de gi a gi TRACII - cdn4.libris.ro. Oameni, zei, razboaie - Sorin Paliga... · c5, de la un moment...

8
Sorin Paliga (coordonator) Alexandra Comga Cdtdlin Borangic TRACII OAMENI, ZEl, RAZBOAIE fr!Ert0Rl'"ffi PnE$SlHl

Transcript of de gi a gi TRACII - cdn4.libris.ro. Oameni, zei, razboaie - Sorin Paliga... · c5, de la un moment...

Despre autori

Sorin Paliga

Conf. dr. Sorin Paliga este profesor de limba gi literaturacehd la Universitatea din Bucuregti. A publicat numeroasevolume gi studii privind limba cehi, istoria slavilor, relaliileromdno-slave, culturile sud-est europene, tracii gi limba lor,influenfa limbii trace asupra limbii romdne gi a altor limbisud-est europene. A tradus din limbile cehd, englezl gi

francezd.Sorin Paliga.

Desen de Rora Paliga

Alexandra Com$a

Alexandra Comqa este cercetdtor qtiinfific, specializat in antropo-logie, la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pdrvan" al Academiei Rorndne.A publicat numeroase articole gi volume, mai ales in colaborare cuarheologi, referitoare la cimitire preistorice sau din alte perioade, unelefiind despre traci. Are dou[ volume de autor. Tematica unuia dintre eleeste trepanalia pe teritoriul Romdniei din cele mai vechi timpuri gi p6ndin perioada contemporand, ca o abordare de istorie a medicinei.

Cltilin Boransic

Doctor in istorie, arheolog. Este autor gi coautor a peste 50 de articolegi studii de specialitate privind fenomenul militar in Antichitateanord-dundreand, cu accente pe aplicarea unor metode qi metodologii de

arheologie experimentalb, reconstituire istoricd gi recuperare gtiintificd a

informafiilor istorice. A publicat o serie de volume cu tematici militardprivitoare la epoca Regatului dac, aborddnd o metodologie dual6: arheo-logie experimentalS gi arheo-sociologie, ambele operdnd dincolo de

limitele arheologiei clasice.

Sorin Paliga(coordonator)

Alexandra Comga Cdtdlin Borangic

TRACIIOAMENI, ZEl,

RAZBOAIE

fr!Ert0Rl'"ffiPnE$SlHl

Tehnoredactare: Mariana RaduCorecturl: Viorica HorgaCopert* Luca Emil CornelGraficI: Florin Rogtariu);':Jli

@ 2018 Toate drepturile asupra acestei ediliisunt rezerv€te editurii METEOR PRESS

Contact:Tel./Iax: 02L.222.83.80E-mail editura@meteo?r{s.ro

I,

Distribugie la:Tel.lFax 021.222.83.80E-mail: carte@meteoirD

Cuprins

Despre autoriCuvdnt inainteIntroducereAbrevieri ........ 15Premisg ...,..,:..............:,.................:...,......,,:.......,:.,,r...1....:..........i............. ,..:,..... 17

Panrn.lIO perspectivi lingvistici - Sorin Paliga ..............25

Capitolul 1 r Tracii gi lumea lor .............. ...............27

Capitolul2 o Divinitatea supreme a geto-dacilor:Suirolxis, ZantoL{is, Zafurmxis ..r....,...1....,i.;.......i,................. 55

Capitolul 3 o Zeii cei multi ai celor mulli ......... .....73Capitolul4 o Cabirii sau iniferea ....... 91

Capitolul5 o Cavblerul fac ........... ..............,.... ..... 93

Capitolul6 r Mogteniri gi supraviefuiri ......... ........ 99Capitolul T o Concluzii ............... ......120Bibliografie - Parteal ................ ....... 127

Pmrnl a II-aO perspectivl antropologicil - Aletcandra ComSa

Caracteristicile fizionortrice ale fracilor, aspecte sociale,variabilitate gi miuoevolutie ......-..

Elemente de religie gi magie la traco-geto-daci ..........Unele date de paleogenetic6 referitoare la traco-daci .................Unele consideralii privind practicile funerare ale traco-geto-dacilor .........Bibtiografie - Pdrtea a II-a .........

www.m€teolpress.fio

*'"ltt.''"t'

DercriereaClPaBibliotedi$I$odte."i,"lPAUGJ\SORIN

Tracii. Oaneni Zei, Rlzboaie/ Sorin P?liga (coord.), Alexandra Comga,Cdtdlin Borangic. - Bucuregti : Meteor Press,2018

Congine bibliografiersBN 978-98-t28-703-8 i

I. Comta, AlexandraII. Borangic, CItIling4

133

135

r43159

17t183

- Panrn.la III-aO perspectivl arheologlcl gi psiho-sociilM 'Cdidliry Borpisic ............ tgtTeribilii rdzboinici daci 9i zeiilor ticu{i ...;.....................;r................j......... 193Bibliogralie - Partea a III-1

