta, cu cepre], ce termen de gra]ie exist@, pân@când trebuie înapoiat? Va fi, aproapesigur, o sarcin@ ce va ap@sa cuprec@dere pe umerii genera]iei (ilor)viitoare. Pe urm@, ce facem cu el? Nueste vorba de un împrumut care s@poat@ amplifica, nemijlocit, investi]iile,salariile, pensiile, creditul, ci mai multun împrumut care ofer@ garan]ii pen-tru ca toate acestea „s@ fie capitaliza-te” pe alte c@i }i s@ creasc@ ^n timp.Grea decizie, desigur... Trebuie s@cuno}ti cât de cât mai precis dateleproblemei, pentru a putea formula oopinie profesional@. C@ dup@ ureche...A}a cum am asistat la episoadelepenibile c@ nu va fi nici o criz@, c@economia „duduie”, c@ b@ncile dinRomânia sunt puternice }i nu vor fiafectate de criz@, c@ salariile, pensiilevor cre}te etc., a}a asist@m }i acumla fel de fel de „dat cu presupusul” înprivin]a împrumutului, f@r@ s@ exister@spunsuri potrivite la întreb@ri }irigoarea necesar@. A fost ^ns@Pre}edintele mar]i seara la TV }i amai clarificat c$te ceva...Oricum, }tim asta, la împrumuturi nuprea am avut }i nu avem mân@ bun@.Lu@m cât lu@m, dar pl@tim înapoi dingreu. În 1929, în preajma marii crizeeconomice mondiale, totalmenteneprev@zut@, }i într-o atmosfer@ eufo-ric@, Guvernul na]ional - ]@r@nescîncheie, la Paris, un împrumut inter-na]ional de stabilizare în 4 tran}e, însum@ de 17 miliarde lei (leul româ-nesc de atunci). Se pl@tea o dobând@anual@ nominal@ de 7 & }i se pl@teaucomisioane. Din suma împrumutat@,39 milioane dolari subscriau 3 mari

b@nci americane }i alte b@nci din Italia}i Elve]ia; 30 de milioane dolari subs-cria Trustul suedez al chibriturilor, alc@rui pre}edinte, peste nu mult timp,se va sinucide; 22 milioane dolarierau tran}a francez@, iar 9,7 milioanedolari, tran}a englez@. 24 & din^mprumut vor fi folosi]i pentrur@scump@rarea portofoliului imobilizatde al B@ncii Na]ionale a României;35,15& pentru constituirea fonduluide rulment al tezaurului }i al CFR;35,5& pentru investi]ii c@i ferate; iarrestul pentru alte lucr@ri de investi]ii.Accederea efectiv@ la bani }i consu-marea împrumutului ca atare va ridi-ca numeroase probleme, restric]iiler@mânând, restituirea banilor fiinddestul de riguroas@, dar consumul lor}i eficien]a în economie fiind destulde sc@zute. A fost }i criza mondial@,astfel c@ lucrurile nu au stat deloc înordine. Practic, în mare majoritate ceis@raci au pl@tit nota...

... Un alt împrumut, în cerealeacum, a fost luat, dac@ îmi aduc bineaminte din ceea ce am citit, prin 1946– 1947 de la sovietici, în vremeasecetei. În fapt, ei ne împrumutau cuo parte relativ redus@ din ceea ce lua-ser@ de la noi cu japca, în condi]iiledesp@gubirilor de r@zboi „cuvenite”.Acum câ]iva ani am mai ob]inutîmprumuturi tot de la FMI, f@r@ rezul-tatele a}teptate }i, iat@, cel de acum.Este o condi]ie „sine qua non”: celcare îl ini]iaz@ }i aprob@, s@-}i asume}i r@spunderea profitabilit@]ii lui.Altminteri... S@ mai relev un fapt:Criza din 1997-1998, a statelor emer-gente din Asia de Sud-Est s-adeclan}at ^n condi]iile ^n care acestestate aveau ^mprumuturi FMI }i ^iurmau ^ntocmai “re]etele”... Ceea cem@ mai îngri joreaz@ este relativa lips@a unei strategii serioase anticriz@, cares@ releve domeniile de oportunitate,pârghiile }i instrumentele utilizate, oanume configurare concret@ a rezulta-telor a}teptate, etc. În lipsa lor efec-tiv@, lucrurile nu se afl@ deloc bine.În]eleg c@ vom spori investi]iile, darcum? În fond, economia lumii este oeconomie global@, „tu}e}ti” înAmerica }i faci „grip@” în Europa, }iinvers. China este }i ea în joc... Audc@, dup@ aprilie, situa]ia va fi maibun@. Ni se spune c@ la noi. A}a afir-

