1. Enumerati criteriile pentru imaginea completa a vinului.

Criteriile pentru imaginea completa a vinului sunt:

-caracteristici senzoriale,

-stabilitate fizico-chimica,

-naturalete si igienitate,

-origine si autenticitate,

-prezentare la vanzare,

-prezentare pentru consum.

2. Care sunt propietatile senzoriale a;e zaharului cristal.

Zaharul cristal are urmatoarele propietati senzoriale:

-culoare (alb nr. 1, alb nr.2, alb nr.3, alb nr.4)

-aspect in stare solida (alb cu stralucire sau alb pana la alb galbui)

-miros (miros specific, fara miros strain)

-gust (dulce).

3. Evidentiati propietatile organoleptice ale laptelui.

Propietatile organoleptice ale laptelui sunt: aspect si consistenta, culoare, gust, miros.

4. Specificati criteriile caracteristice examenului organoleptic la branza cu pasta tare.

Criteriile caracteristice examenului organoleptic la branza cu pasta tare sunt:

-aspectul exterior: se observa daca forma bucatilor este conform sortimentului sau prezinta

deformari, se apreciaza culoarea cojii, prezenta sau absenta crapaturilor, uniformitatea stratului de

parafina.

-aspectul pe sectiune: aprecierea se face pe sectiune proaspata, urmarindu-se omogenitatea

miezului, prezenta sau absenta ochiurilor de fermentare.

-consistenta miezului: se examineaza elasticitatea pastei.

-culoarea miezului se observa nuanta de culoare si uniformitatea ei.

-mirosul si gustul.

5. Specificati criteriile caracteristice in vederea aprecierii calitatii pestelui proaspat.

La aprecierea calitatii pestelui proaspat se urmareste stabilirea prospetimii, dar si a marimii si

starii de ingrasare a pestelui. Probele sunt supuse examenului organoleptic (aspect general,

mobilitatea, aspectul gurii, aspectul ochilor, aspectul branhiilor, aspectul pielii si al solzilor,

aspectul anusului, aspectul muschilor, aspectul viscerelor, consistenta, mirosul.)

6. Precizati modul de lucru pentru determinarea prospetimii oului prin proba in apa sarata.

Se introduce oul din proba de analizat in vasul cu solutia de clorura de sodiu (NaCl) in

concentratie e 12%, urmarindu-se pozitia care intotdeauna este verticala fata de partea interioara a

vasului.

7. Enumerati criteriile de apreciere intalnite la examinarea conservelor.

Criteriile de apreciere intalnite la examinarea conservelor sunt: forma, faltul, lipitura, etansarea.

8. In ce consta controlul exterior al carnii alterate?

Suprafata poate fi uscata sau umeda si lipicioasa, deseori acoperita cu pete de mucegai. Grasimea

cu aspect mat si coloratie cenusie murdara. Consistenta micsorata. Miros si gust de rancezeala.

Tendoanele sunt moi, cenusii si umede, acoperite cu mucus abunent. Lichidul sinovial este tulbure.

9. In ce consta controlul sanitar-veterinar in spatiile de de cazare si alimentatie? Ce si cum face

controlul sau dupa caz expertiza? Care sunt obiectivele, momentele (etapele controlului)?

10. Ati achizitionat un produs alimentar si ati constatat ca termenul de garantie este depasit. Ce

masuri de urgenta luati in aceasta situatie pentru a evita o posibila infectare?

11. De unde provin unitatile fitosanitare judetene si a municipiului Bucuresti.

Unitatile fitosanitare ale municipiului Bucuresti provin din transformarea directiilor judetene

fitosanitare si unirea cu directile agricole judetene, in Directia judeteana pentru agricultura si

dezvoltare rurala. Unitatea fitosanitara judeteana este o unitate de profil fitosanitar ce reprezinta

politica Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului pe teritoriul de competenta in

domeniul respectiv.

12. Ce este Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara.

Acesta este organismul tehnic de carantina fitosanitara care este abilitat sa organizeze controlul de

carantina fitosanitara si sa execute analize, expertize si contra expertize in legatura cu obiectele de

carantia fitosanitara.

