DE CE SE ÎNCHIN{ PROTESTANÚII PAPEI?

Prima Tip|rire, 2001

Copyright © 2001 Ûinut de

“LET THERE BE LIGHT” MINISTRIES (rs)PO BOX 328

Rogue River, OR 97537U.S.A.

www.LightMinistries.com

Toate drepturile sunt rezervate. Permisiunea v| este oferit| pentru a retip|ri acest pamflet,cu condiÛia s| fie duplicat| în întregime Õi f|r| nici o schimbare sau comentare.

Pentru pamflete adiÛionale, cât Õi s| primiÛi o list| complet| al altor materiale valabile, v|rog s| scrieÛi:

BOOKLETSP.O. BOX 329

ROGUE RIVER, OR 97537 USA

DE CE SE ÎNCHIN{ PROTESTANÚII PAPEI?

Duminica, prima zi a s|pt|mânii, este vestit| ast|zi ca fiind “Sabatul CreÕtin”. Îns| nu a fostîntotdeauna astfel! Din timpurile vechi, Duminica a fost o zi în care p|gâni, vr|jitori, lideri indieni,Õi alte popoare oculte Õi spiritiste s-au închinat la soare, iar de aici vine numele–Sun-day (ziuasoarelui). Aceasta n-a fost o zi pentru a te închina Dumnezeului cerului, ci pentru a te închinadumnezeului acestei lumi–Lucifer sau Satana sau diavolul, iar aceasta poate fi datat| înapoi întimpului Babilonului antic Õi Nimrod.

Dup| cum prima zi a s|pt|mânii este observat| în mod universal de creÕtinii de ast|zi în locde ziua a Õaptea a Sabatului creaÛiunii pe care Creatorul a cerut s| ne amintim s-o p|zim sfânt| (veziGeneza 2:2-3; Exod 20:8-11), trebuie s| punem întrebarea: Când a fost aceast| schimbare f|cut|?Biserica Romano Catolic| declar|:

“Se pare c| lucrul cel mai îndr|zneÛ, schimbarea cea mai revoluÛionar| pe care biserica af|cut-o vreodat|, s-a întamplat în primul secol. Ziua sfânt|, Sabatul, a fost schimbat din Sâmbat|în Duminic|. ‘Ziua Domnului’ a fost aleas|, nu din vreo direcÛie dat| din Scripturi, ci dinsimÛ|mântul puterii bisericii...Oamenii care cred c| Scripturile ar trebui s| fie singura autoritate, înmod logic...ar trebui s| p|zeasc| Sâmb|ta ca sfânt|.” St. Catherine Church Sentinem, Algonac,Michigan, May 21, 1995.

“Unii teologieni au Ûinut la ideea c| Dumnezeu deasemenea a determinat în mod directDuminica ca zi de închinare în Legea Nou|, c| El ÎnsuÕi în mod explicit a substituit Duminica pentruSabat. Îns| aceast| teorie nu este cu totul abandonat|. În general acuma se crede c| Dumnezeu înmod simplu a dat bisericii Lui puterea s| pun| deoparte orice zi sau zile care ei i se par potrivite caZile Sfinte. Biserica a ales Duminica, prima zi a s|pt|mânii, Õi o dat| cu scurgerea timpului aad|ugat alte zile ca zile sfinte.” John Laux, Un curs in Religie pentru Liceele Catolice si Academii,editia 1936, vol. 1, p. 51.

“Biserica Catolic| de peste o mie de ani înainte a existenÛa uneia Protestante, prin virtuteamisiunii ei divine, a schimbat ziua din Sâmb|ta în Duminic|....Lumea Protestant| la naÕterea ei ag|sit Sabatul creÕtin prea ferm fixat pentru a merge împotriva existenÛei ei; de aceea a fost plasat|sub necesitatea unui aranjament de nep|sare, astfel asumându-Õi dreptul bisericii(Catolice) pentrua schimba ziua, peste mai bine de trei sute de ani. De aceea pân| în ziua de ast|zi, Sabatul creÕtineste odrasla recunoscut| de biserica Catolic| ca fiind soÛie al Duhului Sfânt, f|r| nici un protestdin lumea proestant|.” James Cardinal Gibbons in the Catholic Mirror, September 23, 1893.

“Întrebare - Care este ziua Sabatului?“R|spuns - Sâmb|ta este ziua Sabatului“Întrebare - De ce observ|m Duminica în locul Sâmbetei?“R|spuns - Noi observ|m Duminica în locul Sâmbetei pentru c| biserica Catolic|...a

transferat solemnitatea de la Sâmb|t| la Duminic|.” Peter Geiermann, C.S.S.R., The Convent’sCatechism of Catholic Doctrine, p. 50, 3rd edition, 1957.

Astfel vedem c| biserica Romano Catolic| a schimbat ziua Sabatului lui Dumnezeu înDuminic|. Îns| prin puterea cui sau autoritatea c|ruia a fost Sabatul lui Dumnezeu al poruncii apatra schimbat din Sâmb|t| în Duminic|? Catolicismul Roman declar| cu mândrie:

“Autoritatea bisericii n-a putut s| fie legat| de autoritatea Scripturii, pentru c| biserica aschimbat...Sabatul în Duminic|, nu prin porunca lui Hristos, ci prin autoritatea ei îns|Õi.”Canon and Tradition, p. 263.

“Este Sâmb|ta ziua a Õaptea dup| Scriptur| Õi cele zece Porunci? R|spund da. EsteDuminica prima zi a s|pt|mânii, Õi a schimbat biserica ziua a Õaptea - Sâmb|ta - pentru Duminica,prima zi? R|spund da. A schimbat Hristos ziua? R|spund nu!”

“Cu credincioÕie al vostru, J. Card.Gibbons”, Archbishop of Baltimore, Md. (1877-1921),într-o scrisoare semnat|.

“Prin aceasta noi putem înÛelege cât de mare este autoritatea bisericii în a ne interpreta sauexplica poruncile lui Dumnezeu - o autoritate care este recunoscut| de practica universal| a întregiilumi creÕtine, chiar Õi al acelor secte care profeseaz| s| aibe Sfintele Scripturi ca singura lor regul|de credinÛ|, deoarece ei observ| ca zi de odihn| nu ziua a Õaptea a s|pt|mânii, ci prima zi. Pe carenoi Õtim c| trebuie s| fie p|strat| sfânt|, doar din tradiÛia Õi înv|Û|tura bisericii Catolice.” HenryGibson, Catechism Made Easy, # 2, 9th edition, vol.1, p. 341-342.

“De exemplu, nici unde în Biblie nu g|sim c| Hristos sau apostolii au poruncit ca Sabatuls| fie schimbat din Sâmb|t| în Duminic|. Noi avem porunca lui Dumnezeu dat| lui Moise pentrua p|stra ziua Sabatului ca sfânt|, aceea este ziua a Õaptea a s|pt|mânii, Sâmb|ta. Ast|zi aproape toÛicreÕtinii p|streaz| Duminica pentru c| ni s-a descoperit prin biserica [Romano Catolic|] în afaraBibliei.” Catholic Virginian, October 3, 1947, p. 9, article “To Tell You the Truth”.

“Scris de degetul lui Dumnezeu pe dou| table de piatr|, acest cod divin (cele zece porunci)a fost primit de Moise de la Cel Atotputernic în mijlocul tunetelor al muntelui Sinai...Hristos arezumat aceste Porunci într-un precept dublu al iubirii–iubire pentru Dumnezeu Õi pentru aproape;El le-a proclamat ca fiind legate de Legea Nou| din Matei 19 Õi în Predica de pe Munte (Matei5)....Biserica (Catolic|), pe de alt| parte, dup| ce a schimbat ziua de odihn| de la Sabatul Iudeu, sauziua a Õaptea a s|pt|mânii, la prima , f|cut| ca Porunca a Treia referindu-se la Duminic| ca ziua caretrebuie s| fie p|strat| sfânt| ca ziua Domnului.” The Catholic Encyclopedia, vol. 4, “The TenCommandments”, 1908 edition by Robert Appleton Company; and 1999 On-line edition by KevinKnight, URL: http://www.newadvent.org/cathen/04153a.htm, Imprimatur, John M. Farley,Archbishop of New York.

“...Dac| ea n-ar fi avut putere, ea n-ar fi putut face ceeace toÛi religioniÕtii moderni au agreatcu ea; -ea n-ar fi putut s| substituiasc| observarea Duminicii prima zi a s|pt|mânii, pentruobservarea Sâmbetei ziua a Õaptea a s|pt|mânii, o schimbare pentru care nu exist| autoritateScriptural|.” Stephen Keenan, A Doctrinal Catechism On the Obedience Due to the Church, 3rd

edition, Chapter 2,p. 174 (Imprimatur, John Cardinal McCloskey, Archbishop of New York).

Deoarece biserica Romano Catolic| pretinde c| puterea Õi autoritatea ei îns|Õi s| schimbeziua de închinare a lui Dumnezeu de la Sâmb|t| ziua a Õaptea a s|pt|mânii la Duminic| prima zi as|pt|mânii, Õi nu puterea Õi autoritatea lui Dumnezeu cum se g|seÕte în Scriptur|, atunci Duminicaeste cu totul Õi doar o zi de închinare creat| de biserica Romano Catolic| Õi nu de Dumnezeu! Iarbiserica Catolic| nu îi este fric| s| admit| aceasta!

“Nu este fiecare creÕtin obligat s| sfinÛeasc| Duminica Õi s| se abÛin| de la orice lucru deservire nenecesar în acea zi? Nu este observarea acestei porunci între cele mai proeminente Õi sacredatorii? Îns| puteÛi s| citiÛi Biblia de la Geneza la Apocalipsa, Õi nu veÛi g|si nici o singur| linieautorizând sfinÛirea Duminicii. Scripturile promulgheaz| observarea Sâmbetei, o zi pe care noi nuo sfinÛim niciodat|.” James Cardinal Gibbons, The Faith of Our Fathers (1917 edition), p. 72-73(16th Eedition, p. 111; 88th Edition, p. 89).

“Ei [ProtestanÛii] consider| ca fiind datoria lor s| p|streze Duminica sfânt|. De ce? Pentruc| biserica Catolic| le spune s| fac| astfel. Ei nu au nici un alt motiv...Astfel.observarea Duminiciidevine o lege eclesiastic| cu totul distinct| de legea divin| a observ|rii Sabatului....Autorul legiiDuminicale...este biserica Catolic|.” Ecclesiastical Review, February, 1914.

“Duminica ...este cu totul o creaÛiune a bisericii Catolice.” American Catholic QuarterlyReview, January, 1883.

“Duminica...este doar legea bisericii Catolice...” American Sentinel (Catholic), June, 1893.