Caprror-ur 1

Tracii pi lumea lor

S-au scris mii gi mii de pagini despre traci, iar - in Romdnia - preponderentdespre ramura nord-dunireanl atracilor, cunosculi inAntichitate sub numele dedaci qi de ge!i, iar in literatura moderni fiind numili daco-gefi, geto-daci,traco-daci, traco-gef;, traco-daco-ge,ti. Aceste forme sunt preluate din textele vechicare vorbesc despre traci (Thraex, plural Thraeces), despre ramurile lornord-dundrene dacii (Daci, Dacisci) gi ge,ti (Geta, plural Getae), existdnd p dnd azinenumrrate discufii privind existenla unui grup tracic nord-dunrrean, numitcdnd daci, cdnd ge!i; sau a doud grupuri, dacii qi, pe de alti parte, gelii. Exist[ insdmenlionate gi alte grupuri trace, cum ar fi tribalii (Triballoi),localizabiliundevain nord-vesful actualei Bulgarii gi estul actualei Serbii; moesii, mezii,daco-moesii(Moesi, Mosesoi),un grup traciclocalizabil in nord-estul actualei Bulgarii; carpii(carpi, carpiani, Korpiloi), care locuiau pe versantul rdsiritean al carpalilorRisdriteni, in actuala Moldovd subcarpaticd; costobocii (costoboces), un grupnord-tracic localizabil undeva in Bucovina de azi. Despre importanfa tribalilor gia mezilor in ansamblul culturilor preromane din arealul sud-dundrean, r6m6n dereferinld studiile Fanulei Papazoglu, acum reeditate (Papazoglu 2007 a: grupurilectnice central-balcanice in epoca preromani; Papazoglu 2007 b, despre istoriaBalcanilor in Antichitate).

Alt grup tracic cunoscut sunt odrisii (Odrysoi), al cdror areal afost in parteacentral-esticl a Bulgariei de azi; de asemenea besii (Bessi, Bessoi), un gruptracic sud-dundrean, al crror habitat era in munlii Rodopi. ultimul congres detracologie a fost organizatlaKazanldk, Bulgaria, ca.re corespunde tocmai unuiareal bogat in vestigii ale vechilor regi odrisil. Existi qi alte ,,neamuri" ori,,semin!ii" trace. O asemenea situalie nu implici nicidecum faptul cd se vorbeaulot atdtea ,,limbi ttace". Era o situalie fireasci in Antichitate, deoarece majori-tatea grupurilor etnice de atunci nu se constituiseri in,,state unitare", cum ni s-arpdrea firesc astdzi. Nici micar grecii, care - in multe privinle - atinseserd unrrivel de civilizatie superior romanilor, nu se constifuiseri intr-un ,,stat grec",

'Doi dintre autorii acestui volum, Alexandra comqa gi Sorin paliga, au participatlir lucrdrile congresului, care a inclus gi o excursie gtiin{ifici la cdtevamorminte tricerlcscoperite in regiune.

28 Tnecu. OAvrNt, znt,nAznoerc. O perspectivd lingvisticE

fapt care i-a {5cut si fie relativ ugor cucerili de Imperiul Roman in plindexpansiune.

in literatura modernS de specialitate, se folosesc divergi termeni referitorila lumea tracilor. Cei mai importanli qi cu o ocuren!6 (relativ) ridicati sunt:

- Trac, tracic (englez Thracian) cu referire latradilia gi/sau la limba tracilorin general. Fiind un termen generic, este folosit pentru a defini ansamblul lumiitrace. Vorbim, agadar, despre limba tracd, indiferent daci ne referim ladialectele sud- ori nord-dundrene; putem vorbi, tot in acest sens, de o tradifietracd ori de o culturd tracd, mai ales daci dorim sd subliniem unitatea acestui

mare grup sau, poate mai bine, pentru a sublinia elementele convergente,comune tuturor tracilor ori micar unei pdr,ti semnificative a lor. Termenulunitate, unitar este insl pasibil de varialii ideologice qi culturale, reverbera{iileperioadei comuniste fiind incl puternice, nu in ultimul rdnd limbajul de lemnal perioadei. De fapt, pentru a fi drep{i, fiecare perioadd istoricd are cligeelesale. Daci azi am sclpat de cligeele perioadei comuniste, existl pericolul ca

unii sd cadd - cum se intdmpld adesea - in alte cligee, ale ,,epocii noi". Sunt

destul de mulli: rcac\ia la comunism s-a metamorfozat in unele imprejurdri insnobism gi dispref fatd de istorie. Nu aceasta este alternativa.

Existi diverse alte conotalii, folosite - de exemplu * in literaturaarheologicd unde, din motive de varialie culturalS, se preferd a se diferen{iatradilia tracilor sudici (tracii propriu-zigi sau, folosind un termen al lingvistuluibulgar Ivan Duridanov, Echtthlcraker ,,tracii cura{i") fald de tradigia grupurilornord-trace, adic6:

- Traco-dac, traco-get, daco-get, geto-dac qi variante ale acestora. Sunttermeni care circul6, mai ales, in literatura de specialitate din Romdnia, maipufin la autorii strdini. De fapt, aceste sintagme moderne vor sd sugereze faptulc5, de la un moment dat incolo, grupurile nord-trace ori daco-gete au avut oevolufie diferiti fald de cele sud-dunirene. Aici, in sud, contactul cu lumeaelenisticd gi apoi cu expansiunea romani au fEcut ca tradiliile vechi sd fie mairepede inlocuite cu formele superioare greceqti gi apoi romane. Este gi motiwlpentru care gi la sud de Dunire int6lnim frumoase artefacte trace de influenlielenistic[ - de exemplu, Cavalerul Trac, apoi de influenli roman5. Pe teritoriulBulgariei, de exemplu, s-au gdsit superbe artefacte trace de aur, expuse inmuzeele din Bulgaria qi, uneori, in expozilii itinerante.