13. Ce este Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de uz Fitosanitar?

Comisia Interministriala de Omologare a Produselor de uz Fitosanitar care se ocupa de protectia

plantelor cultivate, a padurilor si a produselor agricole depozitate ce are in vedere prevederile

actelor normative in vigoare ce reglementeaza acest sector de activitate.

14. Ce este un produs de uz fitosanitar?

Orice produs din categoria produselor omologate, comercializate si utilizate in Romania si

publicate in Codex, conditionat si ambalat in vederea prezentarii, vanzarii si utilizarii.

15. Ce este un pesticid?

Orice substanta chimica sau combinatie de substante chimice cunoscute sub denumirile generice

de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide si alte asemenea,

care se utilizeaza in agricultura si in silvicultura pentru tratamente fitosanitare ce vizeaza

prevenirea si combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in culturile agricole, in plantatiile

pomicole si viticole, in paduri, pasuni si fanete, precum si pentru tratarea materialului semincer,

pentru dezinfectia, dezinsectia si deratizarea spatiilor de depozitare a produselor agricole.

16. Ce reprezinta o substanta activa?

Substanta activa este componenta sau componentele biologic active care intra in compozitia unui

produs de uz fitosanitar.

17. In functie de gradul de toxicitate al produselor de uz fitosanitar acestea pot fi impartite?

Fungicide, insecticide, insectofungicide, acaricide, nematocide, rodenticide, erbicide, defolianti si

desicanti, regulatori de crestere, feromoni, produse diverse si auxiliare.

18. Ce reprezinta controlul fitosanitar?

19. Ce este un pasaport fitosanitar?

20. Enumerati cel putin 3 sisteme moderne de management al calitatii pentru asigurarea calitatii

alimentelor. In aceste conditii ce informatii primesc consumatorii?

21. Metode de analiza instrumentala a calitatii alimentelor.

22. Efectuati o analiza senzoriala la bere. Efectuati un control la o unitate de procesare a painii.

Analiza senzoriala la bere se face pe baza aspectului, culorii si mirosului. Berea bruna are un

aspect limpede, fara sedimenut sau impuritati; spuma si perlaj de dioxid de carbon, are culoare

bruna si miros caracteristic cu aroma de hamei si malt.

23. Efectuati un control la un depozit de vinuri imbuteliate in sticle.

24. Analiza calitatii unor produse alimentare noi necesita parcurgerea mai multor etape. Efectuati

aceasta analiza la un lot de conserve de mazare.

Examinarea si analiza conservelor de mazare se efectueaza dupa urmatoarele criterii cutii normale

bune pentru a fi date in consum, forma cutiilor fiind cilindrica cu capace usor concave fara

deformari, faltul uniform presat pe toata intinderea circumferintei sale, lipitura este suficient de

lata, uniforma si lucioasa, fara aglomerari de metal iar etansarea trebuie sa fie perfect fara pete la

incheieturi, cutiile defecte se elimina de la consum. Am analizat un lot de 1000 conserve de

mazare dintre care 700 coresund, 100 din ele aveau cutiile deformate, 150 aveau pierderi de

continut unde lipitura era neuniforma si cu pete de scurgere si 50 dintre cutii aveau funduri

bombate.

25. Expertiza receptiei calitative a loturilor de alimente.

26. Efectuati o expertiza la un lot de alimente (un lot de conserve in urma depozitarii si-a

modificat caracteristicile) respectand principalele etape de efectuare a unei expertize.

putem folosi raspunsul de la intrebarea 24

27. Detaliati semnificatia conceptului de marketing-mix.

Combinarea ansamblului politicilor de produs, pret, distributie si promovare utilizat de o

companie pentru atingerea obiectivelor de marketing pe piata-tinta/piata potentiala. Mixul de

marketing reprezinta un concept esential al teoriei marketingului modern, fiind cunoscut si sub

denumirea de cei 4 P: produs, pret, plasare (distributie) si promovare/comunicare.

28. Definiti conceptul de calitate.

In termeni simpli prin calitate se intelege maniera de a fi bun sau rau a unui lucru. Calitatea nu

este niciodata un accident, ea este intotdeauna rezultatul unui efort inteligent determinat de dorinta

de a produce un produs superior. Tehnologia calitatii defineste calitatea drept ansamblul de

propietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia capacitatea de a

satisface exigente explcite sau implicite.