“Duminica este o instituÛie Catolic| Õi pretinderea ei pentru observare poate fi aparat| doarpe principii Catolice....De la început pân| la sfârÕitul Scripturii nu exist| nici un singur pasaj cares| autorizeze transferul închin|rii publice s|pt|mânale de la ultima zi la prima zi a s|pt|mânii.”Catholic Press, Sydney, Australia, August, 1990.

Membrii bisericii Catolice au fost înv|ÛaÛi s| recunoasc| autoritatea Papei Õi al bisericii lorca fiind mai mare decât autoritatea lui Dumnezeu, iar prin aceasta se simt perfect satisf|cuÛi înobservând porunca Romei prin a p|zi prima zi a s|pt|mânii sfânt|. Îns| membrii diferitelordenominaÛiuni protestante negheaz| autoritatea bisericii Romei. Îns| cu toate acestea ei continu| s|se închine Duminica–o zi pentru care doar biserica Catolic| are pretenÛie de autoritate pentru a o facesfânt|. Astfel, fie c| portestanÛii vor admite sau nu, prin a continua s| se închine Duminica ei ascult|de porunca bisericii Romano Catolice Õi Papa ei, Õi nu de porunca lui Dumnezeu!

“E bine s| reamintim Prezbiterienilor, BaptiÕtilor, MetodiÕtilor, Õi tuturor celorlaÛi creÕtini,c| Biblia nu îi suport| nici unde în observarea.Duminicii. Duminica este o instituÛie al bisericiiRomano Catolice, iar aceia care observ| aceast| zi ei observ| porunca bisericii Catolice.” PriestBrady, in an address reported in The News, Elizabeth, New Jersey, March 18, 1903.

Prin a asculta porunca Romei Õi nu a lui Dumnezei, ProtestanÛii p|zitori de Duminic| seînchin| Õi dau omagiu Papei Catolicismului, Õi nu Dumnezeului cerului–iar Roma înÛelege aceastacu claritate!

“Biserica Catolic| a fost cea...care a transferat acest| odihn| la Duminic| în amintirea învieriiDomnului nostru. De aceea observarea Duminicii de c|tre protestanÛi este un omagiu pe care ei îldau, în ciuda lor înÕile, autorit|Ûii bisericii Catolice.” Monsignor Louis Segur, Plain Talk About theProtestantism of Today, p. 213.

“ProtestanÛii...accept| Duminica mai degrab| de cât Sâmb|ta ca zi de închinare public| dup|ce biserica Catolic| a f|cut schimbarea...Prin observarea Duminicii, ei accept| autoritateareprezentanÛilor bisericii, Papa.” Our Sunday Visitor, February 5, 1950.

“De repetate ori am oferit 1000 de dolari oric|ruia care poate s|-mi dovedeasc| din doar dinBiblie ca sunt obligat s| p|zesc Duminica sfânt|. Nu exist| o astfel de lege în Biblie. Este doar olege al bisericii Catolice sfinte. Biblia spune, ‘Adu-Ûi aminte de Sabat s-o p|zeÕti sfânt|.’ BisericaCatolic| spune: ‘Nu. Prin puterea mea divin| eu abroghez ziua Sabatului Õi v| poruncesc s| p|ziÛica sfânt| prima zi a s|pt|mânii.’ Ôi iat|! Întreaga lume civilizat| se închin| într-o ascultarereverent| poruncii bisericii Catolice sfinte.” fr. T. Enright, C.S.S.R. of the Redemptoral College,Kensas City, in a lecture at Hartford, Kansas, February 18, 1884, printed in History of the Sabbath,p.802.

Majoritatea protestanÛilor încearc| cu sinteritate s| slujeasc| Õi s| se închine lui Dumnezeudup| cunostinÛa Õi abilitatea pe care o au, Õi sunt în ignoranÛ| despre aceast| dilem|. Îns| când suntconfruntaÛi cu adev|rul în ce priveÕte închinarea la Duminic| fiind doar o porunc| a Romei Õi nu alui Dumnezeu, mulÛi încearc| s| justifice schimbarea de la Sâmb|t| la Duminic| cu motive biblice.Îns| nici un singur text nu declar| cu claritate c| Dumnezeu a schimbat Sabatul S|u cu prima zi as|pt|mânii! Atunci, cum se face c| ei îndr|znesc s| înalÛe prima zi a s|pt|mânii deasupra SabatuluiDomnului, Õi totuÕi pretind s| serveasc| Õi s| se închine lui Dumnezeu Õi nu Papei?

Exist| câteva motive pentru care se cere observarea primei zile a s|pt|mânii, în loculSabatului Bibliei, pe care o vom examina în continuare.

Primul Motiv:

“R|scump|rarea este mai mare decât creaÛiunea; de aceea, noi trebuie s| p|zim ziua învieriilui Hristos în locul Sabatului vechi al Domnului.”

Unde a spus Dumnezeu aceasta? Nu exist| niciunde în Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci cedrept are orice om s| fac| o astfel de afirmare Õi apoi s| bazeze schimbarea Sabatului asupraacesteia? Dumnezeu n-a cerut niciodat| vre-unui om s| p|streze o zi în memoria învierii. Îns| Elne-a poruncit s| p|str|m ziua a Õaptea a Sabatului sfânt| în memoria creaÛiunii recunoscând astfelpe Dumnezeu ca Creatorul nostru.

Îns| cu toate acestea dac| ar fi fost o datorie pentru a observa o zi a s|pt|mânii pentru acestmotiv, cu siguranÛ| ziua crucific|rii reprezint| cele mai puternice drepturi. Nu se spune niciunde c|avem r|scump|rare prin învierea lui Hristos, ci se spune c| avem r|scump|rare prin scurgereasângelui S|u (vezi Apocalipsa 5:9; Efeseni 1:7; Coloseni 1:14; Evrei 9:12, 15). Fapta uimitoare alui Iehova prin a da pe singurul S|u Fiu pentru a muri pentru o ras| de rebeli a fost un spectacol deo r|scump|rare iubitoare asupra careia universul poate privi cu uimire de-alungul eternit|Ûii. Cinese poate mira c| soarele a fost acoperit de întuneric Õi c| toat| natura a tremurat la acea priveliÕte! Astfel, vineri, ziua crucific|rii, are mult mai multe drepturi decât ziua învierii; îns| Dumnezeu nua cerut observarea nicic|reia.

Dac| dorim s| comemor|m r|scump|rarea, nu este nevoie pentru a jefui ziua de odihn| aDomnului de sfinÛirea sa în ordine pentru a s|rb|tori aceea. Deoarece Dumnezeu ne-a aprovizionatcu memorii pentru acel eveniment (vezi 1 Corinteni 11:23-26).

Al doilea Motiv:

“Apostolii s-au întâlnit în ziua învierii Domnului nostru pentru a comemora acel eveniment,iar Mântuitorul a sacÛionat aceast| întâlnire prin a Se uni cu ei” (vezi Ioan 20:19).

Chiar dac| aceasta ar fi fost adev|rat, aceasta nu înseamn| c| Sabatul Domnului a fostschimbat. Pentru câteva zile apostolii nu au crezut c| Domnul lor a înviat din morÛi, îns| au fostadunaÛi pentru scopul de a mânca împreun| Õi pentru a fi ascunÕi de iudei (vezi Marcu 16:12-14; Ioan20:19). AÕa c| apostolii nu au comemorat învierea Mântuitorului, Õi este la fel de evident c| ei n-auavut nici cea mai mic| idee de o schimbare a Sabatului. Ei au p|strat Sabatul, dup| porunc|, Õi Õi-aurezumat lucrul pentru prima zi a s|pt|mânii (vezi Luca 23:55-56, 24:1).

Al treilea Motiv:

“‘Dup| opt zile,’ Isus a întâlnit pe apostoli iar|Õi (vezi Ioan 20:26). Aceasta trebuie s| fi fostprima zi a s|pt|mânii, prin care se presupune dovada schimb|rii Sabatului creÕtin.”

Cine poate fi sigur c| “dup| opt zile” înseamn| doar o s|pt|mân|? Un limbaj construit literalar conduce pe unii s| cread| c| aceasta a fost în ziua a noua “dup| opt zile” trecute.

Îns| chiar dac| “dup| opt zile” înseamn| doar o s|pt|mân| literal|, cum dovedeÕte acesta c|Duminica a devenit “Sabatul creÕtin” când nu exist| nici un strop de evidenÛ| c| fie Hristos sauapostolii Lui s-au odihnit în acea zi? În Biblie nu exist| termenul de Sabat creÕtin. Singurul Sabatcare este numit în Biblie este numit Sabatul Domnului–ziua a Õaptea (vezi Geneza 2:2-3).

Întâlnirea apostolilor împreun| n-ar trebui s| ni se par| atât de special deoarece ei locuiauîmpreun| într-un loc comun (vezi Fapte 1:13).

Al patrulea Motiv:

“Duhul Sfânt S-a coborât asupra apostolilor în ziua Cincizecimii, care a fost prima zi as|pt|mânii. De aceea prima zi a s|pt|mânii ar trebui s| fie observat| în locul Sbatului Domnului”(vezi Fapte 2:1-2).

AdmiÛând c| ziua Cincizecimii s-a întamplat în prima zi a s|pt|mânii, aceasta r|mâne pentrua fi dovedit c| prin aceasta a devenit Sabat. A fost s|rb|toarea Cincizecimii, Õi nu prima zi as|pt|mânii, care a fost pus| deoparte pentru onoare.

Ziua cincizecimii a fost numit| în mod distinct, îns| ziua s|pt|mânii în care s-a petrecut el|sat| în t|cere. Nu a fost în planul Cerului pentru a onora prima zi a s|pt|mânii, ci pentru a marcaanti tipul s|rb|torii cincizecimii.

Omorârea mielului pascal în ziua a patrusprezecea în prima luna Õi-a întalnit anti tipul înmoartea Mielului lui Dumnezeu în acea zi (vezi Exod 12; Ioan 19; 1 Corinteni 5:7). Oferireaprimelor roade în ziua a Õaisprezecea din prima luna Õi-a întâlnit anti tipul în învierea Domnuluinostru în acea zi, primele lor roade care au adormit (vezi Leveticul 23; 1 Corinteni 15:20-23; Fapte1:1-2). Õi coborârea Duhului Sfânt la cincizecime a împlinit tipul s|rb|torii Cincizecimii. Nu ziuaa fost important| în care aceste evenimente s-au petrecut, ci aceste ceremonii vechi simbolice Õiaceste servicii care Õi-au întâlnit împlinirea în tip.

Dumnezeu nu a spus nimic în acest loc în ce priveÕte ziua în care aceste evenimente s-auîntâmplat, iar astfel nu exist| nici o dovad| pentru o schimbare în timpul Sabatului lui Dumnezeu.