- TTaco-dac, uneori traco-get, daco-get, traco-daco-gef etc. sunt sintagmepreferate - mai ales, dar nu exclusiv - in literatura lingvisticd, pentru a se

sugera, de exemplu, ci este vorba de o mogtenire de substrat trac ori traco-dac.

I o Tracii Si lumea lor

- Daco-mesic oi daco-moesic sunt termeni care apar uneori atunci cdndanaliza conduce spre ipoteza c[ moesii erau un grup tracic mai apropiat degrupul nordic, de daco-gefi, decdt de cel sudic.

- Traci balcanici ori traci est-balcanici ori traci central-balcanici sirrfitermeni folosi,ti, mai ales, in literatura istoricl gi arheologicd din Bulgaria gi dinfosta Iugoslavie (vezi, de exemplu,Papazoglu200T a,lucrare al cdrei titlu, intraducere, este ,,grupurile etnice central-balcanice in perioada preromand").Asocierea termenului modern Balcani, balcanic2 de lumea tracd este oarecumanacronici (Balcani, balcanic este un termen modern), dar-de weme ce este dejafolositd, ba chiar de autori de prestigiu, cum este Fanula Papazoglu, ale cdreistudii, vechi de peste 40 de ani, acum reeditate, sunt inci de referinli - ni se pareinutil a incerca inlocuirea unor sintagme precum tracii balcanici, tracii est-halcanici, tracii central-balcanici etc. in fond, important este ca sensul oriconota{ia acestor sintagme sd fie corect analizat(6),fiind de importanfi secundardo discufie daci asemenea sintagme sunt cu adevirat corecte ori recomandabile.Ele reflectd, cel putin parlial, o anume realitate qi, mai ales, o anume abordare.in mdsura in care autorii igi argumenteazd opfiunile gi aborddrile, ele pot fiacceptate ca termeni de lucru.

Aga cum sugereazd gi titlul acestui volum, am preferat termenul trac orilracic, deoarece - a$a cum vom vedea mai jos - ne referim la mogtenirea tracilorin general, deqi - evident - vom insista asupra aspectelor care privesc, mai ales,cultura gi limba romdnd. ca atare, ne vom concentra asupra ramurii nordice agrupului tracic, agadar a traco-dacilor. o relativ bogatd moqtenire tracd existiinsi gi in limba bulgar6, precum qi in alte limbi ale spafiului sud-est europeanrrumit gi, mai mult sau mai pufin corect, ,,balcanic". Astfel, riturile gi credinfelelr:gate de ,,noaptea buturu gil-, aarderii butucilor de lemn in perioada sotstdiuluitlc iarnd, a Criciunului, sunt izbitot de asemin5toare la romdni, bulgari, sdrbiqi albanezi. Acest lucru nu poate fi intdmplito4 iat analiza de detaliu confirmd() asemenea premis6. o anume influenfd tracil, mai precis traco-dacfl, tardivdrru avut gi grupurile cunoscute mai tdrzit drept slave (Sclaveni, Sklavenoi inlextele bizantine), al c[ror ,,cretJzet" cultural s-a aflat la interferen]a dintre

2 Termenul Balcani apare pentru prima oard in anul 1808 la geograful JohannAugust Zeune sub forma Balkanshalbinsel ,,Peninsula Balcanic6". Inilial, aveaconotafie pur geografici, referindu-se la zona muntoas5 a Greciei, Bulgariei,Macedoniei 9i Albaniei de azi. Termenul a avut un succes extraordinar, cdpit6nd ielativrcpede conotafii culturale, lingvistice gi, evident, politice. Conotalia politici a fost, celrrrui adesea, peiorativd.

29

30 Tnecu. ORvnu, znt,xAzuoem. O perspectivd lingvisticl

arealele balto-slave de sud, vestul arealului scito-iranic qi la nord de arealul

costobocilor qi carpilor, agadar in zona central-sudicd a Ucrainei de azi.

Existb gi un termen care incearci si sintetizeze caracteristicile convergente

a1e limbilor din sud-estul european: Balkansprachbund, tradus prin Uniunea

Lingvistic Balcanici, infrancezd (Jnion Linguistique Balkanique, gi cu diverse

alte echivalenle in alte limbi. Termenul a apdrat gi s-a consolidat dupd Primul

Rdzboi Mondial gi, in forma sa debazd, grupeazd limbile romdnd, bulgard qi

albanezd. Ulterior, in grup a intrat gi limba macedoneand - dup[ al DoileaRdzboi Mondial, cdnd s-a creat qi limba macedoneand literard.Atragem aten\ia

ci vorbim aici de limba macedoneani modern6, care este o limbi slavd inruditd

cu bulgara gi avdnd cdteva apropieri 9i de limba sArb5. Limba macedoneani

anticdnu ne este cunoscuti, dar era - probabil - un idiom de tip tracic ori un

dialect tracic. Macedonenii antici au intrat rapid in sfera influenlei culturale

grecegti qi, ca atare, ei sunt analizali caparte a istoriei antice a Greciei. Disputele

politice actuale, in care sunt implicate Macedonia (fostd iugoslav5, numitiFYROM, abreviere pentru FormerYugoslav Republic of Macedonia), Grecia qi