29. Enumerati etapele specifice ciclului de viata al unui produs.

Ciclul de viata al unui produs cuprinde urmatoarele etape:

-etapa de pregatire a fabricatiei;

-lansarea in fabricatie a produsului;

-fabricatia propiu-zisa;

-declinul (etapa de uzura normala)

30. Precizati si explicati functiile marketingului.

Functiile marketingului sunt:

-investigarea pietei a necesitatilor de consum. Prin realizarea acestei functii se urmareste obtinerea

de informatii referitoare la pietele prezentate ca si la cele potentiale, la ansamblul nevoilor de

consum, la motivatia acestora, la comnportamentul consumatorilor.

-conectarea dinamica a intreprinderii de mediul economico-social. Aceasta functie reflecta

viziunea noua a marketingului asupra relatiei inteprindere-mediu, potrivit careia intreaga activitate

a inteprinderii trebuie raportata permanent la fizionomia si cerintele mediului.

-satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum. Realizarea acestei functii presupune si

educarea gusturilor consumatorilor, crearea de noi trebuinte orientarea cererii de consum in

concordanta cu interesele generale ale societatii.

-maximizarea eficientei economice reprezinta o alta functie importanta a marketingului.

Realizarea ei implica, mai intai, o judicioasa alocare a resurselor in continuare, ea presupune

optimizarea structurilor productiei, indeplina concordanta cu obiectivele firmei.

31. Enumerati principalele tipuri de standarde in vederea asigurarii si controlului calitatii.

32. Descrieti aspectele ce definesc managementul calitatii.

33. Evidentiati trasaturile caracteristice privind aplicarea marketingului in activitatea unei unitati

economice.

34. Precizati cele doua categorii de factori care influenteaza gradul de realizare a obiectivelor unei

inteprinderi.

35. Descrieti functia de coordonare specifica procesului de management.

Functia de coordonare reprezinta ansamblul mecanismelor pe care le foloseste organizatia pentru a

stabili o legatura coerenta intre activitatile unitatilor sale.

36. Examinarea si analiza calitatii oualor.

La examinarea calitatii oualor se apreciaza forma, aspectul cojii, greutatea prin determinarea

densitatii. Examenul exterior al oului, se refera la aprecierea aspectului si culorii cojii, la prezenta

unor eventuale crapaturi sau deformari ale cojii. Ouale proaspete au coaja cu aspect rugos, porii

fiind vizibili fata de ouale vechi care au coaja lucioasa, uneori cu pete, porii nefiind vizibili.

Culoarea cojii oualor de gaina poate fi alba, galben deschis, galben inchis sau chiar cafenie. Ouale

a caror coaja prezinta anomalii sau crapaturi se sorteaza la oua cu defecte. Pentru comercializare

se admit maximum 0,5% oua ciocnite sau cu galbenusul partial scurs. Pentru analiza se tine cont

de urmatoarele aspect, consistenta, culoare, miros, gust.

37. Examinarea si analiza calitatii si carnii.

Din punct de vedere al consumatorului carnea este de calitate superioara cand continutul in

grasime este minim si prezinta o fragezime, aroma si suculenta ridicata. Examenul organoleptic se

realizeaza pe bucatele de carne luate din lot conform standarelor si normelor tehnice interne ale

produselor respective si consta in aprecierea urmatoarelor caracteristici: aspect, culoare,

consistenta, miros, aspectul si caracteristicile grasimii, caracteristicile maduvei oaselor,

caracteristicile bulionului. Examinarea caracteristicilor organoleptice se face pe carnea calda,

carnea congelata si carnea decongelata. Examenul organoleptic se face cu scopul aprecierii

stadiului de prospetime si calitatea carnii.

38. Etichetarea si inscriptionarea produselor alimentare .

Orice produs alimentar ambalat trebuie sa fie etichetat. Etichetele se aplica pe suprafata

ambalajului si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii privitoare la informarea

cumparatorului: tara, denumirea, numele firmei, norme de calitate specifice, ingrediente continute,

aditivi, termenul de valabilitate, conditii specifice de pastrare.