“N-ad|uga nimic la cuvintele Lui, ca s| nu te pedepseasc|, Õi s| nu fi g|sit mincinos.”Proverbe 30:6.

Al cincilea Motiv:

“Pavel frânt o dat| pâinea în prima zi a s|pt|mânii. Datorit| acesteia acest| zi a fostobservat| ca Sabatul creÕtin” (vezi Fapte 20:7).

Într-un timp biserica Apostolic| în Ierusalim a frânt pâinea zilnic (vezi Fapte 2:42-46). Dac|o singur| instanÛ| în frângerea pâinii în Troa în prima zi a s|pt|mânii a format ziua Sabatului, nu arfi continuat aceast| practic| apostolic| în Ierusalim în a frânge pâinea în alte zile s| fie suficient|pentru a face acele zile Sabat deasemenea?

De ce s| încerc|m s| prindem o singur| instanÛ| în care o adunare de sear| a fost Ûinut|Duminica, Õi apoi s| încerc|m în zadar s| dovedim c| Sabatul a fost schimbat, în timp ce trecem cuvederea faptul c| acelaÕi apostol Pavel a predicat în fiecare zi de Sabat, nu doar iudeilor ci Õineamurilor? (Vezi Fapte 13:14, 42, 44; 16:13; 17:2; 18:4).

Al Õaselea M otiv:

“Noi trebuie s| ne g|sim odihna în Isus, iar Isus S-a declarat ÎnsuÕi s| fie Domnul Sabatului.Astfel ziua a Õaptea a s|pt|mânii nu mai trebuie s| fie p|strat| sfânt|, pentru c| Isus este SabatulOdihnei noastre” (vezi Matei 12:8; 11:28-30)!

În timp ce este adev|rat c| toÛi trebuie s|-Õi g|seasc| odihna în Isus (odihn| de la toate grijile,poverile, neliniÕtile Õi p|catele lor, etc.), iar în timp ce este adev|rat deasemenea c| Isus S-a declarats| fie Domnul Sabatului, aceasta nu înseamn| c| e corect s| concludem c| Isus ÎnsuÕi este ziua deSabat!

Regina Angliei nu e îns|Õi Anglia, ci doar suveran| peste ea. În acelaÕi fel, Isus ÎnsuÕi nueste ziua de Sabat, ci doar Suveran, sau Domn asupra acesteia. Astfel decum ne g|sim odihn|în Isus, noi nu trebuie s| neglij|m s| ne odihnim de toate lucr|rile noastre în ziua Sabatuluis|pt|mânal. Iar pentru c| Isus este Õi ast|zi Domnul urmaÕilor Lui, atunci totuÕi exist| o zi de Sabatasupra c|reia El este Domn Õi pe care toÛi urmaÕii Lui de ast|zi trebuie s-o p|zeasc|! Ôi ce zi as|pt|mânii este aceast| zi de Sabat a lui Dumnezeu în acest timp al Noului Leg|mânt?

“C|ci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a Õaptea: ‘Dumnezeu S-a odihnit în ziua a Õapteade toate lucr|rile Lui.’...De aceea r|mâne o odihn| (p|zirea Sabatului) poporului lui Dumnezeu.(NOT{: acest cuvânt pentru “odihn|” în greac| este “sabbatismos” iar literal se traducep|zirea Sabatului–vezi concordanÛa lui Strong, cuvântul grec #4520). Fiindc| cine intr| în odihnaLui, se odihneÕte Õi el de lucr|rile lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucr|rile Sale. S| ne gr|bimdoar s| intr|m în odihna aceasta, pentru c| nimeni s| nu cad| în aceiaÕi pild| de neascultare.” Evrei4:4, 9-11.

Astfel Pavel a spus cu claritate c| cu adev|rat exist| o zi de Sabat pe care toÛi urmaÕii luiDumnezeu trebuie s-o observe în acest timp al Noului Leg|mânt, iar aceast| zi a s|pt|mânii esteaceiaÕi zi pe care Dumnezeu a sfinÛit-o la creaÛiune–ziua a Õaptea sau Sâmb|ta! HaideÛi s| ascult|mde sfatul lui Pavel Õi s| evit|m de a c|dea din harul lui Dumnezeu datorit| necredinÛei prin a nu p|ziziua Sabatului S|u!

Al Õaptelea Motiv:

“Pavel a poruncit bisericii din Corint s| i-a o colect| public| în prima zi a s|pt|mânii; deaceea aceasta trebuie s| fi fost o zi de închinare public| iar în cosecinÛ| este Sabatul creÕtin” (vezi1 Corinteni 16:2).

Pavel, nu spune: “puneÛi-v| darurile în casa Domnului în prima zi a s|pt|mânii;” ci spune:“În prima zi a s|pt|mânii fiecare dintre voi s| pun| ceva deoparte.”

Apostolul Pavel le-a spus fraÛilor corinteni s| pun| deoparte acas| o parte din câÕtigul lors|pt|mânal înainte de a avea Õansa pentru a cheltui totul. Prin a urma sfatul apostolului Pavel, eiar fi pus pe Dumnezeu Õi cauza Sa pe primul loc în lucrurile lor financiare, în loc la sfârÕituls|pt|mânii dup| ce toÛi banii lor ar fi fost cheltuiÛi.

Întreaga întrebare se întoarce asupra înÛelegerii expresiei, “de el”. Dou| versiuni latine,Vulgat| Õi cea a lui Castellio redau fraza, “apud se,”–“cu el însuÕi acas|.” O traducere similar| estedat| în alte versiuni numeroase.

AÕadar, textul nu dovedeÕte c| biserica din Corint s-a adunat pentru închinare public|Duminica; ci dimpotriv|, dovedeÕte c| fiecare trebuie s| fie acas| la el unde îÕi pot examina treburilelor p|mÕnteÕti Õi s| pun| deoparte ceva de la începutul s|pt|mânii dup| cum Dumnezeu i-a prosperat.Dac| fiecare ar face aceasta când apostolul vine, cele adunate vor fi gata Õi fiecare ar putea s|-iprezinte ceeace ei au adunat.

Al optelea Motiv:

“Nimeni nu Õtie cu adev|rat când este ziua a Õaptea original|. AÕa c| orice persoan| trebuies| decid| care zi a s|pt|mânii vor s-o p|zeasc| sfânt| pentru Dumnezeu ca Sabatul S|u, iarDuminica este la fel de bun| ca orice alt| zi!”

De când creaÛiunea a luat loc pân| în prezent nu s-a pierdut timpul. AÕa c| acelaÕ ciclus|pt|mânal al zilei a Õaptea stabilit de la creaÛiune este acelaÕ ciclu s|pt|mânal de Õapte zile pe

care noi continu|m s| îl urm|m în prezent chiar dac| numele zilelor s|pt|mânii au fostschimbate depinzând de calendarul folosit!

Când calendarul a fost schimbat de la calendarul Iulian la cel Gregorian în secolulÕaisprezece, s-a descoperit c| calendarul Iulian a fost în urm| cu zece zile de la anul solar. Îns|acelaÕi ciclu s|pt|mânal de Õapte zile nu a fost alterat cu toate c| au fost ad|ugate zece zile lacalendarul Gregorian. Joi, 4 Octombrie, 1582 în calendarul Iulian, imediat a fost urmat de Vineri,15 Octombrie, 1582 în calendarul Gregorian–astfel p|strând continuitatea ciclului s|pt|mânalde la Duminic| la Sâmb|t|! Îns| chiar dac| unii nu vor crede c| nu s-a pierdut timp de la creaÛiune,Dumnezeu arat| cu claritate poporului S|u ce zi a s|pt|mânii este ziua a Õaptea–Sabatul adev|rat deînchinare a lui Dumnezeu!

Când Hristos a fost pe acest p|mânt, fiind Domnul Sabatului, El a Õtiut cu certitudine carezi a s|pt|mânii a fost ziua veche a zilei a Õaptea a Sabatului de la creaÛiune în care s| te închini. Îns|pentru c| noi folosim un calendar diferit în zilele noastre decât ce a folosit Hristos, care zi as|pt|mânii în calendarul nostru modern este ziua a Õaptea a Sabatului? Biblia arat| foarte clar tuturorcelor care vor s| vad| c| în evenimentele înconjur|toare ale crucific|rii Õi învierii Domnului ÕiMântuitorului nostru Isus Hristos care zi este ziua s|pt|mânii al Sabatului sfânt al lui Dumnezeu.

În recordul Bibliei vedem c| Hristos a fost crucificat în ziua a Õasea a s|pt|mânii, sau în ziuapreg|tirii–ziua înainte de a urma Sabatul (vezi Marcu 15:42; Luca 23:54; Ioan 19:31, 42; Matei27:62), El a fost înviat în prima zi a s|pt|mânii, sau în ziua dup| Sabat care a trecut (vezi Matei28:1-8; Marcu 16:1-10; Luca 24:1-8; Ioan 20:1), astfel ar|tându-ne c| Hristos s-a odihnit în mormantîn timpul zilei a Õaptea a Sabatului. Se cunoaÕte bine c| Hristos a înviat din mormânt DuminicadimineaÛa–la care mulÛi se refer| la PaÕte (vezi Fapte 12:4). Cu acest adev|r cunoscut, aceastadevine mai usor pentru a determina exact care zile a s|pt|mânii în calendarul nostru moderncorespund cu zilele s|pt|mânii din vechime.

AÕa cum Hristos a înviat în ziua pe care noi o numim Duminic|, acest| zi corespunde primeizile a s|pt|mânii din antichitate–sau ziua dup| ce a trecut Sabatul. Tot aÕa noi numim Sâmb|ta încalendarul nostru modern, care corespunde zilei a Õaptea din antichitate, iar ziua pe care noi o numimVineri în calendarul nostru modern, corespunde zilei a Õasea din s|pt|mâna antichit|Ûii–sau ziuapreg|tirii înainte de venirea zilei Sabatului! Astfel toÛi care doresc s| urmeze Õi s| slujeasc| luiDumnezeu cu toat| inima, sufletul, mintea Õi puterea lor, din iubire pentru ceeace El a f|cut Õicontinu| s| fac| pentru ei, vor vedea c| ziua a Õaptea a Sabatului lui Dumnezeu este Sâmb|ta–ziuadup| Vineri, Õi ziua înaintea Duminicii! Atunci aceasta ne arat| clar c| ziua Sabatului lui Dumnezeunu Õi-a schimbat locul al Õaptelea din ciclul s|pt|mânal deoarece a fost sfinÛit de la creaÛiune, iaraceasta niciodat| nu se va întampla!