Bulgaria, nu fac obiectul discufiei din acest volum, fiind o chestiune exclusiv

politicd a momentului actual.Acestui nucleu de 3 + I (romdna, albaneza, bulgara qi, ulterioq macedo-

neana) al Uniunii Lingvistice Balcanice i s-au addugat ulterior, prin extensie

mai degrabd geografic[, gi alte limbi din zon6: sArbo-croata3, greaca qi chiar

turca. Din punct de vedere metodologic, dar 9i ptactic, prin,,uniune lingvisticdbalcanic5" trebuie si inlelegem, in primul rind, cele 3 + 1 limbi, deoarece

manifestl elemente comune in lexic, dar gi strucfurale, cum ar fi articolul hotdrdt

postpus. Despre originea albanezilor vom reveni mai jos. in ciuda unei ,,aure de

mister", originea albanezilor qi a limbii lor nu are nimic spectaculos ori nefitesc,

in misura in care discutbm cu argumentele gtiinlifice, nu reculgem la discursuri

politice. Este adevirat cd, de multe ori, nu reu;im sd punem capla cap date oriarggmente disparate ori aparent disparate, pentru a avea un tablou coelent al

unor realitSli istorice vechi. Mileniul I, mai ales dupd sec. IV - c6nd incep

marile migralii * este o perioadi complexb a Europei, cdnd se reconfigureazd

intreaga structurd lingvisticd gi culturalS.

Revenind latraci gi la etnonimele trace folosite de moderni, in fond toate

corecte ori parlial corecte, reflectd o realitate istoric5: tracii, cu exceplia domniei

lui Burebista, nu au fost unili din punct de vedere politic 9i, ca atare, nu putem

vorbi de o etnie tracd unitarS. Despre perioada lui Burebista rSmdne inci de

3 Despre termenul s6rbo-croat ori sdrb-croat vezi Paliga 2A12, capitolul dedicatlirrrbilor slave de sud, mai ales arealului sdrb-croat, pp. 116 9.u.

I o TTacii si lumea lor

referin{dlucrarea lui Ion Horaliu Crigan (Crigan 7977), chiar dac[ autorul face

concesii conjuncturii nafional-comunismului epocii. Dupd pdrerea noastrd, nuexisti - la orala care scriem aceste rdnduri - o sintezi mai bund privitoare laepoca lui Burebista. Prima parte a c54ii este, de fapt, o bund introducere inproblematic a civiliza\iei tracilor in general, mai ales a grupurilor trace de nord,

.. 3dacii sau ge1ii. In orice caz,lucrarea nu poate fi respinsd global, mai ales ci -deocamdatd - nu avem un inlocuitor mai bun. Noile generalii de istorici ni se

par mai degrabl agresive ideologic, critice la adresa realizdrilor din trecut -unele in perioada comunistS, e drept - frrd a fi insd capabile de a oferi cevamai bun, mai solid, de perspectivd. La ora la care scriem aceste rdnduri, ne

lipsesc ample lucriri de sintezi privind civlliza\ia tracilor ori a traco-dacilorscrise in ultimii 10-20 de ani qi care, agadar, sd ofere o perspectivd istoricd gi,

sd nu ne ferim de termeni, o perspectivi ideologici adecvatd perioadei pe care

o trdim, la inceput de mileniu III. Multe aborddri ni se paq mai degrab6,

superficiale, teribiliste cu orice pre!, suferind gi de snobism postcomunist.

Cine erau tracii? Cu cine se invecinau?Cu cine se,rinrudeautt?

Dundrea nu a fost niciodatd o barierd de netrecut, iar - in Antichitate - nucra frontieri lingvisticS: traci trdiau at6t la nord de Dundre (daco-ge!i, traco-daci),

cdt qi la sud de Dundre (tracii propriu-ziqi). Daci admitem, cum cred uniispecialiqti, cd gi frigienii din Asia Micd (Turcia de azi) erau tot de sorginte trac6,

iar ilirii formau un grup efiric ce vorbea o limbi relativ apropiati de tracd, avemin fa\d tabloul unui grup etnic * ori al unor grupuri etnice inrudite - de mare

rlspdndire.Tracii erau un mare grup lingvistic Ai cultural despre care putem vorbi mult

irrainte de inceputul primului mileniu i.H. Ei reprezintd, ca mqoritateagrupurilor etnice ale preistoriei gi ale istoriei vechi europene, o ramurd central

;i sud-est europeand ce vorbea o limbi din grupul indo-european rislritean,rrumit convenlional grupul satem) fiind agadar inrudili cu balticii (urmaqii lorrnoderni sunt lituanienii gi letonii, dar a cdror rispdndire a fost mult mai mare

in trecut, in Evul Mediu fiind vecini cu romdnii moldoveni), cu slavii (a cirort;a-numiti vatri de formare ori, folosind un termen gennan consacratI lrheimat, englezhomeland, cehpravlast, va fi fost la nord de Bucovina de azi,

irr arealul sud- gi central-ucrainean de azi), ct vechii indieni gi cu iranicii.Acest areal convenlional numit,,indo-european satem" se intindea, agadar, de

lrr Adriatica (aqadar, la nord de greci) pdndlaMarea Baltici gi pdni departe spre

zona Iran-India de azi.