39. Falsificarea alimentelor.

40. Culturile selectionate (starter) folosite la fabricarea produselor lactate.

Culturile de bacterii selectionate (starter) reprezinta tulpini de anumite specii de bacterii lactice,

levuri sau mucegaiuri, izolate in stare pura din microflora spontana intretinute si multiplicate in

laborator. Culturile starter de bacterii lactice sunt folosite in diferite domenii: industria laptelui,

carnii, produselor vegetale murate, industria vinului, berii, panificatiei, a sucurilor de legume si

fructe fermentate.

41. Contaminarea superficiala a carcaselor.

Aceasta contaminare este totdeauna prezenta, nivelul acesteia depinde de conditiiile de igiena la

sacrificare. Contaminarea superficiala a carcaselor se produce in principal in timpul jupuirii, apoi

prin atingerea diferitelor suprafete de lucru, ustensile, manipulare, echipamentul de protectie si de

la aeromicroflora spatiilor de lucru.

42. Microbiologia conservelor.

43. Particularitatile potentialului patogen al microflorei produselor alimentare de origine vegetala.

Microorganismele care se dezvolta pe aceste produse, intereseaza in special starea de sanatate a

plantelor, alterarea lor, si dintr-o masura mai mica sanatatea consumatorilor, conditiile pe care le

ofera plantele pentru dezvoltarea microorganismelor nu corespund cu cerintele dezvoltarii

microorganismelor patogene pentru om si animale. Din aceste motive microbiologia produselor

vegetale s-a dezvoltat in directia cunoasterii microorganismelor capabile sa produca imbolnaviri la

plantele in viata sau alterarea celor recoltate precum si asupra celor cu implicatii in tehnologia

produselor vegetale.

44. Evolutia microorganismelor in procesul de fabricare al painii.

Procesul tehnologic de fabricare al painii cuprinde mai multe faze tehnologice din care trei

influenteaza evolutia microrganismelor din paine. Framantarea consta in amestecarea fainii cu

apa, sare si drojdie, care se adauga faza de maia la procedeul indirect de preparare a aluatuluin,

sau in faza de aluat la procedeul direct. Fermentarea este etapa principala din procesul tehnologic

de fabricare a painii aceasta dureaza in aluat din momentul divizarii, modelarii, dospirii bucatilor

modelate si chiar in prima faza a procesului ce coacere, pe durata fermentarii se produce

descompunerea glucidelor simple din aluat (glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza). Coacerea este

etapa finala din procesul tehnologic de fabricatie si consta in tratarea termica la 200-220 grade C.

Dupa racire suprafata painii se contamineaza cu microorganisme din aer, de pe navete, mijloace de

transport, manipulare. De aceea se impun reguli de igiena in manipulare, transport si

comercializare. Acestea cu atat mai mult cu cat dupa racire coaja painii se hidrateaza cu umiditatea

din miez si devine un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor.

45. Modificarile painii produse de microorganisme.

Painea se poate contamina cu microorganismele din aer si de pe suprafata cu care vine in contact

in timpul manipularilor, transportului si depozitarii, cresterea umiditatii cojei de paine ofera

conditii favorabile pentru multiplicarea microorganismelor care pot produce unele modificari

cunoscute si sub denumirea de boli ale painii. Modificarile painii produse de microorganisme sunt

painea filanta, painea colorata in rosu, painea acra, mucegaiuri, painea cretoasa.

46. Modificari nedorite de natura microbiologica ce pot sa apara in vin.

Modificarile nedorite de natura microbiologica ce pot aparea in vin sunt: floarea vinului, otetirea

vinului, manitarea vinului, inacrirea lactica, fermentatia propionica, amareala vinului, balosirea

vinului, izul de soarece.

47. Bacterii cu rol de indicatori microbiologici din apa.

48. Principiile HACCP.

Punctele critice de control constituie o abordare sistematica a realizarii sigurantei pentru consum a

produselor alimentare care consta in aplicarea a sapte principii de baza:

-evaluarea riscurilor,

-determinarea punctelor critice

-stabilirea limitelor critice

-stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control

-stabilirea actiunilor corective

-organuzarea

-stabilirea procedurilor