Sabatul lui Dumnezeu a fost stabilit în Eden înainte ca p|catul s| fi intrat în lume ca zi aÕaptea a s|pt|mânii creaÛiunii (vezi Geneza 2:2-3). Dumnezeu a restabilit aceiaÕi zi a Õaptea alSabatului dup| ce p|catul a intrat în lume, pentru poporul S|u ales pentru a o p|zi Õi pentru a I seînchina Lui în aceasta, dup| exodul din Egipt–aproximativ 2500 de ani mai târziu (vezi Exod 20:8-11). AceiaÕi zi a Õaptea a fost observat| de Hristos Õi apostolii Lui–aproximativ 1500 de ani maitârziu. AceiaÕi zi a Õaptea a Sabatului a trebuit s| fie p|zit| de toÛi oamenii lui Dumnezeu vreo 33de ani mai târziu dup| moartea lui Hristos în timpul Noului Leg|mânt (vezi Evrei 4:4-11). AÛiobservat c| aceiaÕi zi a Õaptea a Sabatului va continua s| fie p|zit| dup| ce Hristos vine iaraÕiÕi p|mântul este ref|cut? (Vezi Isaia 66:22-23). Aceasta este pentru c| Sabatul zilei a Õaptea este

memorialul creaÛiunii, Õi ne va îndrepta întotdeauna în mod direct c|tre Dumnezeu ca Creatorulnostru! Dumneavoastr| nu puteÛi schimba aceast| zi a Sabatului zilei a Õaptea tot aÕa cum nu puteÛischimba ziua când v-aÛi n|scut! Astfel ziua a Õaptea sau Sâmb|ta–ziua Sabatului închin|rii luiDumnezeu, nu se va schimba niciodat|, ci va r|mâne pentru totdeauna ziua Sabatului pentru a neînchina lui Dumnezeu de-a-lungul veÕniciei!

Fie ca Dumnezeu s| ne d|ruiasc| Spiritul S|u de har Õi putere pentru a sluji Õi a ne închinaLui în ziua aleas| a Sabatului Sâmbetei, Õi nu Duminica sau orice alt| zi a s|pt|mânii. Prin a faceastfel, noi vom ar|ta c| Îl slujim Õi ne închin|m adev|ratului Dumnezeu al creaÛiunii, Õi nu vre-unuialt aÕa numit dumnezeu!

Al Nou|lea Motiv:

“Noi trebuie s| ne închin|m lui Dumnezeu în fiecare zi, nu doar o zi pe s|pt|mân|. AÕa c|nu este nevoie s| p|str|m doar o zi pe s|pt|mân| ca zi de Sabat pentru Dumnezeu.”

În timp ce este adev|rat c| creÕtinii trebuie s| se închine lui Dumnezeu Õi s|-I slujeasc| înfiecare moment al fic|rei zi, cu toate acestea este imposibil ca ei s| poat| p|stra fiecare zi as|pt|mânii ca o zi de Sabat sfânt lui Dumnezeu! Dumnezeu ne spune cu claritate:

“Adu-Ûi aminte de ziua a Õaptea ca s-o sfinÛeÕti. S| lucrezi Õase zile Õi s|-Ûi faci tot lucrul t|u.Dar ziua a Õaptea este ziua de odihn| închinat| Domnului Dumnezeului t|u; s| nu faci nici o lucrareîn ea, nici tu, nici fiul t|u, nici fiica ta, nici robul t|u, nici roaba ta, nici vita ta, nici str|inul care esteîn casa ta. C|ci în Õase zile Domnul a f|cut cerurile, p|mântul Õi marea, Õi tot ce este în ele, iar înziua a Õaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvâtat Domnul ziua de odihn| Õi a sfinÛit-o.” Exod 20:8-11.

Aceast| porunc| a lui Dumnezeu arat| în câteva puncte c| declaraÛia de mai sus este îneroare.

Primul: Dumnezeu a poruncit tuturor urmaÕilor Lui s| observe Sabatul S|u prin a nu lucraîn aceast| zi de închinare. Astfel dac| cineva ar încerca s| p|streze fiecare zi a s|pt|m|nii ca zi deSabat pentru a se închina lui Dumnezeu, atunci nici ei, nici o alt| persoan| în legatur| cu ei nu arputea s| lucreze în fiecare zi a s|t|mânii pentru a-Õi caÕtiga pâinea! Dac| omul de rând ar încercas| urmeze acest plan, curând ei ar fi destituÛi Õi ar muri de foame! AÕa c| este incorect pentru acrede c| noi trebuie s| p|str|m fiecare zi ca o zi de Sabat pentru a ne închina lui Dumnezeu.

Al doilea: Dumnezeu a poruncit tuturor urmaÕilor lui s| lucreze Õase zile pe s|pt|mân|, Õi s|p|streze doar ziua a Õaptea a Sabatului din fiecare s|pt|mân| ca o zi special| de închinare f|r| calucru s| fie f|cut în aceasta! Astfel dac| cineva încearc| s| p|streze fiecare zi a s|pt|mânii ca o zide închinare lui Dumnezeu, Õi refuzând s| lucreze în cel|lalte Õase zile a s|pt|mânii dup| cumDumnezeu a poruncit, atunci ei ar merge direct contrariu împotriva voinÛei lui Dumnezeu pe careei profeseaz| s-o serveasc|. Aceasta arat| deasemenea foarte clar c| Duminica, împreun| cu altecinci zile ale s|pt|mânii, nu sunt nimic mai mult de cât zile comune de lucru f|r| nici o sfinÛire,în timp ce Sâmb|ta este singura zi a s|pt|mânii pe care Dumnezeu o declar| sfânt|!

Al treilea: Dumnezeu a spus clar c| doar ziua a Õaptea a fiec|rei s|pt|mâni trebuie s| fieÛinut| sfânt| ca zi de Sabat pentru închinare, nu orice alt| zi a s|pt|mânii: nu prima, sau a doua, saua treia, etc., ci doar ziua a Õaptea! AÕa c| orice urmaÕ al lui Dumnezeu care p|streaz| orice alt|zi a s|pt|mânii ca zi de Sabat pentru închinare lui Dumnezeu, va merge direct împotrivaporuncii Õi voinÛei lui Dumnezeu pe care ei pretind s| slujeasc|!

Al Zecelea Motiv:

“Sabatul a fost parte al Vechiului Leg|mânt Õi legile Ceremoniale; Astfel a fost Ûintuit pecruce când Isus a murit, iar Duminica i-a luat locul în acest timp al Noului Leg|mânt” (vezi Coloseni2:14-17).

Dup| cum s-a notat deja, Sabatul zilei a Õaptea a fost dat poporului lui Dumnezeu lacreaÛiune. Aceasta înseamn| c| Sabatul a fost în existenÛ| înainte ca p|catul s| fi intrat în lume, Õideasemenea înainte ca legile de sacrificiu Õi ceremoniale s| fi fost instituite. Astfel Sabatuls|pt|mânal al lui Dumnezeu n-a puput s| fie parte al legilor ceremoniale, Õi de aceea n-a pututs| fie Ûintuit pe cruce împreun| cu aceste legi sacrificiale.

Deoarece mulÛi au probleme în a diferenÛia între legile ceremoniale scrise de Moise, Õi LegeaMoral| a celor 10 porunci spuse de Dumnezeu, haideÛi s| examin|m diferenÛele clare dintre celedou|.

Legea ceremonial| este numit| “legea poruncilor p|mânteÕti” (Evrei 7:16); iar Legea moral|a lui Dumnezeu, este afirmat| ca fiind “Noi Õtim c| legea este spiritual|” Romani 7:14. Una este olege care “a avut nevoie de schimbare” Evrei 7:12. Legea moral| este aceea despre care Hristos aspune, “cât| vreme nu va trece cerul Õi p|mântul, nu va trece o iot| sau o frântur| de slov| dinLege,înainte ca s| se fi întâmplat toate lucrurile” Matei 5:18.

Legea ceremonial| a fost “umbra bunurilor viitoare” (Evrei 10:1), Õi a fost obligatorie “Pân|la o vreme de îndreptare” Evrei 9:10. Îns| cealalt| a fost un cod moral, despre care Ioan spune,“Oricine face p|cat face Õi f|r|delege, Õi p|catul este f|r|delege” 1 Ioan 3:4. Una este un jugimposibil de purtat (vezi Fapte 15:10); cealalt| este acea “lege a libert|Ûii” de care vom fi judecaÛi(vezi Iacov 2:8-12).

Legea ceremonial| este aceea pe care Hristos “a înl|turat-o în trupul S|u” (vezi Efeseni2:15); legea moral| este acea Lege pe care El n-a venit s-o distrug| (vezi Matei 5:17). Una estenimit| “orânduirile scrise de mân|” “care ne-a fost împotriv|,” care a fost Ûintuit| pe cruce Õi luat|din cale prin moartea lui Hristos (vezi Coloseni 2:14); cealalt| este acea Lege pentru care El a venits-o înalÛe Õi s-o onoreze (vezi Isaia 42:21) Õi despre care Iacov spune c| este “lege împ|r|teasc|” careeste p|cat s-o încalci (vezi Iacov 2:8-12). Una a fost o lege temporar| care a fost dezanulat| “dinpricina neputinÛei Õi z|d|rniciei ei” (vezi Evrei 7:18); cealalt| este o Lege veÕnic| Õi de neschimbatcare nu poate fi înc|lcat|: “Deci, prin credinÛ| desfinÛ|m noi Legea? Nicidecum. Dimpotriv| noiînt|rim Legea” Romani 3:31.

Legea ceremonial| a fost acea lege ca peretele din mijloc de desp|rÛire dintre Iudei ÕiNeamuri (Vezi Efeseni 2:14); cealalt| este acea Lege, despre care se spune c| chiar neamurile auscris-o în inimile lor (vezi Romani 2:14-15). Una este legea poruncilor continute în orânduiri (veziEfeseni 2:15); Legea moral| este poruncile lui Dumnezeu, care este datoria întregii omeniri s-op|streze (vezi Eclesiastul 12:13).

Aceasta Lege moral| al celor 10 porunci ne este adus| în vedere prin mesajul îngerului altreilea (vezi Apocalipsa 14:9-12). Aceasta este Legea pe care s|mânÛa r|m|ÕiÛei femeii au p|strat-ocând balaurul a f|cut r|zboi cu ea (vezi Apocalipsa 12:17). Aceast| lege moral| va asigura tuturorcare o p|zesc, dreptul pentru a intra în Cer Õi s| m|nânce din pomul vieÛii (vezi Apocalipsa 22:14).