3l

32 Tnncu. OavreNt, znt,xAznoarn. O perspectivi lingvisticb

Sintagma ,,grup satem", in opozilie cu ,,grup cenfum" este o delimitareconventionald a limbilor indo-europene in funclie de felul cum s-a pdstratnumeralul ,.o sutd": centum (in latinS, se pronunla kentum), agadar arealulhdo-european occidental, gi satam in iranicd (limbile din arealul rds[ritean:vechea indian6, persana, grupul balto-slav qi, cum spuneam, traca qi ilira).

Desiguq traca avea multe puncte comune gi cu ramura indo-europeanloccidentali, numitd convenfional centum, din care frceau parte gi latina($t.alte limbi italice precum osca gi umbriana, nu insd gi etrusca, o limbdnetndo-europeani, ale cirei origini sunt incd disputate), limbile germanice,Itnbile celtice gi greaca. in ultimii ani, s-a conturat ipoteza cd,tracase inrudeamult cu ilira, care se pare cd a fost tot un idiom de tip satem, ntJ centum cmse crealse anterior (vezi problema in lucrarea inci de referin!5 Russu 1969).

- Tracii qi limba lor au avut intr-adevdr o mare rdspdndire: de la nordulCarpalilor pdna in estul Slovaciei, estul Ungariei (la est de Dundre), pdnd la

lttrtru *pr. est, pdnd la Marea Egee in sud-est gi pdni la Drina spre sud-vest.

3 termeni moderni, se rdspdndiserd pe un areal ce cuprindea teritoriileRorndniei, Rcpublicii Moldova, sudul Ucrainei, estul Ungariei, Bulgaria, Serbia$1 Muntenegru, cu unele ramificaJii spre est (frigienii din Asia Mici, adic[vestul Turciei de azi).Acesta poate fi considerat un areal maxim care, odati curohanizarea, a inceput si se restrdngS. A dispirut insd complet limba tracl?xaspunsul nu este aga de simplu precum pare intrebarea!

. Relaliile dintre tracd qi ilird sunt importante, deoarece disculiile se leagi,mevitabil, de problema originii limbii albaneze. Problema a fost excesivpolitizate, mai ales in perioada cornunismului, dar gi anterior, fiind legat[, directsau indirect, de problema originii rom6nilor. Dati fiind amplitudinea discutiilor,nu putem inha aici in detalii. Totuqi, pentru a nu-l lisa pe cititor cu o problemineclarificatd, trebuie si facem cdtevaprecizdri,fie gi succint expuse.

Problema originii albanezilor era deja - cum am spune, pe masa cercetd-torilor - inc[ din sec. XIX. Limba albanezdeste un idiom cu lexic preponderentrornanic, ei fiind mogtenitorii direcli ai ilirilor romanizali. in acelagi timp,strucfura acestei limbi este doar par{ial romanicd, avOnd unele elementenerornanice, presupuse de origine ilirl - conform unei ipoteze - ori tracici -a$a cum considera Hasdeu inci in a doua jumitate a sec. XIX. Discufia are ocohponentd gtiinfificd, legatd * mai ales - de evidentele similitudini dintrealbanezd qi romdnd; are insd gi o pronunlati componentd politic5, generatl - inpnrnul rdnd - tocmai de aceste similitudini. Ideologia Austro-Ungariei dinsec. XIX a fost dominatd de formulaprior tempore, prior lege,primul in timp,prirnul in drepturi", adicd ,,cine a venit primul, are drepturi di proprietate;'.

I o Tracii Si lumea lor 33

Pe linia acestei ideologii agresive, primii venifi in Ardeal ar fi fost maghiarii,apoi romdnii care, pe firuI acestui construct politic, ar fi venit de undeva dinBalcaniprin sec. XII*XIII. in acest context, disculiile s-au aprins adesea inutil.Sd incercdm descdlcirea problemelor.

in primul rdnd, dac6 vorbim despre ,,vatrade formare" a romdnilor, adic6a unui grup etnic romanizat, problema unui ,,areal etnic" limitat, indiferentunde il plasdm, in Carpali ori in Balcani, este un nonsens, deoarece roma-nizarea, prin defini1ie, a insemnat un amplu gi vast proces de aculfuralie, carea cuprins mari regiuni din Europa, din Asia Mici, din Orientul Apropiat giMijlociu, din nordul Africii. Din acest punct de vedere, romanitateardsiriteand, in care se incadreazd romdnii (inclusiv grupurile sud-dundrene,aromdnii, megleno-romdnii gi istro-romdnii) nu diferd, tipologic, de romanitateaoccidentald. Ca atare, a explica romanitatea, indiferent de locafie, ca porninddintr-un areal mic, pierdut undeva prin Balcani, este un nonsens. De ce ar trebuisd explicdm romanitatea rdsiriteand altfel decdt cea central-europeani ori decdtcea occidentald? Din punct de vedere al tipologiei culturale, a face asemeneadiferenfe nu se justific5. Sigur, pe misurd ce timpul se scurgea, iar Europa intrain faza marilor migrafii, dupi sec. IV, apar diferenlieri tot mai mari intrediversele regiuni ale fostului Imperiu Roman. Acestea sunt graduale, au oevolulie de cdteva secole gi, in final, conduc laapafigianoilor grupuri culturale,inclusiv a idiomurilor neo-latine sau, cum le numim uzual, a limbilor romanice.