ma premierul. Dar cum, când, înSUA, pre}edintele Obama se refer@ lasitua]ii negative ce abia urmeaz@ s@vin@, declara]ii de acest fel sunt }i înEuropa, este oare posibil s@ fie binela noi }i la al]ii r@u de tot? S@ deeDomnul, dar nu prea cred... %nc@ dinurm@ cu 7-8 luni scriam de criza eco-nomiei de specula]ie }i de manifesta-rea ei p$n@ spre finele lui 2010. %nemisiunea TV amintit@ }i pre}edintelese referea la 2010. {i este, totodat@,criza de paradigm@ la care nu serefer@ aproape nimeni......În fapt, prin împrumutul în rela]iecu FMI–ul, se pot deplasa toater@spunderile pentru orice neîmplinireesocial@ de la guvern spre FMI, invo-cându-se respectarea întocmai acondi]iilor draconice care circum -stan]iaz@ acordarea împrumutului.Deasemenea, dup@ cum se vedeîncrâncenarea dur@ a guvernului fa]@de bugetari, este probabil ca tot ceis@raci s@ achite nota de plat@ a cri-zei. Bugetarii }i salariile mici din sec-torul privat. Îmi st@ruie, totu}i, ointrebare: de ce patroni de mari firmeprivate sau pre}edin]i de b@nci, care}i-au gestionat prost afacerile, în locs@ pl@teasc@ ei pentru asta - }i au deunde -, primesc, direct sau indirect,„injec]ii” din bani publici, adic@ pl@timtot noi? În vest se desf@}oar@ oampl@ dezbatare pe aceast@ problem@.

S@ mai vedem ce-o fi }i s@ sper@m.Speran]a ne r@mâne, într-adev@r...Ajung în Gara de Nord, iar pe CaleaGrivi]ei, pân@ la Buze}ti, peisajul parc@a fost bombardat. Bombardat r@u.Ziduri care stau s@ se pr@bu}easc@,case, un fel de-a spune, cu geamurisparte, u}i lips@, se casc@ mari g@uri^n pere]i, murd@rie }i orduri cât înca-pe etc. Pe urm@, spre Calea Victoriei,„situa]ia” se amelioreaz@. M@nânc deprânz la „Pizza - Hut”, bine }i delocscump. La o mas@ lâng@ mine, 6tineri: 3 fete, 2 b@ie]i, probabil stu-den]i la ASE Bucure}ti, }i un b@rbatceva mai pu]in tân@r. Acesta din urm@le peroreaz@ celorlal]i despre o posi-bil@ afacere – difuz }i confuz expri-mat@, auzeam totul - , solicitândinsistent de la ceilal]i 10.000 dedolari. Ei se cam codeau, iar omulnostru ]inea mor]i} s@-i l@mureasc@,spunându-le c@ pia]a merge bine, c@sunt ni}e de performan]@, c@ a f@cutel cercet@ri de marketing, c@ o s@aibe }anse etc. Pentru a înl@tura oricedram de neîncredere, „maturul vorbi -tor” pronun]a, cam la 3–4 cuvinte,„O.K.”. Direct propor]ional, de altfel,cu gre}elile de acord gramatical pecare „le realiza” în discursul s@u. Vro -ia, probabil, s@ sus]in@ c@ este, totu}i,citit }i merge în pas cu timpul. Eu amplecat, ei au r@mas, dar dup@ desf@ -}ur@rile de pân@ atunci, nu cred c@ aie}it ceva. Vedeam în cazul respectiv

}i ceva similitudini pentru situa]ianoastr@ în raport cu împru mutul...... Merg la Universitate, unde, la orele16, îmi încep cursul cu masteranzii.Traversez Calea Victoriei, spre fostulhotel „Bucure}ti”, acum, “Radisson”,când v@d c@ traverseaz@ lâng@ minetân@ra domni}oar@ a pre}edintelui. Oapari]ie realmente pl@cut@, un mersunduios, discret, totul elegant, rafinat,bine articulat. E îmbr@cat@ într-un tre-ning alb }i merge s@-}i ia ma}ina –un solid „4 x4” - aflat@ în parcareadin fa]a hotelului. O ia }i, dup@ unsalut cu portarul, pleac@. În pauz@,printre altele, discut cu un grup destuden]i despre „episod”. O laud. Dou@studente îmi re plic@: „A}i, are opera]ii”.„Ce fel de opera]ii?”, zic. „Estetice, lan@ri }i la buze”, zic ele. “Oricum, ziceu, cu sau f@r@ opera]ii, arat@ foartebine”. „Dar, cum este cu candidaturapentru parlamentul european?” îmireplic@. Eu, aici, curm discu]ia }iintr@m la clas@......Seara, la televizor, Gigi, patronulStelei, se plânge c@ criza l-a s@r@citr@u. Îl aprob, dar m@ întreb, cum afost posibil ca, într-un mediueconomic normal, el s@ se îmbo -g@]easc@? R@spunsul este limpede, nuam avut }i nu avem un mediu eco-nomic normal. Poate de aici înainte.Greu de spus...

Despre un mediu economic de criz@...- de la întreb@ri „u}oare” spre r@spunsuri „grele” -

Dan POPESCU

Bucure}ti, Calea Victoriei