Cu siguranÛ|, aceste dou| legi nu trebuiesc s| fie confundate. Legea moral| a fostîn|lÛat|, onorat|, întemeiat|, Õi este sfânt|, dreapt|, spiritual|, bun|, Õi împ|r|teasc|; în timp

ce cealalt| a fost p|mânteasc|, o umbr|, o povar|, Õi a fost desfinÛat|, rupt|, luat| deoparte dincale, Ûintuit| pe cruce, schimbat|, Õi dezanulat| din pricina neputinÛei Õi z|d|rniciei ei.

Este adev|rat c| preceptele Legii morale sunt împr|Õtiate prin c|rÛile lui Moise Õi amestecatecu preceptele legii ceremoniale. Îns| aceasta nu poate cauza s| fie incluse în legea ceremonial| Õis| fie date la o parte. Legea moral| este la fel de veÕnic| ca Õi Dumnezeu, în timp ce legeaceremonial| a fost în forÛ| pân| când Hristos a murit pe cruce. Aceia care împart drept Cuvântuladev|rului nu vor confunda niciodat| aceste legi diferite, Õi nici nu vor aplica Legii împ|r|teÕti acellimbaj în ce priveÕte orânduirile scrise de mân|.

Faptul c| Cele Zece Porunci sunt un cod perfect, putem vedea din câÛiva factori: Dumnezeule-a vorbit cu glasul S|u; Õi s-a spus, “El nu a mai a ad|ugat nimic” (vezi Deuteronom 5:22), astfelar|tând c| El le-a dat o Lege complet|. El singur le-a scris pe dou| table de piatr| cu degetul S|u,o alt| dovad| c| acesta este un cod moral complet (vezi Deuteronom 9:9-11). El singur a f|cut caacestea s| fie puse sub scaunul de îndurare în înc|perea a doua al sanctuarului (vezi Exod 30:6; Evrei9:4-5), o dovad| clar| c| aceasta a fost Legea care a f|cut ca o isp|Õire s| fie necesar| pentru c| a fostspart|. Iar Dumnezeu cheam| anume ceeace El a scris pe tabele de piatr|, o Lege Õi porunci (veziExod 24:12).

Amândou| legi au avut Sabate, cu toate acestea au fost diferenÛe clare între ele. Ziuaa Õaptea a Sabatului îÕi are originea în Eden înaintea p|catului, ca parte al Legii de nestr|mutat a luiDumnezeu, Õi întotdeauna s-a petrecut în ziua a Õaptea pe care noi ast|zi o numim Sâmb|t|. În timpce s|rb|torile sabatice îÕi au originea dup| p|cat, ca o parte al legii ceremoniale, Õi ar putea s| i-a locîn orice alt| zi a s|pt|mânii. Ziua a Õaptea a Sabatului a fost scris| pe piatr| cu însuÕi degetul luiDumnezeu. În timp ce s|rb|torile sabatice au fost scrise pe materiale de hârtie sau piele, cu degetullui Moise. Ziua a Õaptea a Sabatului, împreun| cu celelalte 9 porunci, a fost puse direct în chivot subscanul de îndurare cu gloria Õi prezenÛa lui Dumnezeu deasupra (vezi Exod 30:6, 40:20, 34),semnificând c| acestea trebuiau s| fie înforÛate pentru totdeauna Õi c| erau de neschimbat. în timpce s|rb|torile sabatice erau puse lâng| chivot (vezi Deuteronom 31:26), semnificând c| acesteatrebuiau s| fie în forÛ| doar temporar pân| când scopul lor au fost împlinit. În ziua a Õaptea aSabatului nu s-a permis s| se g|teasc|, ci toat| mâncarea trebuia s| fie preg|tit| în ziua preg|tirii,ziua a Õasea (vezi Exod 16:23). În timp ce în zilele de s|rb|tori sabatice puteai s|-Ûi preg|teÕtimâncarea (vezi Exod 12:14-16). Iar în ziua a Õaptea a Sabatului, nici un fel de lucru nu putea s| fief|cut–nici m|car lemne nu puteu fi adunate pentru preg|tirea mânc|rii (vezi Numeri 15:32-36). Întimp ce în zilele de s|rb|tori sabatice lucru putea s| fie f|cut prin a aduna crengi (în timpul s|rb|toriicorturilor) pentru a face colibi pentru acoperire (vezi Leviticul 23:34-40).

Astfel vedem o diferenÛ| clar| între porunca a patra a Legii morale pentru a p|stra sfânt| ziuaa Õaptea a Sabatului, Õi între s|rb|torile sabatice ale legii ceremoniale care erau o umbr| Õi temporare.Ziua a Õaptea a Sabatului a fost “facut| pentru om” înainte ca el s| cad| în p|cat; astfel aceasta n-aputut s| fie un tip sau o umbr| ar|tând înainte spre moartea lui Hristos Õi deaceea aceasta n-a puputfi Ûintuit| pe cruce, ci continu| s| arate înapoi spre istoria începutului acestui p|mânt Õi spreCreatorul nostru al tuturor. Îns| zilele de s|rb|tori sabatice, la fel cât Õi toate celelalte tipuri aleeconomiei iudaice, au venit în existenÛ| dup| ce omul a c|zut Õi a avut nevoie de un Mântuitor; astfelacestea au fost o umbr| ar|tând înainte spre r|scump|rare Õi cu adev|rat au fost Ûintuite pe cruce(vezi Coloseni 2:14).

Chiar Pavel spune c| poporul lui Dumnezeu trebuie s| continue s| p|zeasc| Sabatul Legiimorale dup| moartea lui Hristos, îns| el nu ne spune niciunde c| trebuie s| p|str|m sabatele legiiceremoniale! (Vezi Evrei 4:4-11).

Ar trebui s| fie clar pentru toÛi care doresc s| vad| c| darea la o parte a orânduirilor legiiceremoniale las| în forÛ| plin| orice precept al Legii împ|r|teÕti, Õi deasemenea ca legea umbrelorindicand spre moartea lui Hristos a expirat când acel eveniment s-a împlinit. Înc|lcarea Legii moralea fost aceea care a cauzat ca Mântuitorul s|-Ôi dea viaÛa pentru a m| salva pe mine si pedumneavoastr| din p|cat. Astfel continuarea si neschimbarea sfinÛirii celor 10 porunci, incluzândporunca a patra al zilei a Õaptea al Sabatului, poate fi judecat dup| faptul c| Dumnezeu a dat pesingurul S|u Fiu pentru a-i lua blestemul asupra Lui Õi s| moar| pentru înc|lcarea noastr| a acesteia.

Motivul Unsprezece:

“Sabatul a fost dat doar pentru poporul iudeu pe muntele Sinai, Õi a fost înlocuit cu Duminicaîn dispensaÛiunea Evangheliei” (vezi Exod 20:8-11).

În primul rând Sabatul zilei a Õaptea a fost dat de Dumnezeu înainte ca poporul iudeus| fi fost n|scut!

“În ziua a Õaptea Dumnezeu Ôi-a sfârÕit lucrarea, pe care o f|cuse; Õi în ziua a Õaptea S-aodihnit de toat| lucrarea Lui pe care o f|cuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a Õaptea Õi a sfinÛit-o,pentru c| în ziua aceasta S-a odihnit de toat| lucrarea Lui, pe care o zidise Õi o f|cuse.” Geneza 2:2-3.

Deasemenea, când Dumnezeu Ôi-a condus poporul afar| din Egipt, Õi i-a hr|nit cu man| îndeÕert, li s-a spus s| adune man| suficient| în fiecare dimineaÛ| doar pentru acea zi, Õi orice ar fir|mas nefolosit ar fi devenit plin| de viermi. Îns| în ziua a Õasea, sau vinerea, ei trebuiau s| “cândvor preg|ti ce au adus acas|, vor avea de dou| ori mai mult de cât vor strânge în fiecare zi....au l|sat-o pân| a doua zi dimineaÛa....Õi nu s-a împuÛit Õi nu a f|cut viermi. Astfel poporul s-a odihnit în ziuaa Õaptea.” Exod 16:5, 24, 30. Aceasta arat| clar c| poporul lui Dumnezeu a avut o cunoaÕtere despreziua a Õaptea a Sabatului Lui chiar înainte ca Sabatul s| fi fost dat pe muntele Sinai!

Astfel vedem c| ziua a Õaptea a Sabatului a fost în existenÛ| înainte de Iuda, înainte de Iacov,înainte de Avraam, Õi chiar înainte de potop. De aici vedem c| peste mai bine de 2000 de ani înainteca s| fi existat vre-un iudeu, Sabatul a fost în existenÛ|! Astfel Sabatul lui Dumnezeu n-a fost oinstituÛie iudeic| Õi n-a puput s| fie dat| la o parte când dispensaÛiunea Evangheliei a sosit!

Motivul Doisprezece:

“Ioan a fost în Duhul în ziua Domnului, despre care se spune c| este prima zi a s|pt|mânii”(vezi Apocalipsa 1:10).

Îns| noi întreb|m: Pe ce baz| se poate asuma c| aceasta dovedeÕte punctul pe care este puss|-l dovedeasc|? Acest text, e adev|rat, furnizeaz| o dovad| direct| c| este o zi în dispensaÛiuneaEvanghelic| pe care Domnul pretinde s| fie a Lui; Îns| exist| vre-un text în Biblie care ne spune c|prima zi a s|pt|mânii este ziua Domnului? Nu este nici m|car unul.

Cu toate acestea, cu adev|rat este un record care arat| cererea lui Dumnezeu pentru o zispecific| ca fiind a Lui Õi pe care a rezervat-o pentru El ÎnsuÕi ca Sabatul S|u. “Ôi Dumnezeu abinecuvântat ziua a Õaptea, Õi a sfinÛit-o; pentru c| în ziua aceasta S-a odihnit de toat| lucrarea Lui,pe care o zidise Õi o f|cuse.” Geneza 2:3.

“C|ci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a Õaptea: ‘Dumnezeu S-a odihnit în ziua a Õapteade toate lucr|rile Lui.’...R|mâne dar o odihn| (p|zirea Sabatului) pentru poporul lui Dumnezeu.”Evrei 4:4, 9.

“Dac|-Ûi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca s| nu-Ûi faci gusturile tale în ziua Mea ceasfânta; Dac| Sabatul va fi desf|tarea ta, ca s| sfinÛeÕti pe Domnul, sl|vindu-L, Õi dac|-l vei cinsti,neurmând c|ile tale, nededându-te la flec|rii, atunci te vei putea desf|ta în Domnul, Õi Eu te voi suipe înalÛimile Û|rii, te voi face s| te bucuri de moÕtenirea tat|lui t|u Iacov; c|ci gura Domnului avorbit.” Isaia 58:13-14. (Vezi deasemenea Exod 16:23, 20:10; Marcu 2:28).