A doua probleml este legati de iliri gi de posibilitatea ca un grup relativcompact s[ fi supraviefuit romanizdrii gi asta tocmai intr-o zond aflati ?nimediata vecindtate a Italiei, pe litoralul adriatic.Acest lucru nu este confirmatnici de sursele istorice, nici de cele arheologice gi nici de analiza lingvisticd.Limba ilird gi ilirii dispar din documente in sec. II d.H. Procesul de romanizareera avansat gi inexorabil, aga cum va sd fie pentru aproape tot spafiul balcanic,cu exceplia Greciei, a cdrei limbi persistd" datoritd prestigiului sdu cultural.Limba gteacr este insi singura exceplie azonei gi una dintre rarele exceplii dincadrul Imperiului Roman. Sunt asimilate prin aculturalie aproape toate grupurileceltice, p5strdndu-gi tradiliile doar cdteva grupuri izolate din insulele britaniceqi din Irlanda; rezistd micul grup al bascilor, din catza localiei lor departe deRoma gi intr-o zoni izolatd. rpoteza cd ar fr putut rezista romanizdni un micgrup ilir, aflat intr-o puternicl zond de romanizare gi care - la un moment dat -s-ar fi manifestat plenar ca un nou grup, albanezii, nt rezisti unei analize deamlnunt. Ca atare, componenta romanici a albanezei se explici tocmai prinacest element ilir, dar romanizat. Din limba ilirilor s-au pistrat, flresc, citevatoponime gi cdteva hidronime qi, posibil, cdteva elemente de lexic, cum ar fi deagteptat gi cum este gi normal.

34 Tnecu. OerrreNI, znt, xAznoeIs. O perspectivl lingvisticd

A treia problemS, deosebit de importantd pentru explicarea intregii situaliidin arealul carpato-balcanic in a doua jumdtate a primului mileniu, adici inperioada migraliilor (convenfional, de la sfhrqitul sec. IV pdnd la sfdrgitulsec. X d.H.), este un rispuns la intrebarea: pdnd cdnd s-a vorbit limba tracilor?Pdnd cdnd putem vorbi de grupuri trace relativ compacte care puteau rcprezentaun element suficient de puternic pentru a se putea impune - cultural, lingvistic,militar, politic - in vastul areal sud-est european?

Degi nu se poate oferi un rispuns clar gi tranqant acestor intrebdri, lor li s-a

rdspuns, chiar daci discufiile s-au purtat, mai ales, in cercurile specialigtilor.Aga cum spuneam, romanizarea a fost rapidd gi putemicd in spaliul numit azibalcanic; a fost, incepdnd cu anul 106, puternici qi in Dacia. Singurele arcaletrace unde nu a avut loc o romanizare directd gi rapidd sunt cele din zonaest- gi nord-carpatic5, respectiv zona central- gi nord-moldoveneasc[ gi

Maramuregul. Deloc intdmpldtor, aici persistd, cel pulin pdnd in sec. IV,grupurile aga-numifilor ,,daci liberi" (Daci Liberi), reprezentafi de carpi, de

costoboci gi de dacii din Maramureg. Existi studii solide pe aceastd tem6, incide referin{i fiind cele datorate lui Gh. Bichir: Bichir 1973 - cultura carpicd;Bichir 1981 - dacii liberi din Muntenia gi relafiile lor cu romanii (tocmai temacare ne intereseazi); Bichir 1983 - lucrare despre costoboci, ramura nordici a

dacilor, gi care - credem noi - au avut gi o influenli decisivl in procesuletnicizdrii slavilor, de dupl sec. V d.H.; Bichir 1984 - reia problema lucririi sale

din 1981. Despre carpi gi despre cultura lor se publici regulat studii in revistaCarpica, o parte dintre numere fiind accesibile gi in format digital4.

Ca s[ rezumdm, singurele grupuri trace persistente gi relevante in sec. II-[V,cel pulin, dacd nu gi mai tdrziu, sunt cele ale carpilor qi costobocilor, precum gi

cele ale altor grupuri daco-gete neromanizate. Grupuri de carpi au fostcolonizate de romani gi la sud de Dun6re, pentru a le atenua astfel puterea

militar[, incd importantd in toatiperioada de dupd cucerirea Daciei. Altfel spus,persistenta vechilor tradilii trace nu se putea face decdt in zone underomanizareaa fost mai lent6, mai slabd gi mai pulin insistenti, in zona codrilordegi ai Bdrdganului antic (pe atunci nedefrigat) 9i in zona Carpafilor Rdsiriteni.Nu este nevoie s[ facem nici efon de imaginalie, nici si elabordm constructepolitice: aici gi numai aici puteam avea o tradilie tracicd persistentd 9i inciputernicdpdnd cel pulin in sec. IV dar gi mai tdrziu. Este posibil, ca o altemativiinterimard de disculii, sE fi supraviefuit grupuri trace qi la sud de Dun[re. Pot

4 http://www.enciclopedia- dacica.rol?operatie:subiect&locatirperiodice&fisier:carpica (25 feb. 2018).