Atunci ziua a Õaptea este ziua adev|rat| de odihn| pe care Dumnezeu a pus-o deoparte pentruEl ÎnsuÕi când El a dat omului celelalte Õase zile, iar aceast| zi El o numeÕte ziua Sa sfânt|. Aceastaeste ziua pe care Noul Testament declar| c| Fiul omului este Domn al acesteia. Doar o zi este pecare Biblia o desemneaz| ca fiind ziua Domnului, Õi nu este nici care alta decât Sabatul poruncii apatra–Sâmb|ta.

La muntele Sinai Dumnezeu ÎnsuÕi a venit jos pentru a proclama Legea Sa sfânt|–cele zeceporunci. Porunca a patra, având ziua Sabatului, care este în centrul inimii acestei Legi.

“Adu-Ûi aminte de ziua Sabatului, ca s-o p|zeÕti sfânt|. S| lucrezi Õase zile, Õi s|-Ûi faci totlucrul t|u; Dar ziua a Õaptea este ziua de odihn| închinat| Domnului Dumnezeului t|u: s| nu faci nicio lucrare în ea...C|ci în Õase zile a f|cut Domnul cerurile, p|mântul Õi marea, Õi tot ce este în ele, iarîn ziua a Õaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihn| Õi a sfinÛit-o.” Exod20:8-11.

ObservaÛi c| Dumnezeu a început aceast| porunc| cu cuvintele “Adu-Ûi aminte”. Aceasta estepentru c| Dumnezeu a Õtiut c| va fi o încercare pentru a conduce oamenii în a uita s| p|strezeziua a Õaptea a Sabatului lui Dumnezeu. Îns| mai mult decât atât.

Porunca Sabatului conÛine cele trei lucruri necesare pentru a face legea unui Rege valabil|.ConÛine NUMELE d|t|torului de lege–Domnul; POZIÚIA Lui oficial|–Creator; Õi TERITORIULLui–cerul Õi p|mântul. Aceste trei lucruri sunt necesare în orice sigiliu al unui Rege. Astfel ziua aÕaptea a Sabatului conÛine sigiliul lui Dumnezeu, pe care El a pus-o în Legea Sa pentru a o facevalabil|. Pentru aceia care p|zesc aceast| zi de Sabat sfânt| pentru Dumnezeu, Dumnezeu va punesigiliul S|u pe frunÛile lor (vezi Apocalipsa 7:3), pentru c| Sabatul este un semn de recunoaÕterepentru întreaga lume c| noi iubim Õi slujim pe Dumnezeu Õi nu pe om! AÕa spune Dumnezeu ÎnsuÕi:

“Le-am dat Õi Sabatele Mele, s| fie ca un semn între Mine Õi ei, pentru ca ei s| Õtie c| Eusunt Domnul care-i sfinÛesc....SfinÛiÛi Sabatele Mele, c|ci ele sunt un semn între Mine Õi voi, cas| ÕtiÛi c| Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!” Ezechiel 20:12, 20.

Deoarece ziua a Õaptea a Sabatului conÛine sigiliul lui Dumnezeu, Õi este semnul derecunoaÕtere între Dumnezeu Õi poporul Lui, atunci cum numeÕte Biblia prima zi a s|pt|mânii sauDuminica, care este ziua f|cut| sfânt| de Roma?

“Ôi a f|cut ca toÛi: mici Õi mari, bogaÛi Õi s|raci, slobozi Õi robi, s| primeasc| un semn pemân| dreapt| sau pe frunte, Õi nimeni s| nu poat| cump|ra sau vinde, f|r| s| aib| semnul acesta,adic| numele fiarei, sau num|rul numelui ei.” Apocalipsa 13:16-17.

Istoria ne arat| cu concludenÛ| c| biserica Romano Catolic| este aceast| putere a Fiarei dinApocalipsa 13:1-10, Õi deasemenea puterea Cornului Mic din Daniel 7 (vezi Apendicele A). Puterea

acestui Corn Mic a fost profeÛit| c| va încerca s| schimbe legea lui Dumnezeu (vezi Daniel 7:25)!AÕadar, care este acest semn al Catolicismului Roman sau al Fiarei? Dup| cum semnul Õi sigiliullui Dumnezeu este p|zirea sfânt| a zilei a Õaptea al Sabatului, atunci semnul Fiarei trebuie s| fiep|zirea sfânt| a Duminicii dup| ce cunoÕti c| aceasta nu este ziua de închinare a lui Dumnezeu! IarRoma admite aceasta foarte clar!

“Duminica este semnul nostru de autoritate...biserica este deasupra Bibliei, iar aceast|transferare al observ|rii Sabatului este dovada acestei fapte.” Catholic Record of London, Ontario,Canada, September 1, 1923.

“Desigur biserica Catolic| pretinde c| schimbarea (de la Sâmb|ta Sabatului la închinareaDuminicii) a fost acÛiunea ei....Iar aceast| fapt| este un semn al autorit|Ûii ei eclesiastice înlucrurile religioase.” H.F. Thomas, Chancellor of Cardinal Gibbons.

AÕadar, orice creÕtin care continu| s| se închine Duminica–prima zi, în timp ce cunoaÕte c|Sabatul Bibliei al Domnului este Sâmb|ta–ziua a Õaptea, prin aceasta arat| c| ei iubesc Õi urmeaz|minciuna unui om, în loc s| iubeasc| Õi s| urmeze adev|rul lui Dumnezeu! Ei arat| deasemeneac| sunt mulÛumiÛi s| slujeasc|, s| se închine Õi s| se prosterneze autorit|Ûii Papei Catolicismului,Õi nu Domnului Dumnezeu al Bibliei. Astfel ei sunt în pericol mare pentru a primi semnul FiareiÕi s| fie pierduÛi, în loc s| primeasc| semnul Dumnezeului viu Õi s| câÕtige viaÛa veÕnic|! Ôi de cevor fi ei pierduÛi? Pentru c| ei urmeaz| o porunc| al bisericii Romano Ctolice, Õi nu porunca luiDumnezeu; ei urmeaz| cuvântul oamenilor întemeiat pe tradiÛie, Õi nu Cuvântul lui Dumnezeuîntemeiat pe Scripturi! Iar Roma înÛelege aceasta cu claritate.

Biserica Romano Catolic| provoac| cu sfidare toate popoarele Protestante ca fie s|renunÛe la Duminic|, Õi s| mearg| înapoi doar la Biblie ca autoritate a lor iar în consecinÛ| s|p|zeasc| ziua a Õaptea a Sabatului sfânt|, sau s| renunÛe la Biblie pentru singura lor fundaÛiede doctrin| al adev|rului, Õi s| vin| cu totul înapoi la biserica mam|–biserica RomanoCatolic|!

“Duminica nu este întemeiat| pe Scriptur|, ci pe tradiÛie, Õi este cu totul o instituÛie Catolic|.Dup| cum nu este scriptur| pentru transferul zilei de odihn| de la ultima la prima zi a s|pt|mânii,ProtestanÛii trebuie s| p|zeasc| Sabatul lor Sâmb|ta Õi astfel s| lase Duminica în plin| pozesieCatolicilor.” Catholic Record, September 17, 1893.

“În ce priveÕte schimbarea de la observarea Sabatului Iudeu la Duminica creÕtin|, doresc s|v| atrag atenÛia la urmatoarele fapte:

“1) C| ProtestanÛii, care accept Biblia ca singura regul| a credinÛei Õi religiei, ar trebui s|mearg| înapoi la observarea Sabatului. Faptul c| ei nu fac aceasta, ci dimpotriv| observ| Duminica,se ricidulizeaz| în ochii oric|rui om gânditor.

“2) Noi Catolicii nu accept|m Biblia ca singura regul| de credinÛ|. Pe lâng| Biblie noi avemBiserica vie, autoritatea bisericii, ca regul| s| ne conduc|. Noi spunem, aceasta Biseric|, e instituÛialui Hristos pentru a înv|Ûa Õi pentru a c|l|uzi omul prin viaÛ|, are dreptul pentru a schimba legileceremoniale ale Vechiului Testament Õi ca atare, noi accept|m schimbarea Sabatului la Duminic|.Noi spunem pe faÛ|, da, Biserica a f|cut aceast| schimbare, a f|cut aceast| lege, dup| cum a f|cutÕi multe alte legi, de exempu, postul Vinerii, preoÛia f|r| c|s|torie, legile în privinÛa c|s|toriilormixte, regula c|s|toriilor Catolice Õi o mei de alte legi....

“Întotdeauna este de râs, în a vedea bisericile Protestante, la amvon Õi în legislaÛie, cerândobservarea Duminicii, despre care nu g|sesc nimic în Biblie.” Peter R. Kraemer, Catholic ChurchExtension Magazine, USA (1975), Chigago, Illinois, “Under the bessing of the Pope Pius XI”.

“Argumentele...sunt înr|d|cinate cu fermitate pe Cuvântul lui Dumnezeu, Õi pentru c| amstudiat Biblia în-de-aproape, nu las nici o sc|pare pentru protestantul constincios cu excepÛia ca s|abandoneze închinarea Duminicii Õi s| se reîntoarc| la Sâmbat|, poruncit de înv|Û|torul lor, Biblia,sau, f|r| de bun| voie s| abandoneze tradiÛia Bisericii Catolice, care porunceÕte p|zirea Duminicii,Õi pe care ei au acceptat-o în opoziÛie direct| cu înv|t|torul lor, Biblia, acceptaÛi-o (Biserica Catolic|)cu consistenÛ| în toate înv|Û|turile ei. Judecat| Õi bun simÛ cere acceptarea uneia sau al celeilalteal acestor alternative: fie Protestantism Õi p|zirea Sabatului sfânt, sau Catolicismul Õi p|zireaDuminicii sfinte. Compromisul este imposibil.” James Cardinal Gibbons, in Catholic Mirror,December 23, 1893.

Acum întrebarea este pentru dumneavoatr| s-o aÕezaÛi: DoriÛi s| fiÛi un candidat în a primisemnul Catolicismului prin a urma minciuna închin|rii în ziua de Duminic|–prima zi a s|pt|mâniiÕi s| pierdeÛi viaÛa veÕnic|? Sau doriÛi s| fiÛi candidat pentru a primi semnul Õi sigiliul lui Dumnezeuprin a urma adevarul Õi închinarea în ziua de Sâmb|t|–ziua a Õaptea a Sabatului Õi s| câÕtigaÛi viaÛaveÕnic| prin Isus Hristos? Aceast| decizie mare Õi solemn| v| aparÛine s-o faceÛi acuma, Õi Domnuls| fie l|udat c| aveÛi o asemenea alegere!

Îns| când toat| judecata, teoriile, Õi scuzele pentru a p|zi Duminica sfânt| în locul SabatuluiBibliei care sunt examinate cu atenÛie, Scripturile urm|toare declar| clar ce are poporul luiDumnezeu de f|cut în aceast| mare lupt|:

“Noi trebuie s| ascult|m mai mult de Dumnezeu decât de oameni.” Fapte 5:29.

“Ferice de cei ce p|zesc poruncile lui Dumnezeu. Ca s| aib| drept la pomul vieÛii, Õi s| intrepe porÛi în cetate. Afar| sunt câinii, vr|jitorii , curvarii, ucigaÕii, închin|torii la idoli, Õi oricineiubeÕte minciuna Õi tr|ieÕte în minciun|!” Apocalipsa 22:14-15.

“S| ascult|m dar încheierea tuturor înv|Û|turilor: Teme-te de Dumnezeu Õi p|zeÕte poruncileLui. Aceasta este datoria oric|rui om. C|ci Dumnezeu va aduce orice fapt| la judecat|, Õi judecataaceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie r|u.” Eclesiastul 12:13-14.

Fie ca Dumnezeu s| ne ajute cu har, putere Õi curaj pentru a p|stra poruncile Lui iar prinaceasta ar|tându-ne credincioÕia doar autorit|Ûii lui Dumnezeu prin a-L sluji Õi a ne închina Lui. Fiec| Dumnezeu s| ne ajute s| nu urm|m o minciun|, nici s| nu ne d|m credincioÕia Õi slujireaoric|rei biserici sau autorit|Ûi, nici Papei, nici vre-unui alt om, în locul lui Dumnezeu.

APENDICELE A

FIARA Õi CORNUL MIC

Puterea Fiarei din Apocalipsa 13:1-10 a intrigat creÕtinii de sute de ani. Au fost multespeculaÛii destre ce este aceasta, natura ei, Õi timpul când va apare. Aceasta îngrijorare e bine plasat|,pentru c| Biblia d| o avertizare foarte puternic| despre aceast| putere a Fiarei. Îns| speculaÛia nue necesar|.

In profeÛie biblic|, puterile politice de multe ori sunt reprezentate prin animale, sau “Fiare”.Aceasta practic| nu este limitat| doar în timpurile biblice, pentru c| noi si ast|zi folosim simboluride animale pentru a reprezenta Û|ri.Îns| aparenÛa acestei Fiare particulare este diferit| de oricare altanimal pe care-l Õtim Õi se pare s| fie format| din alte diferite fiare toate puse împreun|. Astfel nusuntem capabili s-o nimim cu vre-un nume al unui animal particular, asemenea unui leu sau un urs;Õi aÕa a fost numit| în general ca fiind cunoscut| de Fiara, sau Fiara ca un leopard, sau Fiaracompus|.

Aceast| Fiar| e de un asemenea interes pentru c| pretinde închinare în opoziÛie luiDumnezeu. Ôi este împotriva acestui sistem fals de închinare, împreun| cu aceia care formeaz| oparte cu aceasta, c| mânia lui Dumnezeu, neamestecat| cu îndurare, va fi turnat|!

“Apoi a urmat un alt înger, al treilea, Õi a zis cu glas tare: ‘Dac| se închin| cineva Fiarei Õiicoanei ei, Õi primeÕte semnul ei pe frunte sau pe mân|, va bea Õi el din vinul mâniei lui Dumnezeu,turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; Õi va fi chinuit în foc Õi în pucioas|, înaintea sfinÛilor îngeriÕi înaitea Mielului.” Apocalipsa 14:9-10.

Prin a ne uita la versetele care corespund acestei Fiare, noi observ|m c| sunt multecaracteristici sau chei care ne ajut| s| identific|m pe cine reprezint|. Dup| cum le vom examina pefiecare din aceste puncte, ar trebui s| devin| foarte clar cine este aceast| putere a Fiarei.

“Apoi am st|tut pe nisipul m|rii. Ôi am v|zut ridicându-se din mare o fiar| cu zece coarneÕi Õapte capete; pe coarne avea zece cununi împ|r|teÕti, Õi pe capete avea nume de hul|. Fiara, pecare am v|zut-o, sem|na cu un leopard; avea labe de urs, Õi gur| ca o gur| de leu. Balaurul i-a datputerea lui, scaunul lui de domnie Õi o st|pânire mare. Unul din capetele ei p|rea r|nit de moarte;dar rana de moarte fusese vindecat|. Ôi tot p|mântul se mira dup| fiar|. Ôi au început s| se închinebalaurului, pentru c| d|duse puterea lui fiarei. Ôi au început s| se închine fiarei, zicând: “Cine sepoate asem|na cu fiara, Õi cine se poate lupta cu ea?” I s-a dat o gur|, care rostea vorbe mari Õi hule.Ôi i s-a dat putere s| lucreze patruzeci Õi dou| de luni. Ea Õi-a deschis gura, Õi a început s| rosteasc|hule împotriva lui Dumnezeu, s|-I huleasc| Numele, cortul Õi pe cei ce locuiesc în cer. I s-a dat s|fac| r|zboi cu sfinÛii, Õi s|-i biruiasc|. Ôi i s-a dat st|pânire peste orice seminÛie, peste orice norod,peste orice limb| Õi peste orice neam. Ôi toÛi locuitorii p|mântului i se vor închina, toÛi aceia al c|rornume n-a fost scris de la întemeierea lumii, în cartea vieÛii Mielului, care a fost înjungheat.”Apocalipsa 13:1-8.

MulÛi oameni se uit| pentru o putere diabolic| care-Õi va forÛa intrarea în arena politic|, silindcreÕtini s|-Õi abandoneze credinÛa prin a-Õi aÕeza o forÛ| nereligioas| a guvernului. Noi trebuie s|observ|m c| în aceasta este implicat| Õi închinarea. Versetul 8 spune c| toate popoarele p|mântului

i se vor închina, cu excepÛia acelora care nu-Õi au numele scrise în cartea vieÛii Mielului. Ôi c| doaraceia sunt salvaÛi care-Õi au numele scrise în cartea vieÛii! Isus a spus foarte clar c| “strâmt| estepoarta Õi îngust| este calea care conduce la viaÛ|, Õi puÛini sunt ceice o g|sesc.” Matei 7:14.

PuÛin mai târziu în aceiaÕi predic| Isus a spus iar|Õi o declaraÛie foarte solemn|: “NuoriÕicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în împ|r|Ûia cerurilor, ci celce face voia Tat|lui Meucare este în ceruri. MulÛi Îmi vor zice în ziua aceea: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi înnumele T|u? N-am scos noi draci în Numele T|u? Ôi n-am f|cut noi multe minuni în Numele T|u?”Atunci le voi spune curat: “Niciodat| nu v-am cunoscut; departaÛi-v| de la Mine, voi toÛi care lucraÛif|r|delege.” Matei 7:21-23.

Din aceste versete concludem c| majoritatea creÕtinilor nu vor fi gata s|-L întâmpine peHristos când El va reveni. Dup| profeÛie, toÛi aceÕtia vor fi g|siÛi închinându-se puterii Fiarei.Aceat| fapt| trebuie s| ne spun| ceva despre natura Fiarei; pentru c| dac| aceast| putere ar fi pretinss| fie anti-creÕtin|, dup| cum atât de mulÛi aÕteapt|, foarte puÛini în lumea creÕtin| ar fi g|siÛiînchinându-se la aceasta. .

Urm|torul punct de notat este ca aceast| Fiar| are trupul ca un leopard, iar în Daniel 7:6naÛiunea Greac| a fost reprezentat| printr-un leopard (scrieÛi v| rog pentru broÕura Ridicarea ÕiC|derea Împ|r|Ûiilor). PuÛini oameni realizeaz| cât de complet filozofia p|gân| a Greciei a capturatlumea, Õi deasemenea a jucat un rol important în formarea gândirii din biseric|.

CâÛiva dintre filozofii greci sunt renumiÛi pentru pentru impactul pe care l-au avut în gândireaomeneasc|. În timpul anilor mijlocii, când Biblia a fost interzis|, oamenii s-au uitat la Plato,Aristotele, Õi Socrate pentru lumin|. Dup| cum cineva se poate aÕtepta, filozofia lor p|gân| ap|truns foarte mult în gândirea religioas|, ajutând s| formeze multe dintre conceptele care au devenito parte al credinÛei creÕtine, îns| pentru care nu a existat nici un suport biblic.

De exemplu: Plato a crezut în inmotalitatea sufletului. În înÛelegerea sa, eroi Õi persoane devaz| au mers imediat în locuri de r|splat| Õi palate, în timp ce oamenii de rând au mers jos în locurileinfernale pentru a fi pedepsiÛi pentru poluÛii p|catoase pân| când ar fi fost cur|ÛaÛi. Aici vedemcredinÛa religioas| a sfinÛilor în|lÛaÛi la cer la moartea lor, Õi deasemenea doctrina purgatoriului.

Plato a crezut deasemenea în conceptul separ|rii sufletului de trup. El a crezut c| aceasta afost obÛinut| prin chinuirea trupului, prin destituÛie, Õi prin separare de societate. Astfel a fostaÕezat| temelia pentru înaintarea credinÛei pentru m|n|stiri Õi penitenÛe.

Un alt punct de notat este c| aceast| Fiar| s-a ridicat din apele m|rii. Dupa Apocalipsa17:15, apele reprezint| “popoare, mulÛimi, naÛiuni Õi limbi.” AÕa c| ceeace acest text spune este c|atunci când aceast| putere a Fiarei a ieÕit, s-a ridicat dintr-o zon| care a fost dens populat|–asemeneaEuropei, Õi nu din deÕert–sau o zon| care a fost mai puÛin populat|.

E important de înÛeles c| aceast| putere a Fiarei a fost deasemenea profeÛit| s| continue 42de luni, sau trei ani Õi jum|tate în timp profetic. Folosind calendarul iudeu de 30 de zile pentrufiecare lun|, 42 de luni sau 3 ½ de ani ar însemna 1260 de zile profetice. În profeÛia biblic|, fiecarezi profetic| este egal| cu un an în timp literal (vezi Numeri 14:34; Ezechiel 4:6). Astfel noiînÛelegem c| aceast| Fiar| va domnii pentru 1260 de zile profetice sau 1260 de ani literali.

Cornul Mic

În Daniel 7, aceiaÕi putere a Fiarei este legat| de Cornul Mic sau împ|r|Ûia caredesr|d|cineaz| Õi distruge trei cornuri sau împ|r|Ûii, Õi apoi vorbeÕte cuvinte de blasfemie împotrivalui Dumnezeu (vezi Daniel 7:8, 20-25). Aceast| putere a trebuit s| st|pâneasc| “pentru un timp,timpuri Õi o jum|tate de timp” Daniel 7:25. Un “timp” reprezint| un an în profeÛie biblic|. Astfelaceast| putere a Corn Mic a trebuit s| st|pâneasc| pentru un timp–sau un an, timpuri–doi ani, Õi ojum|tate de timp–sau o jum|tate de an. Aceasta va face un total de trei ani Õi jum|tate, sau iar|Õi 42de luni sau 1260 de zile profetice sau ani literali. Astfel profeÛiile Fiarei Õi al Cornului Mic se refer|la aceiaÕi putere religioas|.