I o Tracii Si lumea lor

si fi fost acei carpi colonizali la sud de Dundre, poate gi acei Bessi, Bessoi dinunele documente postclasice.

O transformare relativ rapidi gi masivi are loc in perioada migrafiilor,aqadar dupd inceputul sec. V d.H. Ce se va fi intdmplat cu acele grupuri trace

reprezentate de dacii liberi (carpi, costoboci)? Cert, nu au dispirut peste noaptegi nici fdri urmi. O parte s-au intors in regiunile romanizate din Ardeal, Banatgi Oltenia. O altd pafte se vor fi dus spre sud, cert - la un moment dat - impinsede valul migrator al slavilor, care poate fi datat in jurul anului 500 qi imediatdupi acest moment. Grupuri de costoboci gi de carpi vor fi fost impinse spre sud

ca un soi de avangardi a slavilor. Este posibil ca aici,la sud de Dundre, s[ fiintAlnit gi alte grupuri trace neromanizate. Este pufin probabil si fie tracipropriu-zigi din Stara Planin6 (podiqul Bulgariei de az|), scipali deromanizare,degi acest lucru nu este exclus. Este mai degrab[ posibil sd fi fost unele grupuricarpice, colonizate de romani gi care igi pistraserl inci limba qi tradiliile.Acest grupuri, impinse mai departe de valul slav, ajung pe litoralul adriatic Ai,

coabitdnd cu urmagii ilirilor romanizati, foruneazd grupul albanez modern.

Pundnd cap la cap complicatul mozaic de date istorice gi arheologice,putem reconstitui - cu suficienti exactitate - istoria zonei carpato-balcanice

din agitatul, tumultuosul mileniu I d.H. Ipotez a cd albanezii reprezintl, de fapt,

o migralie de la nord la sud a unor carpi a fost avansat5, de altfel, de Hasdeu ina doua parte a sec. XIX. Un astfel de studiu este Pierit-au dacii? (a se vedea

studiile istorice, filologice qi lingvistice , astilzirelativ ugor accesibile, in culegeriprecum Hasdeu 1973 gi 1988. Teoria carpicd a lui Hasdeu a fost ulterioradoptati 9i detaliatd de marele lingvist (romanist gi indo-europenist) italianGiuliano Bonfante, mai ales in studiile sale privind limba romAnd (Bonfante2001, edilia romdneasci) gi, nu in ultimul rdnd, de I. I. Russu (Russu 1995,

lucrare postumd; ipoteza sa fusese insi expusd intr-o comunicare laAcademiaR.S. RomAnia in aprilie 1982).

Cu siguran!6, discufiile nu se vor fi incheiat, dar este evident cd ipotezaoriginii ,,pur ilire" a limbii albaneze nu rezistd unei analize de am[nunt. Acestlucru ii era deja clar lui Hasdeu, dar qi altor cercetdtori. Dupd al Doilea RdzboiMondial, qi tracologii bulgari at ardtat, practic in unanimitate, cd albaneza

trebuie consideratS un idiom de tip neo-tracic, nu neo-ilir, deqi ei considerd cd

nucleul migraliei ilrcprezintdtracii sudici. Aqa cum ardtammai sus, acegti tracisudici trebuie si fi fost reprezenta[i, mdcar in parte, de carpii colonizali de

romani in secolele antedoare.A vorbi, aqadag despre o miqcare de populalie de la nord spre sud in

pcrioada migrafiiloq care s-a stabilit intr-o zond de intensd romanizare

35

36 Tnecu. Olunm, znt,Rl.znoere. O perspectivd lingvistici

(litoralul Adriaticii) qi care, printr-un proces complex de coabitare, a condus laun nou grup etnic, albanezi| este in firea lucrurilor, deoarece qi documentele

epocii gi cercetirile arheologice vorbesc, fbr[ dubiu, de valuri umane care se

deplaseazi de la nord la sud, nu de la sud la nord; de la est la vest, nu de la vest

la est. Aqa a fost qi migrafia slavilor, primul val pornind dinspre Ucraina de azi

pe Siret gi pe Prut, trecdnd apoi Dundrea; ulterior, un al doilea val pornegte spre

vest, apoi o parte dintre aceste grupuri traverseazd Pannonia qi ajunge inBalcani dinspre vest. Asemenea fenomene au fost insi numeroase in acel

tumulfuos mileniu I, astfel ci aqa-numita ,,etnogenezd albarrczi" nu are nimicspectaculos. Frecvent numita ,,enigmi albanezd" este, de fapt, un constructpolitic menit sd alimenteze speculaliile gi varii interpretdri politice. Aceast[migcare de populalie de sugl tracicd trebuie inleleasi in ansamblul amplelormiqcdri de populalie din perioada migraliilor. Yezi alte discufii, dinperspectiv[ istoricd gi lingvisticd,laPaliga qi Teodor 2009, deocamdatdsingura abordare interdisciplinard a originii slavilor gi, in context, gi a originiialbanezllo1 care s-a publicat in Romdnia. Problema ar trebui abordatd,

dupi pirerea noastri, la un forum istoric sud-est european dedicat acestei

chestiuni, la care s[ participe specialigti din toate lirile din zond gi care

si-gi expunl ipotezele, argumentele gi concluziile. Noi credem cd, pe liniaHasdeu-Bonfante-Russu, dar gi a colegilor tracologi din Bulgaria, limbaalbanezd se contureazd ca utmaga unui idiom ilir romanizat, afectat, la unmoment dat, de stabilirea in zond a unor grupuri trace neromanizate gi care, infinal, sunt asimilate de populalia localS qi conduc spre aparilia unui nou idiom:albaneza. Daci privim,problema albanezd" in acest mod, atunci putem afrma,fdrd teamd de a gregi, cd limba tracd incd se vorbegte, dar ea se numeqte

albanezd. Sigur, este un idiom neo-tracic modetn, cu lexic preponderentromanic, pe care - cert - nici Burebista, nici Decebal qi nici Dromichaites nul-ar inlelege, dar nici Traian nu ar inleleg e, cert,limba italianS. intr-un mileniugi jumdtate, limbile au evoluat foarte mult, lexicul gi structura lor s-au modificat,dar continuitatea culturald gi de habitat nu poate fi pusi la indoiald, nu exist5

niciun argument care si contrazicd cele spuse mai sus.

Felul cum proiectim tabloul etno-cultural al celei de a doua jumdtd{i a

primului mileniu, agadar aproximativ perioada de dupi anul 500 qi pdni la anul1 000, este esenlial in infelegere a a ceea ce s-a numit conven{ional ,,etnogenezaeuropean6". Este o sintagmi convenlionald deoarece etnicitatea este totdeauna

,,in miqcare", grupurile etnice apar, evolueazd gi rarcori dispar, pur gi simplu.Cel mai adesea, ele se transformi. Prin varii procese de aculturalie ori prinamestecuri de populafie, timpul oonduce la aparilia unor noi gi noi grupuri

I o Tracii Si lumea lor

etnice. A crede c[ un popor este dat o dati pentru totdeauna este o iluzie. Dinaceasti perspectivI, am afirmat cd limba tracd incd, se vorbegte, doar c6 senumegte acum limba albanezd, gjuha shqipe.De fapt, este o sintezi lingvisticiintre limba ilirilor romaniza[i (componenta romanicd a albanezei, statistic ceamai numeroasd) gi cea a nou-venililor dinspre nord-est, un dialect de tip tracic,acea componenti care gi dd specificul limbii albaneze.

Discufiile care conduc spre intrebdri precum ,,albanezii sunt, deci, imigrali?"sau,,albanezii au venit aici inainte sau dupi slavi?" gi altele de acest tip sunt,evident, ,,constructe politice", a$a cum este qi intrebarea-cliqeu ,,romdnii auvenit de la sud de Dundre?". Albanezii sunt, evident, un strdvechi popor (ilirii),romanizat (sec. II d.H.) care, pdnl prin sec. V, face parte din romanitateardsiriteand (alSturi de alte populafii romanizate, rom6nii in primul rdnd). Apoi,printr-o noud sintezd culturali, populafia locali romanizatd gi un grup imigratde tip tracic conduc spre aparilia unei noi entiti{i. Orice alte discufii sunt sterilegi indicS, evident, dorinfa de apolitiza o situafie mult mai simpld qi mult maiclari decdt pare la prima vedere. De fapt, gi astdzi, limba albanezdpoate frconsiderati gi din perspectiva unui idiom cu lexic romanic. Este, de altfel, qiperspectiva din care a fost intocmit lexiconul elementelor latine comuneromdnei gi albanezei (Vdtdgescu 1997).

Problema mitologiei tracilor se leagd, direct ori indirect, de problemamogtenirii autohtone a limbii romdne, cu alte cuvinte a rispunde la intrebiriprecum: ,,ce a mo$tenit romdna din limba tracilor?", ,,c6te cuvinte pot fi atribuitesubstratului?",,,ee alte elemente pot fi considerate <autohtone>>?" Prin substratse inlelege limba (ori limbile) care a(u) lisat urme intr-un nou idiom apdrut inurma unui proces de aculturafie. in cazul romdnei, substratul este reprezentat delimba traci; in cani francezei, de limba celfilor etc. Nu intotdeauna putemdetermina cu claritate care este substratul, care stratul qi care superstratul uneilimbi. in cazul romdnei, putem spune ci limba latini formeazi stratul, tracalbrmeazl substratul, elementele slave formeazd superstratul, iar diverseler:lemente maghiare, turce gi de alte origini formeazd, adstratul. Dar in cazulrrlbanezei, cum determinlm componentele? Aici, stratul ar fi tot latina(clementul romanic), substratul elementul ilir, iar componenta tardivi carpicd(tracici) ar fi superstratul, care insi interfereazd, cu structura intim[ a limbii.Sau admitem c[ elementul carpic (tracic) formeazd stratul, elementul romanic(rnajoritar) formeazd, substratul (iar ilira formeazd substratul substratului!), iarclementele slave, de asemenea, superstraful.

Sd revenim insd la situafia limbii romAne, care ne intereseazd aici in primulr{ind. ln ultimii ani, am putut asista, pe de o parte,la impingerea spre o zond

37