În timp ce aceste profeÛii indic| c| puterea identificat| a trebuit s| st|pâneasc| pentru 1260de ani literali, când a început acest timp? Un alt lucru semnificant care ne ajut| s| stabilim timpulpentru începerea acestei puteri, este c| a fost s| i se dea scaunul, autoritatea, Õi puterea, de balaur.

În timp ce balaurul se refer| la Satana (vezi Apocalipsa 12:9), mai specific se refer| laîmp|r|Ûia Roman| din vechime prin care Satana a încercat s| distrug| pe copilul Hristos–imediatdup| ce a fost n|scut (vezi Matei 2:1-18; Apocalipsa 12:2-5). Scaunul vechi al Împ|r|Ûiei Romanea fost îns|Õi Roma. Ôi dup| cum data pentru c|derea Împ|r|Ûiei Romane a fost în 476 D.H., este clarc| aceast| putere a Fiarei n-a putut s| fie stabilit| cu fermitate cu scaunul Õi autoritatea ei pân| dup|acest timp.

Atunci, cine ar putea s| fie aceast| putere a Fiarei? Când împ|r|Ûia Roman| a c|zut,împ|r|Ûia sa a fost împ|rÛit| în 10 naÛiuni. Ôi care a fost puterea religioas| care s-a ridicat din ruinileRomei p|gâne? Pretinzând titlurile Õi autoritatea împ|raÛilor precedenti, Biserica Romano Catolic|a c|utat gradual s|-Õi extind| puterea peste aceste 10 naÛiuni ale Europei. Curând conducereaacestor naÛiuni Õi-au primit coroana Õi au st|pânit mai mult sau mai puÛin fiind supuÕi autorit|ÛiiRomano Catolice. În timp ce uni s-ar putea s| se argumenteze c| papalitatea este mai de grab| oputere religioas|, noi trebuie s| înÛelegem c| este deasemenea Õi o putere politic| care trimite ÕiprimeÕte ambasadori Õi funcÛioneaz| ca un statut politic.

Dup| cum biserica Romano Catolic| a câÕtigat gradual tot mai mult| putere Õi control pesteaceste 10 naÛiuni ale Europei, a devenit clar c| toate cu exepÛia a trei dintre aceste naÛiuni (Heruli,Vandali Õi OstrogoÛi) au fost în favoare sau s-au supus religiei Õi autorit|Ûii Catolice. Deaceeabiserica Catolic| a f|cut r|zboi împotriva acestor trei naÛiuni, Õi i-a desr|d|cinat una câte una (Heruliiîn 493, Vandalii în 534, Õi OstrogoÛii în 538)–exact cum Biblia a prezis despre puterea Fiarei alacestui Corn Mic! Astfel 538 ar fi punctul de începere pentru st|pânirea Fiarei.

S-a ar|tat deasemenea c| la sfârÕitul st|pânirii Fiarei dup| 1260 de ani, puterea ei a trebuits| fie dat| la o parte, Õi c| va primi o ran| de moarte. Îns| aceast| ran| va fi vindecat|, Õi aceiaÕiputere va exercita autoritate iaraÕi asupra împ|raÛilor p|mântului.

Începând cu data de 538, biserica Catolic| a st|pânit exact 1260 de ani, Õi apoi a primit ranade moarte în anul 1798. Armata lui Napoleon a m|rs|luit de-a-lungul Europei, distrugând monarhieÕi biseric|. Generalul francez Berthier, a mers la Roma Õi l-a luat pe papa Pius VI prizonier Õi l-aîntors în FranÛa pentru a-Õi tr|i ultimele zile în exil. Astfel biserica Catolic| a fost pentru un timp,f|r| un conduc|tor vizibil pentru a conduce. Aceasta cu siguranÛ| a fost o lovitur| de moarte pentru

biseric|, pentru c| f|r| un conduc|tor vizibil, biserica Catolic| a fost moart|! A st|pânit 1260 de ani,iar acum a fost f|r| putere–exact cum a prezis profeÛia.

MulÛi au crezut c| biserica Õi-a ajuns sfârÕitul Õi c| niciodat| nu va mai fi de o importanÛ|semnific|toare în afacerile lumii. Pentru mulÛi ani aceast| vedere a r|mas neschimbat|, îns| în 1929,Cardinalul Gasparri Õi Benito Mussolini au semnat un concordat care a restorat puterea papalit|Ûii.Vaticanul a început iar|Õi s| funcÛioneze ca mai înainte.

Nimeni nu poate pune aceasta la îndoial|, de atunci încoace papalitatea Õi-a recâÕtigat multdin prestigiul pierdut cu dou| secole în urm|. În anii 1950 când Harry Truman a încercat s|programeze un ambasador oficial pentru Vatican, s-a ridicat un asemenea protest c| nu a fost posibilca el s|-Õi poarte planurile. Îns| treizeci de ani mai târziu, când preÕedintele Reagan a încercat s|fac| acelaÕi lucru, el a avut puÛin| opoziÛie.

Un alt punct remarcabil este c| aceast| Fiar| a avut picioarele unui urs. Ursul din Daniel 7:5reprezint| împ|r|Ûia Mezilor Õi PerÕilor, iar ei au avut o metod| particular| a lor de a guverna. Cândîmp|ratul Mezilor Õi PerÕilor a f|cut o lege, el a fost considerat infailibil. O dat| ce a fost d|ruit| nua fost posibil ca legea s| fie schimbat| (vezi Daniel 6:8, 12, 15.) Aceasta se g|seÕte în doctrinainfailibilit|Ûii papei când el definÕte puncte de doctrin| Õi lege.

Deasemenea, pe capul Fiarei a fost un nume de hul|. Concepul biblic de blasfemie se g|seÕteîn Marcu 2. Regulile poporului iudeu L-a acuzat pe Isus de blasfemie pentru a-Ôi asuma puterea dea ierta p|catele, o prerogativ| care aparÛine doar lui Dumnezeu (vezi versetele 5-7). Iar bisericaCatolic| îÕi asum| aceiaÕi autoritate.

Ultimul punct de notat, este c| profeÛia spune c| aceast| putere a Fiarei va face r|zboi cusfinÛii lui Dumnezeu. Nimeni cu ceva cunoÕtinÛe despre istorie nu poate s| negheze c| aceast|descripÛie, f|r| îndoial|, se potriveÕte bisericii Romano Catolice. Se estimeaz| aproximativ c|biserica Romei a cauzat peste 50 de milioane de oameni s| fie uciÕi în timpul celor 1260 de anide st|pânire. De ce au fost aceÕti oameni omorâÛi? Pentru c| ei au urmat adev|rul Bibliei ÕiconÕtiinÛa lor chiar când s-a diferit de înv|t|tura stabilit| de autoritatea Bisericii. Astfel este clar c|Fiara din Apocalipsa 13:1-10 Õi Cornul Mic din Daniel 7, f|r| nici o greÕeal| se refer| la bisericaRomano Catolic|!

În timp ce este adev|rat c| în zilele noastre e mai mult| toleranÛ| decât în trecut, ProfeÛiabiblic| ne arat| faptul c| aceasta nu va fi întotdeauna astfel. Aceast| ran| de moarte trebuie s| fievindecat| complet, iar curând biserica Catolic| îÕi va recâÕtiga puterea ei pierdut|. Atunci, împreun|cu acele biserici Protestante cu care ea este unit| Õi care o reflecteaz|, ei vor reînvia persecuÛiiletrecutului împotriva acelora care refuz| s| accepte Õi s| r|man| sub autoritatea lor în credinÛa Õipractica religioas|–alegând mai de grab| s| urmeze adev|rul Bibliei Õi constiinÛa lor (vezi Apocalipsa13:15-17).

Noi înÛelegem c| Dumnezeu n-a dat aceste profeÛii biblice ca acuzaÛii împotriva persoanelorindividuale, ci împotriva sistemelor religioase apostaziate. Dumnezeu a trimis poporului Lui acesteavertiz|ri profetice ca ei s| nu se implice în mod inocent cu apostazia Romei sau cu orice alt|biseric| a protestantismului apostaziat care sunt unite cu ea.

În Apocalipsa 18, Dumnezeu Se refer| la aceleaÕi sisteme de religie apostaziate ca fiindBabilon. În aceste ultime zile noi vedem c|, tot aÕa cum Dumnezeu l-a chemat pe Lot afar| dinSodoma rea înainte de distrugerea ei, tot aÕa El trimite o chemare poporului S|u “ieÕiÛi afar|, poporulMeu”: pentru a se separa de toate aceste sisteme religioase în apostazie, “ca s| nu fiÛi p|rtaÕi lap|catele ei, Õi ca s| nu primiÛi din pl|gile ei” Apocalipsa 18:4.

Dumnezeu îi avertizeaz| cu seriozitate ca s| nu se uneasc| cu bisericile apostaziate sau cucei necredincioÕi, ci s| r|mân| separaÛi de toate acestea. Dac| ei vor continua s| r|mân| membriiîn sau cu vreo biserica corupt|, ei nu vor fi curaÛi înaintea lui Dumnezeu, El nu îi va considera ca fiiÕi ficele Lui, iar ei vor pierde viaÛa veÕnic| (vezi 2 Corinteni 6:14-18; Isaia 52:11; Mica 2:10).

Este datorit| marii iubiri a lui Dumnezeu pentru aceia care sunt în legatur| cu aceste sistemereligioase apostaziate; cei mulÛi care Îl iubesc cu sinceritate cu toat| inima lor, pentru care El îiavertizeaz| s| scape din pericolul care-i aÕteapt|. Cu iubire Õi bun|tate duioas| Dumnezeu ÎÕicheam| poporul S|u afar| din aceste biserici, ca ei s| evite pentru a fi distruÕi împreun| cuBabilonul, iar în loc de aceasta s| se lege de Hristos Õi Împ|r|tia Sa de neprih|nire, iar astfels| câÕtige viaÛa veÕnic|.

“FugiÛi din Babilon, Õi fiecare s|-Õi scape viaÛa, ca nu cumva s| pieriÛi în pieirea lui! C|ciaceasta este o vreme de r|zbunare pentru Domnul! El îi va r|spl|ti dup| faptele lui....IeÕiÛi dinmijlocul lui, poporul Meu, Õi fiecare s|-Õi scape viaÛa, sc|pând de mânia aprins| a Domnului!”Ieremia 51:6, 45.